Sunteți pe pagina 1din 3

...!referat!

ro

EDUCATIA IN ROMA ANTICA


Dupa ce pater familias isi exercita dreptul sau de recunoastere a copilului, urma, in ziua a opta daca era fata si intra noua daca era baiat, ceremonia acordarii numelui pana atunci, dupa cum era baiat sau fata! Ceremonia consta din sacrificii si ru"aciuni de purificare, care se inc#eia cu o masa familiala! Cu acest prile$ se indeplineau si o serie de practici, mai ales din partea bunicelor si a moaselor, pentru inlaturarea si pre%enirea oricaror %ra$i, farmece, blesteme sau deoc#i, care ar fi putut dauna nou&nascutului! 'entru a&l feri si in %iitor de toate acestea, se atarna de "atul copilului, ca amulet, un medallion (bulla), rotund sau in forma de inima! Toti copiii nascuti liberi purtau acest amulet, dar pe cand al celor saraci se facea din piele, al celor bo"ati era de aur baietii il purtau pana cand imbracau to"a %irilis, iar fetele pana la casatorie! In epoca republicana nou&nascutul nu era anuntat la nici o autoritate reli"ioasa sau ci%ila pentru inre"istrare! De aceea nici numele care&i era dat nu era tinut in e%identa inainte de a imbraca to"a %irilis, cand era constatat official si trecut pe listele de cetateni! *in"ura instiintare se facea din partea tatalui cu ocazia efectuarii recensamantului de catre censori pentru stabilirea %eniturilor, respecti%e a impozitelor! In timpul imparatului Marcu Aureliu, au fost introduse primele re"istre oficiale de nasteri, care a%eau scopul de a stabili %arsta fiecarei persoane! De atunci tatal era obli"at ca in rastimp de +, de zile de la nastere sa anunte numele si data nasterii copilului! Influenta mamei isi punea pecetea asupra intre"ii %ieti %iitoare a copilului! Este simbolic, dar nu mai putin eloc%ent in aceasta pri%inta, episodul transmis de traditia istorica pri%itor la re%olta lui Coriolan si actiunea lui dusmanoasa impotri%a patriei saledupa ce nici ru"amintile trimisilor poporului roman, nici acelea ale preotilor nu l&au putut indupleca, el s&a oprit in fata do$enilor mamei sale! Atunci cand mama nu isi putea indeplini acest rol de educatoare a propriilor sai fii, se cauta in cadrul familiei %reo ruda mai in %arsta si care impunea respect in $urul ei

pentru a i se incredinta misiunea de a&i creste intr&o atmosfera de inalta tinuta morala si se%eritate! Deci, nu se recur"ea nici atunci la %reo doica platita! /a %arsta de sapte ani baietii ieseau de sub influenta directa a mamei si, in "eneral, a femeii, trecand sub aceea a tatalui! *ub supra%e"#erea tatalui, copii se initiau treptat in cunoasterea si practicarea unui fel de %iata traditional ei se deprindeau sa imite "esturile, %orbele si c#iar munca celor mai in %arsta! 'e masura ce cresteau in ani, ascultand mereu pe cei mari in mi$locul carora traiau %orbind despre mersul %remii, despre animale dometice si salbatice, despre lucrarile de zi cu zi sau de sezon, copii isi casti"au si o anumita experienta de %iata! Intr&o etapa urmatoare ei asistau la muncile campului, insoteau pe pastorii de turme sau pe plu"ari si incercau sa indeplineasca ei insasi anumite lucrari pentru care, inainte c#iar de a le fi indeplinit, se simteau mandrii ca le&au fost incredintate! E%ident, in educatia de acest fel a copiilor din familiile din Roma sur%eneau anumite deosebiri, impuse de insusi felul deosebit de %iata! Aici copiii a$unsi la %arsta respecti%a asistau pe tatal lor cand acesta, cu ocazia unei ani%ersari, desc#idea nisele din atriu lasand sa se %ada ima"inile stramosilor de care era le"ata amintirea "lorioasa din trecutul familiei, mer"eau cu el la mese unde auzeau cantece de "lorificare a unor fi"uri din trecutul istoriei romane sau asistau la ceremonii funebre unde auzeau enumerandu&se meritele unor %estiti oameni de stat toate acestea constituiau pentru ei tot atatea lectii pline de in%ataminte pentru intrea"a lor %iata! In felul acesta, tinerii se initiau, alaturi de tatal lor, in %ariate aspecte ale %ietii pe care a%eau sa o traiasca ei insasi mai tarziu, in%atand atat din sfaturile lui, cat mai ales din propriul lui exemplu! 0etele continuau sa ramana in casa in $urul mamei lor, care le deprindea cu lucrarile din interiorul "ospodariei, ca "atitul mancarurilor si torsul lanii! Educatia in familie lua sfarsit pe la 12&13 ani, cand tanarul imbraca to"a %irilis! Cu acest prile$ a%ea loc o cereminie in cursul careia tanarul, in fata altarului zeilor protectori ai casei, depunea to"a cu ti% si bulla, dedicandu&le&o lor, apoi imbraca to"a fara ti%, imbracamintea caracteristica a barbatului&cetatean! Dupa indeplinirea sacrificiilor in cinstea di%initatilor protectoare ale caminului, tanarul era insotit de catre tata sau, in lipsa acestuia, de catre tutore, si urmat de catre celelalte rude in 0orul roman! Acolo, in

cladirea tribunalului de pe panta Capitoliului, era inscris in listele cetatenesti, de%enind astfel cetatean cu drepturi depline! Atunci i se dadea si numele complet, daca nu&l primise cum%a mai inainte! Ceremonia se inc#eia cu un sacrificiu pe Capitoliu si cu o masa in familie, la care erau in%itati rude si prieteni! Tinerii de la tara nu cunosteau aceste ceremonii trecerea lor de la %arsta copilariei la cea a tineretii, care a%ea loc tot in $urul %arstei de 13 ani, era marcata prin intrarea in ser%iciul militar! Acesta era un obicei stra%ec#i caruia i se conformau in primele secole ale republicii si fiilor patricienilor mai tarziu insa situatia s&a sc#imbat, in sensul ca cei mai multi reprezentanti ai clasei dominante isi incepeau la imbracarea to"ii de cetatean ucenicia in %ederea carierei politice, atasandu&se pe lan"a un persona$ influent si cu experienta oratorica, pe care il insoteau la adunarile politice sau la dezbaterile de la tribunale!

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate