UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA: INGINERIE TEHNOLOGIC I MANAGEMENT INDUSTRIAL SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL AFACERILOR INDUSTRIALE

PROIECT SPDD
Energia eoliana - o solutie in dezvoltarea durabila

AN DE STUDIU: I

Cuprins

CAP.1 Motiva !a t!"!i........................................................................................... # CAP.$ S%& t i'to i%...................................................................................................( CAP.# D!)vo*ta !a + o,*!"ati%ii a*!'!....................................................................CAP.( A.a*i)a S/OT............................................................................................10 CAP.0 Sit&atia !.! 1i!i !o*i!.! *a .iv!* "o.2ia*....................................................13 CAP. 4 Pot!.tia*&* !o*ia. i. Ro"a.ia.....................................................................$# CAP.3 Va*oa !a i.v!'ti5i!i &.&i 'i't!" 2! !.!! 1i! !o*ia.a *a o %a'6 2! va%a.56....$0 CAP. 7 O+i.i! +! 'o.a*a 'i %o.%*&)ii.......................................................................$Bi,*io1 a8i!...............................................................................................................#1

Capitolul 1: Motivarea temei

$

Sursele regenerabile de energie devin din ce n ce mai populare n ntreaga lume i, prin dezvoltarea sectorului energiei eoliene, Romnia are anse s genereze energie electric ecologic i cu emisii reduse, precum i o securitate energetic mai mare, putnd astfel ndeplini cerinele UE cu privire la producerea de energie din surse regenerabile. roiectul de fa i propune evidentierea energiei eoliene ca o solutie in dezvoltarea durabila !ema are o relevan deosebit pentru imbunatatirea efiecientei energetice, valorificarea resurselor regenerabile de energie, dar si reducerea impactului negativ asupra mediului avut de functionarea sistemului energetic national.

Obiectivele care au fost urmrite n cadrul proiectului au fost

urmtoarele: Analiza SWOT a energie eoliene nergia eoliana in !omania "# uropa "# pe plan mondial $aloarea unei investii a unui sistem eolian la o casa de vacanta , deoarece

generarea de electricitate din vnt i alte surse regenerabile nu este doar problema ecologitilor. Este de asemenea un viitor inevitabil al sistemului energetic naional care trebuie s mbunteasc producia i s restabileasc capacitile e"istente cu scopul de a satisface nevoile n cretere ale consumului. structura resurselor de energie. $ceasta este o mare provocare, nu numai pentru dezvoltatori i investitori, dar i pentru administraia de stat i industria energiei convenionale. !oate prile interesate par s neleag n prezent amploarea i, dei viitorul sistemul energetic este la faza incipient nc, ne confruntm cu o ans istoric de a crea bazele durabile pentru dezvoltarea industriei energetice moderne i ecologice pe termen lung. $vnd n vedere nivelul ridicat de recapitalizare a infrastructurii de producie i de transport i distribuie, nevoia de energie pe termen lung a economiei noastre i a gospodriilor face ca industria energetic romneasc, inclusiv energia regenerabil, s fie o zon e"trem de interesant pentru implicarea de capital global pentru deceniul viitor. !endina cresctoare a investiiilor strine directe i de portofoliu n acest sector este astfel o dovad tangibil. onderea fiecrei surse se va sc#imba n

Capitolul %: Scurt istoric

Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata pamantului. E"ploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru pomparea apei, de e"emplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu a%utorul vantului. rin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vant moderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica.

Morile de vant
Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand au navigat pe &il in amonte, in %urul secolului '( i.)r. este secole vasele cu panze aveau sa domine marile si oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopuri militare si stiintifice. *arile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze pentru a controla si domina marile. $ceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu ec#ipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta + fie ca vase sportive, fie ca ambarcatiuni de agrement. Energia eoliana a fost e"ploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita in vec#ea ersie in secolul (''. ,e atunci morile de vant sunt folosite pentru macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. 'nsa e"ploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul --, odata

cu aparitia .morilor de vant/ moderne 0 turbinele de vant ce pot genera o energie de 123 pana la 433 de 5ilovati.

Vas fenician

Vas american
entru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permite puterii eoliane sa poata fi e"ploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica, precum caldura dega%ata de arderea carbunilor. 'mbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o crestere a numarului de turbine instalate, a dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa 6237 din 6883. 'n 6889, de e"emplu, piata mondiala a energiei eoliene manipula in %ur de 4 miliarde de dolari. *oara de vnt este strmoul generatoarelor eoliene. Ea a

aprut n Evul *ediu n Europa. Ea a funcionat la nceput cu a" vertical.

Imagine a dou mori de vnt *ai trziu, morile se orientau dup direcia vntului i au fost puse pnze pentre a capta mai bine energia vntului.

Imagine a unei mori de vnt cu pnze rima moar de vnt cu pale profilate a aprut n secolul doisprezece. :#iar dac era foarte simpl, este totui vorba de prima cercetare aerodinamic a palelor. $cestea au fost utilizate n principal pentre pomparea apei sau pentru mcinarea grului.

;n perioada Renaterii, inventatori celebrii ca <eonardo da (inci s+au interesat foarte intens de morile de vnt, ceea ce a condus la numeroase inovaii, uneori inutile. ,e atunci, morile s+au nmulit n Europa. Revoluia industrial a oferit un nou nceput pentru morile de vnt, prin apariia de noi materiale. ;n consecin, utilizarea metalului a permis modificare formei turnului i creterea considerabil a mainilor pe care le numim pe scurt =eoliene=.

Moar de vnt (Germania de Nord) Evoluia electricitii n secolul -- a determinat apariia primelor eoliene moderne. Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspir dup profilul aripilor de avion.

Eolian modern

;n prezent, eolienele sunt, aproape n totalitate cu a" orizontal, cu e"cepia modelelor cu a" vertical ca cele cu rotor Savonius i ,arrieus, care sunt nc utilizate, dar sunt pe cale de dispariie. Ultimele inovaii permit funcionarea eolienelor cu vitez variabil, respectiv reglarea vitezei turbinei eoliene n funcie de viteza vntului. Stocare acumulatori Energie cinetic vnt Energie mecanic rotor Energie electric generator Sarcini izolate >e"? sate izolate@ Reea de distribuie

Energia de origine eolian face parte din energiile regenerabile. $ero+generatorul utilizeaz energia cinetic a vntului pentru a antrena arborele rotorului su? aceasta este transformat n energie mecanic, care la rndul ei este transformat n energie electric de ctre generatorul cuplat mecanic la turbina eolian. $cest cupla% mecanic se poate face fie direct, dac turbina i generatorul au viteze de acelai ordin de mrime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de vitez. ;n sfrit, e"ist mai multe posibiliti de a utiliza energia electric produs? fie este stocat n acumulatori, fie este distribuit prin intermediul unei reele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de convesie au i pierderi. $stfel, se poate meniona un randament de ordinul a 28 7 pentru rotorul eolienei, 8A7 al multiplcatorului. !rebuie luate n considerare, de asemenea, pierderile generatorului i ale eventualelor sisteme de conversie. :#iar dac turbinele eoliene moderne au intrat pe pia, clasicele sisteme de producere a energiei sunt folosite n special n regiunile izolate i sunt deosebit de eficiente n localitile mici.

Capitolul : Dezvoltarea proble!ati"ii alese P#r$ile "o!ponente ale unei turbine

Compunerea sistemului: 1& Pale + Borma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie necesara. $cest design este propriu fiecarui tip de generator electric. %& Nacela + :ontine generatorul electric asigurand protectie mecanica '& Pilon + $sigura strucura de sustinere si rezistenta a ansamblului superior. (& Fundatie + $sigura rezistenta mecanica a generatorului eolian. )orme constructive E"ist mai multe tipuri de eoliene. Se disting ns dou mari familii? eoliane cu a" vertical i eoliene cu a" orizontal. Eoliene cu ax orizontal 0 sunt cele mai raspandite Buncionarea eolienelor cu a" orizontal se bazeaz pe principiul morilor de vnt. :el mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obine un bun compromis ntre coeficientul de putere, cost i viteza de rotaie a captorului eolian, ca i o ameliorare a aspectului estetic, fa de rotorul cu dou pale. Eolienele cu a" orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu a" vertical, sut mai puin supuse unor solicitri mecanice importante i au un cost mai sczut. si o

Imaginea unei eoliene cu ax orizontal i a unei mori de vnt E"ist dou categorii de eoliene cu a" orizontal? C Amonte? vntul sufl pe faa palelor, fa de direcia nacelei. este orientat, cu a%utorul unui dispozitiv, dup direcia vntului. alele sunt rigide, iar rotorul

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

19

C Aval ? vntul sufl pe spatele palelor, fa de nacel. Rotorul este fle"ibil i se auto+ orienteaz.

Schema unei eoliene cu ax orizontal aval ,ispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizat, deoarece este mai simpl i d

cele mai bune rezultate la puteri mari? nu are suprafee de direcionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse i are o stabilitate mai bun. de alele eolienelor cu a" orizontal trebuiesc totdeauna, orientate n funcie de direcia i entru aceasta, e"ist dipozitive de orientare a nacelei pe direcia vntului i a palelor, n funcie de intensitatea acestuia.. orientare fora vntului.

;n prezent, eolienele cu a" orizontal cu rotorul de tip elice, prezint cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electric la scar industrial.

11

Modul de asamblare al nacelei

lementele constructive ale nacelei *reprezentare '+, Legend 6 0 elice 1 0 suportul elicelor 4 0 elementele de fi"are D 0 arbore principal 2 0 generator secundar A 0 cutia de viteze 9 0 frn cu discuri E 0 rcitor cu ulei 8 0 arborele cardanic 63 0 generator principal 66 0 bra de ridicare 61 0 cilindru de divizare 64 0 semiforma inferioar 6D 0 turnul 62 0 controlul alunecrii 6A 0 angrena% cu biel 69 0 inelul alunecrii 6E 0 angrena%ul alunecrii 68 0 unitatea primar de control 13 0 unitatea #idraulic

1$

Sc-ema func.ional a unei turbine

1#

Cum functioneaza o turbina eoliana / Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. (antul pune in miscare palele care la randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de viteza care actioneza direct a"ul central al generatorului electric. :urentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu a%utorul unui invertor ,:+$: in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de curent alternativ > $:@ spre distribuitori.

1(

Capitolul (: Analiza SWOT

Analiza SWOT privind valorificarea energiei eoliene 0uncte tari Energie curata Reducerea semnificativa a cantitatilor de :F1, SF1 si &F- produse de catre centarlele electrice pe baza de combustibili fosili Reducerea utilizarii combustibililor fosili Oportunitati ,ezvoltarea zonelor locale :rearea de noi locuri de munca 'mbunatatirea instalatiilor $tingerea tintelor nationale 0uncte slabe Este scumpa> constructia turbinelor eoliene, mentenanta si procesul 5noG+ #oG@ Hgomoti si efecte vizuale 'mpactul asupra peisa%ului si a #abitatulelor naturale, flora si fauna Amenintari retul terenurilor din %ur ar putea scadea I#eata (ant puternic 'ncendii

Avanta1ele si dezavanta1ele energiei eoliene Avanta1e:

'n primul rand este o sursa inepuizabila de energie. Ea va e"ista atat timp cat amantul va primi energie de la SoareJ

Emisii zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibiliJ

roducerea de energie eoliana nu implica generarea nici unui fel de deseuriJ !urbinele produc energie, in medie, peste un sfert din timp, cel mai mult iarna, cand sunt vanturi mai puterniceJ

:osturi reduse pe unitate de energie produsa. :ostul energiei electrice produsa in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani, a%ungand in S.U.$. sa fie c#iar mai mici decat in cazul energiei generate din combustibiliJ

:osturi reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva ori mai mari decat costurile 10

centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putand fi integral reciclate. +ezavanta1e:

Resursa energetica relativ limitata, datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile. Un e"emplu? potentialul Romaniei de productie de energie eoliana este de 6D.333 megaGati. ana in prezent, e"ista cereri pentru o capacitate de 63.333 de megaGati, din care au fost aprobate cele pentru 1.333 de megaGati.

oluarea sonora >sunt prea zgomotoase@. Riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului depaseste limitele admise la proiectare. Fricat de mare ar fi limita admisa, intotdeauna e"ista posibilitatea ca ea sa fie depasita.

Capitolul 2: Situatia energiei eoliene la nivel mondial

14

Energia eolian s+a stabilit acum ca o surs convenional de energie electric i %oac un rol central n planurile de energie imediate i pe termen lung pentru din ce n ce mai multe ri. ,up 62 ani de rate medii de cretere cumulativ, la sfritul anului trecut instalaiile eoliene comerciale n apro"imativ E3 de ri au a%uns la nivelul de 1D3 IK. ,ouzeci i dou de ri au peste 6.333 *K instalai, Romnia numrndu+se printre acestea. :reterea cererii este foarte lent, ine"istent sau negativ, astfel nct cerereapentru noua generaie de putere de orice fel este redus iar concurena este acerb. Lrazilia, 'ndia, :anada i *e"ic sunt piee foarte dinamice, dar nu pot compensa pentru lipsa de cretere n pieele tradiionale din Europa, SU$ i :#ina. E"ist multe piee noi interesante n $merica <atin, $frica i $sia unde e"ist un mare potenial de cretere. :onform :onsiliului Ilobal pentru Energie Eolian, sectorul energiei eoliene i+a continuat e"pansiunea la nivel mondial n 1361. Ritmul anual de cretere al pieei a a%uns la aproape 637, n timp ce creterea de capacitate cumulativ este acum la 687. ,ezvoltarea n acest sector a fost vizibil mai ales n SU$, n timp ce n :#ina piaa a fost mai lent dect anul trecut. :reditul fiscal de producie din SU$ a fost anticipat c va e"pira, ceea ce a condus la un aflu" pe ultima sut de metri, peste E.333 *K fiind instalai n al patrulea trimestru din 1361, aducnd puterea instalat pentru 1361 la un total de 64.61D *K. ;n :#ina pe de alt parte, ca urmare a consolidrii pieei i a raionalizrii, instalaiile anuale au atins 64,6 IK, ceea ce face 1361 un an mai lent pentru sectorul eolian. ;n Europa, Iermania i *area Lritanie sunt lideri de pia. Romnia, 'talia, olonia i Suedia sunt pieele emergente, care au adus o contribuie surprinztoare anul trecut. Europa a stabilit un nou record de 61,D IK pentru 1361 datorit tuturor evoluiilor n aceste domenii. $lte regiuni care au artat o e"pansiune remarcabil n 1361 sunt Lrazilia cu 6.399 *K i $ustralia, care a fost rspunztoare pentru 428 *K din noile capaciti n regiunea acificului. ;n regiunea Frientului *i%lociu i $frica de &ord numai !unisia a finalizat un proiect de 23 *K, iar primul parc eolian comercial sub+sa#arian a aprut n Etiopia, marcnd un viitor promitor pentru regiune. Se ateapt ca $frica s devin o pia competitiv n urmtorii ani deoarece generarea de energie verde a devenit o prioritate pentru dezvoltarea economic. *ai %os este diagrama energiei eoliene globale instalat cumulat n ultimii 69 ani?

13

;n anul 1361, capacitatea total instalat a :#inei se ridic la 92,A IK, ceea ce constituie 1A,E7 din resursele mondiale. e locul al doilea dup :#ina sunt Statele Unite, cu A3 IK i o cot de 16,17 din capacitatea global. Iermania se afl pe locul al treilea cu 46,4 IK i o cot de 66,67, iar Romania este undeva in urma. 17

!omania vs uropa
Un reper foarte important a fost atins de piaa european, capacitatea eolian instalat a a%uns la peste 633 IK i semnale noi i interesante vin din partea rilor emergente. Se poate vedea o mare varietate de noi %uctori pe piaa de energie regenerabil, fondurile de pensii investesc n domeniul eolian ca o alternativ la obligaiunile de stat n timp ce fondurile de investiii au nceput s acioneze ca intermediari.61.9DD *K de energie eolian au fost instalai n Europa, din care 66.E8A *K au fost n Uniunea European. Energia eolian instalat n UE are o valoare cuprins ntre 64 miliarde EUR i 69 miliarde EUR.

1-

$9

Energia eolian a reprezentat un total de 1A,27 din capacitatea total de putere instalat. 'nstalaiile anuale au crescut e"ponenial n ultimii 61 ani. ;n 1333 erau instalai numai 4,1 IKJ astfel, comparnd cu cifrele din ultimul an, putem vedea o cretere anual compus de peste 66,A7. Iermania a rmas ara european cu cea mai mare capacitate instalat urmat de Spania, *area Lritanie i 'talia. ,intre pieele emergente din Europa central i de Est, Romnia i olonia au avut ambele ani record 0 amndou instalnd apro"imativ 9,27 din capacitatea anual total a UE. $mbele piee sunt acum n mod constant n top zece n UE pentru capacitatea instalat anual. ,e asemenea, este important de menionat valoarea capacitilor instalate n *area Lritanie, 'talia i Suedia. $ceste trei piee reprezint 6A7, 667 i respectiv 97 din totalul instalaiilor din UE n 1361. :apacitatea de putere eolian instalat la sfritul anului 1361 a produs ntr+un an cu vnt normal, 146 !K# de energie electric, suficient pentru a acoperi 97 din consumul de electricitate al UE 0 crescnd de la A,47 din anul anterior. 'nvestiiile n parcurile eoliene din UE au fost ntre 61,E miliarde EUR i 69,1 miliarde EUR. Bermele eoliene pe uscat au atras ntre 8,D miliarde EUR i 61,2 miliarde EUR, n timp ce fermele eoliene din larg au reprezentat ntre 4,D miliarde EUR i D,9 miliarde EUR. $nul trecut au fost instalate n larg i racordate 184 de turbine eoliene. $ceasta nseamn mai mult de o turbin pe zi. Ele reprezint 6.6A2 *K, ceea ce nseamn o cretere de 447 comparativ cu 1366 cnd au fost E9D *K.

$1

:apacitatea total eolian n larg este acum D.882 *K, $nglia fiind lider de pia >A37@. ;n Europa, e"ist n prezent 6.AA1 turbine n 22 de parcuri eoliene n larg rspndite n E ri, ceea ce face din Europa lider mondial n energia eolian n larg.

$$

Capitolul 3: 0otentialul eolian al !omaniei

Uniunea European a continuat instalarea noilor capaciti de energie eolian cu un ritm ascendent n 1361. Este remarcabil faptul c n Romania au fost instalai 814 *K care acoper E7 din totalul de noi surse de energie eolian al UE n 1361. :reterea de 8D7 din capacitatea total eolian realizat de Romnia n 1361 probabil nu va mai fi niciodat egalat.<a sfritul anului 1361, energia eolian acoperea E7 din necesarul de energie total n UE n timp ce n Romnia acest indicator a fost de apro"imativ 27. :#iar dac numrul este inferior mediei europene, este n continuare un procent remarcabil avnd n vedere faptul c n 1338 doar 3,67 din necesarul de energie a fost acoperit din surse de energie eolian. :#iar n condiiile de impredictibilitate legislativ ma%or din acest an, care vor avea drept consecin instalarea a ma"im 233+A33 *K, Romnia va asigura din energia eolian E7 din totalul consumului brut de energie al rii. Situarea Romniei peste media european va fi posibil deoarece toi cei 6.832 *K instalai pn n 1361 vor genera energie de+a lungul ntregului an 1364.

Raportul situeaz Romnia pe locul 63 n lume cu privire la potenialul de energie eolian.

$#

;n 1361, aceasta a fost pe locul 64 n timp ce n 1366 s+a clasat pe locul 61. $stfel, putem vedea c piaa a fost relativ stabil anul trecut c#iar i n conte"tul modificrilor preconizate. Romnia a fost lider printre pieele emergente ale Europei n 1361, instalnd 814*K de noi capaciti, aproape dublu fa de cei 213 *K instalai n anul 1366, pentru ocapacitate cumulat de 6.832 *K la sfritul anului trecut. Mara are un potenial de dezvoltare semnificativ, situndu+se pe locul 2 n cadrul pieelor eoliene din Uniunea European n ceea ce privete creterea capacitii n 1361. Energia electric produs n Romnia a fost de A3,DD !K#, din care au fost? energie termic convenional 0 44,6E !K#J #idroenergie 0 61,14 !K#J energie nuclear 0 66,D9 !K#J energie eolian 0 1,AD !K# i alte surse de energie regenerabil 0 3,81 !K#. :reterea cifrelor n ceea ce privete energia alternativ este promitoare n conte"tul creterii consumului cu 3,17. Unele dintre cele mai importante probleme pentru investitorii de pe piaa romneasc de energie sunt instabilitatea infrastructurii de transport a energiei electrice i nivelul sczut al consumului de energie. Este din ce n ce mai greu s faci previziuni pentru piaa romneasc de energie regenerabil i industrializarea sectorului aduce o provocare suplimentar pentru investitori. arcurile eoliene operaionale din Romnia sunt situate n principal n ,obrogea, pe coasta *rii &egre, unde viteza medie a vntului poate a%unge la 9 mNs la o altitudine de 633 m. Regiunea este plat i slab populat, ceea ce face posibil instalarea unui numr mare de turbine eoliene. E"ist, de asemenea, alte dou regiuni cu un potenial eolian mare n Romnia? *oldova i :ara Severin. <a sfritul anului 1366, EE7 din capacitatea instalat n Romnia era n zona ,obrogea, n timp ce n 1361 a e"istat o e"tindere spre nord est+ul rii.

$(

Capitolul 4: $aloarea investi.iei unui sistem de energie eolian la o cas de vacan.

Una din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu energie electrica a unei case de vacanta sau cabana, aflata intr+o zona fara access la reteaua publica. entru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind panouri fotovolatice sau generatoare eoliene. Bolosirea lor combinata este intodeauna posibila.

Biecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr+un mod foarte riguros. ,e aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de cost. entru a determina pretul de cost al unui ec#ipament este necesar sa determinam care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in care ei functioneaza.

$0

'n acesta locatie se vor folosi urmatorii consumatori de energie ? 1& Consumatori 5n curent alternativ *AC, Ore de 0utere *W, Brigider >Stand. 6D cu. ft@ !elevizor color Receptor satelit Radio+:, plaOer Rezerva de energie 133 623 43 42 23 functionare pe 6i 63 D D A 4 6ile de functionare saptamana 9 9 9 9 9

%& Consumatori in curent continu *+C, Ore de 0utere *W, LecA3+eco 66K +Dbuc DD functionare pe 6i 1 6ile de functionare saptamana 9

<ocatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic?

(ant continu la 61mNs timp de D ore pe zi entru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi un generator eolian

>turbina eoliana@ care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. $cesti consumatori au nevoie de D PK#, pe zi, timp de 9 zile, pe saptamana sau putem considera apro"imativ un consum de 1%(7W-8luna.

Sistemul are o autonomie de % zile, adica poate furniza energia necesara timp de 1 zile c#iar daca nu avem nici un aport de energie de la turbina eoliana. entru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale?

$4

!urbina eoliana Irup de acumulatori >baterii reincarcabile@ la A ( Regulator de incarcare a bateriei 'nvertor de curent continu >61(@ +curent alternativ >113(@ <ampi economice de curent continu Ec#ipamente si conectori pentru subansamble. entru aceasta aplicatie s+au ales urmatoarele componente ?

entru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de ??

6 turbina eoliana de 6333K tip K#isper K)'+133 6 regulatoare de incarcare Steca 63 baterii acumulatori cu ciclu profund tip SLAN443$ 6 invertor Steca R' de 233K putere la iesirea de 113($: D becuri economice de 66K curent continu

Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor >care pot suferii a%ustari importante@ specifice fiecarei locatii. 'n cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de 133+ 433m de locatia cabanei >casei de vacanta@, alimentarea cu energie alternativa devine cea mai rentabila solutie.

$3

Leneficile sistemului sunt e"ceptionale. e langa faptul ca aceste sisteme furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala. $cesta este solutia de a obtine energie electrica gratuita. stimarea financiara a sistemului :osturile aferente ec#ipamentelor folosite in acest e"emplu, publicate mai %os, sunt doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate reduceri de preturi corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii. ,atorita unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ. returile estimative ale ec#ipamentelor folosite in cadrul acestui e"emplu sunt?

anou fotovoltaic 6A2K !urbina eoliana K#isper Regulator incarcare $cumulator A( N 443$# 'nvertor Steca 233K Lec economic 66K

*odel? US 623 *odel? K)'+133 *odel? !aromD43 *odel? SLAN443$ *odel? 223 ' *odel? ES<66

ret? 926 Euro ret? 1233 Euro ret? 1A3 Euro ret? 48E Euro ret? DE2 Euro ret? 63 Euro

Opinie personala

$7

:onsider ca energia eolian poate deveni un element important al sistemului energetic romnesc. $cest lucru necesit mai mult spri%in pentru sector i mai ales dezvoltarea unui sistem de reglementare transparent, care este o condiie necesar din punctul de vedere al investitorilor. roblema c#eie este asigurarea stabilitii pe termen lung att din punct de vedere %uridic i al termenilor de reglementare, ct i din punct de vedere al soluionrii problemelor legate de racordarea la reea. ,esi tara noastra are cel mai ridicat potential din sud+estul Europei in domeniul energiei eoliene, sud+estul ,obrogei plasandu+se c#iar pe locul al doilea la nivelul intregului continent, noi &U valorificam adevaratul potential al Romaniei.

Concluzii
entru ca o investitie in energia eoliana sa fie rentabila, astfel de unitati trebuie amplasate in zone in care valorile medii ale vantului variaza intre viteze de peste 66 mNs si de cel putin 4.2 mNs. Sub acest prag minim, o astfel de investitie este neprofitabila. 'n Romania, cercetarile a"ate pe folosirea potentialului energetic eolian, au stabilit ca aceasta sursa energetica poate fi utilizata in mod rentabil mai ales in ,obrogea, ,elta ,unarii, Laragan, nordul *oldovei s in zona montana. Energia eoliana este o sursa de putere electrica promitatoare in viitor, datorita ecologitatii si infinitatii sale. !otusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului sau anilor, energia generata de vant este o resursa intermitenta. :u toate acestea, te#nologia a reusit sa+si adapteze creatiile imbunatatindu+le si producand si altele ce folosesc acest tip de energie.

$-

entru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permite puterii eoliene sa poata fi e"ploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica, precum caldura dega%ata de arderea carbunilor. 'ntrucat preturile terenurilor situate in e"travilanul localitatilor din Romania sunt mai mici decat preturile terenurilor din alte parti ale Europei, iar investitorii pot beneficia de legislatia europeana in domeniu, tara noastra va putea avea un influ" masiv de investiti in acest domeniu. $ceste investitii pot sustine si intari pozitia Romaniei de e"portator de energie intr+un mediu care la nivel global e format din tari care in ma%oritate sunt importatoare de energie electrica.

9ibliografie

#9

6. $lpopi, :ristina, Blorescu *argareta >133A@, .Utilizarea surselor regenerabile de energie/ 1. :entrul de 'nformare al :omisiei Europene >1339@, .Energia eoliana 0 perspective, provocari, politici europene/, 'asi 4. #ttp?NNGGG.energie+eoliana.com

(. :::.!.! o. o;
2. :alitatea si Utilizarea Energiei Electrice. roducerea ,istribuita si Regenerabile. I#id de $plicare #ttp?NNGGG.sier.roN$rticolulQEQ4Q6.pdf

#1