Sunteți pe pagina 1din 7

CUNOASTERE SI ASISTENTA PSIHOLOGICA VALENTELE FORMATIVE ALE CUNOASTERII PSIHOLOGICE LONGITUDINALE A PERSONALITATII MILITARILOR ANGAJATI PE BAZA DE CONTRACT

Autor: psiholog Cerasela SRBU* Coautori: Viorica OSNAGA*, Mihai SRBU* REZUMAT Cunoasterea psihologica a militarilor angajati pe baza de contract reprezinta un demers longitudinal complex, care debuteaza cu examinarea psihologica de la angajare, continua cu examinarea psihologica de cunoastere din unitate si cu cea de la rennoirea de contract. Prezentam un model de valorificare a tuturor datelor oferite de examinarile psihologice efectuate acestei categorii de personal si propunem cteva masuri de interventie ameliorativa. Psihologul de unitate are sarcina de a cunoaste, de a interveni si de a optimiza adaptarea acestei categorii profesionale la cerintele activitatii pe care o desfasoara. Am elaborat un model secvential pe un lot de 6 de militari angajati pe baza de contract. CUVINTE CHEIE !. #. $. %. '. cunoasterea psihologica longitudinala" atitudinea fata de oameni si munca" optimizarea ergonomica a activitatii militare" scopul & dezvoltarea responsabilitatii subiectilor" constientizarea implicatiilor psihologice n domeniul militar.

I. INTRODUCERE Profesionalizarea Armatei Romniei se constituie ca o componenta esentiala a reformei n sistemul militar, cu un caracter amplu, viznd transformari profunde n ansamblul sistemului, al entitatilor luptatoare si n fiecare element structural functional. Aceasta este ceruta cu necesitate att de procesul de democratizare si modernizare a societatii romnesti, ct si de contextul politic, economic si militar international, marcat de integrarea n NAT si evolutia n plan general a armatei profesioniste. Activitatea instructiv-educativa din armata este organizata astfel nct sa contribuie la dezvoltarea capacitatii militarilor de a transforma cunostintele din ac!izitii anterioare n mecanisme interioare de activitate intelectuala, n instrument de autoperfectionare. Pe parcursul derularii sale, procesul de instructie asigura nsusirea corecta, treptata a cunostintelor, fixarea si ntiparirea acestora n structuri cu o anumita durabilitate, sistematizarea si resistematizarea continua a informatiilor n functie de esalonarea lor n timp si de raporturile cu celelalte informatii. Procesul pregatirii pentru lupta este conceput si se desfasoara potrivit principiilor si regulilor generale ale oricarei activitati, n structura sa fiind esentiala dimensiunea

formativa. Problematizarea, nvatarea prin descoperire ocupa o pondere nsemnata, contribuind la formarea acelor deprinderi de autoorganizare a informatiilor prin introducerea cunostintelor noi n structuri ntemeiate pe elemente cunoscute la cultivarea aptitudinilor de investigare a situatiilor si de asumare a riscului adoptarii unor decizii n situatii limita. "onceperea si desfasurarea procesului de instruire n conditii ct mai apropiate de realitatea luptei ofera cmp prielnic de manifestare a initiativei fiecarui militar n rezolvarea operativa a situatiilor create pe timpul aplicatiilor si exercitiilor tactice. II. ABORDARI TEORETICE 1. ROLUL SI SPECIFICUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN ARMATA N DEZVOLTAREA CAPACITATILOR COGNITIV-INTELECTUALE Procesul de instructie si educatie antreneaza si dezvolta la militarii anga#ati pe baza de contract capacitatea acestora de a utiliza n plan mental, cu usurinta si eficienta urmatoarele operatii$ comparatie, analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, concretizarea, sistematizarea si clasificarea. Randamentul utilizarii acestor operatii este dat nsa, cu precadere, de calitatile gndirii %vezi anexe, figura nr. &' si ele sunt solicitate n procesul de instructie. Pe parcursul pregatirii profesionale, odata cu nsusirea cunostintelor se modeleaza, se structureaza si caracteristicile personalitatii. (n cadrul acestui demers se produc ac!izitii nu numai n plan cognitiv, ci si n plan verbal%vezi anexe, figura nr. )'. *ilitarii anga#ati pe baza de contract a#ung sa-si formeze un limba# specializat propriu mediului militar, categoriilor de instructie, dar si propriu comunicarii dintre ei. (ncep sa dispara din limba# cuvinte parazite, expresiile sablon, cliseele verbale, negli#enta n vorbire, dar, n sc!imb pot apare #argoane militare cu specific local. +imba#ul devine, de asemenea, concis, n unitati verbale mai reduse concentrnduse o cantitate mai mare de informatii. ,l cstiga n expresivitate, ndeosebi din punct de vedere al intonatiei si al mi#loacelor lingvistice semantice. -maginatia este solicitata si n organizarea si desfasurarea actiunilor specifice pregatirii pentru lupta, tocmai pentru ca .stimuleaza/ pe cele ce probabil se vor derula pe timp de razboi, solicita la maxim capacitatea imaginativa, i obliga sa gndeasca si sa puna n aplicare idei si programe eficiente, originale, care sa raspunda adecvat solicitarilor de intensitate incerta si sc!imbatoare ale cmpului de lupta. *emoria logica, dar si cea mecanica se afla n strnsa interactiune si interdependenta cu toate celelalte procese, nsusiri si capacitati psi!ice ale individului, ndeplinind un rol esential n organizarea si reglarea comportamentului, n ec!ilibrarea organismului n raport cu mediul ncon#urator. ,a se dezvolta sporindu-si volumul resistematiznd si coordonnd informatiile si fixnd produsele celorlalte procese psi!ologice - idei, notiuni etc. (n procesul de instructie, atentia este si ea o conditie indispensabila pentru nsusirea cunostintelor. ,a se dezvolta si se modeleaza pe parcursul procesului instructiv- educativ.

2. PERSONALITATEA N REALIZAREA PERFORMANTELOR MILITARE Personalitatea umana poate fi considerata ca o structura stabila si complexa ce implica un ansamblu de substructuri ce opereaza cu urmatorii termeni$ temperament, aptitudini si caracter. 0ar nsusirile psi!ice de personalitate nu sunt aferente uneia sau alteia dintre procesele psi!ice, ci au un caracter sintetic implicnd conlucrarea tuturor sau mai multor procese psi!ice. 0esigur, personalitatea nu se sc!imba n ceea ce are semnificativ, dar anumite nsusiri sunt valorificate, altele sunt estompate. "aracterul, ca latura a personalitatii, detine controlul asupra celorlalte doua. Temperamentul poate favoriza sau mpiedica dezvoltarea aptitudinilor si atitudinilor, motiv pentru care el trebuie cunoscut si modelat. Pentru ca personalitatea sa se valorifice, trebuie ca temperamentul si aptitudinile sa se afle n strnsa legatura cu caracterul - nucleul personalitatii - n perimetrul caruia atitudinile reprezinta a fi .componenta reprezentativa/. Aceste particularitati aptitudini si caracter - sunt cele care definesc valoarea omului, ca subiect creator si moral. 0upa cum se stie, temperamentul reprezinta latura dinamico- energetica a personalitatii, componenta care sta la baza tuturor reactiilor comportamentale, fiind concomitent, cauza si fundamentul pentru explicarea acestora, suport al dezvoltarii atitudinilor si factor favorizant sau, dimpotriva, obstacol n calea valorificarii aptitudinilor. 1iecare temperament prezinta aspecte pozitive, dar si negative, puncte forte, dar si slabe, acestea reflectndu-se n conduita sa, putnd fi cu usurinta observate. Nu se poate afirma ca exista temperamente bune sau rele. 2e poate nsa spune ca, n cadrul mediului militar, tipurile temperamentale existente si dovedesc eficienta n mod diferit, unele fata de altele, fiind mai mult sau mai putin compatibile cu activitatile sau misiunile solicitate militarilor %vezi anexe, figura nr. 3'. (n sc!imb, atitudinile devin proprii subiectului si se manifesta, se exteriorizeaza n opiniile si actiunile acestuia, n urma interiorizarii, interpretarii si evaluarii relatiilor sociale obiectiv existente. ,le apar ca fiind trasaturi umane relativ constante, trasaturi ce se manifesta n acelasi mod n situatii asemanatoare%vezi anexe, figura nr. 4'. 2pre deosebire de temperament - fiecare atitudine, prin continutul si sensul manifestarilor sale, poate fi apreciata ca pozitiva sau negativa, dezirabila sau indezirabila social. (n delimitarea sa valorica trebuie sa se tina seama de rolul ndeplinit, de complexul operational al aplicarii si efectele rezultate la un moment dat. (ntreaga activitate militara, individuala sau colectiva, este influentata de atitudinile militarilor. Practica demonstreaza ca realizarea performantelor militare este puternic dependenta de orientarea si trainicia atitudinilor celor implicati n obtinerea lor, de aportul trasaturilor de caracter pozitive. III. DIRECTII PROPRII DE CERCETARE 3. 1. OBIECTIVELE CERCETARII (eoretice)

5. "unoasterea personalitatii militarilor anga#ati pe baza de contract n evolutia sa longitudinala si surprinderea unor aspecte stabile si diferentiatoare. Practice) 5. 6alorificarea informatiilor obtinute la examinarea psi!ologica de selectie cu ocazia anga#arii si rennoirii de contract7 8. Aprofundarea cunoasterii psi!ologice a militarilor anga#ati pe baza de contract prin aplicarea instrumentelor psi!ologice de catre psi!ologul de unitate7 ). 0escrierea unor caracteristici ale personalitatii militarilor anga#ati pe baza de contract. 3. 2. IPOTEZA DE LUCRU A CERCETARII Presupunem ca persoanele care presteaza activitati de natura militara reprezinta o serie de trasaturi comune de personalitate prin care se diferentiaza n mod semnificativ de persoanele care activeaza n afara sistemului profesional militar. 3. 3. METODE SI INSTRUMENTE UTILIZATE ,xtinznd aria determinarii psi!ologice de la anga#are si prelungire de contract care se centreaza pe surprinderea celor doua dimensiuni, nivelul psi!o- atitudinal general - inteligenta si trasaturile structurii de personalitate, n cercetare am implementat urmatoarele modalitati de cunoastere$ 5. cunoasterea dimensiunii inteligentei generale aplicate n contexte sociale7 8. cunoasterea dimensiunii dinamico- cognitive7 ). cunoasterea dimensiunii atitudinal- valorice si a atribuirii sociale a personalitatii. A. *,T 0, 0, ",R",TAR, - metoda observatiei - utilizata pe parcursul diferitelor activitati militare ale militarilor anga#ati pe baza de contract %trageri cu armamentul individual, exercitii si aplicatii tactice etc.'7 - anc!eta pe baza de interviu - metoda utilizata n cabinetul psi!ologic al unitatii%vezi anexe, figura nr. )'. 9. -N2TR:*,NT, P2-; + <-", A0*-N-2TRAT, - proba povestirilor absurde si corecte - P. A. ".7 - c!estionarul de temperament - 2. T. -. - R. R. A.7 - scala de atitudini si valori caracteriale - 2. A. 6. ". 3. 4. LOTUL DE SUBIECTI 2copul acestei cercetari a vizat demararea unei actiuni de constientizare, cunoastere si ntelegere a implicatiilor psi!ologice n domeniul militar asupra personalitatii militarilor anga#ati pe baza de contract, actiune formativa de dezvoltare a abilitatilor intelectuale si aptitudinale, temperamentale n unitatea lor structurala. 2-au folosit ca subiecti pentru aceasta cercetare un total de &= militari anga#ati pe baza de contract. Acestia au o vrsta cuprinsa ntre 88 si )4 de ani7 starea civila$ >3, =3? necasatoriti, @8, A)? casatoriti %vezi anexe, figura nr. 5'7 nivelul de instruire al acestora este$ @, )>? - scoala profesionala, 4&, =&? liceu, 8, =A? scoala postliceala, 8, =A? colegiu si 8, =A? studii superioare%vezi anexe, tabelul nr. 8'. 3. 5. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE ). >. 5. Analiza rezultatelor obtinute la probele psi!ologice aplicate cu ocazia anga#arii militarilor anga#ati pe baza de contract%vezi anexe, figura nr. @'.

2intetiznd rezultatele obtinute am constatat ca un procent foarte mic de 5, @>? la proba N*A- =@ %vezi anexe, Tabelul nr. )'se situeaza n stanina ) ceea ce demonstreaza ca au fost selectionati militari care dispun de capacitati intelectuale ce le asigura asimilarea rapida a informatiilor si cunostintelor de specialitate deoarece 3=, 35? detin scoruri situate n staninele >, & si 3. +a proba de nivel mental 0- @4 %vezi anexe, Tabelul nr. )' nu se situeaza nici un subiect pe staninele critice 5, 8 sau ), subiectii situndu-se %5AA?' n stanine medii si optime. Analiza statistica n procente a probelor de personalitate ne permite sa avem o imagine generala asupra caracteristicilor structural- functionale ale acesteia n lotul studiat. 2corurile obtinute n urma aplicarii c!estionarului de personalitate, ,. P. B., demonstreaza ca au fost selectionate persoane ec!ilibrate din punct de vedere emotional, fara acuze semnificative sau tendinte de a ncalca normele sociale %vezi anexe, tabelul nr. @', A? n staninele 5, 8, ) - critice. (n pla#a de stanine medii si optime situndu-se un procent de 5AA?, procent ce reprezinta un argument statistic pentru afirmatiile anterioare. Procentul de 5A, 5@? la scala P, ce se afla n stanina @, atrage totusi atentia psi!ologului de unitate, deoarece n aceasta clasa se pot regasi persoane care prezinta usoare fragilitati n structura de personalitate. Acest lucru este sustinut si de cei 8, =A?, n stanina ), la scala N. 1actorul predominant care a putut sa determine aceasta diminuare poate fi scos n evidenta de suprapunerea mai multor activitati care s-au desfasurat pe o perioada cu efective reduse, datorita numarului mare de personal aflat n misiuni, concedii de odi!na si recuperari, precum si de un factor subiectiv - oboseala, motiv pentru care psi!ologul de unitate trebuie sa puna n accent deosebit pe cunoasterea si asistenta psi!ologica, pe implicarea si prezenta acestuia n desfasurarea activitatilor procesului instructiv- educativ. ). >. 8. ,xaminarea psi!ologica de cunoastere cu a#utorul testelor psi!ometrice, precum si a metodelor de observatie si interviu vine sa valideze rezultatele obtinute cu ocazia anga#arii. "unoasterea psi!ologica efectuata de psi!ologul de unitate reprezinta un demers mai profund, care se desfasoara n conditii naturale, ntr-un mediu apropiat subiectului fara motivatia impusa de selectie, ceea ce ne determina sa avem o ncredere sporita n rezultatele obtinute. *ultitudinea mi#loacelor investigative - observatii, interviu, teste - ne permit o cunoastere mai complexa a personalitatii dect cea efectuata la anga#are. 0esigur, noi nu ignoram rezultatele obtinute la anga#are, deoarece, pentru psi!ologul de unitate reprezinta un reper esential n demersul ntreprins de catre acesta n cunoasterea psi!ologica a militarilor anga#ati pe baza de contract. 0in analiza rezultatelor obtinute n urma examinarii psi!ologice - cunoastere - de catre psi!ologul de unitate, mi permit sa avansez cteva concluzii partiale si empirice. (n urma interviurilor %vezi anexe, figura nr. )' realizate individual am observat ca un procent de 43? prezinta un limba# viu si dotat cu un ansamblu de mi#loace de expresivitate, exprimarea vorbirii fiecaruia avnd un caracter adresativ pregnant, ceea ce face sa creasca eficienta comunicarii, iesind n evidenta expresivitatea si intonatia. Absenta expresivitatii intonative 5)? face ca cele spuse sa apara fara relief, sa fie greu ntelese si percepute, sa nu determine, de fapt nimic. 0eci, n cadrul procesului de instructie s-au produs ac!izitii n plan verbal, limba#ului militar fiindu-i caracteristic functia cognitiva si de comunicare, acesta fiind dezvoltat prin

nsusirea unor termeni, notiuni si expresii noi att specifice domeniului militar, ct si cu caracter general. (n raport cu experienta subiectului, problemele ce intervin pot fi vec!i sau noi, respectiv pot beneficia de un prototip de rezolvare de#a nsusit s-au pot sa nu beneficieze de o astfel de pregatire si sa necesite eforturi creatoare. Rutina, deprinderile de gndire osificate reprezinta un dusman al progresului. 0ar, c!iar rezolvarea problemelor se spri#ina pe deprinderi intelectuale si cunostinte de#a acumulate, fara de care nu se poate avansa. 0in punct de vedere cognitiv %P. A. ".' %vezi anexe, figura nr. &' 8&? din subiecti prezinta o buna capacitate de a ntelege, de a aborda si solutiona eficient diverse sarcini si situatii problematice. *emoreaza cu usurinta sarcinile complexe, se adapteaza usor la situatii cu grad ridicat de dificultate, adopta o strategie optima pentru rezolvarea problemelor, prezinta rezistenta ridicata n munca intelectuala, spirit de observatie dezvoltat si capacitate mare de concentrare a atentiei. Pentru aproximativ &3? din subiecti abordarea unei strategii optime pentru rezolvarea problemelor depinde, n mare masura, de intensitatea motivatiei subiectului si complexitatea sarcinii cu care se confrunta. (n sc!imb 3? prezinta o eficienta scazuta n solutionarea sarcinilor, retin cu dificultate informatiile necesare n vederea ndeplinirii sarcinilor, tind sa simplifice informatiile obtinute, au o slaba capacitate de concentrare a atentiei %vezi anexe, tabelul nr. > - "alitate ?'. Aproximativ 5>? acorda o mai mare importanta solutionarii calitative a sarcinilor, si o mai mica importanta, rapiditatii aplicarii strategiilor de rezolvare a problemelor. 4@? dintre subiecti acorda o mai mare importanta abordarii rapide a sarcinilor si o mai mica importanta calitatii si modului de ndeplinire a acestuia. 5? este posibil sa nu fie motivati pentru actiune, sau sa se afle ntr-o dispozitie care nu permite obtinerea unui randament maxim %vezi anexe, tabelul nr. > - *obilitate ?'. (n urma aplicarii c!estionarului de personalitate 2. T. -. - R. R. A., @@ ? au un temperament sanguin, 5@? - melancolic, 8)? - coleric si 5=? - flegmatic %vezi anexe, figura nr. 3'. Temperamentul slab nu este apt si nu ofera suficienta garantie pentru specialitatile militare care implica o mare desfasurare energetica. Pot fi folositi uneori n specialitati care necesita acuitati senzoriale mai ales daca sunt mobili. (n sc!imb, au greutati n ceea ce priveste, adoptarea unor decizii n timp minim. temperamentul slab nu rezista la un tratament dur. ,i pot deveni pasivi sau c!iar se pot pierde. ,ste necesar sa se faca maxim de efort pentru apropierea emotionala, sa se lucreze cu deosebit tact, sa se introduca n c!ip treptat exigentele. 1legmaticii sunt mai buni pentru ntretinerea te!nicii militare, pentru servicii administrative si economice. Acestia nu prezinta mari dificultati n actiunile de disciplinare. Pot fi oameni de nade#de n actiuni ce nu implica o mare rapiditate. 2unt sensibili si au un ascutit simt al demnitatii personale. 2anguinii ocupa locul dominant. 2unt bine educati, devin executanti ideali, au reactii rapide. A#utati de inteligenta a#ung sa se descurce foarte bine n situatiile complicate. (nsa nu trebuie sa se confunde vioiciunea lor naturala cu spiritul activ. 0aca nu li se formeaza nclinatii spre activitati profesionale ma#ore, risca sa se piarda n treburi marunte. "olericii sunt buni pentru actiuni temerare, sunt apti n cazul n care sunt pozitiv orientati caracterial. Rezista la un tratament mai tare, dar exista si prime#dia dezvoltarii unei ncrederi nelimitate n fortele proprii, ceea ce poate duce la actiuni rationale %vezi anexe, tabelul nr. &'. Prin aplicarea scalei de atitudini si valori caracteriale 2. A. 6. ". %vezi anexe, figura nr. 4', 43? din subiecti pot fi caracterizati prin atitudini dezvoltate si structurate armonios fata de munca, fata de propria persoana si fata de ceilalti. Acorda

importanta si valorifica activitatea profesionala, sunt consecventi si se apreciaza cu obiectivitate. 2unt persoane care dispun de energie, prezinta o buna stapnire emotionala, toleranta la frustrare. Au ncredere n propriile forte si atribuie corect cauzele diverselor fenomene si evenimente din viata lor. 0iferenta de procente se considera ca se supraevalueaza, ncercnd sa se prezinte ntr-o lumina mai favorabila. 2au sa se subevalueze determinnd o imagine de sine deformata. Aceasta situatie poate sa apara n urma unor esecuri recente n plan profesional, familial, de grup care au produs stari de anxietate, depresii recurente diminund posibilitatea de a se evalua obiectiv %vezi anexe, tabelul nr. 3'. IV. CONCLUZII 5. ,xaminarea psi!ologica trebuie sa fie un demers continuu, care sa surprinda longitudinal aspectele dezvoltarii personalitatii militarilor anga#ati pe baza de contract7 8. "unoasterea psi!ologica efectuata de catre psi!ologul de unitate reprezinta un factor esential n procesul instructiv- educativ. ,l asigura valorificarea potentialului psi!ologic, ameliorarea unor usoare disfunctionalitati pe structura de personalitate si cresterea motivatiei pentru domeniul militare7 ). Psi!ologul de unitate nu se limiteaza doar la cunoastere psi!ologica - repere teoretice sau practice, ci si la determinarea unui profil psi!ologic al fiecarui militar7 @. 0emersul de cunoastere psi!ologica este n mod necesar urmat de elaborarea unor masuri ameliorative destinate procesului de adaptare la cerintele profesiei militare. V. MASURI 5. "unoasterea particularitatilor psi!o- socio- profesionale a personalului unitatii7 8. *onitorizarea disfunctiilor comportamentale ale personalului7 ). <estionarea asistentei de specialitate, n sistemul gradual7 @. ptimizarea relatiilor interumane.