FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV Alimentele sunt un amestec eterogen de substante organice si anorganice, care asigura in organism cresterea, reinnoirea

si reparareatesuturilor. Dupa origine, alimentele sunt de natura animala (carnea, laptele, ouale etc), vegetala (cerealele, legumele, fructele) si minerala (saruri, apa). Dupa compozitia lor chimica, alimentele se clasifica in: alimente de natura proteica, glucidica, lipidica, vitamine, saruri minerale, apa. Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituentilor organismului. Ele sufera in organism o serie de transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestor transformari constituie digestia. Transformarile substantelor organice continute in alimente sunt redate sintetic in tabelul 18. Tab. 18. Procesele de digestie. Substantele organice cu molecule complexe, specifice, insolubile, neabsorbabile proteine glucide complexe polizaharide lipide se transforma prin hidroliza, rezultand substante organice simcu ajutorul enzimelor specifice ple, nespecifice, solubile, usor proteolitice glicolitice lipolitice absorbabile (principii alimentare sau nutrimente) aminoacizi glucide simple, monozaharide acizi grasi si glicerol

Odata absorbite, substantele organice cu molecule simple in 111f55b deplinesc in organism rol plastic (in special proteinele), energetic (mai ales glucidele si lipidele) si functional (enzime, pigmenti, hormoni). Sediul digestiei este tubul digestiv. Digestia alimentelor este un proces unitar, care incepe in cavitatea bucala si se termina in intestin. Pentru a putea fi absorbite prin mucoasa intestinala, alimentele sufera in tubul digestiv doua categorii de transformari mecanice si chimice. 1. Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene (tab. 19.): transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si moi, usurand digestia chimica; amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza transformarile chimice si absorbtia; progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate.

Tab. 19. Fenomenele mecanice ale digestiei. ORGAN FENOMENE MECANICE Cavitate bucala Masticatie (dinti, limba) Deglutitie timp bucal ACTIUNI reducerea dimensiunii particulelor amestecul cu saliva formarea bolului alimentar impingerea bolului alimentar in faringe, voluntar Deglutitie timp faringian impingerea bolului alimentar in esofag, voluntar Deglutitie timp esofagian deplasarea bolului alimentar, prin unde involuntare de prin miscari peristaltice contractie musculara, spre cardia Depozitare temporara umplerea stomacului Miscari tonice de umplere Miscari peristaltice: de foame, de amestec, de evacuare Intestin subtire Miscari de segmentare realizarea senzatiei de foame amestecul alimentelor cu sucul gastric si formarea chimului gastric; evacuarea lenta si fractionata a chimului gastric amestecul chimului gastric cu sucurile intestinale,

Faringe Esofag

Stomac

Miscari peristaltice lente si usurarea contactului cu mucoasa intestinala si rapide transportul continutului intestinal spre colon

Intestin gros

Miscari pendulare Miscari segmentare si peris- favorizarea absorbtiei apei, impingerea continutului colic spre rect si formarea materiilor fecale eliminarea materiilor fecale

colon taltice rect Defecatie

2. Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive (tab. 20.).

Tab. 20. Sucurile digestive. DENUMIREA Sl GLANDA SALIVA COMPOZITIA CHIMICA SI ALTE PROPRIETATI apa 99,5% LOCUL ACTIUNII Cavitatea ACTIUNILE PRINCIPALE pregatirea alimentelor pentru digestie formarea bolului alimentar
excretia unor substante toxice (uree)

Glandele salivare substante minerale (KCI, bucala, NaCI, bicarbonati) substante organice: amilaza salivara, mucina, lizozim pH = 67 cantitate:1,5 l /24 ore (faringe, esofag, stomac)

si virusuri favorizarea vorbirii digestia chimica a amidonului preparat actiune antiseptica (prin lizozim) favorizarea actiunii receptorilor gustativi mentinerea echilibrului hidric HCI: activarea enzimelor proteolitice; pregatirea proteinelor pentru digestie; actiune antiseptica.

SUCUL GASTRIC apa 99% Glandele gastrice substante minerale (HCI, cloruri, fosfati) substante organice:

stomac (duoden)

Enzimele:
enzime proteolitice, enzime lipolitice si mucina

digestia chimica a proteinelor

digestia chimica slaba a lipidelor emulsionate

pH = 1,5 cantitate:1,5 l /24 ore

Mucina: protectia mecanica si chimica a mucoasei gastrice fata de actiunea autodiges tiva a HCI si pepsinei

SUCUL PANCREATIC Pancreasul exocrin

apa 99 % substante minerale (bicarbonat de sodiu) substante organice: enzime proteolitice, glicolitice si lipolitice pH = 8,5 cantitate: 1,5 l /24 ore apa 97% substante minerale substante organice: saruri biliare, mucina, fosfolipide, colesterol, pigmenti biliari pH = 78 cantitate: 0,8 l /24 ore apa

intestin subtire

Bicarbonatul de sodiu: neutralizarea chimului gastric Enzimele: digestia chimica a proteinelor, glucidelor si lipidelor

BILA Ficatul

intestin subtire

Sarurile biliare: emulsionarea lipidelor favorizarea absorbtiei lipidelor si vita-

minelor liposolubile prin formarea de micel hidrosolubile cu acizii grasi stimularea peristaltismului intestinal Pigmentii biliari: dau coloratia materiilor fecale

SUCUL INTESTINAL

intestin

Bicarbonatul de sodiu: neutralizarea chimului gastric Enzimele: desavarsirea digestiei chimice a protei-

saruri minerale: NaHC03 subtire

Glandele intestinale substante organice:

mucina, enzime proteolitice, glicolitice si lipolitice

nelor, a glucidelor si a lipidelor

pH = 7,58,5 cantitate: 23 l /24 ore Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti si principii alimentare sau nutrimente (tab. 21.).

Tab. 21. Actiunea enzimelor din sucurile digestive. SUCURI DIGESTIVE SUBSTANTE ALIMENTARE PRODUSI REZULTATI DIGERATE SALIVA Amilaza salivara amidon preparat maltoza (ptialina) SUC GASTRIC Pepsina proteine Labferment (la sugari) lapte Gelatinaza gelatina

peptide lapte coagulat gelatina hidrolizata

Lipaza gastrica lipide emulsionate (din lapte, frisca etc.) glicerol si acizi grasi BILA (nu contine enzime) lipidele neemulsionate lipide emulsionate SUC PANCREATIC Tripsina, chemotripsina proteine nedigerate in stomac si Carbopeptidaze Elastaza Amilaza pancreatica Lipaza pancreatica SUC INTESTINAL Peptidaze Dizaharidaze: maltaza lactaza zaharaza Lipaza intestinala peptide peptide proteine fibroase amidon lipide emulsionate tripeptide si dipeptide dizaharide: maltoza lactoza zaharoza lipide tripeptide si dipeptide aminoacizi proteine fibroase hidrolizate maltoza glicerol si acizi grasi aminoacizi monozaharide: glucoza (2 molecule) glucoza + galactoza glucoza + fructoza glicerol si acizi grasi

Studiile pe femei insarcinate carora li s-a administrat acest medicament sunt insuficiente si nu permit excluderea nici unui risc. In consecinta, ca masura de precautie este preferabil sa nu se utilizeze acest medicament in timpul sarcinii.

Terapia de substitutie in starile dedeficienta enzimatica pancreatica. enzimele au actiune hidrolitica asupragrasimilor, glucidelor si poteinelor.