Definitia literaturii populare :

Literatura populara este o parte semnificativa a folclorului romanesc ,care inseamna totalitatea productiilor intelepciunii unui popor (artistice, literare , muzicale , plastice , coregrafice, dramatice) create si transmise prin cuvant si practici de catre popor.

Folclorul face parte integrata din cultura nationala si defineste spiritul unui popor. La UNESCO, Romania figureaza cu trei cuvinte: dor, doina si colind, care defineste, intre popoarele lumii, specificul spiritual al romanilor.

Trasaturi literaturii populare

Trasaturile:
-Caracterul oral reprezinta trasatura specifica fundamentala a literaturii populare si consta in faptul ca aceasta este creata, pastrata prin viu grai, de la o generatie la alta, de catre rapsozi. -Caracterul traditional are in vedere existenta, in cadrul literaturii folclorice, a unui sistem prestabilit de mijloace de expresie artistica, intr-o diversitate nesfarsita de variante , tipuri de variante sau de opere folclorice noi. -Caracterul colectiv reprezinta particularitatea operei literare folclorice de a fi produsul artistic al unei constiinte colective. Numai colectivitatea asigura drept de circulatie in mai multe arii geografice unui produs folcloric creat de un individ anonim.

Trasaturile literaturii populare

-Caracterul anonim este direct determinat de oralitatea

folclorului. Opera literara folclorica nu este marcata de identitatea vreunui autor individual, insa poarta pecetea talentelor umane care au participat la desavarsirea ei. -Caracterul sincretic reprezinta contributia mai multor modalitati artistice(sau a mai multor arte) la realizarea unor opere folclorice: de pilda, poezia(doina, balada)se canta sau se scandeaza in ritmul jocului(ca strigaturile);colindele se canta dar se si reprezinta intr-un spectacol in care imbracamintea, obiectele si instrumentele traditionale au semnificatii precise; formulele de inovatie sau tamaduitoare (descantece curative, vraji, blesteme) presupun nu numai un text, ci si un ritual, o gestica cu valoare magica.

Teme si motive
-tema iubirii cu motivul adoratiei, jaluirii, mandriei, blestemului(doinele) -binele si raul, cu invingerea binelui asupra raului, in basmele si povestile populare -dorul, o simtire romaneasca unica, un sentiment complex care exprima iubire,durere,jale, speranta -jalea este exprimata mai ales in cantecele populare si este un cuvant(ca si dor) intraductibil -instrainarea ,cu motivul dezradacinarii, cuvantul acasa este specific romanilor, nu inseamna casa personala, ci o stare de spiritualitate, de asemenea unica

Teme si motive
-comunitatea om-natura cu motivele : transhumanta, testamentul, alegoria viata-moarte(balada-Miorita) -jertfa pentru creatie cu motivul zidului parasit ,al surparii zidurilor, al visului, al sotiei zidite, motivul lui Icar(balada Manastirea Argesului) -revolta este o atitudine spirituala regasita mai ales in doine, cu motive diverse ca: haiducie, nenoroc, catanie -ireversibilitatea timpului este o tema filozofica a mitologiei romanesti ilustrata in doine, balade populare si care a fost preluata de cei mai m,ari poeti romani in poezia culta(M.Eminescu,L.Blaga)

Mituri
Miturile populare sunt acele povestiri cu subiect ce ilustreaza un obicei, un eveniment creator petrecut in timpuri primordiale, la inceputul lumii.Faptele au semnificatii mitice, caracterizate prin permanenta si repetabilitatea, ceea ce a nascut conceptele de timp mitice si timp istoric. Personajele sunt asemenea mitice, cu puteri supranaturale si cu trasaturi simbolice(Fat-Frumos, Ileana Cosanzeana, Muma Padurii, Zmeul, Zburatorul). Miturile exprima un model moral si comportamental peren, care ilustreaza specificul spiritualitatii nationale romanesti, constituindu-se in aceea ce se numeste populara.

Mituri
Cele patru mituri esentiale din literatura populara au fost definite de criticul George Calinescu: 1.Mitul jertfei pentru creatie(mitul estetic) este prezentat de balada populara Manastirea Argesului si exprima credinta ca nici o opera nemuritoare nu se poate realiza fara sacrificiu. Mitul mai este cunoscut si sub numele de mitul mesterului Manole 2.Mitul etnogenezei este reprezentat de balada populara Traian si Dochiasi ilustreaza etnogeneza poporului roman

 3.Mitul mioritic sau mitul transhumantei este ilustrat in creatia populara de balada Miorita si exprima atitudinea omului in fata mortii, pe care indevidul si-o asuma ca pe un dat firesc, cape cealalta latura a existentei, de aceea balada a fost realizata prin alegoria viata-moarte. 4.Mitul erotic sau mitul puberal este cunoscut si ca mitul Zburatorului, fiind ilustrat de povestea populara a Zburatorului, pe care Ion Heliade Radulescu a versificat-o in poezia omonomaZburatorul.Mitul ilustreaza credinta ca , la varsta pubertatii, fetele tanjesc dupa sentimentul de iubire total necunoscut si care apare pe neasteptate ,producandu-le o puternica stare emotionla

Mituri

 Creatia literara populara cuprinde:

poezia obiceiurilor: obiceiuri de Craciun si de Anul Nou (colinde, Plugusorul, Capra, Ursul), obiceiuri de primavara (Vergelul, Junii, Sambra oilor), rituri de invocare a ploii(Paparudele,Scaloianul), obiceiuri de seceris (Cununa, Dragaica). -poezia cerenomialurilor de trecere: obiceiuri legate de momente importante din viata omului: nasterea, nunta, moartea(oratiile de nunta, cantecul miresei, cantecul bradului, Zorile, cantecul mare de petrecut, bocetele) -poezia descantecelor:de deochi, de dragoste, de boala -creatia lirica in versuri:doina(de dor, de jale, de haiducie,de catanie,de instrainare),cantecul propriu-zis(cantece despre cantec,despre relatiile de familie,de iubire,de dor,cu tema sociala,de instrainare,de munca)si strigatura (uratura,strigatura la jocul popular) -creatia epica in versuri: balada populara (fantastica, vitejeasca, pastorala, familiala) -creatia epica in proza: basmul, legenda, snoava -creatia aforistica si enigmatica: proverbe, zicatori, ghicitori
-

Doina
Doina este o creaie liric vocal sau instrumental, specific poporului romn, n care interpretul i exprim n mod direct sentimentele de dor, de jale, de nstrinare, de revolt, tristee, iubire, ur impotriva asupritorilor, regret, etc. Cuvintele dor i jale nu se ntlnesc att de des n folclorul altor culturi/popoare, ns exist un corespondent n fiecare limb, de exemplu englezescul "longing", pentru dor, sau nemescul "Sehnsucht", iar cuvntul jale, n englez fiind "dreariness" sau "grief".

 Caracteristicile doinei:

-are caracter anonim (nu are un autor cunoscut); -are caracter oral (s-a transmis din generaie n generaie prin viu grai); -are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi); -are caracter sincretic (se imbin muzica, poezia i dansul) .

Tipuri de doine

n funcie de sentimentele exprimate, doinele pot fi: -de dor -de jale -de dragoste -de instrainare -haiduceti -pastoresti -de ctnie

Balada populara este o creatie epica in versuri, in care se povesteste o intamplare din trecutul indepartat, are o actiune simpla, la care participa un numar restrans de personaje infatisate de obicei in antiteza, iar realul se impleteste cu supranaturalul. Balada populara se numeste si cantec batranesc pentru ca este adesea cantata pe o melodie uniforma si simpla, acompaniata de vioara sau de alteinstrumente muzicale. Melodia molcoma contribuie la pastrarea sau accentuarea ritmului poeziei si se imbina cu recitarea textului.

Balada

Caracteristici

- este o specie a genului epic(totdeauna in versuri) - apartine literaturii populare(dar si celei culte) - se canta rareori se recita, se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic) - inglobeaza o mare varietate de teme si motive

- ampla desfasurare epica

Perioada paoptist (1830-1860) este o epoc de afirmare a literaturii naionale, n preajma Revoluiei de la 1848. Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naionala, de militare pentru realizarea Unirii. Este perioada n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser parcurse de literatura noastr i care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate. Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Paoptismul este o ideologie literar niciodat sintetizat ntr-un program particular i supus unor comandamente exterioare: mesianism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident i lupta pentru impunerea unui specific naional, contiin civic i patriotic, contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii, o retoric a entuziasmului i a trezirii la aciune.

Pasoptismul

 Cronologie :
Aceasta epoca inteleasa in sens larg, se poate diviza in trei perioade: -Prepasoptismul (1830 -1840) -Pasoptismul (1840 -1860) -Postpasoptismul (1860 1870) Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara, ci

mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. Aceasta revolutie culturala nu ar fi fost insa posibila fara transformari cum ar fi:

Apare prima universitate romaneasca,universitatea de la Iasi. 1864- Apare universitatea Bucuresti 1816- Prima reprezentatie de teatru la Iasi1829 Apar primele ziare romanesti: Tara Romaneasca Curierul romanesc, cu suplimentulCurier de ambe sexe Moldova Albina romaneasca cu suplimentul Alauta romaneasca Transilvania Gazeta de Transilvania cu suplimentul Foaie pentru minte, inima si literatura Adevarata revolutie apare nu insa cu ziarele ci cu aparitiaprimelor reviste literare:1840 Dacia literara

Dacia literara
Revista Dacia literara apare la Iasi, in anul 1840, subdirectia lui Mihail Kogalniceanu, si va fi interzisa chiar dupaprimul numar, caci, prin chiarnumele ei, revista se adresaromanilor din toate cele trei tariintr-un moment politic dificil, incare unirea nu era inca posibila. Autorul isi expune aceasta intentiein mod lamurit si plastic, afirmandca revista va fi unrepertoriugeneral a literaturii romanesti, incare, ca intr-o oglinda, se vor vedescriitorii moldoveni, munteni,ardeleni, banateni, bucovineni,fiestecarecu ideilesale, culimba sa, cuchipul sau. Aceasta deschidere catre toti romaniireprezinta primul pas catre cladirea uneiliteraturi si a unei limbi unitare. In spiritulacestei recomandari se va dezvoltaliteratura noastra preromantica(momentul pasoptist) si romantica(Eminescu), pana aproape de inceputul secolului nostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasidirectie.

Reprezentanti

Alecu Russo (17 martie

1819,Chiinu-5 februarie 1859) a fost poet, prozator, eseist, memorialist i critic literar romn (originar din Basarabia), ideolog al generaiei de la1848. Este autorul volumului Cntarea Romniei , tiprit anonim. Fr a revendica vreodat explicit aceast oper, a furnizat unul dintrecele mai cunoscute litigii de paternitate literar din istorialiteraturii romne.

Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie
1821, Bacau d. 22august 1890, Mircesti, judetul Iasi) a fost un poet,dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn,membru fondator al Academiei Romane, creator al teatruluiromnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitatemarcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntreguluisecol al XIX-lea.

Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu.A debutat cu
poezii publicate n Curierul Romnesc condusdeIon Heliade Rdulescu. Poezia sa a fost influenat de ideilecare au pregtit revoluia din 1848.Poetul liric scrie, mai nti, meditaii romantice, sub influenaluiLamartine. Tonul este extraordinar de fantastic si umoristic.Cea mai reuit este Umbra lui Mircea la Cozia(fcuse ocltorie n Oltenia, cu prietenul Ion Ghica). E ultimul fabulistautentic din literatura romn, lsndune vreo 40 de fabule, ncare adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor

Ion Heliade Radulecsu Ion Heliade-Rdulescu (n.6 ianuarie 1802, Trgovite d.

27 aprilie 1872,Bucureti) a fost un scriitor, filolog i om politic romn, membru fondator al Academiei Romne i primul supreedinte, considerat cel maiimportant ctitor din cultura romnprepaoptist.

Andrei Mureseanu
Andrei Mureanu(n.16
noiembrie 1816,Bistriad.12 octombrie 1863,Braov) a fost un poet i revoluionar romn din Transilvania. Nscut ntr-o familie de rani, a studiat filozofia iteologia laBlaj, lucrnd apoi ca profesor laBraov, ncepnd cu 1838. A nceput s publice poezie n revista Foaia pentru minte,inim i literatur . A fost printre conductoriiRevoluiei din 1848, participnd n delegaia Braovului la Adunarea de laBlaj din mai 1848.

Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi n comun Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui A fost fiul lui Constantin i al Anei, nscut Banta. n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui rzboi turcoAustriac, soldat cu btlia de la Zenta, a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din1695 a fost capuchehaie, adic ambasador la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn.

A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Este considerat pn astzi unul dintre marii umaniti ai Europei.

Opere principale:

Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul, scris n romn i tiprit la Iai n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic.

 Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul

Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago 1700, lucrare filosofic n care ncearc s integreze fizica ntr-un sistem teist, n linia lui Bacon, un fel de mpcare ntre tiin i religie, ntre determinismul tiinific i metafizica medieval. Cantemir manifest un interes deosebit pentru astrologie i tiinele oculte, sacre, specifice Renaterii. Istoria ieroglific, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este considerat prima ncercare de roman politico-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare. Istoria Creterii i Descreterii Curii Otomane (Istoria creterii i descreterii curii otomane), redactat n latin (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) ntre 1714 i 1716. n aceast lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrmarea sa. A insistat i asupra posibilitilor popoarelor asuprite de a-i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus i publicat n limbile englez, francez i german. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai nti n latin, dar tradus apoi de autor n romn (1719 - 1722), cuprinde istoria romnilor de la origini pn la desclecare. Susine ideea lui Miron Costin: originea latin comun a tuturor dialectelor romneti. Pentru scrierea acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romne i strine n limbile latin, greac, polon i rus.

Scoala ardeleana
Ca i ali crturari din generaia colii Ardelene i Ion Budai Deleanu se strduiete s umple diferitele goluri ale culturii romaneti. n linii generale, concepia istoric i filologic a lui are numeroase puncte comune cu a celorlali crturari ardeleni, care urmreau i ei trezirea contiinei naionale i educarea sentimentelor patriotice ale poporului romn. ndrzneala prin care Ion Budai Deleanu combate anumite vicii ale societii din timpul su era uluitoare. Compasiunea lui Gh. incai fa de iobagii asuprii, exprimat n cronica sa, se transform la Ion Budai Deleanu n satira vehement a exploatrii, anticatolicismul lui P.Mior din Procanon capt la autorul nostru proporii mai largi de anticlericalism, iar lupta mpotriva superstiiilor, dus deGh. incai, devine la Ion Budai Deleanu semnificaia unei ironii ndreptate mpotriva celor care cred n vrji, farmece, minuni.

Ion Budai Deleanu e ste nu numai cel mai important literat al colii Ardelene, ci n acelai timp i unul din reprezentanii de seam ai literaturii noastre. Studiile teologice ncepute la Blaj au fost continuate de Ion Budai Deleanu la Viena. n capitala monarhiei habsburgice, scriitorul romn nu i-a desvrit doar cunotinele teologice. n Viena avea s cunoasc aspectele complexe i contradictorii ale politicii culturale i economice duse de Iosif al II-lea, care ncerca s previn manifestrile revoluionare prin reforme raionale, iniiate de monarhul luminat. Anii de studii de aici au constituit un bun prilej pentru formarea unei bogate culturi literare. Interesat s studieze originea poporului romn, Ion Budai Deleanu este un pasionat cititor al capodoperelor din literatura universal.

Ion Budai Deleanu

lui constituie un model de mbogire a limbii literare prin promovarea limbii populare. El a preuit creaia literar a etniei, iar n poem menioneaz rapsozi care sunt: btrnii, ciobanii, cimpoierii sau orbeii de prin trguri. Pentru a contribui la educarea sentimentului naional, scriitorul vorbete despre mndria originii latine a romanilor. n acelai scop evoc figura eroilor ce s-au evideniat n lupta de eliberare de sub jugul otoman. Recurgnd la alegorii, amestecnd n poverstirea sa elemente religioase, aa cum cerea specia literar pe care i-a ales-o epopeeaplasnd aciunea n trecut, colorndu-i opera cu glume, el nu pierde ns din vedere intenia principal: oglindirea critic a realitii sociale din epoca sa. Folosind cu abilitate alegoria, tiind s mpleteasc destul de iscusit subiectul principal al poemei cu acelea secundare, scriitorul duce la bun sfrit temerara lui ntreprindere: de a da un product nou n literatura romneasc.

Opera

Avnd contiina rspunderii sale, el nu s-a angajat n alctuirea unei epopei serioase i adevrat cronice, ci numai n aceea a unei poeme de ag. Dei a avut de luptat din greu cu neajungerea limbii, a reuit s creeze personaje vii, ale cror stri sufleteti sunt analizate n adncime i ale cror trsturi fizice i morale reies sugestiv din portrete i caracterizri. Faptul c Ion Budai Deleanu a putut s ne dea, la nceput de secol XIX, cea dinti i singura epopee romneasc, se datoreaz poziiei sale ideologice avansate un coninut ideologic valoros determin i o exprimare artistic superioar.

Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pnade d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit romn transilvnean, revoluionar paoptist, politician n Transilvania, cleric grecocatolic, membru fondator al Academiei Romne, primul vicepreedinte, apoi preedintele Asociaiei Transilvane pentru Literatura Romn i Cultura Poporului Romn, lingvist, istoric, teolog, pedagog i orientalist, printele filologiei romne. Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii romneti din Transilvania prin periodicele nfiinate i conduse de el: Organul luminrei (1847, devenit, n 1848 Organul Naiunale), primul ziar romnesc cu litere latine, nvtorul poporului (1848), Archivu pentru filologie i istorie ntre 1867 i 1870 i n 1872 prima revist romneasc de filologie.

Timotei Cipariu

A colaborat la Foaia pentru minte, inim i literatur din Braov cu studii, eseuri, versuri i traduceri. A fost membru fondator i primul vicepreedinte (1861-1866), apoi preedinte (1877-1887) al societii Astra. A fost membru al Societii Literare Romne (1866), viitoarea Academie Romn, fiind ales mai trziu vicepreedintele ei. A fost membru al Societii Germane de Orientalistic. A avut un rol important n dezvoltarea nvmntului romnesc din Transilvania prin publicarea de manuale: Compendiu de gramatic a limbii romne (1855) Gramatica limbii latine (1857-1860) A fost unul dintre ntemeietorii filologiei romneti i a pus bazele gramaticii istorice a limbii romne n: Elemente de limba romn dup dialecte i monumente vechi (1854) Principia de limba i de scriptura (1866)

Timotei Cipariu a avut o bogat activitate cultural i publicistic, a publicat prima culegere de texte vechi romneti intitulat : Crestomania seau Analecte literarie din crile mai vechi i nou romneti tiprite i manuscrise, ncepnd cu secolul al XVI-lea pn la al XIX-lea, cu o noti literar (1858) Sub auspiciile Academiei Romne a publicat: Gramatica limbii romne (volumul I n anul 1869, volumul II n anul 1877). n 1869-1870 a avut o prim ncercare de istorie a lingvisticii romneti: Gramatitii i ortografitii romni A scris versuri: Drama pastorale (1860) A tradus din creaiile lui Goethe, Lessing, Manzoni, Ovidiu, E. Sue, T. Tasso i din literatura arab.

Costache Negruzzi
Prozator talentat, poet, dramaturg, traducator. Vede lumina zilei pe malul Prutului, la Trifestii Vechi, in nord de Iasi, in casa care astazi a devenit muzeu. Fiul lui Dinu Negrut si al Sofiei Hermeziu.

Dupa obiceiul din casele boieresti, invata cu dascali particulari, intai greceste si frantuzeste, apoi sa citeasca si sa scrie. Adolescentul trece, in 1821, cu tatal sau, in Basarabia (rapita Moldovei de rusi, in 1812) si incepe primele traduceri la 13 ani, pe cand zabovea in satul Sarauti, raiaua Hotin. In 1822, tanarul il cunoaste, la Chisinau, pe poetul rus Puskin (va traduce Salul negru). Revenit la Iasi, a ocupat multe functii, intre care si cea de primar (1840). A fost de doua ori surghiunit la mosia sa de la Trifesti, ultima oara mai ales pentru povestirea Toderica (revista Propasirea). Intre 1840-1842 e director al Teatrului National din Iasi (impreuna cu Alecsandri si Kogalniceanu). A fost partizanul Unirii de la 1859. Multi ani a fost bolnav, murind de apoplexie la Iasi, lasand o valoroasa opera literara. E inmormantat la Trifesti.

Activitatea literara
Scrierile publicate de Costache Negruzzi in periodicele vremii Albina romaneasca, Curierul de ambe sexe, Foaie pentru minte, inima si literatura, Dacia literara, Propasirea au fost adunate, in 1857, in volumul intitulat Pacatele tineretelor. Acest volum cuprinde atat poezii cat si lucrari in proza, opere originale si traduceri. Scrierile incuse in volum au fost impartite de autor in 3 grupe: Amintiri de junete cuprinde schita Cum am invatat romaneste, nuvelele romantice Zoe, O alergare de cai; Fragmente istorice contine scrieri inspirate din cronicile si legendele Moldovei Aprodul Purice (primul poem eroic in literatura romana), Alexandru Lapusneanul, Sobieski si romanii, regele Poloniei si domnul Moldovei; Neghina si Palamida contine poezii; cele mai multe sunt prelucrari si traduceri;

Amintiri de junee: Cum am nvat romnete, Zoe, O alergare de cai, Au

mai pit-o i alii, Toderic.

Opere

Fragmente istorice: Alexandru Lpuneanu (1840); Aprodul Purice (1837); Sobieski i romnii (1845); Regele Poloniei i Domnul Moldaviei (1839) Cntec vechi (1843) Poezii: Reverii (1837); Domnul P. Prunco (1837); Apolog (variant la Domnul P. Prunco) (1857); Melancolie (1838); Gelozie (1840); La Maria (1839); Fabul (1839);

 Teatru: Crlanii, vodevil ntr-un act (1849) Muza de la Burdujni (1851) Crispin, rival stpn-su Proz: Zbvile mele din Basarabia n anii 1821, 1822, 1823, la satul ruii, n Raiaua Hotinu Moraliceti haractiruri Pentru brbatul cel greu cari, lund o fimei guraliv, s duci s cei moarte la giudecat

Poezii:
alul negru de Alexandr Pukin (1841) Oscar D'Alva de George Gordon Byron (1841) Melodii irlandeze de Thomas Moore (1868) Memnon de Voltaire (1823) Pirostia Elenei de Jean-Franois Marmontel (1824) Balade de Victor Hugo (1839)

Monastirea Argeului

Monastirea Argesului
Monastirea Argeului este o balad popular aparinnd folclorului romnesc care dezvolt unul dintre miturile eseniale ale folclorului romnesc, i anume mitul estetic. Subiectul este generat de o superstiie potrivit creia, pentru a rezista, orice construcie trebuie s aib zidit n temelii o fiin. Monastirea Argeului este n acelai timp balada i legend. Este o balada deoarece se construiete ntr-un poem narativ, cu elemente descriptivlirice, care dezvolt un subiect fantastic, se prezint un erou de excepie, cu un destin impresionant.

Prima parte a baladei conine motivul alegerii locului pentru zidire i motivul zidirii. Negru-Vod mpreun cu zece meteri mari/Calfe i zidari, ntr-un decor mirific, caut pe malul Argeului un loc perfect pentru a construi o mnstire cum alta s nu mai fie. Locul manastrii este recomandat de un ciobanas, un loc parasit si neispravit. Domnitorul dorete construirea mnstirii nu numai din orgoliu sau pentru perpetuarea unei tradiii, ci i pentru a sanctifica acel loc, nvingnd forele malefice. Accentul cade pe aciune, care este dinamic. Preponderena verbelor i a substantivelor probeaz tenacitatea cu care meterii i urmresc idealul i doresc s nving rul. Surparea zidurilor este un moment dramatic, pentru ca domnitorul i amenin iari cu moartea pe meteri. n sprijinul zidarilor intervine Divinitatea, o oapt de sus. Punctul culminant este motivul zidirii treptate asupra cruia autorul anonim insist pn la detaliu. Deznodmntul aduce un final tragica au nechibzuina s afirme c ar putea construi o mnstire i mai frumoas, domnitorul i las s moar pe acoperi. ncercnd a-i depi condiia, ca legendarul Icar, i fac aripi din indril, dar nu reuesc s zboare, se prbuesc i mor.

Actiunea Baladei

Personaje
Meterul Manole este personajul principal al baladei populare Monastirea Argeului. El este, potrivit legendei, cel care a proiectat i construit Mnstirea Curtea de Arge, pe vremea lui Negru Vod. El ilustreaz mitul estetic n literatura popular, fiind un erou excepional, nzestrat cu trsturi ieite din comun, ca orice erou de balad, intrat, n acelai timp, n legendele neamului romnesc.

Ana este un personaj secundar al baladei, este o fire inocenta si sincera, avand deplina incredere in sotul ei.
Negru voda , personaj secundar, reprezinta conducatorul crud si cu orgoliu nemasurat.

Mesterul manole

Drama Mesterul Manole a fost publicata la Sibiu in 1927. Peste doi ani in 1929, la 6 aprilie, piesa vedea si lumina rampei, in premiera absoluta, pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa se sprijina pe cunoscuta legenda a Manastirii Argesului, iar autorul altoieste pe sensul metaforic al baladei populare ideea ca tot ce e cu adevarat durabil se obtine prin jertfe. Cunoscuta tema a jertfei zidirii este cunoscuta la toate popoarele din sud-estul Europei, dar balada romaneasca este unanim recunoscuta ca fiind cea mai aleasa intruchipare artistica. Innoirea si innobilarea acestui mit stravechi prin valorile nemuritoare dobandite de indrazneala, tenacitatea si jertfa generatiilor mai noi este strans legata de bogatia, stralucirea si unicitatea arhitectonica a manastirii de pe Arges.

Actiunea incepe cu scena in care Manole , in prezenta lui Bogumil si Gaman reface masuratorile constructiiei .Bogumil il sfatuieste ca pentru a rezista constructia este nevoie de un sacrificiu uman, insa Manole refuza. Dupa plecarea staretului, Mira intra in camera pentru a-l consola pe Manole. Gaman incepe sa se agite dar se calmeaza repede. Intra in scena cei 6 mesteri care ii povestescevenimentele incredibile prin care au trecut, si cer mesterului sa caute un nou loc pentru manastire. La aparitia solului trmis de Voda , mesteri cer fara incetare un nou loc de unde sa construiasca manastirea dar sunt refuzati si primesc termen inca trei zile. Manole le explica planul pe care l-a avut in vis,de a sacrifica in prrima femeia care se va arata in zori. Spre dezamagirea acestuia cea care apare in zori este Ana, si cu inima franta o zideste in pereti, spre surprinderea tuturor cum de zidurile nu se daramau. Voda soseste si este impresionat de frumusetea lucrari, dar Manole ditrus se urca pe acoperis si se arunca , terminand lucrarea cu propriul sacrificiu.

Rezumat

Tema si Personaje Tema- drama omului geniu implicat in actul creatiei, platind cu propriul sacrificiu
Manole- pratagonistul dramei. Erou cu un destin spectaculos nevoiy sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubirea umana. Este considerat un model pentru oameni sai, in ciuda proclei mesterul nenoroc. Prin sacrificiu el creeaza o opera de arta ce va ramane in etrnitate. Mira -este un personaj impresionant, ea reprezentnd femeia adus de peste ap, destinat zidirii.Ea simoblizeaz dragostea ca spirit al lumii i al creaiei.

Bibliografie o Surse de informatii: Wikipedia

Manualul de romana cls Xl Referate.ro E-referate.ro

Surse de imagini: Google images o Surse audio, video: Youtube

o

Proiect realizat de :
Badea Cristian Dinu Alin Vatafu Marian Marin Nicolae Bordei Octavian