Sunteți pe pagina 1din 3

Iluminismul si ideile iluminismului

- curent ideologic i cultural caracterizat prin profunde schimbari in structurasocietatii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirma in numele unei noiconceptii despre lume, natura si societate, ca si prin efervescenta de idei produsa decercetarile din domeniul matematicii si fizicii, secolul al XVIII-lea pune in cele maimulte tari europene nazuinta puterica de innoire, existenta pe toate planurile culturii - n multe tari europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru ase defini specificul unei epoci in care s-a pus accentul deosebit pe dezvoltare siraspandirea cunostiintelor culturale, pe ideea "luminarii maselor". - Iluminismul sau luminismul este un curent de gandire, cu multiple consecinte pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in careil fixase filozofia traditionala, pentru a-l face obiectul propriei sale activitati: prinmunca si cultura, omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste. Trsturile iluminismului - are un caracter antifeudal si antidespotic .Toate institutiile feudale erau supuse uneicritici severe: monarhia absoluta bazata pe ideea dreptului divin, biserica, justitia,scoala. Ganditorii iluministi cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puteriimonarhului si acordarea de libertati sociale si politice intregului popor. - spiritul su rationalist, materialist si laic . In secolul XVIII s-a afirmat ratiunea,fenomenele vietii au cunoscut o interpretare materialista iar problemele culturii si alestiintei au inceput sa se separe de cele ale religiei, combatand fanatismul simisticismul. - militeaza pentru emanciparea poporului prin cultura . - ncurajeaza tratarea problemelor sociale in literatura. - genereaza o literatura cu caracter moralist. Ideile iluminismului a) RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului. b) iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai esteunsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai. Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unuicontract social intre om si semenii sai. c) MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de aintelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre claselesociale. d) Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru "CETATEANUL UNIVERSAL" este"CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL", loc in care razboiele ar dispareaiar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitiaunui astfel de oras in 2440. e) Idealul uman al acestei epoci este FILOZOFUL - figura care inlocuia cavalerul sisfantul Evului Mediu. f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educationalsi introducera invatamantului in limbile nationale.

Iluminismul romnesc -se identifica in mare masura cu Scoala Ardeleana. -acest iluminism a stat in serviciul idealului national, la a carui fundamentare acontribuit hotaritor, prin demersul la istorie, la istoria limbii si a poporului. -iluminismul romanesc va recurge, la rindul sau, la argumentele istorice in favoreaunor revendicari politice. -Scoala Ardeleana a fost un amplu proces de afirmare nationala si culturala aromanilor din Transilvania in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si lainceputul secolului al XIX -lea. Carturarii acestei scoli au adus argumentestiintifice, pentru apararea drepturilor romanilor din Transilvania. Activitatea lor stiintifica s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filozofic, literar. -Scoala Ardeleana cunoaste doua directii importante: 1.Prima direcie are un pronuntat caracter iluminist urmarind emanciparea poporului, mai ales a taranilor. S-au infiintat numeroase scoli in limba romana(Gh. Sincai a infiintat aprox. 300 scoli), s-au scris abecedare,aritmetici, catehisme,carti, manuale de economie, etc. 2. A doua directie e erudita si cuprinde tratate de filologie si istorie. -prin studiile istorice si filologice, reprezentantii miscarii au urmarit in primul rinddovedirea originii romane a poporului roman, a continuitatii lui in Ardeal si aunitatii sale etnice. -progresul miscarii nationale poate fi urmarit in incercarea de reunire a celor doua biserici, in 1789. In general se remarca un proces general de afirmare a ideii denatiune romana si in provinciile din afara Ardealului incluse in Ungaria. Treptat,incepind cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea constiinteinationale in partile vestice ale spatiului romanesc alimenteaza un program politiccuprinzator, incluzind scoala, biserica, aspectele general-culturale si, in primulrind, cultivarea limbii.

Democraia modern Democratia liberara clasica Sistemele democratice care sunt intilnite in zilele noastre isiau radacinile catre sfirsitul secolului XVIII inceputul secolului XIX sub influentadirecta si multilaterala a liberlismului. Meritele liberalismului in dezvoltarea gindirii atit politice cit si democratice este destul de mare. Aceste idei politice au aparut sub lozincelelibertatii individului si separarea ei de tirania statala. Liberalismul pentru prima oara inistoria gindirii social-politice a separate individual de societate si stat separindule in doua sfere autonome: statul si societatea civil, a limitat sfera constitutional si sferainstitutionala a actiunilor statului asupra cetatenilor si a vietii lor personale, a aparatautonomia si drepturile minoritatii in comparative cu majoritatea, a propus egalitatea politica a tuturor cetatenilor. Patria ideilor liberale in primul rind este Anglia. Inca din secolele medievale cind pe continenta Europei era la putere absolutismul englejii aureusit sa limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire a liberalismului englez dateazainca din anul 1215 cind in Anglia a aparut prima schita a constitutiei:

Magna ChartaLibertatum. Aceasta carte insa era inca departe de democratie si limita putereamonarhului doar in folosul aristrocratiei. Dar in ea se prevedea si dreptul cetatenului lalibertate si securitate nici un om liber nu trebuie arestat, inchis sub paza, deposedat de bunurile personale, injosit, prigonit sau pedepsit cu alte mijloace decit cele prevazute delege. Atitudinea luata de catre liberalism fata de masele popularea afectatdesigur denocratia liberala de limitare a puterii cu ajutorul drepturilor individuale si principiul democratic al suveranitatii poporului. In intregime acest model de democratiein variant lui clasica (sec.XIX inc.sec.XX) are urmatoarele trasaturi caacteristice: 1)Identificarea poporului ca subiect al puterii si in special barbatii, excluzinduse paturile josin primul rind muncitorii inaimiti dar totodata si femeile din numarul cetatenilor cu dreptde vot.im mai multe sisteme democratice din west in prima jum. a sec. XX sau pastrat bogatiile si alte valori ca conditii necesare fara care omul nu avea dreptul la vot. 2)Indivinualitatea, recunoasterea personalitatii ca primul, sic el mai important izvor al puterii, prioritatea individului asupra legilor de stat. Dreptul la personalitate in intregimeeste continut in constitutie, indeplinerea carei este controlata de curtea suprema. 3)Caracterul democratic formal cu inteles politic ingust, intelegerea libertatii ca lipsa deobligatiuni. Spre deosebire de democratia antica libertatea aici se interpreteaza nu caegala libertate de a active la viata politica a statului dar ca un drept individual pasiv de afi protejat de implicarea din partea statului si a altor persoane straine. 4)Parlamentarismul, ca forma de conducere si influenta politica. Dupa cum scria D. Acton,lectia data de democratia ateniana ne invata ca conducerea intregului popor, conducereade intrega clasa numeroasa si atotputernica este la fel de rea ca monarhia absoluta 5)Limitarea competentei si sferei de actiuni a statului in privinta securitatii si ordinei publice securitatea si dreptul cetateanului , neimplicarea lui in treburile comunitatii publice, economice, sociale si procelele religioase. 6) Impartire puterii, formarea 7)Limitarea puterii majoritatiii asupra minoritatii, asigurarea autonomiei si libertatiiindividuale si colective. Minoritatea este obligata sa se supuna majoritatii doar in limiteleunor situatii in rest ea este complet libera. Minoritatea are dreptul la opinia proprie carenu incurca la luarea deciziilor de catre majoritate. Aceste si alte trasaturi a demcratieiliberale ne demonstreaza ca ea a facut un pas in eliberarea omului si recunoastereadrepturilor lui. Dar in acelasi timp acest model de democratie in varianta lui clasica estedeparte de democratia ideala. In calitate de neajunsuri ale democratiei clasice de obicei se evidentiaza: 1) Limitarea claselor sociale. Asemanator cu democratia antica, ea nu se bazeaza pe majoritatea locuitorilor: proletari, alte paturi sociale joase, femei si de aceianu este puterea poporului in intregul sens a cuvintului. 2) Formalitatea si ca urmaredeclarea democratiei pentru saraci paturilor sociale neasigurate, transformarea ei din puterea poporului in intrecerea sacilor cu bani. Nebazarea democratiei pe proceseleeconomice si sociale duce la sporirea conflictelor sociale si nu satisface intereselecetatenilor. 3) Limitarea cetatenilor in participarea la viata politica a statului