Sunteți pe pagina 1din 6

ECONOMIA INTR-O LECTIE Capitolul I- Lectia

In acest prim capitol Henry Hazlitt abordeaza economia ca stiinta , in ansamblul sau, punand accent pe erorile existente in economie datorita unei interpretari gresite a anumitor fenomene. Autorul face distinctia intre economistul bun si economistul mediocu. Cel dintai priveste mai departe, cauta efecte pe termen lung, analizand la modul general, pe cand cel de-al doilea urmareste ceea ce este usor observabil.

Capitolul II- Geamul spart


In acest capitol, printr-un exemplu simplu(spargerea unui geam), Hazlitt ne prezinta un tip de eroare des intalnit in randul economistilor. A considera ca aceasta intamplare are efecte pozitive prin avanta ul adus geamgiului este o greseala. !rutarul, a carui vitrina a fost sparta, cu banii aferenti noului geam putea sa-si cumpere un costum" acum croitorul va pierde. Autorul demonstreaza ca omitem adesea cealalta posibilitate, intrucat nu este vizibila in respectivul context.

Capitolul III- Binefacerile distrugerii


In capitolul III autorul comenteaza pe baza exemplului prezentat anterior. Acesta considera ca este o greseala sa apreciezi efectele pozitive ale unei distrugeri, spune el #nevoia fusese confundata cu cererea$. Hazlitt considera ca cele mai des intalnite erori in rationamentele economice sunt provocate de folosirea termenilor abstracti-natiune, colectivitate, persoanele cele compun fiind uitate. %unt mentionati termeni precum inflatie, soma , salariu, cerere, productie, putere de cumparare reala. Cu a utorul acestora Hazlitt ne sugereaza ca distrugerea nu este o binefacere, ci, dimpotriva, reprezinta o pierdere neta.

Capitolul IV- Lucrarile pu lice inseamna impo!ite


&upa cum ne sugereaza titlul, acest capitol se focalizeaza asupra fondurilor publice, care provin din impozitare. %i de aceasta data este adusa in lumina o latura, adesea neobservata, in ceea ce priveste sistemul economic. 'ste vorba de locul de munca din locul privat pierdut in favoarea slu bei din sectorul public, datorita impozitarii. (otodata, autorul mentioneaza faptul ca proiectele publice reprezinta o motivatie secundara, ca prima utilitate fiind locurile de munca nou create.

Capitolul V- Impo!itele descura"ea!a productia


In dezvoltarea studiului cu privire la efectul impozitelor asupra productiei, autorul porneste de la ideea) tara reprezinta o unitate de resurse comasate asemanatoare cu o #corporatie uriasa$, in cadrul careia se realizeaza operatii contabile asupra fondurilor publice, care sunt transferate dintr-un cont in altul. Aici apare efectul psi*ologic) in timp ce banii sunt luati de la A in vederea efectuarii unor plati lui !, atentia opiniei publice este indreptata catre avanta ele procesului pentru !, A fiind uitat. 'xemple pentru o viziune clara, cat mai reala asupra impozitului putem gasi in evolutia corporatiilor si a venitului personal. Autorul ne demonstreaza efectele impozitului printr-un exemplu simplu, si anume) daca o firma inregistreaza pierderi mai mari 1

decat profitul impozitat, atunci politica sa are de suferit" astfel, sunt descura ati sa infiinteze noi intreprinderi. +n alt exemplu elocvent il reprezinta nivelul de impozitare al salariilor, care ii descura eaza pe oameni sa investeasca capitalul in infiintarea unor noi intreprinderi. Autorul considera ca cei care c*eltuiesc fonduri publice in investitii destinate ocuparii fortei de munca, creeaza ei insisi problema soma ului, sub pretextul ca o rezolva. &e asemenea , un nivel rezonabil al impozitelor nu ar leza prea mult productia, acestea fiind indispensabile pentru indeplinirea unor functii guvernamentale de baza. In urma acestei analize asupra impozitului Hazlitt considera ca, cu cat venitul national va fi mai mare prin impozitare, cu atat vor fi descura ate gradul de ocupare al fortei de munca si productia in sectorul privat.

Capitolul VI- Creditele gu#ernamentale de#ia!a productia


In acest capitol Hazlitt trateaza tema creditelor guvernamentale ca si sursa de finantare pentru cei care nu prezinta #bonitate$ fata de finantatorii privati. In acest caz guvernul risca banii publici, iar imprumuturile guvernamentale determina diminuarea productiei si incura eaza investitiile eronate. %-a demonstrate ca a utorul guvernamental se bazeaza pe faptul ca imprumuturile acordate vor fi recuperate prin impozitare, insa o investitie care nu este prospera duce pe termen lung la pierderi.

Capitolul VII- Blestemul mecani!arii


In acest capitol Hazlitt ne prezinta o alta eroare din domeniul economic, si anume crezul ca dezvoltarea te*nologica creeaza soma . ,rin exemplele aduse autorul demonstreaza ca imbunatatirile te*nologice creeaza bunastare, in final fiind avanta at cumparatorul care beneficiaza de bunuri de calitate la preturi avanta oase.

Capitolul VIII- $c%emele de impartire a muncii


In acest capitol sunt puse in discutie diferitele practici sindicale de creare de locuri de munca si prevenire a soma ului" des intalnite sunt reducerea orelor de munca si divizarea muncii. %-a dovedit ca aceste sc*eme au un efect negativ asupra intregii societati. &e exemplu, sporirea salariilor unui nivel mai mic de anga ati va duce la o rata mai mare a soma ului, va aparea o reducere a productiei, care va duce la randul sau la inflatie.

Capitolul I&- 'emo ili!area soldatilor si irocratilor


Hazlitt pune problema soma ului in randul soldatilor intorsi de pe front, deveniti acum civili si al functionarilor in plus, inutili. Autorul demonstreaza ca vec*ii contribuabili care ii sustineau pe acestia prin impozitare vor fi noii beneficiari ai serviciilor, bunurilor produse de soldati si birocratii demobilizati, reprofilati. Acestia nu vor fi someri, ci dimpotriva vor contribui la cresterea ritmului de trai.

Capitolul &- (etisul ocuparii depline a fortei de munca


Capitolul - ne arata faptul ca o importanta si o eficienta mai mare pentru economie, in ansamblu, o reprezinta obtinerea unui nivel maxim al productiei decat #o ocupare deplina$ a locurilor de munca. %+A a dovedit ca tocmai prosperitatea este cea care elimina nevoia de a munci a tinerilor si a varstnicilor.

Capitolul &I- Cine este )prote"at) prin ta*e #amale


In acest capitol Hazlitt trateaza tactica de prote are a anumitor articole, productie auto*tona, prin impunerea unei taxe vamale tarilor exportatoare. Autorul demonstreaza si de aceasta data ca taxele impuse reduc puterea de cumparare a clientilor (taxa vamala a uta la alinierea preturilor bunurilor de import cu cele ale bunurilor productie interna), bunurile fiind ac*izitionate la un pr.t mai mare. &e asemenea, taxele determina modificarea structurii productiei, face ca industriile ineficiente sa se dezvolte, iar cele eficiente sa se reduca, ducand la ineficienta per ansamblu si la reducerea salariilor reale pe termen lung.

Capitolul &II- Orientarea catre e*porturi


In acest capitol, autorul dezvolta ideea existentei unui ec*ilibru intre export si import, acestea fiind mi locite de bani, de valuta, care isi gaseste incorporarea in anumite bunuri ale diferitelor tari. Hazlitt spune ca #prin importuri se platesc exporturile si invers$. 'l sustine si ideea cumpararii din import a acelor bunuri care se gasesc la preturi mai mici (ex. %+A- ceai, cafea).

Capitolul &III- +returile ,paritare)


Autorul foloseste structura, inca din titlu, $preturi paritare$. ,entru a intelege mai usor semnificatia acesteia ia exemplul fermierului si a industriasului. ,aritatea pretului presupune existenta unui nivel apropiat al preturilor la marfurile celor doi agenti economici. Autorul nu agreeaza acest proces, intrucat poate duce la o distrugere a avutiei, cumparatorii fiind nevoiti sa ac*zitioneze acum mai multe bunuri la un pr.t mai mare, puterea lor de cumparare reducandu-se astfel.

Capitolul &IV- $al#area sectorului economic &


&upa cum titlu sugereaza, acest capitol trateaza salvarea sectoarelor invec*ite, cu un grad scazut de eficienta, depasite te*nologic. &in cest studiu tragem concluzia ca avutia se realizeaza daca aceste sectoare sunt lasate sa dispara, iar cele in expansiune lasate sa se dezvolte.

Capitolul &V- Cum functionea!a sistemul preturilor


Aici autorul lamureste asupra formarii pretului care este strict determinat de interactiunea dintre cererea si oferta de bunuri, si nu in mod direct de productie. (otodata, Hazlitt aduce in lumina ideea sectoarelor neproductive si a bunurilor care nu mai sunt cerute la scara larga, sustinand si de aceasta data indreptarea fortei de munca si a capitalului catre sectoarele care au tendinta sa se dezvolte.

Capitolul &VI- ,$ta ili!area) marfurilor


In acest capitol atentia ne este indreptata asupra stabilirii unui anumit nivel al preturilor si a utarea diverselor sectoarele prin interventia statului (imprumuturi, subventii). &in dorinta de a vinde la un pr.t mai mare se a unge la o restrangere a productiei, care va duce mai departe la o scadere a puterii de cumparare a consumatorilor.

Capitolul &VII- (i*area preturilor de catre gu#ern


Autorul trateaza problema stabilirii preturilor, prin interventia statului sub nivelul convenit de piata. %unt aduse in discutie subventiile acordate de stat pentru a a uta diferitele intreprinderi sa-si continue activitatea, in situatia practicarii unor preturi de vanzare mai mici. Aceasta interventie devine sensibila intrucat cei subventionati, pana la urma sunt consumatorii, pentru care trebuie adoptat un sistem de rationalizare astfel incat cei mai bogati sa nu profite foarte mult de aceste beneficii. Autorul a unge la concluzia ca acest mod de interventie a guvernului poate sa conduca la o economie complet planificata, care determina, mai departe, scaderea pretului si a nivelului de trai (prin limitarea consumatorilor la x bucati din bunul y).

Capitolul &VIII- Implicatiile controlului ni#elului c%iriilor


Capitolul -/III prezinta o alta forma de interventie a statului in stabilirea unui nivel al preturilor" de aceasta data in sfera locuintelor, mai exact a c*iriilor. Autorul, prin exemple de care cu totii avem cunostinta demonstreaza ca pe termen lung nivel scazut al c*iriilor are un efect negativ asupra societatii) este descura ata construirea de locuinte, iar c*iriasii pot deveni mai instariti decat proprietarii.

Capitolul &I&- Legile pri#ind sta ilirea unui salariu minim


In acest capitol Hazlitt sustine faptul ca stabilirea unui salariu minim conduce la soma , de asemenea ridica problema a utorului de soma . Autorul inc*eie dezbaterea acestor subiecte prin a spune ca cel mai sigur mod de a mari nivelul salariilor este cresterea productivitatii muncii.

Capitolul &&- Contri uie intr-ade#ar sindicatele la cresterea salariilorHazlitt ne raspunde la aceasta intrebare. %indicatele contribuie la marirea salariilor nominale, dar nu si a celor reale. ,rin politicile pe care le practica sporesc soma ul, duc la reducerea profitului firmelor, determinand pe termen lung o scadere a salariului real. Cerinte precum reducerea timpului de lucru, divizarea rigida a muncii, lucrul temporar au dus la scaderea productivitatii muncii. Acumularea de capital si progresul te*nic determina, insa, cu adevarat cresterea salariului real.

Capitolul &&I- ,$uficient pentru a rascumpara productia)


(itlul acestui capitol reprezinta ceea ce sustinea doctina marxistilor. Autorul pledeaza pentru existenta unor salarii si preturi corespunzatoare ec*ilibrului dintre cerere si oferta si nu determinarea salariilor in functie de pretul bunurilor, sau a preturilor de pe piata in functie de puterea de cumparare.

Capitolul &&II- (unctia profiturilor


In acest capitol autorul pune accent pe reducerea costurilor de productie, ca fiind functia profitului cea mai importanta. ,rofitul este asigurat nu prin cresterea preturilor, ci prin efectuarea de economii, prin cresterea eficientei, care va determina o scadere a costurilor de productie.

Capitolul &&III- Mira"ul inflatiei


In acest capitol Hazlitt trateaza fenomenul inflationist. Cea mai grava eroare, considera autorul, este sa crezi ca #banii$, volumul lor mai mare reprezinta #bogatia$. !ogatia este, de fapt, valoarea reala a banilor, nu cantitatea lor. Hazlitt explica, de asemenea ca cei favorizati in urma inflatiei sunt cei ale caror produse au inregistrat primele cresteri de preturi. Inflatia trebuie 4

perceputa ca un impozit, care are acceasi valoare pentru toti, precizeaza autorul. Acest impozit ii afecteaza, evident, intr-o masura mai mare pe cei saraci.

Capitolul &&IV- Asaltul asupra economisirii


In acest capitol Hazlitt trateaza tema #economisirii$. Conform economistilor clasici, politica de economisire este atat in in interesul indivizilor, cat si in interesul natiunii, cel care economiseste pentru viitor, nu dauneaza, ci a uta intreaga comunitate. Aceasta virtute a c*eltuintei este atacata prin existenta la moda a unei doctrine opuse- care sustine ca trebuie sa c*eltuiesti tot. ,entru a ilustra cat mai clar aceasta problema, Henry Hazlitt prezinta exemplul clasic utilizat de !astiat, care ne prezinta tipul fiului risipitor si a celui modest, econom. (recerea anilor a dovedit faptul ca baiatul rational, cumpatat in c*eltuirea venitului sau, a contribuit mult mai mult la prosperitatea comunitatii decat fratele sau. 'l isi tinea economiile la banca, investind banii in crearea unor locuri de munca productive si bine platite. Cuvantul #economisire$ este folosit adesea pentru a desemna strangerea banilor, alteori investitia. %trangerea banilor in sensul unei blocari este daunatoare in mai toate situatiile economice. Aceasta, precum si refuzul de a ac*izitiona bunuri, in speranta ca valoarea acestora se va diminua in viitor, sau pastrarea banilor cu crezul ca valoarea lor va creste nu le putem denumi $economisire$. %e spune ca este o prostie sa economisesti, luandu-se in deradere secolul -I-, care a fost dominat de doctrina economisirii. ,entru o viziune mai clara autorul propune exemplul unei natiuni care economiseste 012 din tot ce produce in anul respectiv. Ca rezultat al acestei economisiri si investiri anuale, productia totala anuala a tarii va creste in fiecare an. (rebuie remarcat faptul ca productia totala creste in fiecare an datorita economisirilor, fara de care aceasta nu ar fi sporit. 'conomisirea a fost folosita pentru cresterea cantitatii sau calitatii masinilor si ec*ipamentelor existente, sporind, astfel, productia de bunuri la nivel national. &aca banii care in trecut erau economisiti ar fi c*eltuiti pentru ac*izitionarea de bunuri de consum, nu ar creste numarul locurilor de munca, ci doar preturile mi loacelor de productie. ,e termen scurt, va scadea gradul de ocupare al fortei de munca, pe termen lung, are ca efect reducerea productiei. In continuare, autorul Henry Hazlitt marc*eaza diferenta dintre economisire si investire. Cea dintai este definita ca o acumulare de bani, iar investitiile ca acumulari de bunuri. &aca banii se pastreaza la banca, bancile ii imprumuta si ii investesc. 'c*ilibrul dintre economii si investitii poate fi definit ca fiind cererea si oferta de capital nou. Analizand economiile oamenilor tinute la banci, autorul face referire la nivelul ratei dobanzii, si anume) reducerea ratei dobanzii incura eaza cererea de credit. &in punct de vedere al ofertei, o dobanda mai mica descura eaza c*ibzuinta, economisirea si investitiile, reduce acumularea de capital si incetineste, de fapt, cresterea productivitatii, cresterea economica si progresul. In ultima parte a capitolului autorul doreste sa inlature o alta perceptie eronata asupra economisirii. Aceasta o reprezinta presupunerea ca exista o limita fixa a capitalului care poate fi absorbit sau c*iar ca a fost atinsa limita pana la care se poate dezvolta capitalul. 3a intrebarea #Cum poate fi amortizat capitalul suplimentar4$ autorul raspunde ca se va recupera singur, pt ca prin investitiile aduse producatorii reduc costul de productie. 5educerea continua a costului unitar de productie, prin marirea capitalului, determina urmatoarele efecte) reducerea costului bunurilor de consum si cresterea salariilor muncitorilor. Ca exemplu, autorul ne pune in vedere industria americana a automobilelor care oferea cele mai mari salarii din lume, iar pretul de vanzare al produselor era unul dintre cele mai mici, aceasta intrucat capitalul utilizat era cel mai mare din lume.

Capitolul &&V- Reformularea lectiei


In acest capitol Hazlitt ne aduce in atentie ideea principala de la care a pornit intregul sau studiu, si mai apoi scrierea cartii) scopul fundamental al stiintei economice. Autorul demonstreaza printr-o serie de exemple faptul ca stiinta economica urmareste efectele diferitelor politici, doctrine, ale interventiei statului in economie, din perspectiva intereselor tuturor si pe termen lung.

Capitolul &&VI- Lectia dupa ./ de ani


In acest ultim capitol Hazlitt aminteste de cartea pe care a publicat-o in urma cu 60 de ani, afirmand ca politica statului este aceeasi si astazi. Autorul pune in central atentiei inflatia si soma ul, care reprezinta principal consecinta a interventiei guvernului in economie. &e asemenea, autorul mentioneaza ca punctual de plecare in scriere acestei carti l-a constituit efectul interventiei guvernului in economie. Hazlitt concluzioneaza) #toate incercarile guvernelor de a redistribui bogatia si veniturile tind sa reduca stimulentele pentru productie si sa duca la saracie generalizata$.

$MARAN'AC0E LIGIA(LORENTINA (ABBV1 $eria '1 Grupa2324