Sunteți pe pagina 1din 6

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane 2007-2013 Investete

n oameni! PROIECT ID: 62264 Tineri antreprenori de succes

Pentru definirea, constientizarea si implementarea notiunii de cultura antreprenoriala, in tara noastra, nu au fost decat preocupari sporadice, si acestea doar in ultimul timp si la un nivel elitist, sub forma unor cursuri teoretice contra cost (mare), oferite de varii firme de consulting, management si marketing. Este meritul programului POSDRU de a cuprinde si finanta, prin Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, concret prin subaxa a, promovarea culturii antreprenoriale, activitatile de pregatire si perfectionare profesionala, cu accent pe dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, duse si diseminate in segmente largi ale populatiei din tara noastra, multe dintre acestea expuse la numeroase vulnerabilitati. Antreprenorul a fost un agent fundamental in majoritatea teoriilor despre productie, distributie si crestere. Rolul antreprenoriatului ca forta motrica a cresterii economice a gasit cel mai explicit fundament in teoria ciclurilor lungi a lui Joseph Schumpeter. Potrivit lui Schumpeter, gasirea de noi combinatii de factori de productie este un proces de descoperire antreprenoriala, care va deveni motorul care conduce la dezvoltare economica. Aceste noi combinatii constituie modalitati mai bune de a raspunde cererii existente sau de creare de noi produse, adesea facand ca tehnologiile si produsele actuale sa fie invechite (intr-un proces de distrugere creativa). Firma antreprenorului inovativ va creste, in consecinta, prin dublul proces de a lua din

cota de piata a furnizorilor existenti si de a creste cererea generala pentru produsele oferite pe piata (prin extinderea limitelor activitatii economice).

O definitie cuprinzatoare a sintagmei cultura antreprenoriala este dificil de elaborat. In orice caz, ea trebuie raportata separat la firme (organizatii), respectiv la persoane fizice (intreprinzatori). In primul caz, cultura antreprenoriala poate fi definita ca un set de idei intrupate in structuri si procese care genereaza un complet de convingeri ale institutiei, reliefand vointa de schimbare, ulterior transformate intr-o noua cultura, oferind o identitate unificatoare, o personalitate aparte institutiei. Referitor la intreprinzatori (persoane fizice) trebuie avute in vedere mentalitateaacestora (intelesuri, credinte, valori, interese, motivatii) si bineinteles aptitudinile antreprenoriale (incredere in fortele proprii, libertate de gandire, flexibilitate). Constientizarea necesitatii dobandirii unei culturii antreprenoriale reprezinta o activitate de mare importanta si cuprindere si, poate de aceea, de reala dificultate. Sunt multi oameni cu pregatire superioara, de reala valoare stiintifica si profesionala, care considera creativitatea un dar innascut al anumitor persoane si, in consecinta, orice actiune de cultivare a insusirilor specifice antreprenoriatului, subliniate mai inainte, are cel mult sansa de a trezi in constiinta celor privilegiati reactii adaptive, proactive in raport cu anumite provocari ale mediului; cat despre ceilalti muritori de rand, asemenea actiuni sunt inutile. Din fericire, exista si personalitati stiintifice care, in urma unor intense cercetari din domenii adiacente, in principal psihologice si biologice, au ajuns la concluzia ca toti oamenii, desigur in grade diferite, detin aceasta insusire de creativitate, renuntandu-se la ideea de unicitate, de genialitate. Pe acest nou camp de gandire, trecerea la activitati sustinute de formare, constientizare si valorificare a culturii antreprenoriale capata o importanta aparte. Nu trebuie trecuta cu vederea si, deci, salutata in mod corespunzator nici orientarea din ultimul timp a sistemului educational din tara noastra, care acorda o a atentie speciala acestor componente in pregatirea tineretului. Noua lege a educatiei, blamata si contestata de multi (unii fara nicio tangenta sau aptitudine in domeniu), prevede in curriculum-ul preuniversitar orientari precise referitoare la instruirea elevilor in asa-numitele competente-cheie, care au legatura cu initiativa, creativitatea, antreprenoriatul, pregatirea continua, societatea cunoasterii etc.

De aceea este de salutat cuprinderea in curriculum-ul preuniversitar a unor prevederi, pe care le reproducem din Legea Educatiei Nationale (Legea 1/2011): Art.43, (3): Curriculumul National este fundamentat pe urmatoarele domenii de competente-cheie care determina profilul de formare al elevului din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti (s.n.): a) comunicare in limba romana si, dupa caz, in limba materna; b) comunicare in limbi straine; c) competente in matematica, in stiinte si tehnologii (s.n.); d) competente digitale; d) a invata sa inveti; e) competente sociale si civice; g) initiativa si antreprenoriat (s.n.); h) sensibilitate si expresie culturala. De asemenea, la un alt capitol din aceeasi lege, referitor la formarea continua a angajatilor, se prevad programe de reconversie profesionala si de recalificare pentru someri, programe pentru dobandirea de abilitati antreprenoriale si alte programe de formare profesionala continua (s.n.). Rolul universitatilor in promovarea culturii antreprenoriale este, de asemenea, subliniat; poate nu atat de concentrat, dar foarte clar. Universitatile sunt considerate spatii libere pentru gandire si creatie, concept care trebuie sa incurajeze metodele moderne de invatare, de evaluare-autoevaluare, de studii de caz si educatie antreprenoriala. Se subliniaza cateva directii capabile sa puna in valoare crearea de noi competente in toate domeniile vietii economico-sociale, cum ar fi: - dezvoltarea culturii antreprenoriale in interiorul si in afara spatiului universitar; - legatura dintre cultura organizationala si cultura antreprenoriala; - explorarea creativitatii si a unor optiuni antreprenoriale in utilizarea energiilor neconventionale si protejarea mediului. Astazi, in programul POSDRU 2007-2013, exista un Domeniul major de interventie: 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale in Axa prioritara: 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, care ofera initierea si perfectionarea resursei umane in domeniul afacerilor, pe bani europeni. Printre acesti beneficiari va aflati si Dvs.

IMM-urile, ca organizatii motivante (prin forma de proprietate), dinamice, flexibile si adaptabile (prin forma de management) la nevoile pietei de desfacere, sunt mijloacele ideale prin care se fac prezente si actioneaza mecanismele concurentiale ale economiei de piata. Rolul si avantajele cele mai importante ale IMM-urilor si, implicit, ale antreprenoriatului sunt urmatoarele (Scarlat, 2001): - IMM-urile sunt actorii ideali in competitia economica prilejuita de piata libera: sunt organizatii private suta la suta si cu un management totalmente descentralizat; sunt agentii economici cei mai motivanti, felexibili si adaptabili; reprezinta sectorul economic cel mai dinamic. - Crearea de IMM-uri faciliteaza procesul tranzitiei economice catre economia de piata. - Datorita flexibilitatii si adaptabilitatii lor, IMM-urile raspund rapid nevoilor consumatorilor si ocupa rapid nisele de piata. - IMM-urile sustin mecanismul concurential si prin numarul lor mare: se creaza premizele realizarii unor produse/servicii de calitate tot mai buna, oferite consumatorului la preturi acceptabile sau chiar mici. - IMM-urile constituie pepiniera firmelor mari ( vezi cazurile: Microsoft, Apple, Honda, Nike, Bombardier etc.). - IMM-urile contribuie semnificativ la formarea PIB (Produsul Intren Brut) si au o pondere insemnata in structura exporturilor. - Prin impozitele platite statului ( pentru angajat, angajator, pe profit, TVA etc.), la timp, IMM-urile au o contributie majora la formarea veniturilor bugetului de stat. - Cele mai multe locuri de munca sunt create de IMM-uri, atat direct( prin intreprinzatorii care pornesc afacerile), dar, mai ales, idirect( prin angjarea de resursa umana). - IMM-urile reprezinta coloana vertebrala nu numai a economiei ci si a societatii: clasa de mijloc este formata din intreprinzatori si manageri de IMM-uri.

Formele i tipologia antreprenoriatului Cele mai frecvente forme de antreprenoriat sunt: formele de activitatecomercial cu licen sau forma companiilor comerciale. Principala diferen ntrecele dou forme este c un comerciant (persoan fizic) face afaceri pe cont propriu iare nevoie de autorizaie comercial, n timp ce o companie (persoan juridic) faceafaceri n contul companiei, adic pentru toi patronii si. n acest caz va fi nevoie deautorizaia comercial a fondatorilor i de un contract legal ncheiat ntre acetia. Activiti cu autorizaie comercial O activitate cu auto rizaie comercial este cea mai simpl modalitate de ancepe o afacere. Trebuie solicitat o autorizie comercial care s confere dreptul de af a c e a f a c e r i n t r - u n a n u mi t d ome n i u . Ex i s t d i f e r i t e c e r i n e p e n t r u f i e c a r e t i p d e activitate comercial (toate necesit probitate): a. Comer liber - nu este necesar o calificare specific, ci numai un extras decazier judiciar (aceste activiti includ, de exemplu, activitatea obinuit de vnzaresau activiti intermediare diverse). b. Activiti meteugreti: este necesar ucenicia sau alte cursuri specifice de n v m n t i p r e g t i r e p r o f e s i on a l s a u 6 a n i d e e x p e r i e n n a c t i v i t i l e s a u ocupaiile respective (exemplu: tmplaria, fierria, activit ile mecanice, zidria, tinichigeria, serviciile cosmetice). c. Activiti reglementate: pe lnga calificrile adecvate exist cerinesuplimentare definite n diverse regulamente (exemplu: contabilitat ea, montajul,repararea i controlul aparatelor electrice, producia chimic, optic, serviciile demasaj, consilierea psihologic etc.).Ti p u r i l e d e a c t i v i t i e n u me r a t e ma i s u s s e n u me s c a c t i v i t i n r e g i s t r a t e . Solicitantul care ndeplinete cerinele specifice depune documentele relevante laregistrul comerului, care elibereaz licena comercial. d. Concesionri: pentru acestea sunt definite cerine (inclusiv calificri) prinlegi i regulamente. n plus, pe lnga nmatriculare, solicitarea necesit aprobarea dinpartea unei anume autoriti administrative de stat (exemplu: pentru schimbul valutar Banca Naional). n cazul n care aprobarea este

acordat, solicitantul primete, pe lng licena comercial, aa-numita concesionare. Printre exemplele de concesionarise numr: producia, repararea, vnzarea i utilizarea de arme, furnizarea de serviciide comunicaii, servicii de taximetrie etc.

Sursa: 1. http://www.businessinsider.com/building-an-entrepreneurial-culture2011-8 2. http://www.culturalentrepreneur.se/ 3. http://www.ey.com/GL/en/Services/Strategic-Growth-Markets/EY-G20--Entrepreneurship-culture