Suveranul rii purta titlul de domn, din latinescul dominus, adic stpn.

Termenul dominus cu semnificaia de conductor a intrat n circulaie in limba latin n timpul mpratului Aurelian. Domnul era stpnul recunoscut al rii, creia i se nchinau boierii, n calitate de vasali. n ceremonialul nscunrii un rol important i revenea nchinrii, care se manifesta prin srutarea minii de ctre boieri. Domnul era singur stpnitor, adic samodrje n slavona documentelor de cancelarie, termen care echivala cu grecescul autocrator. Acest termen reflect situaia de independen, chiar dac de multe ori era doar o aspiraie din cauza presiunilor externe. Domnul era echivalentul unui monarh absolut sau al unui rege din evul mediu. Avea comanda armatei, btea monede, semna tratate i folosea nsemne de regalitate: coroan, sceptru, tron iar adresarea se fcea cu termenii Mria Ta. Mnstirile din Moldova i ara Romneasca au pictai domnii acestor ri purtnd coroan regal. Un alt titlu purtat de domnii rilor Romne a fost cel de mare voievod, adic comandant militar. Marele voievod era cpetenia voievozilor locali, care i-au unificat formaiunile lor politice i au constituit ara. naintea numelui domnitorului s-a aflat i particula Io. Majoritatea istoricilor consider c Io ar fi prescurtarea numelui teofor Ioan, adic cel druit de Dumnezeu cu domnia sau cel ales de Dumnezeu pentru a domni.[1] Domnii rii Romneti care au stpnit ara Fgraului i ara Amlaului din Transilvania au mai purtat i titlul de hereg, adic duce. Acest titlu le-a fost conferit de ctre regii Ungariei, cei care le-au druit aceste posesiuni n Transilvania cu drept temporar, limitat de credina fa de rege.

Atribuiile domniei
Domnul era echivalentul unui monarh absolut sau al unui rege. El era conductorul administraiei statului, i numea pe marii dregtori, nfiina noi dregtorii i poruncea acestor funcionari n chestiunile legate de administrarea rii. Era comandantul suprem al oastei, care putea mobiliza oastea cea mare a rii; uneori atribuiile militare puteau fi delegate unor demnitari care conduceau contingentul militar. Avea iniiativa i rspunderea n planul politicii externe; declara rzboi i pace (desigur dup consultarea strilor), ncheia tratate de pace, de alian i de vasalitate. Era judectorul suprem al rii, asistat de Sfatul domnesc i urmnd cutuma rii.