Dintre alimentele alcaline: castravetele, napul, patrunjelul, fructele de mare, avocado, sfecla, ardeiul gras, broccoli, varza, telina,

andivele, usturoiul, ghimbirul, fasolea verde, laptuca, boabele de mustar, ceapa, spanacul, rosiile, soia, anghinarea, asparagusul, varza de Brussels, morcovul, conopida, gulia, prazul, fasolea boabe, rubarba, rapita, dovlecelul, macrisul, lintea, ananasul, bananele, ciresele, nectarinele, merele, perele, portocalele, semintele de dovleac, migdalele, uleiul de cocos, uleiul de peste, uleiul de trandafir, de susan, de masline, hrisca, secara, graul, orzul, lucerna, condimentele, laptele de capra. Alimente alcaline si acide - Hiperaciditatea si efectul ei nociv asupra sanatatii FRUCTE ALCALINE stafide, curmale, smochine, ananas, mere i cidru caise, piersici, ciree, avocado, struguri, banane coapte, cpuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rou, nectarine, msline negre, papa a, pere, LEGU E ALCALINE ciuperci, mazre verde, broccoli, conopid, roii varza roie i alb, ceap, usturoi, praz, salat verde, sfecl morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castrave!i, andive ptrunjel, pst"rnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase #ncol!ite CEREALE ALCALINE FRUCTE ACIDE toate conservele, gemuri, dulce!uri, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfur fructe proaspete consumate zahr banane verzi, msline verzi, prune LEGU E ACIDE ardei iute, asparagus rubarbr toate tipurile de fasole i linte cu e$cep!ia celor germinate %

CEREALE ACIDE produse de patiserie, p"ine alb, p"ine int cereale proaspete, orz verde '(&'(c&)t egral sau graham, amidon, alimente neutre dar care absorb aciditatea aluaturi, popcorn, mlai, paste finoase, gri, digestiv: p"ine prajit, p"ine mai veche de & orez *alb, brun, basmati+ zile (conin mai puin gluten care genereaz fin de ovz, orez, orz, secar, fulgi de cereale exces de mucus n corp). % LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE -armezan, br"nzeturi fermentate, cacaval, lapte sm"nt"nit, ,efir, zer, unt, fric telemea lapte proaspt *vac, capr+ #nghe!at, iaurt #ndulcit sau iaurt cu fructe iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins lapte fiert, lapte praf, sm"nt"n fermentat ALI ENTE G!TITE ALCALINE ALI ENTE G!TITE ACIDE legume fierte, coapte, m"ncruri sau ghiveci .limente foarte acide: m"ncruri ce con!in roii fierte, bulion sau pasta de roii, supele #n de legume, dar fr roii sau bulion care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, supe de zarzavat i de rdcinoase fr carne spanac gtit, conserve DULCIURI ALCALINE DULCIURI ACIDE suc de trestie de zahr, zahr din trestie uscat dulciuri, prjituri, biscui!i, napolitane,

sirop de orez brun *mierea #n cantit!i mari poate forma i acizi+ "R#DU$E ANI ALE ALCALINE ou de prepeli!, ou de ra! %!UTURI ALCALINE sucuri de legume rdcinoase, ceaiuri de plante ne#ndulcite, apa plat i apa de izvor sunt considerate neutre, dei #n realitate au un p/ uor acid *#ntre 0-1+ DI&ER$E - ALCALINE aproape toate condimentele, produse din lucern, alge ghimbir, amala,i, sare de mare drojdie de bere *calup+ ALI ENTE ULEI#A$E ALCALINE ulei presat la rece de floarea soarelui sau msline

ciocolat, #ndulcitori sintetici *zaharin,aspartam, sorbitol+, miere artificial sau prelucrat cu zahr, fructoz, lactoz "R#DU$E ANI ALE ACIDE mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasre, pete, gelatina, grsime, icre, ou de gin %!UTURI ACIDE toate buturile alcoolice, rcoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon DI&ER$E - ACIDE murturi fcute cu o!et, maioneze, sare rafinat, sosuri, ,etchup, past de roii, mutar *past+, curr aditivi alimentari sintetici: arome, coloran!i, glutamat, conservan!i ca: benzoat, o!et, saramur, fum ALI ENTE ULEI#A$E ACIDE ulei rafinat de floarea soarelui sau de msline

fructe oleaginoase i semin!e coapte sau prjite ulei de pete, ulei de primula, migdale, s"mburi de dovleac, alune,susan, nuci, fistic castane,nuc de cocos proaspt #%ICEIURI CARE ALCALINI'EA'! #%ICEIURI CARE "R#DUC ACID#'! C#R"UL fumatul, aromatizan!i i parfumuri sintetice somnul, rela$area, sauna, e$erci!iul fizic, somn insuficient, medicamentele de sintez medita!ia, e$erci!iile de respira!ie suprasolicitarea, suprarea, m"nia, buna dispozi!ie, bucuria, fericirea, calmul stresul,ura,revolta % Dintre alimentele care genereaz aciditate, grupa cerealelor i a leguminoaselor constuie o parte important din piramida alimenta!iei. 2le se recomand a fi consumate #mpreun cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru #n digestie. Dou grupe aparte de alimente sunt: .limentele alcaline sau neutre care .limentele acide care genereaz alcalinitate genereaz aciditate zahr, dulciuri, majoritatea produselor de lm"ie, grape-fruit, o!et de mere diluat #n ap cofetrie i patiserie preparate cu fin alb i zahr, alimente bogate #n glucide cum ar fi murturi uor fermentate cum sunt castrave!ii de var #n saramur sau varza murat #n orezul primele 3 luni. .ceste alimente, prin acizii slabi pe care #i con!in, favorizeaz digestia i
2

scad hipersecre!ia de acid din stomac. 4ajoritatea fructelor au o reac!ie chimic acid #n laborator, dar nu acelai lucru se petrece #n corpul uman, pentru c #n realitate ele devin alcaline prin metabolizare. 5n schimb mierea i zahrul sunt alcaline, dar din cauza con!inutului mare de glucide formeaz acizi. Hiperaciditatea 6 stare prelungit de oboseal, uneori p"n la epuizare, poate fi semnul unor deficien!e sau maladii de natur foarte diferit. 2ste tiut c lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbrile de vreme sau lipsa luminii dttoare de energie pot avea drept consecin! o stare de oboseal. Dar i apneea ce #nso!ete sforitul din timpul somnului duce la o epuizare #n timpul zilei. 4ai pu!in cunoscut este faptul c i o sinuzit cronic este #nso!it de oboseal sau c, la femei, o epuizare de durat poate anun!a un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauz c"t se poate de neateptat. 7-loaia acid a fcut v"lv #n urm cu c"!iva ani, omul acid va face #n viitor7. .firma!ia #i apar!ine publicistului 8orbert 9reut:ein, autorul cr!ii 7/iperaciditate - bolnav fr motiv7, sus!intor al teoriei dup care, datorit unei hiperacidit!i cronice, omul nu numai c este lipsit de vlag i morocnos, dar #i distruge cu totul sntatea. .utorul crede c migrenele i reumatismul, cancerul, infarctul miocardic i diabetul, psihozele i nevrozele sunt #ntotdeauna #nso!ite de o aciditate crescut. ;a orice adult sntos sunt #n func!ie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru #ntre con!inutul acid i cel bazic din organism. ;a pacien!ii cu acidoz *creterea acidit!ii i reducerea rezervei alcaline din s"nge+ este vorba #ntr-adevr de o stare patologic. -e baza valorii p/ se poate stabili c"t de acid sau c"t de bazic este s"ngele, dar i urina. -e o scal de la ' p"n la '<, punctul de neutralitate se afl la 1. ="ngele nostru are valori p/ de 1,3) p"n la 1,<), este aadar uor bazic. >alorile din urin pot oscila #ntre < la oamenii foarte bolnavi i ? la sugari. 5n general, starea de boal este asociat cu acizii, starea de sntate cu bazele i mineralele alcaline. Dat fiind c rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai #n v"rst, la care func!ia renal #ncepe s fie #ngrdit, hiperaciditatea este o problem serioas. 5mbtr"nirea - se mai spune - nu este nimic altceva dec"t into$icarea continu cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuete s le neutralizeze. E(ist) *n corp mai multe sisteme lic+idiene interconectate ,i fiecare are pH-ul s)u-

'.

p/-ul digestiv

5n func!ie de alimentele consumate i de secre!iile digestive, p/-ul poate varia aici de la & *acidul clorhidric din stomac+, p"na la ( *sucul pancreatic+. Dintre toate sistemele de p/
3

amintite sistemul digestiv se dezechilibreaz cel mai uor i de aceea el reprezint o cheie #n men!inerea snt!ii. 5ntr-un mod similar . urveda consider focul digestiv Agni drept cheia snt!ii i a bolii. De aceea vom acorda un spa!iu mai larg alimenta!iei. &. p/-ul s"ngelui i limfei

-rin cele apro$imativ ) l de s"nge i & l de limf, aceste lichide dreneaz i hrnesc restul de apro$imativ 0@-1@ de ,g de !esuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pstrarea unei acidit!i normale #n !esuturi. 3. p/-ul !esuturilor

;a cei sntoi !esuturile au un p/ apropiat de cel al s"ngelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaz dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, p/-ul !esuturilor este cu siguran! acid. =pre deosebire de s"nge care trebuie s-i pstreze un p/ constant, !esuturile pot fi convertite #n adevrate rezervoare ale rezidurilor acide *grsime #n e$ces, calculi, e$cerscen!e osoase sau tumori+. Anele !esuturi cum ar fi oasele i muchii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conduc"nd la osteoporoz, dureri ale coloanei vertebrale i spasmofilie. .cest sistem al !esuturilor corporale necesit un timp mai #ndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele sptm"ni de tratament sunt destinate transformrilor ce au loc #n !esuturi, fr s apar neaprat rezultate vizibile cum ar fi scderea #n greutate sau dizolvarea calculilor. <. p/-ul urinei i al transpira!iei

.re rol de supap de control asupra p/-ului sanguin i de aceea poate varia #ntre valorile de <.) i ?. 4ajoritatea oamenilor #n condi!iile alimenta!iei actuale au un p/ cuprins #ntre )-0. Bei vegetarieni au un p/ urinar uor mai alcalin, cuprins #ntre ).?-1. Bu c"t urina e mai acid, s"ngele i !esuturile sunt mai acide. 5n anumite faze ale bolilor p/ul urinar poate fi alcalin dar !esuturile s fie acide, acest fapt dator"ndu-se unor blocaje #n sistemul e$cretor, fie datorit faptului c reziduurile acide sunt profund legate #n !esuturi i nu pot fi dizolvate uor, ci doar prin tratament adecvat. *vezi tratamentele de olea!ie .bh anga din medicina . urveda+. http://:::.medicinanaturala.&@m.com/photo0.html Cau.ele +iperacidit)/ii'. &. 3. Dieta acid *e$plicat pe larg #n tabelul anterior+. 2mo!ii negative .limente incompatibile. Bhiar i cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dac sunt consumate #mpreun cu alimente incompatibile. De e$emplu alimentele care con!in glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline #n timp ce proteinele se diger la un p/ acid.

Ceguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar i a evita aciditatea: D Eructele se mn"nc #nainte de mas cu cel pu!in 3@ de minute sau constituie o mas separat
4

D D D

Dulciurile nu se man"nc dup m"ncare ;aptele este un aliment comple$ i greu de digerat. 9rebuie but cald i eventual condimentat. 2ste bine s nu fie combinat cu nici un alt aliment 8u se bea ap rece la mas sau dup mas, ci doar ap fierbinte

>ezi i capitolul FBompatibilit!i alimentareG din cartea FHhid de alimenta!ie sntoasG Dr. 6vidiu Bhi Alimenta/ia ,i stilul de via/) 2chilibrul #ntre rezervele de acizi i de baze din corp depinde de modul nostru de via!. =tresul, lipsa de micare, o alimenta!ie greit, fumatul, consumul de alcool i de cafea, cresc aciditatea din organism. Bonsecin!ele caracteristice ale unei hiperacidit!i de durat sunt tulburri digestive, slbirea sistemului imunitar, afectri ale coloanei vertebrale, gut, reumatism sau sclerozri ale arterelor. Bu hiperaciditatea sunt puse #n legtur i perturbrile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile func!ionale. -entru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor e$trem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de msuri preventive. =e #n!elege c rolul esen!ial #n asigurarea echilibrului revine unei alimenta!ii sntoase. -entru fiecare aliment luat #n parte e$ist o propor!ie diferit de componente cu efect acid i cu efect bazic. =unt cunoscute #ns grupele de alimente care ac!ioneaz #ntr-un sens sau altul: .proape toate legumele #n special cele proaspete sunt alcaline i echilibreaz aciditatea e$cesiv. 2fect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile i leguminoasele #n pstaie. 2fect acid slab au br"nza de vaci, sm"nt"na, p"inea integral i familia nucilor. /iperaciditate provoac mai cu seam carnea, inclusiv mezelurile i dulciurile, alcoolul i cafeaua. Dar i oule, br"nza i produsele finoase.

.limentele care con!in multe minerale bazice sunt salatele, fructele i legumele, mai cu seam ceapa, cartofii, morcovii. 9rebuie re!inut faptul c #n copilrie organismul reuete mai uor s se echilibreze dup consumul de dulciuri i carne, dei copii cresc mai sntoi fr s le mn"nce, dar odat cu #naintarea #n v"rst, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefic pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpira!ia, de e$emplu #n sauna. =unt de asemeni recomandate #notul i mersul pe biciclet. 4ineralele naturale e$trase din cochilii, coaj de ou, alge i sruri marine, #n special calciu, vitamina D, zinc, cupru i magneziu sunt recomandate #n curele pentru alcalinizarea corpului. .limentele bogate #n sulfuri, cloruri, azota!i i fosfa!i au un efect acidifiant. -roteinele animale sunt bogate #n astfel de substan!e. 4ineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaz aciditatea. .ceste elemente se gsesc din abunden! #n alimentele vegetale. Borpul stocheaz aceste minerale #n oase i le elibereaz atunci c"nd trebuie s echilibreze p/-ul sanguin. B"nd datorit consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar i a #mbtr"nirii !esuturilor, corpul #i epuizeaz rezervele vitale de minerale i apare starea de acido.)0

Acido.a este cauza majorit!ii bolilor la omul modern. .tunci c"nd se instaleaz #n !esuturile corporale, acest fenomen are loc #n ordinea de hrnire a !esuturilor, aa cum este dat ea #n medicina . urveda: ' Casa dhatu *limfa+ ulcer gastro-duodenal, gastrit, diabet zaharat, colit & Ca,ta dhatu *s"ngele+ /ipertensiune arterial, ateroscleroz, cardiopatie ischemic, hemoroizi, boli de piele 3 4amsa dhatu *muchii+ pietre la rinichi i vezica biliar, afec!iuni ale ochilor < 4eda dhatu *grsimea+ obezitate, celulit, afec!iuni ale prului, unghiilor i din!ilor, degenerescen! gras a organelor ) .sthi dhatu *oasele+ osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, gut, cariile dentare, oboseal generalizat 0 4ajja dhatu *!esutul nervos i oboseal, migrene, stres, nevroze, leucemie mduva+ 1 =hu,ra dhatu *fluidele infertilitate, impoten!, noduli mamari, chisturi reproductoare+ ovariene, infec!ii i inflama!ii ale organelor genitale, rni ale colului uterin ? 6jas *vigoarea i radia!ia oboseal cronic, scderea imunit!ii care poate permite energetic+ instalarea unor infec!ii cronice ca hepatita, 9BB sau a unor boli grave cum este cancerul Care sunt simptomele aciditatii1

#2e.itate3 in4rasare #2oseala cronica "ro2leme de inima si circulatie Tensiune mare Colesterol ridicat 9ulburare digestiva, boli ale stomacului si al intestinelor *Balonare+ Bandida si alte ciuperci, infectii bacteriene Diabet Boli ale pielii, urticarii .lergii *e$. ;a alimente+ .stm Imbatranire rapida Depresii .rtrita
6

Bongestie de acid, reflu$ 6stoporoza Belulita

6bezitate,ingrasare Anul poate cea mai cunoscuta descoperire a lui dr. Joung este legata de obezitate. 2l a descoperit ca grasimea este unul din cauze supra aciditatii. Borpul depune si parcheaza acidurile produse in celulele grase, prin asta organismul se lupta sa se apere de acid, ca acidul sa nu atace organele vitale. Hrasimea salveaza de fapt viata dvs. 4ai multa grasime nu este altceva, decat un raspuns al organismului impotriva supra aciditatii. Daca neutralizam acidul nu o sa mai fie nevoie de grasimea adunata, organismul automat se va elibera de el. -robleme de inima si circulatie, tensiune mare, colesterol ridicat Corpul produce 4rasimi sa neutrali.e.e acidul, prin asta apara sistemul circulatiei *>enele+. Hrasimea se depune pe artere si de aici apare tensiunea arteriala mare, densitatea venelor se diminueaza. Band elimina acidul din organism, deto$icam si hranim cu materiale vitale, atunci tensiunea si colesterolul isi va reveni la valorile normale. 2ste un proces foarte simpul si care si da rezultate #2oseala cronica 6boseala este unul dintre cele mai des intalnite simptome. .cidul produs de corp si substantele otravitoare reduc producerea de celule albe in organis si asimilarea mineralelor, din cauza caruia se reduce capacitatea organismului de producerea enzimelor si hormonilor. .sta impiedica regenererea celulelor si producerea energiei. Cezultatul este oboseala, rezistenta redusa si sensibilitate generala. #2oseala este simptomul +iperaciditatii0 Candida si alte ciuperci3 infectii 2acteriene $tarea acida este locul atra4ator a ciupercilor3 muce4aiului sau a 2acterilor0 .tentioneaza ca corpul este in distrugere asa ca ele apar si intervin in distrugere. .cestea sunt vietati care ne folosesc alimentele, ne iau energia, pedeasupra ne incarca organismul cu substante nocive, prin asta aciditeaza in continuare organismul. =olutia este: eliminatarea starii acide, aducerea lor in mediu alcalin, unde bacterile nu pot rezista. Boli ale pielii, urticarile -ielea este al trelea rinichi, are rol de filtrare. Borpul elimina acidul si prin piele. 9ot ceea ce se intampli intrerior se reflecta si e$terior. Daca este supra producere, pielea nu reuseste sa se descurce cu eliminarea acidului, apar urticarii sau schimbarea nuantei a pielii *pete+.

Daca sesi.ati unul sau mai multe simptome de mai sus3 inseamna ca corpul dvs se acidi.ea.a0 Daca se acidi.ea.a3 se afla pe durmul se ditru4ere0