Sunteți pe pagina 1din 7

2 Sintagma ,,curent literar este format si in ali termini: perioada literara ,stilul epocii ,coala literar.

Existena curentului literar , ne d de ineles ca formulele artistice sunt relative si in permanent schimbare ,potrivit spiritul veacului,, In cadrul unui current literar unitatea de viziune (weltanschaaung) se exprim prin temele, motivele,subiectul personajele , formulele expresive perfecte . Curentele literare nu sunt precis conturate, deci pure n totalitate. Termenul de curent literar este greu definibil, pentru c desemneaz o realitate complex. 3

Caracteristicile unui curent literar


Exist un program estetic i conturarea unei cunotine estetice a creaiilor Acopera o perioada mai ampl Se dezvolt ntr-un complex geografic si cultural larg, international . Presupune o evoluie de la genez la dezvoltare , apoi spre decaden Exista un cod stilistic comun, susinut prin reviste, cenacluri , societai literare ( cenaclul junimea, revista Convorbirii literare, Sburatorul, Literatorul ) Scriitorul i pastreaz originalitatea , dar respect i o parte din principiile estetice, din regulile codului stilistic respectiv. 4 IDEI necesare pentru a putea raporta textele literare la CURENTE LITERARE Curente literare Clasicism Romantism Realism Simbolism Traditionalism Naturalism Avangardism Modernism Neomodernism Postmodernism 5

CLASICISMUL

lat. Classicus = cel care merita sa fie imitat

Caracteristicile artei clasice

Curent literar manifestat in Frana secolului al XVII- lea Stilul operei este caracterizat prin sobrietate,claritate simplitate, nefiind apreciat pitorescul de limbaj Presupune imitarea naturii in aspectele eseniale ale omului si vieii,dup modelul antic Finalitatea operei clasice este deopotriv estetica si etica Genurile literare nu trebuie sa fie amestecate Arta este chemata sa evoce generalul si esenialul Eroii clasici sunt oameni tari, proprii lor stpni care-si fac mereu datoria, nvingndu-si sentimentele potrivnice Arta este mimesis: datoria scriitorului este sa creeze o lume verosimil Reprezentani: Poeii Vcreti, Gh. Asachi, C. Negruzzi

ROMANTISMUL
curent literar ce promoveaz avntulimaginaiei, posibilitatea evadrii dintr-un prezent cel mai adeseaanemulumitor, atracia fa de extreme si ignorarea puritii genurilor si speciilor literare

Romantismul se impune prin revista Dacia Literara la 1 Martie 1840 iar Introducia lui M Koglniceanu poate fi considerata un program al romantismului romanesc IMAGINATIA este principiul fundamental de creaie. Romanticul inventeaz Romanticul e subom si supraom, nger Sau demon Romanticul caut ineditul, cultivarea emoiei si a sentimentului, intensitatea tririlor In proza romantica este ntlnit amestecul genurilor si al stilurilor Romanticul e bizar ,incomprehensibil

Evadarea din realitate in vis, fantezie, trecut istoric, spaiu natal spatii exotice este prezenta in proza romantic Procedeul de caracterizare a personajelor este ANTITEZA Sunt prezente personajele excepionale care acioneaz in situaii excepionale Reprezentani:C Negruzzi, Mihai Eminescu, Gr Alexandrescu

REALISMUL
curent literar ce pune accent pe aspectele legatede redarea realitii complexe a vieii si ncadreaz personajele n tipologii

Realismul susine crezul ca arta este chemata sa reflecte realitateaobiectiv, fr sa o nfrumuseeze. In proza realista se considera ca lumea deci si omul nu sunt simple sineschimbate ci intr-o permanenta evoluie. La nivelul stilului narativ se caut obiectivitatea si o exprimare cat maiexacta adic ntlnim STILUL ANTICALOFIL Acest stil este o atitudine a scriitorilor moderni de a renuna la floricelele de stiladic la stilul mpodobit in favoarea exprimrii exacta a faptului de viata

Scriitorii realiti acorda atenie:


Oglindirii realitii contemporane, a omului in mediul su social, familial dezi cu zi Observaiei, analizei psihologice si refleciei moraleSemnificaiile conceptului si opiniile despre arta realista sunt numeroase,uneori paradoxale, deoarece raportul mimesis-poiein coexista in creaie,opera literara neputnd fii numai mimesis, imitaie, ci si munca de selectaresi transfigurare a elementelor realului.

8
daca

literatura ar rmne ladescrierea realului si nu-i surprinde semnificaiile , ea nceteaz de a maiavea valoare de fapt ea nceteaz da amai fii realista fiindc realul e inmicare, iar a-i ignora dinamica nseamn nu numai a-l sraci, dar a-l deforma
(Paul Georgescu) REPREZENTANTI:I.L. Caragiale, I. Slavici,L. Rebreanu,G. Clinescu, N. Filimon 9

NATURALISM
fr. naturalisme, lat. naturalis= in conformitate cu natura

Curent literar aprut in Frana ( sfirsitul secolului XIX) ca prelungire si reacie la romantismul patetic.
Caracteristici ale curentului
Proclam reproducerea foarte exacta, integrala, impersonala a realitii. Releva aspectul crud al realitii si patologia umana

Propune prezentarea riguroasa a faptelor, fr nici o interpretare auctoriala Folosete metode de investigare proprii tiinelor exacte Factorii care formeaz caracterul personajului sunt ereditatea si mediul, observate minuios REPREZENTANII:IL Caragiale (Pcat, O fclie de Paste)
B. St. Delavrancea (Zobie, Milogul, Linite) 10

SIMBOLISM
curent literar ce pune accent pe valorile muzicale sisimbolice ale cuvntului, pe strile sufleteti vagi, pe sugestie, mister,corespondente micro/macrocosm fr. symbolisme = semn de recunoatere CARACTERISTICI ALE SIMBOLISMULUI o Folosirea simbolului pentru a sugera corespondentele intrediferite elemente ale universului, legturile ascunse dintrelucruri; o Cultivarea sugestiei pentru a exprima stri inefabile, vagi,confuze, specifice universului poetic; o Principiul corespondentelor intre senzaii, sinestezia, este oforma a vizionarismului poeti; o Preferina pentru imagini vagi, fluide, fr contur o Utilizarea aceleiai recuzite de teme si motive:Iubirea (motiv dereverie si nevroza),oraul (element al izolrii)culori, petale si pietre preioase ,inuturi
exotice,singurtatea,tristeea,pustiul,spleen-ul

o Primatul muzicalitii versurilor, muzica este obinut prin cutarea ritmului si a rimelor perfecte, prin eufonii ,refren,repetiii o Cultivarea versului liber

11

AVANGARDISM nume generic pentru mai multe


curente ale secolului XX:futurism, dadaism, expresionism, suprarealism

TRASATURI SPECIFICE
Avangarda literara are ca principal obiectiv crearea unuiteritoriu virgin al artei, fie prin distrugere, negaie a tradiiei,fie prin explorarea unor zone obscure, necunoscute ale existenei. Dei haotica avangarda retine atenia prin caracterul eispectaculos, original; Micrile de avangarda au la baza o stare de spirit frenetica, deexacerbare a nelinitii existeniale; Spirit negatoriu; Promoveaz noul,elementele cotidianului si respinge toatevalorile anterioare care ne paraziteaz creierul.

Reprezentani: Urmuz, Tristan Tzara, Geo Bogza,Adrian Maniu,Gellu Naum 12

TRADITIONALISMUL
este o atitudine culturala care exprima un ataament excesiv pentru valorile trecutului, ale tradiiei, vzute intr-o poziie de superioritate fata de cele noi.

n art i literatura, termenul tradiionalismi literatura, termenul tradiionalismintr n opoziie cu tendinele i valorile moderne.intr n opoziie cu tendinele i valorile moderne.n tradiionalism, un loc privilegiat l ocupan tradiionalism, un loc privilegiat l ocupafolclorul naional, sursa de inspiraie n creaiafolclorul naional, sursa de inspiraie n creaiaartitilor.artitilor.n literatura romana, de orientaren literatura romana, de orientaretradiionalist au fost smn torismul,tradiionalist au fost

smntorismul,poporanismul si gndirismul. Aceste doctrinepoporanismul si gndirismul. Aceste doctrinepreiau ideea ca istoria, folclorul si natura patrieipreiau ideea ca istoria, folclorul si natura patrieisunt domenii relevante ale specificului unuisunt domenii relevante ale specificului unuipopor, la care se aduga si credina ortodox.popor, la care se aduga si credina ortodox. Tradiionalismul a constituit un exemplu de Tradiionalismul a constituit un exemplu deoptica unilaterala asupra culturii naionale,optica unilaterala asupra culturii naionale,refuznd nnoirile culturale si promovnd orefuznd nnoirile culturale si promovnd oanumita izolare a culturii romne fat de ceaanumita izolare a culturii romne fat de cea

S-ar putea să vă placă și