Sunteți pe pagina 1din 17

Neicu Vlad APS I

Capacitatea de efort al organismului:metode,teste si masurare a capacitatii

Efort fizic Dictionarul explicativ al limbii romane - ed. 1975 - define te !"#$%&' ca fiind (incordarea voluntara a puterilor fi)ice au p i*ice ale or+ani mului in vederea reali)arii unui randament uperior celui obi nuit, (S%$ADANI!- S%$AD&IN%A.( !fortul .fr.effort / fortare0 e te re)ultatul multiplelor olicitari .mu culare- cardiore piratoriiendocrino-metabolice- p i*ice etc.0 la care e te upu or+ani mul uman in timpul pre tarii unor activitati de natura diferita. Pentru antrenamentul portiv i pentru competitie- efortul repre)inta un proce de mobili)are a re ur elor fi)ice i p i*ice nece are invin+erii olicitarilor produ e de travaliul din edinta de antrenament au din concur - in vederea exprimarii la parametrii uperiori a capacitatii motrice a portivului. !fort fi)ic pecific Din punct de vedere biolo+ic- efortul fi)ic i in pecial cel portiv e te un timul .excitant0 biolo+ic adecvat care obli+a or+ani mul a ra punda prin manife tari electrice- mecanice- termice. Ace t timul- cand e te bine do)at i admini trat core pun)ator particularitatilor individului- conduce la acumulari cantitative i calitative ce vi)ea)a obtinerea performantei maxime. Stimulul de antrenament e te repre)entat de actiunile motrice executate in vederea atin+erii unui obiectiv i poate avea caracteri tici diver e.inalt-lun+-continuu-fractionat-con tant-aritmic- tereotip-preci 0 Specificitatea timului e te data de structura miscarii care selectioneaza grupele musculare solicitate, durata acestei solicitari,tipul de actiune neuro-musculara, metabolica si de adaptare a structurilor osteo-

tendinoase, dar si de ansamblul de functii pe care le activeaza dupa o ierar*ie i ordine preci a- efecte care determina implicit alcatuirea pro+ramelor de pre+atire. Specificitatea timulilor este determinata de caracteristicile lor de reactiile provocate sistemelor organismului implicate prioritar, de calitatile psihologice ale sportivului, de varsta, nivel de pregatire, de pozitia lor in substructurile macrociclului, de conditiile ambientale. Antrenament portiv Intr-o acceptiune +enerala - AN%$!NA1!N%&' - e te un proce in care prin exercitiu e vi)ea)a ameliorarea unui nivel de pre+atire intr-un anumit domeniu. &n proce ce produce la nivelul or+ani mului o modificare de tare .fi)ica- motoareco+nitiva- afectiva-0 - 1artin 1977. Proce in tructiv educativ- continuu- i tematic i +radat de adaptare a or+ani mului uman la eforturi p i*ice i fi)ice inten e in ideea cre terii capacitatii de performanta. Antrenamentul portiv e te un proce de pre+atire peciali)at. Ace ta vi)ea)a i are ca obiect de tudiu i de lucru P!$"#$1!$&' SI P!$"#$1AN%A. A. Dra+nea .19920 releva faptul ca antrenamentul portiv e te un proce de lun+a durata- conceput ca un i tem motric - functional in vederea reali)arii unei conduite performante in concur . Acea ta conduita e te re)ultatul adaptarii uperioare a or+ani mului la eforturi fi)ice i p i*ice inten e. A. Demeter .19930 define te antrenamentul fi)ic ca fiind un proce peda+o+ic complex- or+ani)at pe o perioada lun+a i finali)at prin adaptari con ecutive- optimale- pana la obtinerea ada 454591i ptarii maximeexprimata prin atin+erea maie triei portive maxime i mentinerea ei in timp. 6*. 7ar tea .19990 con idera antrenamentul ca pe un proce in tructiv - educativ de fa urat i tematic i continuu- +radat- de adaptare a or+ani mului uman la eforturile fi)ice i p i*ice inten e- in copul obtinerii de re)ultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fi)ice. 1.8. 7onceptul de efort fi)ic in vi)iunea peciali tilor din domeniul educatiei fi)ice i portului

Definitie. 7on ideratii +enerale ''Efortul reprezinta o conduita conativa de mobilizare, concentrare si accelerare a fortelor fizice si psihice in cadrul unui sistem de autoregla] constient si aconstient in vederea depasirii unui obstacol, a

invingerii unei rezistente a mediului si a propriei persoane" 1[1]. In antrenamentul portiv- ne intere ea)a in mod deo ebit efortul fi)ic- care prin actiunea a implica i temul mu cular- ener+etic- de tran mitere i prelucrare a informatiei i determina un anumit +rad de olicitare a or+ani mului- olicitare care prin caracterul au de tre - modifica nivelul *omeo ta)iei8[2]- fixandu-1 pentru moment la un nivel uperior. !fortul fi)ic repre)inta prin definitie o olicitare motrica cu caractere bine definite- in functie de parametrii lui 9[3]. De-a lun+ul timpului- multi autori au incercat a formule)e definitii ale ace tei notiuni. A tfel- !. Avramoff arata ca efortul fi)ic din antrenament e reduce la un proce de cre tere a capacitatii de adaptare a or+ani mului la actiunea timulilor fi)ici3[4]. Altfel pu - antrenamentul fi)ic e te o actiune con tienta i metodica- avand drept cop punerea in valoare i cre terea po ibilitatilor de adaptare a fiecarei functii a or+ani mului. :ollman i :ettin+er con idera efortul ca o repetitie i tematica de actiuni motrice ce au ca obiectiv ameliorarea performantei fara modificari evidente. A. Demeter .19930 define te antrenamentul fi)ic ca fiind un proce peda+o+ic complex- or+ani)at pe o perioada lun+a i finali)at prin adaptari con ecutive- optimale- pana la obtinerea ada 454591i ptarii maximeexprimata prin atin+erea maie triei portive maxime i mentinerea ei in timp 5[5]. In tiinta portului- din punct de vedere metodic- efortul e te privit ca un proce de elaborare- de continua invatare- a carui forma de executie cuprinde un anumit numar de repetitii efectuate in diver e maniere. ! te de remarcat dubla olicitare a or+ani mului in efort, pe de o parte- solicitarea fizica, re pectiv a ferei omatice i ve+etative- iar pe de alta parte- solicitarea psihica emotionala implicata in efort. A tfelor+ani mul in efort e afla intr-o olicitare +enerali)ata. Din punct de vedere biolo+ic- efortul fi)ic i in pecial cel portiv e te un timul .excitant0 biolo+ic adecvat care obli+a or+ani mul a ra punda prin manife tari electrice- mecanice- termice. Ace t timul- cand e te bine do)at i admini trat core pun)ator particularitatilor individului- conduce la acumulari cantitative i calitative ce vi)ea)a obtinerea performantei maxime.

1 8 9 3 5

Privit a tfel- antrenamentul portiv e te alcatuit din incarcaturi care- prin volum- inten itate- den itatecomplexitate- pecificitate i tip-duc la adaptari functionale au la reali)area unor obiective coordinative te*nico-tactice- in care i temele upu e pre+atirii unt olicitate la limita adaptarii. 1arimea efortului poate fi apreciata din doua per pective, (din afara( i (din interior(. Privit 'din afara', el e te caracteri)at de indicatori ca, pecificitate- volum- durata- amplitudine- den itate- den itate i complexitate- care conditionea)a modificarile functionale morfolo+ice nece are cre terii capacitatii de performanta. Pentru de)voltarea ace teia e te nece ara utili)area unor timuli2[7]- ale caror caracteri tici unt determinate pe ba)a unor metodolo+ii care- in mod implicit or+ani)ea)a i orientea)a admini trarea ace tora. Specificitatea timulilor este determinata de caracteristicile lor de reactiile provocate sistemelor organismului implicate prioritar, de calitatile psihologice ale sportivului, de varsta, nivel de pregatire, de pozitia lor in substructurile macrociclului, de conditiile ambientale7[8] etc. Specificitatea timului e te data de structura miscarii care selectioneaza grupele musculare solicitate, durata acestei solicitari,tipul de actiune neuro-musculara, metabolica si de adaptare a structurilor osteotendinoase, dar si de ansamblul de functii pe care le activeaza 8[9] dupa o ierar*ie i ordine preci a- efecte care determina implicit alcatuirea pro+ramelor de pre+atire. A. Dra+nea .19920 releva faptul ca antrenamentul portiv e te un proce de lun+a durata- conceput ca un i tem motric - functional in vederea reali)arii unei conduite performante in concur . Acea ta conduita e te re)ultatul adaptarii uperioare a or+ani mului la eforturi fi)ice i p i*ice inten e. In conceptia noa tra- efortul fi)ic e te definit ca fiind repre)entat prin totalitatea actelor motrice coordonate in vederea efectuarii unui lucru mecanic adecvat- ce are la ba)a tran formarea optima a ener+iei c*imice in ener+ie mecanica - fenomen ce e intalne te numai in i temele biolo+ice contractile. %ipuri de efort portiv. 7la ificare !fortul de antrenament e concreti)ea)a intr-o pre tatie fi)ica i p i*ica a portivilor- in careprintr-un proce de invin+ere con tienta a olicitarilor din pre+atire- e urmare te atin+erea unui nivel uperior al capacitatii de performanta. !fortul de competitie- ca pre tatie fi)ica i p i*ica a portivilor- ce e concreti)ea)a intr-un proce con tient de valorificare a pre+atirii dobandite concomitent in confruntari individuale au colectiveurmare te obtinerea de performante uperioare.

2 7 4

Datele literaturii de pecialitate ate ta faptul ca efectul biolo+ic al tarii de antrenament- ec*ilibrul neuro-endocrin-metabolic core pun)ator repre)inta o conditie prioritara a reali)arii unei bune adaptari de antrenament- a unei eficiente u tinute in efort i a unei capacitati optime de refacere dupa efort. Efortul sportiv - stimul pozitiv Acea ta apreciere e te ar+umentata de faptul ca olicitarile pretin e de efortul portiv produc acumulari cantitative i calitative ce duc la o tare uperioara de functionare a or+ani mului- de adaptarenumira upracompen atie- e con tituie in ba)a performantei portive. !fortul portiv are ca efect adaptarea or+ani mului- fapt ce implica o cre tere evidenta a potentialului bio-p i*o-motric al individului. Solicitarea portiva- efortul portiv e te un factor de influenta po)itiv- favorabil- care e adre ea)a ferei biolo+ice care uporta fenomene catabolice de tip er+otrop .in timpul efortului0 i fenomene anabolice de tip trofotrop .in proce ul de refacere0. Efortul sportiv - factor de stres !fortul de antrenament- cat i cel de competitie include i factori de ten iune p i*ica- emotionalaindu i de a pectul de intrecere- de concur - al pre tatiei portive. A tfel- or+ani mul e te pu pe plan fi)ic i p i*ic in conditii de ;ten iune functionala activa;- element inclu de Sel<e- citat de Avramoff .197=0 in notiunea de tre . ! te acceptata opinia peciali tilor- conform careia efortul fi)ic- profe ional au portiv- la nivel de performanta . i mare performanta0- poate fi con iderat factor de tre . In teoria tre ului- upunerea prelun+ita a portivilor la activitati mu culare inten e i emotii puternice- poate provoca de)voltarea unui indrom +eneral de adaptare. !fortul portiv abordat ca factor de tre p i*ic . tre p i*ic0. e pre)inta ub doua a pecte, biolo+ic . tre fi)ic0 i

!lementele tre ului fi)ic unt determinate de nece itatile i efectele biolo+ice ale activitatii mu culare din timpul antrenamentului au concur ului- cand e accentuea)a activitatea i temelor i or+anelor de u tinere metabolica cu cre terea produ elor *ormonale- dar implicit i pore te concentratiei metabolitilor cu efecte toxice. In plu - in efortul portiv apare i tre ul p i*ic .emotional0- care e te reactia or+ani mului la factori p i*o-emotionali manife tata in ten iune p i*ica. $eactiile endocrine unt marite emnificativ in competitie- din cau)a febrei de concur - a tarii de tre emotional cre cut in conditii de intrecere- comparativ cu cele de antrenament. !c*ilibrul neuro-endocrin armonio al or+ani mului- dat de antrenament e tulbura in concur urifactorii emotionali i efecte in*ibitorii, unele cercetari au demon trat tati tic cre teri emnificative a 17*idroxi)i- numai in competitie. Stre ul p i*o-fi)ic indu de fortarea pre+atirii portive- pe te capacitatea de adaptare a individului conduce la in talarea unor tari patolo+ice ale conditiei biolo+ice i p i*ice a portivilor. Prin atributele ale de timul au factor de tre - efortul portiv activea)a mecani mele re+latoare ale *omeo ta)iei. Pre tatia portiva actionea)a ca ;perturbatie;- ce deran5ea)a ec*ilibrul biolo+ic al or+ani mului> efectele ace tei ituatii e concreti)ea)a in proce e de tip fi)ico-c*imic ce intervin pentru pa trarea con tanta a mediului intern- mai preci pentru mentinerea *omeo ta)iei.

:omeo ta)ia con ta in capacitatea or+ani melor uperioare de a mentine caracteri ticile biolo+ice pecifice- intr-un mediu extern variabil- ceea ce e con tituie intr-o re)ultanta a tuturor capacitatilor *omeo tatice. 1ecani mele *omeo tatice unt coordonate de i temul nervo i i temul endocrin i functionea)a pe principiul conexiunii inver e. 1ecani mul feed-bac? au retroactiunea au conexiune inver a- pre upun informarea or+anelor implicate in re+lare- in le+atura cu re)ultatele unor proce e biolo+ice. 1ecani mele *omeo tatice unt de tip fi)ico-c*imic . i temele tampon0- en)imatic- *ormonal i nervo . &nii timuli din mediul extern produc perturbatii ale *omeo ta)iei- determinand or+ani mul a treaca in alta tare- numita *etero ta)ie au adaptare- prin care e modifica valorile indicilor fi)iolo+ici ub actiunea timulilor. Adaptarea indu a de efortul fi)ic poate fi de doua tipuri, adaptarea imediata - in care mecani mul de autore+lare functionea)a in timpul efortului i in perioada de revenire po tefort i reec*librea)a con tantele tulburate> adaptarea tardiva - in care- prin mecani me de autoor+ani)are i auto tructurare a upra componentelor biolo+ice- e produce o ameliorare functionala a or+ani mului portivului in repau i o activare functionala maxima in timpul efortului.

Sub tratul ener+etic al ace tui tip de efort il repre)inta i temul fo fa+enelor .A%P i 7P0- care prin reactiile catali)ate de en)imele, mio)in A%P-a)a i fo fofructo?ina)a- eliberea)a in mod explo)iv o mare cantitate de ener+ic la ruperea le+aturilor fo fat. Ace te eforturi e caracteri)ea)a prin, - de+radarea completa a 7P i utili)area A%P> - de)voltarea explo)iva a unei mari cantitati de ener+ie denumita putere ma ima anaeroba alactacida! - participarea celorlalte 8 proce e de re inte)a a A%P unt foarte redu e> - puterea mu culara de)voltata e te foarte cre cuta- dar nu poate fi mentinuta mai mult de 7 la un neantrenat i 1= la un antrenat .deoarece e epui)ea)a 7P i modifica ec*ilibrul acidoba)ic- prin intrarea in actiune a +licoli)ei0> - debitul ener+etic e te maxim- caracteri tic fo fo+enelor i e mentine aproximativ 7 dupa care cade bru c> efortul nu poate fi mentinut la aceea i putere decat prin caderea inten itatii> - volumul de lucru e te mic datorita incapacitatii mu c*ilor de a lucra pe te 1= la inten itate maxima> - capacitatea .cantitatea totala de ener+ie c*eltuita0 e te mica- comparativ cu eforturile lactacide au aerobe>

- numeroa e proce e bioc*imice declan ate in cur ul efortului- continua i in fa)a de revenire> - re inte)a ub tantelor ener+etice poliate in efort .A%P i 7P0 e face imediat dupa efort- din ADP- A1P7 i P- prin reactii inver e celor de de+radare. Proce ele de refacere unt aerobe i in mica ma ura+licolitice. - in eforturile anaerobe alactacide e contractea)a o datorie de oxi+en care e plate te la far itul efortuluiprin con um de oxi+en marit - datorie denumita alactacida .fi+. 10. - datoria de #8 alactacida are valori de 8-5 l la adultul edentar i 2 l la antrenat> durata rambur arii e te de 9-5 minute .comparativ cu datoria de #8 lactacida de 1= - 18 l la care durata rambur arii e te de pana la l ora0>datoria de #8 alactacida erve te la, -refacerea tocului de fo fo+ene> -refacerea oxi+enului fixat pe mio+lobina> -*iperreactivitatea i temului cardiova cular i re pirator in perioada po tefort, pe ma ura ce durata efortului e prelun+e te pe te 7-1= - a5un+and la aproximativ 8= - cre te productia de ener+ie pe cale lactacida.

!fortul anaerob lactacid

Durata ace tor eforturi e te de maximum 2= . Sub tratul ener+etic pe ba)a caruia e re inteti)ea)a A%P-ulil repre)inta +lucidele. 6luco)a au +lico+enul de+radea)a intracitopla matic in anaerobio)a .ciclul !mbden-1a<er*off0- proce denumit glicoliza anaeroba. De+radarea anaeroba a +lucidelor e te incompleta- a5un+andu- e la acid lactic- de unde i denumirea de efort lactacid. !xemple de eforturi anaerobe lactacide unt probele din aler+are pe 8== m-3==m au 3x3==m unt con iderate eforturi lactacide- dovada lactacidemiile cre cute in timpul efortului .18 - 13 milimoli@l0 7aracteri ticele eforturilor anaerobe lactacide, - putere maximala .ener+ie pe unitatea de timp0 cre cuta- dar de aproximativ 5=A din puterea maximala alactacida> - puterea maximala lactacida e te atin a la 1=-15 pre tatiei cade> i poate contine aproximativ 3= - dupa care inten itatea

- c*eltuielile ener+etice unt acoperite prin epui)area tocului de 7P i utili)area +lico+enului i@ au +luco)ei> - productia de ener+ie pe cale aeroba e te i ea pre)enta- dar acopera aproximativ 8=A din nece arul total ener+etic> - productia cre cuta de acid lactic e te evidenta de cre terea concentratiei :B care produc o mare aciditate intracelulara> - perturbarea ec*ilibrului acidoba)ic al or+ani mului ce obli+a ade ea portivul la abandon> - cand cantitatea de acid lactic e te foarte cre cuta- ace ta actionea)a ca o upapa care in*iba +licoli)a i deci- fere te or+ani mul de o acidifiere ce n-ar putea fi uportata> - capacitatea .cantitatea totala de ener+ie0 e te limitata- tocmai prin acido)a cre cuta care in*iba +licoli)ainainte ca re)ervele +lucidice mu culare a e fi epui)at> - dupa efort- are loc re inte)a 7P i excretia - metaboli)area acidului lactic. Acidul lactic mi+rea)a din mu c*i in an+e i apoi in alte te uturi> - randamentul cre cut in ace te eforturi e datorea)a mu culaturii bo+ate in fibre albe "#t$, caracteri)ate prin metaboli m anaerob. efort aerob, in care lucrul e de fa oara in conditii aerobe. Doar in primele 8-9 minute pana cand i temele de captare i tran port a oxi+enului i i ridica nivelul functional e lucrea)a in deficit de oxi+en. !forturile aerobe

%oate olicitarile care depa e c 8-5 minute i a caror inten itate permite o aprovi)ionare cva icompleta cu #8- unt con iderate eforturi aerobe. 1odalitatea de re inte)a a A%P-ului- o con tituie oxidarea completa intramitocondrial a +lucidelor- a aci)ilor +ra i liberi- in pre)enta oxi+enului. $eactiile de de+radare aeroba unt repre)entate .dupa 1at*eC a0 b0 +licoli)a aeroba> ciclul Dreb > i "ox0 de,

c0

i temul tran portorilor de electroni.

De+radarea oxidativa a ub tratului ener+etic e te completa pana la 7#8- :8 # i ener+ie. Intrucat eforturile cu dominanta aeroba mai unt denumite eforturi de anduranta e impune definirea notiunii .(endurance( / putere de a uporta0. Dupa Eatior ?i- anduranta e te capacitatea de a efectua o perioada indelun+ata o activitate oarecare- fara a-i cadea eficacitatea- in alti termeni- ca emnifica capacitatea de a re)i ta la obo eala- in ace t en aerob tabil. $eferitor la i temul ener+etic aerob de refacere a A%P-ului i deci- de u tinere a unui efort de lun+a durata- caracteri ticile ace tuia unt, - puterea maximala aeroba .P1A0- re pectiv cantitatea maxima de ener+ie eliberata pe unitatea de timp cand debitul ener+etic e te maxim- e atin+e dupa o perioada de 8-9 minute i poale fi mentinuta la valori maximale % minute au- dupa unii autori- maximum 1= minute .de exemplu- cur ele de 15== - 9=== m0> - puterea maximala e te relativ mode ta i e te evaluata la 8=-9=A din puterea anaeroba alactacida> - de i puterea maximala e te mica i randamentul de a emenea- metaboli mul aerob are avanta5ul de a putea functiona practic timp nelimitat- cu conditia unui aport core pun)ator de ub tante nutritive i oxi+en> - efortul care e de fa oara la P1A .la con umul maxim de oxi+en0- beneficia)a doar de combu tia +lucidelor- capacitatea .cantitatea totala de ener+ie c*eltuita pe toata durata efortului0 e te foarte mare i proportionala cu durata probei .de exemplu- 9= - 7= D.F pentru parcur+erea a 1= Dm i 18= -45= DF pentru 38 ?m> - inertia e te mare- re pectiv 9-3 min. la neantrenati i aproximativ 1-5 - 8 min. la antrenati> - cu cat efortul e te mai olicitant i e de fa oara la un procenta5 mai mare din V# 8 max- cu atat lactacidemia e te mai mare .lactacidemia e amplifica in efort i apoi e tabili)ea)a0, - daca productia i metaboli)area lactatului cre c in mod e+al- efortul ramane per total aerob> - metaboli mul aerob con tituie o ur a bo+ata de ener+ie .95= - 35=+ +lico+en i 19 - 15 D+ lipide- fata de fo fo+ene 19-89 mmol@D+0> i in functie de ur a ener+etica- e vorbe te de anduranta anaeroba alactica si lactica. In practica- termenul de anduranta e te folo it pentru activitatile in re+im

- performanta in eforturile aerobe depinde i de procenta5ul de fibre ro ii- dotate cu re)erve ener+etice i en)imaticc pecifice metaboli mului aerob- precum i de o den itate i marime con iderabila a numarului i taliei mitocondriilor> - parametrul e ential i emnificativ de apreciere a po ibilitatilor de lucru aerob- il repre)inta con umul maxim de oxi+en .V#8 max0. In repau - con umul de #8 e te de 85= - 9== ml@minut- iar in efort vorbim de V#8 max. Ace ta are valori .ab olute0 de 9=== - 95== ml@minut au c*iar 55== ml@min. 'a portivii care practica eforturi de anduranta. - in valori relative- V#8 max e te de 75 ml@D+ corp la fondi ti- fata de 35 ml@D+ corp la edentari. &n portiv poate lucra la P1A- re pectiv la con umul au maxim de #8- maximum 5 - 4 minute .1= minute pentru portivii de elita0, in continuare- pre tatia e de fa oara la un anumit procenta5 din &'( max. efort mi t, care e intalne te in porturile in care inten itatea efortului permite aprovi)ionarea partiala a or+ani mului cu oxi+en .ex, proba de 15== m0- ub tratul ener+etic e te repre)entat de A%P- 7P- acidul lactic i de+radarea aeroba a +lucidelor. !ner+ia e te furni)ata atat aerob cat i anaerob in functie de inten itatea efortului pe tra eu.

!fortul fi)ic - particularitati bioc*imice A pectele metabolice au con tituit i con tituie o preocupare ma5ora a cercetatorilor in domeniul efortului fi)ic din portul de performanta- tudiul ace tuia nemaiputand fi conceput fara cercetarea profunda a ub tratului bioc*imic ce conditionea)a proce ele fi)iolo+ice. Prin metaboli m intele+em totalitatea proce elor bioc*imice i biofi)ice- totalitatea mecani melor upramoleculare i ubmoleculare care e de fa oara dupa le+i proprii materiei vii. In conceptia actuala .7. Neac u0- metaboli mul nu repre)inta numai mecani mele proce elor fi)iolo+ice celulare- ci i pe cele ale tructurii celulare care conditionea)a functionalitatea a9[14]. A tfel- celula apare ca o unitate morfofunctionala- in en ul ca- orice modificare functionala e te in acela i timp i morfolo+icaiar tructura nu repre)inta- in fiecare moment- decat bilantul morfolo+ic al proce elor metabolice. 7u alte cuvinte- proce ele bioc*imice reali)ea)a --ba)a(- manife tarile fi)iolo+ice aparand ca o -- upra tructura(( a primei.

Pentru efortul portiv- mai ale de performanta- a carui dinamica in raport cu pecificul mi carilor reali)ea)a o +ama foarte variata de etape in functie i de timpul de de fa urare- mecani mele bioc*imice de reali)are a ener+iei con umabile de mu c*i pre)inta a pecte deo ebite. !ner+ia poate fi definita ca fiind capacitatea pe care o po eda un i tem al corpului- de a efectua o activitate- un lucru mecanic. 7a unitate de ma ura e folo e c, Dcal i DF .lDal / 3-14DF0. Se cuno c diferite +rupe de ub tante or+anice .+lucide- proteine- lipide0 care pe lan+a alte roluriindepline c i functie ener+etica importanta- dar ur a ener+etica directa care furni)ea)a ener+ie nece ara diver elor proce e biolo+ice- inclu iv contractia mu culara- e te acidul adeno)intrifo foric .A%P0.. 1u c*iul e te apt a e contracte numai datorita ener+iei eliberata din le+aturile fo fatmacroer+ice ale A%P. Acea ta ub tanta e te in+urul carburant folo it de catre mu c*i in cuplarea actinei cu mio)ina. A%P-ul in mu c*i e +a e te in cantitate limitata- in en ul ca dupa cateva ecunde de lucrure)ervele unt total epui)ate. 7a atare- e te imperio nece ara refacerea- pe ma ura de+radarii. Sub tantele ener+etice e afla in anumite cantitati in mu c*i> ca atare- pe ma ura ce diminuea)a prin con um in cop ener+etic- ace tea trebuie refacute. $e inte)a A%P-ului e reali)ea)a prin trei modalitati de aprovi)ionare ener+etica, a0 7P .creatinfo fatul0> b0 +lucidele prin +licoli)a anaeroba> c0 +lucidele i lipidele prin proce de oxidare. In contractia mu culara de exemplu- unirea actinei cu mio)ina- e te po ibila +ratie ener+iei re)ultata din *idroli)a A%P in ADP- fo for anor+anic i ener+ie- pentru ten iunea nu culara i caldura de+a5ata. A%P G ADP B P B ! .7-9 Dcal@min0 .l0 $eactia e te catali)ata de mio)in A%P-a)a a0 $e inte)a A%P e face pe eama altui compu fo fat macroer+ic- fo focreatina- care in pre)enta en)imei creatinfo fo?ina)a .7PD0- e de compune in creatinina i fo for nor+anic. "o forul re)ultat e combina cu ADP re)ultat din reactia .10.

7PD P7 -H 7 B P B !ner+ie B ADP -H A%P B !ner+ie .80 'iteratura de crie i o alta modalitate de re inte)a a A%P i anume- din 8 moli de ADP- catali)ata de en)ima mio?ina)a> re)ulta A%P B A1P- conform reactiei .90. mio?ina)a ADP B ADP - HA%P B A1P .90 Pe eama ener+iei re)ultate din reactiile .10- .80- .90- re pectiv pe eama fo fa+enelor .A%P B 7P0efortul poate fi mentinut doar 1=-15 .- dar inten itatea i debitul ener+etic unt maxime. b0 7and nece itatile impun mentinerea efortului timp mai indelun+at .3= - 2= 0- refacerea A%P-ului e reali)ea)a pe eama de+radarii anaerobe a +luco)ei au +lico+enului .reactiile !mbden - 1a<er*off0denumit i i temul acidului lactic. 6luco)a i@ au 6lico+en in lip a #8 acid lactic B ener+ie .37 Dcal@mol0. c0 Daca efortul depa e te durata de 9-5 minute- refacerea A%P-ului e face din ur e aerobe de +lucideaci)i +ra i i aminoaci)i. Ace te reactii au loc in mitocondrii in pre)enta oxi+enului .ciclul Dreb tran portorilor de electroni0. Pana nu de mult afori mul ,lipidele ard la focul glucidelor' repre)enta o axioma bioc*imica. A ta)i pe ma ura cunoa terii mai profunde a mecani melor ener+etice- -a tabilit ca acea ta cale nu e te unica i exclu iva. #r+ani mul i-a adaptat o intrea+a retea de mecani me de tran formare bioc*imicaener+etica- printre care i cea in care unt antrenati aci)ii +ra i liberi .A.6.'. - ciclul $endel0. Sub tantele ener+oformatoare au ener+o+ene- adevarat ,,combustibil' ener+o+en- cuprind +luco)a .care poate proveni din alimentatie- +lico+enoli)a i +liconeo+ene)a0 i aci)ii +ra i liberi .A6'0- ca fractiune lipidica imediat utili)abila. Ace tia provin din lipidele te utului adipo .a doua tatie de ener+ie tocata0 i pot fi tran formati in corpi cetonici in cur ul cataboli)arii lor. 7orelatia exi tenta intre dinamica ace tor doua +rupe de molecule ener+o+ene .+luco)a i A6'0 incepe inca din momentul alimentarproportiile dintre ace te doua +rupe fiind diferite- in en ul favorabil +luco)ei- in conditiile aportului alimentar i A6' in conditii de inanitie .neaport alimentar0. 6lico+enul depo)itat in mu c*i nu erve te numai drept combu tibil au pentru a furni)a precur ori in vederea ree terificarii A6' ci i ca ub trat in perioadele de cerinta maxima- cum e te ca)ul i lantul

in efortul maxim au in inanitie. Intrarea +luco)ei in mu c*i- in conditii de efort u tinut- va fi impiedicata --metabolic( de catre utili)area preferentiala la ace t nivel a lipidelor- ub control *ormonal. 7ontrolul dinamicii metaboli mului lipidic- in pecial pentru A6'- e te a i+urat de anumiti *ormoni - omatotropul i in ulina - care actionea)a pe lan+a *ormonii +licocorticoi)i. In timpul efortului fi)ic unele actiuni exercitate de in ulina a upra metaboli mului celular unt preluate de catre *ormonul omatotrop .S%:0 care in primele 9 ore i i de fa oara actiunea imilar cu in ulina .privind permeabilitatea membranei pentru +luco)a i ioni0> in fa)a ulterioara actiunea a difera> in*iba inte)a +ra a- in*iba utili)area +luco)ei i mobili)ea)a din depo)itul lipidic A6'. In orice ca)- contributia S%:-ului in reali)area unor conditii metabolice optime pentru eforturile fi)ice de performanta e te atat de neta- incat unii autori il con idera ca un *ormon al efortului fi)ic. De fa urarea reactiilor bioc*imice in efortul fi)ic antrenea)a modificarea metaboli mului ionicatat din cau)a conditiilor de mediu- cat i datorita unor modificari functionale i metabolice. 1i carea lic*idiana din or+ani m e te favori)ata de activitatea o motica i de numeroa ele molecule eliberate in patiul extracelular prin contractia mu culara. . De a emenea- unele date arata ca portivii obo iti i upra olicitati pre)inta dupa efort fi)ic cre teri

mai mici ale pota iului. 7urba de cre tere a pota emiei poate pre)enta a pecte intere ante- a5un+and de la valori initiale de 19-88 m+A la valori de 85-84 m+A dupa o cur a cicli ta. Aler+arile de emifondeforturile curte i inten e .1== m i 3== m0 determina o cilatii mai mici. Nu trebuie omi a influenta endocrina- care re+lea)a metaboli mul ace tui cation. Pe lan+a controlul aldo teronic a upra pota emiei trebuie amintit i cel al adrenalinei- manife tat a upra repartitiei ace tui ion- prin determinarea reintrarii lui in mu c*i in tare de -- tart(- adrenalina cre te i- in felul ace ta- e incarca mai mult --bateria( mu culara de pota iu. In obo eala din efortul de durata- *ormonul cade .in pecial la antrenati0 i e produce o pierdere mai accentuata de pota iu din mu c*i. 1etaboli mul fo focalcic e caracteri)ea)a in efort printr-o cre tere a fo forului- datorita mobili)arii ale din mu c*i- exprimata i prin cre terea fo fatilor urinari dupa efort. Influenta antrenamentului bine do)at e manife ta i printr-o cre tere a re)ervei de fo fatide mu culare i a po ibilitatior de inte)a a compu ilor fo forici- nece itatea aportului de fo for fiind un a pect demn de retinut in ca)ul portivilor. Studierea rolului fo forului in efortul fi)ic a relevat variatii ale metaboli mului fo fatilor in functie de +radul de *ipoxie- in en ul ca o *ipoxie moderata antrenea)a o alcalo)a +a)oa a- cu cre terea creatinfo fatului pe eama ortofo fatilor i A%P-ului> in c*imb- o *ipoxie evera duce la alcalo)a fixa- cu con umarea creatinfo fatului i A%P-ului. 'e+at de fo for i de nece itatile metaboli mului de efort- antrenarea metaboli mului calcic apare ca o nece itate.

In ceea ce prive te calciul- -au determinat pierderi pe diferite cai- compen area reali)andu- e din depo)ite .oa e- dinti0- cand aportul alimentar nu era a i+urat. Se pare ca pierderea prin udoare e te de trei ori mai mare decat prin urina. # *ipo ecretie urinara dupa efort- a ociata cu *ipocalcemie- poate emnala o *iper ecretie paratiroidiana. 1a+ne)iul e te unul din cele mai importante minerale pentru efortul portiv- mai ale de performanta- atat prin participarea a la unele i teme en)imatice drept cofactor .A%P-a)a i en)ime +licolitice0- cat mai ale pentru rolul au in celulele inalt diferentiate .miofibrila i neuronul0. Dupa contractiile i)ometrice- cre te frecventa ritmului alfa uneori cu mai mult de 1 :)@ - ceea ce ate ta marea olicitare a or+ani mului- in timp ce la copii- femei neantrenate i incepatori apar c*iar unde lente .t*eta0. In +eneral- fata de efortul dinamic- modificarile unt nete. In ceea ce prive te explicatia- o +a e te tot in excitarea prin mai multe mecani me- a formatiunii reticulate a cendente activatoare. In cercetarile pe adulti e ublinia)a ca elementele ritmului alfa .amplitudinea i incidenta - index alfa0 corelate atat cu particularitatile re+la5ului neurove+etativ . tudiat prin mai multe rnodalitati ca reflexul clino-orto tatic- o cilometria arteriala- reflex electrodermal i altele0- cat i cu datele metaboli mului *ormonal- electrolitic i ale excitabilitatii neuromu culare au oferit conclu)ii intere ante. Dupa efort- la cei cu incidente i amplitudini alfa mici nu apar modificari emnificative- iar la cei cu incidente mai mari de 99A- la 5umatate din ubiecti cade incidenta i amplitudinea cu 1=-15A- ca i +radul de modulatie in forma de pu euri ale o cilatiilor alfa. 7orelarea cu datele de excitabilitate neuromu culara .!N10 arata ca in repau - la manife tarile !!6 de5a mentionate- e a ocia)a o *iperexcitabilitate a fibrelor fa)ice din mu c*ii tudiati- iar dupa efortul acut apare clara tendinta de *iperexcitabilitate- pentru ca la 83-34 ore dupa efort a apara o revenire la valorile initiate in pecial la +rupa cu normotonie ve+etativa i omo+enitate in !!6. 7aracteri)area efortului fi)ic i prin a pectele metabolice .bioc*imice0 corelate- repre)inta pentru peciali tii domeniului un a pect deo ebit de important in evidentierea ra pun ului or+ani mului la efortul fi)ic pre tat. !fortul fi)ic din portul de performanta e te diferit- dupa cum diferite unt i probele atleticea upra carora ne-am indreptat atentia- luand in con iderare participarea i temului nervo la efectuarea multiplelor acte motrice din efortul fi)ic de performanta. De aceea- in continuare vom caracteri)a tipuri de efort fi)ic pecific probelor atletice- cum ar fi, efortul de vite)a-efortul de arituri-efortul de aruncari - efortul in probele combinate . i neuromu cular

Studii recente con idera ca obo eala metabolica locala -ar datora urmatorilor factori, depletia de fo focreatita mu culara in eforturile de pana la 8 minute> acumularea de acid lactic in mu c*i eforturile cuprin e intre 95 ec.- 3 - 5 minute> factorii p i*ici de di confort> caderea +luco)ei circulante creierul con uma 5 +r. +luco)a-ora. Acea ta favori)ea)a aparitia obo elii centrale> depletia aminoaci)ilor e entiali din an+e i patrunderea triptofanului in creier.

Acea ta tare de obo eala- care e te denumita de unii autori pe ium- in final repre)inta un emnal de alarma- ce declan ea)a i potentea)a inten itatea i variatia proce elor de refacere naturala ce au loc in or+ani m. 'a nivelul i temului nervo central SN7 e produce in*ibitia corticala po t-efort- proce ce urmea)a *iperexcitabilitatii ce a predominat in timpul efortului depu . Acea ta iradia)a pe intrea+a coarta cerebrala i favori)ea)a a tfel dominanta metabolica de tip anabolic- recon tructiv> pe plan ve+etativ i metabolic bradicardia- bradiporeea- cre terea alcalinitatii mediului intern- predominanta efectelor va+ale coliner+ice repre)inta expre ii ale decuplarii cataboli mului +eneral indu de efort i crearea conditiilor propice pentru in talarea proce elor anabolice. 'a nivel mu cular refacerea e exprima prin re tituirea re)ervelor +lico+enice- de mio+lobinainten ificarea produ elor en)imatice orientate pre cre terea inte)ei de proteine i altele. In conditiile efortului portiv acea ta refacere naturala nu mai e te po ibila- fiind compen ata de refacerea diri5ata. $efacerea diri5ata- reec*ilibrarea biolo+ica au re+enerarea fi)ica e te con iderata un proce complex metodico-peda+o+ic i medico-biolo+ic in care prin folo irea diri5ata a unor mi5loace fi)iolo+ice- naturale au de inte)a provenite din mediul extern au intern- e urmare te revenirea la *omeo ta)ia or+ani mului la nivelul avut anterior efortului i c*iar depa irea ace tuia prin reali)area upracompen arii- conform teoriei lui "olbert. $e)ulta deci ca prin atin+erea pra+ului de upracompen are- refacerea fa)a trofotropa e tran forma in u tinator biolo+ic al efortului fa)a er+otrofa. "iind o con ecinta a antrenamentului portivrefacerea urmea)a in linii mari le+itatile ace tuia pe plan fi)iolo+ic- metodolo+ic- la care e mai adau+a unele cu caracter particular,

efortul p i*ofi)ic er+otropi mul i re tabilirea - refacerea unt doua fa)e ale unui proce unic- antrenamentul portiv- intre ace tea exi tand relatii de interconditionare inclu iv prin mecani me de feed-bac?>

refacerea naturala- pontana a or+ani mului- dependenta de SN7- con tituie forma principala de re tabilire a or+ani mului dupa antrenamente au concur uri.

In cadrul ace tei refaceri naturale exi ta o anume ordine, parametrii ve+etativi - revin in unitati de timp de ordinul minutelor> parametrii metabolici - revin in unitati de timp de ordinul orelor> parametrii neuroendocrino*ormonali i en)imatici - in )ile.

$efacerea 7on ideratii fi)iolo+ice a upra proce elor efort-re tabilire Paralel cu cre terea efortului- deci i a po ibilitatilor aparitiei precoce a fenomenelor de obo eala po t-efort- apare imperio nece ara utili)area unor mi5loace de refacere- a caror +enerali)are trebuie a devina o realitate- in vederea accelerarii re tabilirii potentialului biolo+ic al or+ani mului. 1odificarile care au loc in mediul intern i extern al or+ani mului uman- unt urmate pontan la incetarea efortului- de ra pun uri po t-actiune care urmare c re tabilirea ec*ilibrului afectat- conform cerintelor *emo ta)ei +enerale. Pe plan metabolic- modificarile indu e de efort e manife ta prin evidentierea proce elor catabolice care apar exa+erate. In perioada de refacere re tabilirea po t-efort incep a prime)e proce ele anabolice de recladire ti ulara. 7u cat un or+ani m e te mai ec*ilibrat- cu atat autore+larea functiilor vitale e te mai optima i cu atat mai perfecta i mai tabila apare *omeo ta)ia mediului intern- iar proce ele ce au loc la nivelul coartei cerebrale vor fi mai economicoa e i mai ec*ilibrate- ec*ilibru care conditionea)a re tabilirea dupa efort. $e)ulta deci ca tipul de i tem nervo central i corelatia neuro-endocrino-metabolica i ve+etativa repre)inta c*eia de re)olvare a ace tui proce efort refacere- care in final conditionea)a buna tare fi)icop i*ica a portivului i deci eficienta lui in pre+atire. In privinta proce elor metabolice de re tabilire dupa efort- tudii i cercetari experimentale au permi extra+erea urmatoarelor conclu)ii deo ebit de importante,

$ecladirea anaboli mului are loc in doua etape, prima- imediat dupa efort - e manife ta prin porul de protopla ma vie de la nivelul celularfurni)and ener+ie i a i+urand perfectionarea fi)iolo+ica i bioc*imica core pun)atoare- care permite reali)area unui randament uperior ener+etic intr-o etapa ulterioara> cea de-a doua etapa anabolica e manife ta prin ameliorarea potentialului fi)ico-c*imic- care are ca re)ultat o cre tere a ener+iei libere- deci un randament porit.

$efacerea pecifica portului


7apacitatea de efort i performanta portiva poate fi compromi a in timpul unor antrenamente i competitii- iar daca or+ani mul nu e reface rapid e a5un+e la incapacitatea portivului de a e antrena- de a executa arcina de lucru planificata i de a atin+e performanta a teptata. Pentru evitarea ace tei ituatii trebuie aplicate urmatoarele te*nici de refacere .Dra+an 1974> Iucur 19790, relaxarea p i*otonica- exercitiile <o+a- %ra+er- pre opunctura- terapia cu oxi+en- aeroterapiabalneoterapia- ma a5ul i c*emoterapia - in ca)ul ferei neurop i*olo+ice> balneoterapia- ma a5ul- relaxarea p i*otonica- <o+a- %ra+er- pre opunctura- un re+im alimentar bo+at in alimente alcaline i minerale- c*emoterapia - pentru i temul neuromu cular> terapia cu oxi+en- antrenamentul p i*otonic- ma a5ul- pre opunctura- ?inoterapiac*emoterapia i un re+im alimentar bo+at in minerale i ub tante alcaline - in ca)ul ferei endocrino-metabolice> terapia cu oxi+en- balneoterapia- ma a5ul- relaxarea p i*otonica- pre opunctura- c*emoterapia i un re+im alimentar bo+at in ub tante alcaline - pentru i temul cardiore pirator. 1i5loace permanente de refacere Intrucat refacerea facilitea)a revenirea rapida dupa antrenament- printre mi5loacele permanente ale refacerii trebuie inclu e, alternarea rationala a efortului cu refacerea> incercarea de eliminare a factorilor de tre ocial> crearea unei atmo fere calme in ec*ipa- incre)atoare i optimi te> dieta rationala i variata- pecifica portului i fa)ei de pre+atire> odi*na activa i implicarea in activitati ociale placute i relaxante> monitori)area permanenta a tarii de anatate a fiecarui portiv