Sunteți pe pagina 1din 78
CUPRINS 1 . S I S T E MU L 1.1 . Generalitati 1.2. Domeniul
CUPRINS 1 . S I S T E MU L
CUPRINS
1
. S
I S
T
E MU
L

1.1. Generalitati

1.2. Domeniul de aplicare

1.3. Scurt istoric

1.4. Neajunsuri. Cauze, remedii

1.5. Confortul termic

1.6. Avantajele sistemului de incalzire prin radiatie de pardoseala

1.7. Limitele si dezavantajele sistemului

1.8. Sistemele actuale 2. A L C A T U I R E A SS
1.8. Sistemele actuale
2. A
L C
A
T U
I R
E
A SS
I STE
MU
L U
I

2.1. Pardoseala incalzitoare

2.2. Sistemul distribuitor - colector 3. CO M PO N E NT E L E
2.2. Sistemul distribuitor - colector
3. CO
M PO
N
E NT
E L
E SS
I S
T
E M
U LU
I
4. P
R O
I
E C
T
A R
E
A SSI
STE
MU
L U
I

4.1. Dimensionare

5. E X E CUTIA - PP U N E R E A II N
5.
E X
E CUTIA
- PP
U
N
E R
E A
II
N OO
P
E R
A

5.1. Pasul 1. Pregatirea locului de montaj

5.2. Pasul 2. Montarea cofretelor de distributie

5.3. Pasul 3. Pregatirea suportului

3

3

3

3

3

3

4

5

5

6

6

8

9

18

18

23

23

23

23

5.4. Pasul 4. Serpentinele de incalzire 24 5.5. Pasul 5. Umplerea instalatiei. Proba de presiune
5.4. Pasul 4. Serpentinele de incalzire 24 5.5. Pasul 5. Umplerea instalatiei. Proba de presiune
5.4. Pasul 4. Serpentinele de incalzire
24
5.5. Pasul 5. Umplerea instalatiei. Proba de presiune
27
5.6. Pasul 6. Realizarea sapei
28
5.7. Pasul 7. Finisajul pardoselii
29
6. PUNEREA IN FUNCTIUNE
29
7. GHID PRACTIC
30
8. FISELE TEHNICE ALE COMPONENTELOR
32
Capitolul 1 - SISTEMUL
Capitolul 1 - SISTEMUL

1.1 Generalitati

1.2 Domeniul

de aplicare

1.3 Scurt istoric

1.4 Neajunsuri. Cauze, remedii

1.5 Confortul

termic

La acest sistem de incalzire, corpul de incalzire este reprezezentat de intreaga pardoseala a camerei. Paradoxal, desi este cel mai mare corp de incalzire ce s-ar putea imagina pentru o camera, nu ocupa deloc spatiu din aceasta, permitand amenajarea

nestingherita a interiorului. Este de mentionat si faptul ca acest sis- tem nu provoaca arderea particulelor fine de praf din aer. Astfel, peretii incaperii raman curati timp mai indelungat.

Instalatii interioare de incalzire la:

• Locuinte uni sau plurifamiliale

• Constructii publice (scoli, spitale, birouri, biserici)

(magazine,

supermarket-uri, restaurante etc.)

Constructii

comerciale

• Hoteluri

• Constructii industriale de productie si

depozitare Instalatii exterioare pentru topirea ghetii si

a zapezii la:

• Parcaje de masini

• Platforme si scari exterioare la cladiri publice

• Piste aeroportuare

• Terenuri sportive etc.

Ideea folosirii pardoselii ca terminal de incalzire nu este deloc noua. Sisteme de acest fel, intr-o varianta primitiva, existau inca din antichitate, in China si Egipt. In aceste sisteme, gazele calde produse intr- un focar erau trecute printr-un canal special executat sub pardoseala incaperii. Un sistem mai evoluat apare, in aceeasi perioada, in Roma antica. De aceasta data, gazele calde erau dirijate prin canale la mai multe incaperi. Se poate vorbi despre un prim sistem centralizat de incalzire prin par- doseala. In configuratia actuala, instalatiile de incalzire prin pardoseala apar la inceputul secolului trecut. Profesorul englez Baker este primul care obtine un brevet cu titlul "Sistem de incalzire a localurilor cu apa calda transportata prin tevi sub par-

doseala". Drepturile asupra acestui brevet

sunt cumparate in 1909 de firma Crittal Co., care realizeaza pe baza lui incalzirea palat- ului Royal River. Dezvoltarea efectiva a sistemului are loc imediat dupa al doilea razboi mondial, odata cu campania de reconstructie din Europa. Tehnica din acea perioada consta

in inglobarea de tevi din otel de ½" sau ¾"

fara straturi de izolatie termica sub ele. Cu

o astfel de tehnologie s-au executat in

Europa, numai in perioada 1945 - 1950, instalatiile de incalzire din peste 100.000 de locuinte. Aceasta perioada de pionierat a pus in evidenta nu numai avantajele sis- temului, dar si o seama de neajunsuri determinate de lipsa unei cercetari aprofun- date a efectelor asupra omului.

Instalatiile realizate in perioada mentiona- ta mai sus au produs numeroase tulburari fiziologice oamenilor, cum ar fi: probleme de circulatie a sangelui, cresterea tensiunii arteriale, dureri de cap, transpiratie excesi- va. Cercetarile efectuate au pus in evidenta doua tipuri de probleme care nu erau stapanite corect:

a) Valoarea temperaturii superficiale a pardoselii b) Inertia termica a sistemului S-a demonstrat ca, pentru a nu se crea senzatii de disconfort, temperatura superfi- ciala a pardoselii nu trebuie sa depaseasca 28÷29°C. Ori, in cazul instalatiilor in cauza, se constatau in mod frecvent valori de 40°C sau mai mult. Pe de alta parte, inglobarea

tevilor intr-un masiv de beton, care acumu-

la o cantitate importanta de caldura si avea

o inertie termica mare, conducea la accen-

tuarea si prelungirea in timp a supratemper- aturii pardoselii. Solutia s-a dovedit a fi intercalarea intre serpentinele de teava si

planseul de beton a unui strat puternic izo- lator termic. Asadar, principalele masuri de evitare a disconfortului sunt:

- Mentinerea temperaturii superficiale a

pardoselii la cel mult 28÷29°C (in zone de trecere, zone marginale, bai - se admit

31÷35°C)

- Separarea pardoselii incalzitoare de

planseul masiv din beton printr-un strat izo- lator termic.

De obicei, notiunea de confort termic este asociata cu temperatura interioara a incaperii in care se gasesc oamenii. De fapt, senzatia de confort termic trebuie inteleasa ca un

echilibru termic al corpului uman sub influen- ta factorilor de natura fizica ai mediului inconjurator. In acest context, vorbind despre tempe-

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

3

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 3
ratura, trebuie observat ca un factor impor- tant de confort il reprezinta si distributia ei
ratura, trebuie observat ca un factor impor-
tant de confort il reprezinta si distributia ei
cat mai uniforma in incapere. Cum zona
inferioara a piciorului este una sensibila,
este de dorit ca aici temperatura sa fie mai
ridicata decat in zona capului. Este cunoscut
de toata lumea ca o pardoseala rece
creeaza o senzatie neplacuta, chiar daca
temperatura masurata mai sus, in zona tor-
sului si a capului este corespunzatoare (20 -
doseala este cea care asigura distributia
temperaturilor foarte apropiata de situatia
ideala, deci este cea care confera cel mai
inalt grad de confort termic, adica "picioare
calde si cap limpede".
Aceleasi considerente ce tin de sensibili-
22°C).
La sistemele de incalzire conventionale
(sobe, seminee, radiatoare, convectoare)
dezideratul de mai sus este greu, daca nu
imposibil, de atins.
In imaginile alaturate sunt trasate curbe de
variatie pe verticala a temperaturii in cazul
ideal si la incalzirea prin pardoseala sau cu
tatea picioarelor impun si limitele superioare
ale temperaturii pardoselii (nici prea calda
nu este confortabila). Astfel, dupa REHAU
(Germania) temperatura superficiala a par-
doselii nu trebuie sa depaseasca urma-
toarele valori:
Incaperi de lucru in care se sta mult in
picioare
Birouri si camere de locuit
Coridoare, spatii de trecere
Bai si hale pentru bazine de inot
27° C
28° C
30° C
33° C
Zone putin circulate (ex. zone de mar-
radiatoare (dupa REHAU).
Se poate constata ca incalzirea prin par-
gine)
35° C
1.6 Avantajele
sistemului de
incalzire prin
radiatie din
pardosela
In principal, se pot sintetiza astfel:
-
compatibilitate perfecta cu echipamentele
Ofera un nivel ridicat al confortului ter-
mic
termice in condensatie, ale caror randamente
sunt cu cel putin 15% superioare celor clasice
Calitatea aerului interior este mai buna
fata de alte forme de incalzire
-
posibilitatea de a folosi forme economice
-
se evita arderea prafului din atmosfera
(elimina senzatiile neplacute la respiratie)
-
miscarea aerului in camera este mult
de caldura (recuperari de caldura deseu,
energie solara, pompe de caldura)
• Consum de caldura mai redus fata de
sistemele traditionale (cu 10 - 15 %)
redusa (implicit, a prafului)
-
diminuarea pierderilor prin conductele de
• Conditii igienice superioare
transport al agentului termic de joasa tempe-
- nu se mai formeaza zone umede pe par-
doseala, acolo unde s-ar forma colonii de bac-
terii
ratura reducerea pierderilor prin convectie pe
suprafetele vitrate
reducerea pierderilor prin diminuarea tem-
peraturii aerului interior
-
Se foloseste agent termic de joasa tem-
peratura
4

4

4
1.7 Limitele si dezavantajele si stemului 1.8 Sistemele actuale S i s t e m

1.7 Limitele si

dezavantajele

si stemului

1.8 Sistemele

actuale

si dezavantajele si stemului 1.8 Sistemele actuale S i s t e m d e i

Sistem de incalzire traditional

i n c a l z i r e t r a d i t i

Sistem de incalzire prin pardoseala

Limitele sistemului de incalzire prin par- doseala privesc, in esenta, urmatoarele aspecte:

1. Temperatura suprafetei incalzitoare este redusa, fapt benefic din punct de vedere fiziologic, dar dezavantajos sub

raportul cantitatii de caldura cedata in ca- mera. De aici rezulta:

• Casele care se echipeaza cu astfel de

sisteme trebuie sa aiba pierderi mici de cal- dura, deci sa fie bine izolate termic;

• Daca numai intr-un mic numar de inca-

peri ale casei caldura asigurata de par- doseala nu acopera necesarul, se poate adopta un sistem mixt, completand cu alta

sursa (radiatoare, ventiloconvectoare etc.);

• Daca in cea mai mare parte a casei par-

doseala nu poate acoperi necesarul de cal- dura, atunci este recomandat sa se adopte un sistem de incalzire clasic.

2. Inertia termica a sistemului este relativ mare, ceea ce conduce la urmatoarele con- siderente:

In cladiri cu ocupare permanenta (deci cu functionarea sistemului de incalzire relativ continua) si cu o buna izolare termica sub serpentina, inertia termica nu pune pro-

bleme, dar trebuie avute in vedere:

• buna corelare a functionarii sistemului

de incalzire cu temperatura exterioara (automatizare)

• intreruperile de functionare, trecerile pe

regim redus sau repunerile in functiune sa fie anticipate cu cca. doua ore. In cladiri cu ocupare ocazionala (ex. case de vacanta) este recomandabil sa se adopte un sistem de incalzire clasic, cu aer cald.

3. Problemele de proiectare, care impli- ca:

• Cunoasterea in detaliu a caracteristicilor arhitectonice si constructive ale casei

• Calcule mai complexe si laborioase

(problema solutionata in general prin pro-

grame de proiectare specializate)

• Relativa rigiditate a sistemului care,

odata executat, nu mai poate fi corectat prin adaugiri sau diminuari (lucru simplu si usor de facut la un radiator). In plus, fi- nisajul pardoselii trebuie sa ramana cel pentru care s-a elaborat proiectul (daca o pardoseala din gresie va fi ulterior acoperi- ta cu o mocheta groasa, emisia de caldura catre incapere se va injumatati)

Odata identificate si solutionate aspectele fiziologice, sistemele de incalzire in pardoseala au cunoscut o evolutie spec- taculoasa. In afara avantajelor enumerate mai sus, au mai contribuit la aceasta:

- Reglementarile europene privind buna

izolare a constructiilor (reducerea pierder-

ilor de caldura), determinate de criza ener- getica din anii '60;

- Aparitia pe piata instalatiilor a noilor

materiale (in special tubulatura din materi-

ale plastice, usoara, flexibila, simplu de prelucrat si montat, cu durata de viata mare);

- Aparitia noilor echipamente de mare

randament, cu functionare in regim de con-

densatie; - Solutionarea problemelor de proiectare. Un studiu recent facut de revista Backwoods Home Magazine (S.U.A.) pen- tru compania americana Uponor Wirsbo (unul din marii producatori de sisteme de incalzire prin pardoseala) arata ca 50% din noile constructii din Europa occidentala sunt echipate cu instalatii de incalzire in pardoseala. Spre exemplu, firma germana Velta a realizat, din 1976 si pana anul trecut 600.000 locuinte cu un total de peste 61 milioane mp pardoseala incalzitoare, iar firma franceza ACOME raporteaza o crestere anuala constanta de 10%.

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

5

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 5

Capitolul 2

- ALCATUIREA

SISTEMULUI

Capitolul 2 - ALCATUIREA SISTEMULUI 2.1 Pardoseala incalzitoare In esenta, o astfel de instalatie consta in

2.1 Pardoseala incalzitoare

In esenta, o astfel de instalatie consta in inglobarea unei serpentine, prin care circu- la apa calda, intr-o sapa de beton turnata

peste un strat de material izolator asezat pe placa de beton, asa cum se vede in ima- ginea urmatoare :

2.2 Sistemul distribuitor-colector c. Plasa metalica sudata Pardoseala finita d. Sapa din beton aditivat e.
2.2 Sistemul distribuitor-colector
c. Plasa metalica sudata
Pardoseala finita
d. Sapa din beton aditivat
e. Banda perimetrala
b. Tub PEX, Kalpex, Sanipex si Pexal
e. Banda perimetrala b. Tub PEX, Kalpex, Sanipex si Pexal I n s a p a

In sapa de beton

Sanipex si Pexal I n s a p a d e b e t o n

In pardoseala din lemn

Pardoseala incalzitoare se compune din:

a. Strat izolator Este realizat din polistiren expandat caserat cu folie de polietilena si se poate prezenta sub doua forme:

• cu ambele fete plane • cu fata inferioara plana si cea supe- rioara profilata (preformata) In functie de tipul placilor izolatoare difera

modul de fixare a tubului prin care circula apa calda . Astfel pe placile plane tubul se fixeaza fie cu capse speciale care se infig in masa polistirenului fie cu clipsuri atasate pe o plasa metalica asezata pe stratul de polistiren. Pe placile preformate nu este necesara o alta fixare, tubul fiind blocat in relieful placii. In imaginile urmatoare se prezinta aceste modalitati de fixare.

imaginile urmatoare se prezinta aceste modalitati de fixare. Fixare in placa preformata Fixare cu clipsuri speciale

Fixare in placa preformata

Fixare cu clipsuri speciale

Fixare cu capse infipte in polistiren

6 SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ

6

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

Exemplu de fixare in placa preformata Clips special Capsa de fixare prin infigere in polistiren
Exemplu de fixare in placa preformata Clips special Capsa de fixare prin infigere in polistiren
Exemplu de fixare in placa preformata Clips special Capsa de fixare prin infigere in polistiren

Exemplu de fixare in placa preformata

Exemplu de fixare in placa preformata Clips special Capsa de fixare prin infigere in polistiren b.

Clips special

Exemplu de fixare in placa preformata Clips special Capsa de fixare prin infigere in polistiren b.

Capsa de fixare prin infigere in polistiren

b. Tubul Majoritatea furnizorilor de sisteme de pardoseala ofera tuburi din polietilena retic- ulata, cu bariera de oxigen (PE-X). Diametrele uzuale nu depasesc 20 de mm exterior , cu grosimea peretelui de 2 mm. La lucrari speciale (hale, platforme exte- rioare, etc) se pot folosi si tuburi avand dimensiuni de 25 x 3,5 sau 32 x 4,4 mm. Aceste tuburi se caracterizeaza printr-un foarte bun comportament la cald, fiabilitate mare (min. 50 ani), flexibilitate, buna rezisten- ta la temperaturi coborate (pana la -50 0 C). Tuburile din PE-X cu bariera de oxigen se livreaza in colaci avand 200 m lungime.

O alta varianta o reprezinta tubul multi- strat (tip KALPEX, SANIPEX, PEXAL), ale carui caracteristici il fac potrivit pentru ast- fel de instalatii. In plus, faptul ca este lipsit de memorie (curbele isi pastreaza forma) faciliteaza considerabil montajul si permite utilizarea fara probleme a placilor de polis- tiren cu fete plane, sensibil mai ieftine decat cele preformate. Diametrele uzuale sunt cele de 16 si 20 mm. Dispunerea tubului se poate face in mai multe moduri, dupa cum se vede in imagi- nile urmatoare :

multe moduri, dupa cum se vede in imagi- nile urmatoare : Serpentina simpla Serpentina dubla Serpentina

Serpentina simpla

cum se vede in imagi- nile urmatoare : Serpentina simpla Serpentina dubla Serpentina spiralata In mod

Serpentina dubla

imagi- nile urmatoare : Serpentina simpla Serpentina dubla Serpentina spiralata In mod obisnuit, pasul (distanta intre

Serpentina spiralata

In mod obisnuit, pasul (distanta intre doua tuburi paralele) are valori cuprinse intre 5 si 30 cm, depinzand de incarcarea

termica a pardoselii, temperatura admisa la suprafata acesteia, destinatia incaperii etc.

c. Plasa metalica sudata

Are dublu rol:

• armarea sapei de beton

• repartizarea cat mai uniforma a caldurii

pe suprafata pardoselii In general are ochiuri de 5 x 5 sau 10 x10 cm, iar sarma are diametrul de 2 ÷ 4 mm, zincata.

d. Sapa de beton aditivat

Are grosimea de 45 - 60 mm si inglobeza

tubul si plasa metalica.

La prepararea betonului se folosesc adi- tivi speciali care confera sapei o rezistenta sporita si o buna prelucrabilitate in faza de turnare.

e. Banda perimetrala Este o banda izolatoare, de grosime mica (cca 8-10 mm), elastica, care separa par- doseala incalzitoare de pereti, permitand dilatarile.

7

7

7
Ansamblul distribuitor-colector cuprinde: 2.2 Sistemul 1. distribuitor cu robineti distribuitor 2. colector cu
Ansamblul distribuitor-colector cuprinde:
2.2 Sistemul
1. distribuitor cu robineti
distribuitor
2. colector cu robineti de reglaj
colector
3. robineti de separatie
4. dezaerisitoare
5. robineti de golire
metre)
In functie de situatie, in acelasi cofret se
poate gasi pompa de circulatie, vana de
amestec sau ventil de reglaj cu cap termo-
static.
Exemple in imaginile de mai jos:
6. caseta
7. aparate de masura (termometre, debit-
Ansamblu de distributie cu 6 cir-
cuite (cu robineti de reglaj si
termometre de retur pe fiecare cir-
cuit), fabricatie CALEFFI.
Ansamblu de distributie cu 6 cir-
cuite (cu robineti de reglaj si
debitmetre de retur pe fiecare cir-
cuit), fabricatie CALEFFI.
Instalatia
de
automatizare
reprezinta
In
functie de furnizori exista o gama
ansamblul componentelor ce concura la
realizarea parametrilor de temperatura
proiectati si consta in:
diversificata de astfel de echipamente.
- Regulatoare
- Sonde de temperatura
- Vane de amestec
- Ventile de reglaj cu cap termostatic
Ansamblu CALEFFI cu reglajul tem-
peraturii la punct fix
Ansamblu CALEFFI cu reglaj cu com-
pensare climatica
8

8

8

Capitolul 3

- COMPONENTELE

SISTEMULUI

Capitolul 3 - COMPONENTELE SISTEMULUI 3.1 Tub multistrat la colac neizolat 3.2 Placa polistiren neteda 3.3

3.1 Tub multistrat la colac neizolat

3.2 Placa polistiren

neteda

3.3 Placa cu nuturi

3.4 Banda perimetrala

3.5 Capsa de fixare

3.6 Clipsuri

3.4 Banda perimetrala 3.5 Capsa de fixare 3.6 Clipsuri   Nume De S Di Cod L
 

Nume

De

S

Di

Cod

L

(mm) (mm) (mm) Romstal

(m)

1.

Tub multistrat KALPEX

16

2

12

67100105

100

1.

Tub multistrat KALPEX

20

2

16

67TP2000

100

2.

Tub multistrat SANIPEX

16

2

12

67TP1602

100

3.

Tub multistrat PEXAL

20

2

16

67PX2000

100

4.

Tub PE-X cu bariera O 2

16

2

12

64PX1620

200

4.

Tub PE-X cu bariera O 2

18

2

14

64PX1820

200

1 8 2 1 4 6 4 P X 1 8 2 0 2 0 0

Nume

Placa polistiren neteda 30 mm

Placa polistiren neteda 50 mm

Cod

Romstal

59P 0030

59P 0050

neteda 50 mm Cod Romstal 59P 0030 59P 0050 Nume Placa polistiren cu nuturi 43/40 mm

Nume

Placa polistiren cu nuturi 43/40 mm

Cod

Romstal

59P 4340

cu nuturi 43/40 mm Cod Romstal 59P 4340 Nume Latime Grosime Cod (mm) (mm) Romstal

Nume

Latime

Grosime

Cod

(mm)

(mm)

Romstal

Banda autoadeziva perimetrala 150x5 mm

150

5

59BP1505

autoadeziva perimetrala 150x5 mm 150 5 59BP1505 Nume Capsa fixare 870,D.20,H=46 mm (set 10 buc)

Nume

Capsa fixare 870,D.20,H=46 mm (set 10 buc)

Cod

Romstal

70870020

mm (set 10 buc) Cod Romstal 70870020 Nume Clips fixare 872,D.16-18 Clips fixare

Nume

Clips fixare 872,D.16-18

Clips fixare 872,D.17-20

Cod

Romstal

70871016

70871017

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

9

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 9
3.7 Clipsuri Nume Clips fixare FA,D.20 Cod Romstal 70870120 3.8 Piese de protectie Nume
3.7 Clipsuri Nume Clips fixare FA,D.20 Cod Romstal 70870120 3.8 Piese de protectie Nume
3.7 Clipsuri Nume Clips fixare FA,D.20 Cod Romstal 70870120 3.8 Piese de protectie Nume
3.7 Clipsuri Nume Clips fixare FA,D.20 Cod Romstal 70870120 3.8 Piese de protectie Nume

3.7 Clipsuri

3.7 Clipsuri Nume Clips fixare FA,D.20 Cod Romstal 70870120 3.8 Piese de protectie Nume Piesa

Nume

Clips fixare FA,D.20

Cod

Romstal

70870120

3.8 Piese de protectie

Cod Romstal 70870120 3.8 Piese de protectie Nume Piesa protectie simpla Piesa protectie dubla

Nume

Piesa protectie simpla

Piesa protectie dubla

Cod

Romstal

70872000

70872002

3.9 Folie

polietilena

Romstal 70872000 70872002 3.9 Folie polietilena Nume Folie polietilena 0.2 mm Cod Romstal

Nume

Folie polietilena 0.2 mm

Cod

Romstal

59104103

3.10 Aditiv pentru sapa

mm Cod Romstal 59104103 3.10 Aditiv pentru sapa Nume Aditiv beton/sapa Bevetol 20 kg/bidon Cod

Nume

Aditiv beton/sapa Bevetol 20 kg/bidon

Cod

Romstal

59000016

3.11 Pereche distribuitor-colector cu ventile de reglare si inchidere premontate pentru tub PE-X cu filet eurocon

si inchidere premontate pentru tub PE-X cu filet eurocon Nume D   D   Cod intrare

Nume

D

 

D

 

Cod

intrare

iesire

Romstal

Kit distribuitor/colector, ventile reglare/inchidere, 11/4"-3/4"- 3 circ.

1

1/4”

3/4”

42668735

Kit distribuitor/colector, ventile reglare/inchidere, 11/4"-3/4"- 4 circ.

1

1/4”

3/4”

42668745

Kit distribuitor/colector, ventile reglare/inchidere, 11/4"-3/4"- 5 circ.

1

1/4”

3/4”

42668755

3.12 Pereche distribuitor-colector cu ventile de echilibrare si inchidere premontate pentru tub PE-X cu filet eurocon

si inchidere premontate pentru tub PE-X cu filet eurocon Nume D   D   Cod intrare

Nume

D

 

D

 

Cod

intrare

iesire

Romstal

Kit distribuitor/colector, ventile echilibrare/inchidere, 11/4"-3/4"- 3 circ.

1

1/4”

3/4”

42663735

Kit distribuitor/colector, ventile echilibrare/inchidere, 11/4"-3/4"- 4 circ.

1

1/4”

3/4”

42663745

Kit distribuitor/colector, ventile echilibrare/inchidere, 11/4"-3/4"- 5 circ.

1

1/4”

3/4”

42663755

10

10

10
3.13 Kit suporti ansamblu distribuitor-colector 3.14 Pereche de robineti cu sfera si termometre premontate 3.15

3.13 Kit suporti ansamblu distribuitor-colector

3.14 Pereche de robineti cu sfera si termometre premontate

3.15 Pereche de robineti cu sfera

3.16 Ansamblu terminal complet cu deza- erisitor automat si robinet de golire

3.17 Ansamblu terminal complet cu deza- erisitor manual si robinet de golire

3.18 Racord filet euro- con pentru tuburi PE-X, KALPEX, SANIPEX, PEXAL

filet euro- con pentru tuburi PE-X, KALPEX, SANIPEX, PEXAL Nume Kit suporti distribuitor/colector pt. 42668 si

Nume

Kit suporti distribuitor/colector pt. 42668 si 42663

Cod

Romstal

42658100

pt. 42668 si 42663 Cod Romstal 42658100 Nume   D   D iesire Cod intrare

Nume

 

D

 

D iesire

Cod

intrare

Romstal

Kit robineti cu holender si termometre premontate 1"-11/4"

 

1” FI

1 1/4”

42391167

Kit robineti cu holender si ter mometre premontate 11/4"-11/4"

1

1/4” FI

1 1/4”

42391177

Nota: Termometrele au plaja de masura 0-80 0 C si diametrul 40 mm.

Nume   D     D   Cod

Nume

 

D

   

D

 

Cod

intrare

iesire

Romstal

Kit robineti cu holender 1"-

     

11/4"

 

1” FI

 

1

1/4”

42391067

Kit robineti cu holender

     

11/4"-11/4"

1

1/4” FI

 

1

1/4”

42391077

 
Nume     D   Cod

Nume

   

D

 

Cod

intrare

Romstal

Kit terminal distribuitor-dezaerisitor automat si robinet golire

1

1/4” FI

42599671

 
Nume     D intrare Cod

Nume

   

D

intrare

Cod

Romstal

Kit terminal distribuitor-dezaerisitor ma- nual si robinet golire

1

1/4” FI

42596672

 
 

Nume

D

 

D

 

Cod

interior exterior producator

interior

exterior

producator

Racord eurocon D.16/3/4"

 

12

 

16

42680524

Racord eurocon D.18/3/4"

 

14

 

18

42680544

Racord eurocon D.20/3/4"

 

16

 

20

42680564

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

11

eurocon D.20/3/4"   16   20 42680564 SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î
3.19 Masurator de debit 3.20 Robinet micrometric de reglare 3.21 Robinet de golire cu sfera
3.19 Masurator de debit 3.20 Robinet micrometric de reglare 3.21 Robinet de golire cu sfera
3.19 Masurator de debit 3.20 Robinet micrometric de reglare 3.21 Robinet de golire cu sfera
3.19 Masurator de debit 3.20 Robinet micrometric de reglare 3.21 Robinet de golire cu sfera
3.19 Masurator de debit 3.20 Robinet micrometric de reglare 3.21 Robinet de golire cu sfera
3.19 Masurator de debit 3.20 Robinet micrometric de reglare 3.21 Robinet de golire cu sfera

3.19 Masurator de debit

3.20 Robinet micrometric de reglare

3.21 Robinet de golire cu sfera 1/2” FE

3.22 Kit instalare

 

pardosela

 

HERMANN

 

3.23 Grup climatic montat aparent

3.24 Grup climatic pentru montat in caseta

 
3.24 Grup climatic pentru montat in caseta   Nume Masurator de debit 3/4" FI/FE Cod
3.24 Grup climatic pentru montat in caseta   Nume Masurator de debit 3/4" FI/FE Cod

Nume

Masurator de debit 3/4" FI/FE

Cod

Romstal

42669050

de debit 3/4" FI/FE Cod Romstal 42669050 Nume Robinet micrometric de reglare 3/4" Cod

Nume

Robinet micrometric de reglare 3/4"

Cod

Romstal

42069184

de reglare 3/4" Cod Romstal 42069184 Nume Robinet de golire cu sfera 1/2” FE Cod

Nume

Robinet de golire cu sfera 1/2” FE

Cod

Romstal

40814762

golire cu sfera 1/2” FE Cod Romstal 40814762 Nume Kit instalatii incalzire pardoseala Herman

Nume

Kit instalatii incalzire pardoseala Herman

Cod

Romstal

37K 0064

incalzire pardoseala Herman Cod Romstal 37K 0064 Nume Grup climatic montaj aparent, pompa UPS 25-60

Nume

Grup climatic montaj aparent, pompa UPS 25-60

Grup climatic cmontaj aparent, pompa UPS 25-80

Cod

Romstal

42152600

42152601

UPS 25-80 Cod Romstal 42152600 42152601 Nume Grup climatic montaj in caseta, pompa UPS 25-80

Nume

Grup climatic montaj in caseta, pompa UPS 25-80

Cod

Romstal

42154600

12

12

12
3.25 Comanda electrotermica 3.26 Plasa de sarma 3.27 Caseta metalica pentru ansamblu distribuitor-colector 3.28

3.25 Comanda

electrotermica

3.26 Plasa de sarma

3.27 Caseta metalica pentru ansamblu distribuitor-colector

3.28 Kit isustinere caseta distribuitor/colector

3.29 Caseta de distribu- tie cu grup de reglaj complet, cu com- pensare climatica

tie cu grup de reglaj complet, cu com- pensare climatica Nume Cap electrotermic robinet termostatat 220V

Nume

Cap electrotermic robinet termostatat 220V

Cod

Romstal

42656102

robinet termostatat 220V Cod Romstal 42656102 Nume Plasa sirma grosime 2 mm, 50x50 mm Cod

Nume

Plasa sirma grosime 2 mm, 50x50 mm

Cod

Romstal

59PL5050

grosime 2 mm, 50x50 mm Cod Romstal 59PL5050 Nume L l h Cod Romstal Caseta de

Nume

L

l

h

Cod

Romstal

Caseta de distributie max. 6 circ

600

450

110/140

42659060

Caseta de distributie max.10 circ

800

450

110/140

42659080

Caseta de distributie max.14 circ

1000

450

110/140

42659100

Caseta de distributie max.17 circ

1200

450

110/140

42659120

max.17 circ 1200 450 110/140 42659120 Nume Kit instalare pentru caseta de distributie max. 6

Nume

Kit instalare pentru caseta de distributie max. 6 circ.

Kit instalare pentru caseta de distributie max.10 circ.

Kit instalare pentru caseta de distributie max.14 circ.

Kit instalare pentru caseta de distributie max.17 circ.

Cod

Romstal

42660060

42660080

42660100

42660120

Romstal 42660060 42660080 42660100 42660120 Nume D   D   Cod intrare iesire

Nume

D

 

D

 

Cod

intrare

iesire

Romstal

Grup climatic 1556E1 - 5 circ.

 

1”

3/4”

421556E1

Grup climatic 1556F1 - 6 circ.

 

1”

3/4”

421556F1

Grup climatic 1556G1 - 7 circ.

 

1”

3/4”

421556G1

Grup climatic 1556H1 - 8 circ.

 

1”

3/4”

421556H1

Grup climatic 1556I1 - 9 circ.

 

1”

3/4””

421556I1

Grup climatic 1556L1 -10 circ.

 

1”

3/4””

421556L1

Grup climatic 1556M1 - 11 circ.

 

1”

3/4”

421556M1

Grup climatic 1556N1 - 12 circ.

 

1”

3/4”

421556N1

Grup climatic 1556O1 - 13 circ.

 

1”

3/4”

421556O1

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

13

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 13
3.30 Caseta de distribu- tie cu grup de reglaj complet, cu punct fix de temperatura

3.30 Caseta de distribu- tie cu grup de reglaj complet, cu punct fix de temperatura

3.31 Calibrator universal tub multistrat

14-32mm

(KALPEX, SANIPEX, PEXAL)

3.32 Dispozitiv cu role de taiere tuburi (KALPEX, SANIPEX, PEXAL PE-X)

3.33 Arc extern indoire tub (KALPEX, SANIPEX, PEXAL)

3.34 Racord drept

cu termometru

premontat

PEXAL) 3.34 Racord drept cu termometru premontat Nume D   D   Cod intrare iesire

Nume

D

 

D

 

Cod

intrare

iesire

Romstal

Grup climatic 1626C3 - 3 circ.

 

1”

3/4”

421626C3

Grup climatic 1626D3 - 4 circ.

 

1”

3/4”

421626D3

Grup climatic 1626E3 - 5 circ.

 

1”

3/4”

421626E3

Grup climatic 1626F3 - 6 circ.

 

1”

3/4”

421626F3

Grup climatic 1626G3 - 7 circ.

 

1”

3/4””

421626G3

Grup climatic 1626H3 - 8 circ.

 

1”

3/4””

421626H3

Grup climatic 1626I3 - 9 circ.

 

1”

3/4”

421626I3

Grup climatic 1626L3 - 10 circ.

 

1”

3/4”

421626L3

Grup climatic 1626M3 - 11 circ.

 

1”

3/4”

421626M3

Grup climatic 1626N3 - 12 circ.

 

1”

3/4”

421626N3

Grup climatic 1626O3 - 13 circ.

 

1”

3/4”

421626O3

1626O3 - 13 circ.   1” 3/4” 421626O3 Nume Calibrator universal tub multistrat 14-32 mm

Nume

Calibrator universal tub multistrat 14-32 mm

Cod

Romstal

67CP0001

tub multistrat 14-32 mm Cod Romstal 67CP0001 Nume Dispozitiv cu role de taiere tuburi Cod

Nume

Dispozitiv cu role de taiere tuburi

Cod

Romstal

67105000

cu role de taiere tuburi Cod Romstal 67105000 Nume Diametru Cod (mm) Romstal Arc extern

Nume

Diametru

Cod

(mm)

Romstal

Arc extern de indoire tuburi 16 mm

16

67116116

Arc extern de indoire tuburi 20 mm

20

67116120

Arc extern de indoire tuburi 20 mm 20 67116120 Nume D   D   Cod intrare

Nume

D

 

D

 

Cod

intrare

iesire

Romstal

Racord drept cu termometru 0-80 gr.C, 1/4", diam 40 mm,

1 1/4” FI

1 1/4” FE

42392700

11/4"FI-11/4"FE

14

14

14
3.35 Dispozitiv taiat PE-X 12/25 3.36 Termometru 3.37 Vana cu 3 cai 3.38 Servomotor vana

3.35 Dispozitiv taiat PE-X 12/25

3.36 Termometru

3.37 Vana cu 3 cai

3.38 Servomotor vana cu 3 cai

3.39 Regulatoare electronice ECL

3.40 Soclu montaj ECL

3.39 Regulatoare electronice ECL 3.40 Soclu montaj ECL Nume Dispozitiv taiat PEX 12/25 Cod Romstal

Nume

Dispozitiv taiat PEX 12/25

Cod

Romstal

64AP0005

Dispozitiv taiat PEX 12/25 Cod Romstal 64AP0005 Nume D intrare Cod Romstal Termometru 0-80 0 C

Nume

D intrare

Cod

Romstal

Termometru 0-80 0 C si diametrul 40mm

1/4”

42688002

Termometru 0-80 0 C si diametrul 40mm 1/4” 42688002 Nume Vana rotativa cu 3 cai HRE

Nume

Vana rotativa cu 3 cai HRE 3, PN.6, DN.20

Vana rotativa cu 3 cai HRE 3, PN.6, DN.25

Vana rotativa cu 3 cai HRE 3, PN.6, DN.32

Cod

Romstal

39D 0070

39D 0024

39D 0012

Cod Romstal 39D 0070 39D 0024 39D 0012 Nume Servomotor pentru vana cu 3 cai tip

Nume

Servomotor pentru vana cu 3 cai tip AMB 162

Cod

Romstal

39D 0011

vana cu 3 cai tip AMB 162 Cod Romstal 39D 0011 Nume Regulator electronic ECL CONFORT

Nume

Regulator electronic ECL CONFORT 100 M

Ceas analogic pentru grafic saptamanal (optional)

Cod

Romstal

39D 0028

39D 0105

(optional) Cod Romstal 39D 0028 39D 0105 Nume Soclu montaj ECL Cod Romstal 39D 0004

Nume

Soclu montaj ECL

Cod

Romstal

39D 0004

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

15

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 15
3.41 Cronotermostat saptamanal 3.42 Termostat electronic Colibri 10 3.43 Termostat de contact 3.44 Sonda de
3.41 Cronotermostat saptamanal 3.42 Termostat electronic Colibri 10 3.43 Termostat de contact 3.44 Sonda de
3.41 Cronotermostat
saptamanal
3.42 Termostat
electronic
Colibri 10
3.43 Termostat
de contact
3.44 Sonda de
temperatura
de contact
3.45 Sonda de interior
3.46 Pompa VA 35/180
de contact 3.45 Sonda de interior 3.46 Pompa VA 35/180 Nume Cronotermostat saptamanal TH400 Cod

Nume

Cronotermostat saptamanal TH400

Cod

Romstal

39RT0002

saptamanal TH400 Cod Romstal 39RT0002 Nume Termostat electronic Colibri 10 Cod

Nume

Termostat electronic Colibri 10

Cod

Romstal

39T 0051

electronic Colibri 10 Cod Romstal 39T 0051 Nume Termostat de contact 7C1 Cod Romstal

Nume

Termostat de contact 7C1

Cod

Romstal

39T 0016

Termostat de contact 7C1 Cod Romstal 39T 0016 Nume Senzor de contact ESM -11 Cod Romstal

Nume

Senzor de contact ESM -11

Cod

Romstal

39D 0059

Senzor de contact ESM -11 Cod Romstal 39D 0059 Nume Senzor de temperatura de interior/exterior ESM-10

Nume

Senzor de temperatura de interior/exterior ESM-10

Cod

Romstal

39D 0010

de interior/exterior ESM-10 Cod Romstal 39D 0010 Nume Pompa VA 35/180 Cod Romstal 73P 0467

Nume

Pompa VA 35/180

Cod

Romstal

73P 0467

16

16

16
3.47 Pompa VA 55/180 3.48 Pompa VA 65/180 3.49 Cuplu pompa Nume Cod Romstal Pompa

3.47 Pompa VA 55/180

3.48 Pompa VA 65/180

3.49 Cuplu pompa

Nume Cod

Nume

Cod

Romstal

Pompa VA 55/180

73P 0237

 
Nume Cod

Nume

Cod

Romstal

Pompa VA 65/180

73P 0081

 
Cod Romstal Pompa VA 65/180 73P 0081   Nume Cuplu pompa circulatie Dimensiune 16

Nume

Cuplu pompa circulatie

Dimensiune

16

Cod

Romstal

74C0001

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

17

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 17

Capitolul 4

PROIECTAREA

SISTEMULUI

-

4.1 Dimensionare

Calculul analitic detaliat al unei instalatii de incalzire prin pardoseala este foarte

tului termic (apa calda). De retinut ca aceasta temperatura

nu

laborios, presupune un aparat matematic

trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:

destul de complex si un consum de timp

- Birouri, camere de locuit………

45 0 C

considerabil. Prin acest calcul, pornind de la necesarul de caldura al incaperii, se determina urma-

- Spatiile de trecere, zone marginale

50 0 C

toarele elemente ale instalatiei :

5.

Cunoscand suprafata pardoselii incal-

• Pasul intre tevi

• Lungimea totala a unei serpentine

• Numarul de serpentine (in cazul inca-

perilor de dimensiuni mari)

zitoare (vezi pct. 2) si valorile pasului dintre tevile alese (vezi pct. 3), se calculeaza

lungimea tubului, folosind urmatoarele lungimi specifice pe mp :

• Regimul de temperaturi (tur si retur) din

serpentine

• Debite de apa calda din serpentine

• Pierderi de presiune in serpentine

Principiile de calcul sunt reglemen- tate pe plan european prin norma EN 1264. Multi dintre furnizorii de astfel de sisteme si-au elaborat metodologii de proiectare proprii (inclusiv programe pe calculator), mai mult sau mai putin complicate. Pentru a simplifica munca celor care proiecteaza astfel de lucrari, s-a prelu- crat metodologia de calcul din norma de mai sus si s-a transpus in grafice foarte usor de utilizat in practica.

In cele ce urmeaza se va prezenta aceasta modalitate de lucru;

1. Se stabileste necesarul de caldura al fiecarei incaperi. Este indicat ca acest necesar sa fie calculat cat mai corect, eva- luarile aproximative fiind de natura sa con- duca la erori semnificative.

calculeaza

specifica pe mp de pardoseala:

2. Se

incarcarea

q =

Q

S

(w/mp)

termica

Q

- necesarul de caldura al incaperii (w)

S

- suprafata pardoselii incalzitoare (in

general este aceiasi cu suprafata incaperii) (mp)

3. In functie de natura finisajului pre-

conizat al pardoselii se extrage din una din

diagramele 4, 5, 6 sau 7 valoarea diferentei medii logaritmice de temperatura in functie de q ( calculat la pct. 2) pentru mai multe valori ale pasului intre tuburi. Se noteaza intr-un tabel.

4. Pentru fiecare valoare a diferentei

medii logaritmice, in functie de temperatura interioara dorita, se extrage si se noteaza din Diagrama 3 temperatura pe tur a agen-

- Pas de 5 cm

… ……l sp = 20 m/mp

- Pas de 7,5cm

……l

sp = 13.3 m/mp

- Pas de 10 cm…. ……

l

sp = 10 m/mp

- Pas de 15 cm… ………l sp = 6.7 m/mp

- Pas de 20 cm …………l sp = 5 m/mp

- Pas de 22.5 cm……

- Pas de 30 cm…………

l sp = 4.4 m/mp

l sp = 3.3 m/mp

Asfel lungimea totala a tubului este :

L tub = S x l sp

(m)

Se retin pentru pasii urmatori numai acele cazuri in care:

50 m L tub 100 m

6. Cu cazurile retinute de la pct. 5 se intra

in Diagrama 1 si se obtine debitul de apa care circula prin tub (in l/h ) pentru fiecare caz in parte, la o pierdere de presiune de 2000 mm C.A.

IMPORTANT ! Dat fiind faptul ca serpentinele se afla in "sac", este necesar a se asigura vitezele critice ale apei, care sa permita antrenarea si evacuarea aerului.

Din acest motiv, se vor selecta variantele care asigura debitele de apa din tabelul urmator :

Diametru

Diametru

Viteza

Debit de

exterior

interior

critica a

apa minim

al

al

apei

necesar

tubului

tubului

(metri/sec.)

(litri/ora)

16

mm

12

mm

0,26

106

18

mm

14

mm

0,38

210

20

mm

16

mm

0,40

289

18 SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ

18

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

NOTA: In cazul unor incaperi mari, instalatia va fi com- pusa din mai multe circuite,

NOTA: In cazul unor incaperi mari,

instalatia va fi com- pusa din mai multe circuite, in care sens necesarul de caldura

Q si suprafata

camerei S se vor imparti la numarul de circuite. Calculele se vor efectua pentru un

circuit, celelalte fiind egale cu acesta. In

cazul in care sarcina

termica se repar-

tizeaza inegal atunci fiecare circuit se va calcula separat, ti-

nand seama ca tem-

peratura de tur si diferenta medie loga- ritmica de temperatu-

ra sa fie aceeasi pen- tru toate circuitele care pleaca din ace-

lasi distribuitor. In

general, la constructii obisnuite, suprafata de pardoseala acope- rita de un circuit este de ordinul 10 ÷ 25 mp, in functie de nece- sarul de caldura al camerei si de natura finisajului pardoselii).

7. Se calculeaza ecartul de temperatura pentru fiecare caz in parte cu relatia:

t=

unde:

0,86 Q

D

(°C)

Q

= necesarul de caldura

(W)

D

= debitul de apa prin tub

(l/h)

Se selecteaza acele cazuri in care ecar- tul de temperatura intre tur si retur este in

plaja de valori cuprinsa intre 4 ÷ 8 0 C (reco- mandabil in jur de 5 0 C).

8. Cu cazurile selectate se obtine din dia- grama 2 cedarea totala de caldura a intre- gului tub. Se va retine ca solutie valabila cea in care cedarea de caldura totala pe tub este egala (sau apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a circuitului in cauza).

totala pe tub este egala (sau apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a
totala pe tub este egala (sau apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a
totala pe tub este egala (sau apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a
totala pe tub este egala (sau apropiata) cu valoarea necesarului de caldura al camerei (sau a
19

19

19
20
20

20

20
SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 21
SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 21
SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 21
SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 21

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

21

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 21
22
22

22

22
Capitolul 5 - EXECUTIA - PUNEREA IN OPERA
Capitolul 5 - EXECUTIA - PUNEREA IN OPERA

5.1 Pasul 1

Pregatirea locului de montaj

De rretinut !!

Pardoseala incalzi- toare se executa dupa ce peretii au fost reali- zati, tamplaria exte- rioara montata si com- partimentarile inte- rioare executate.

5.2 Pasul 2

Montarea cofretelor de dis- tributie

5.3 Pasul 3 Pregatirea suportului

Realizarea unei instalatii de incalzire prin radiatie de pardoseala impune o seama de conditii si pasi obligatorii.

Pe baza documentatiei tehnice de exe-

cutie:

• stabiliti si marcati pozitia cofretelor de distributie

Prepararea suportului:

• suprafata placii de beton, pe care se va

monta instalatia de incalzire, trebuie sa fie neteda, fara asperitati

• se curata cu grija resturile de beton sau

mortar, cazute in timpul executiei casei si

intarite

sau mortar, cazute in timpul executiei casei si intarite • se matura • fixati ordinea de

• se matura

• fixati ordinea de realizare a circuitelor

(eventual

se

astfel incat sa nu se produca nici-o incruci-

aspira) supra-

sare de tuburi in timpul montajului

fata pardoselii

stabiliti si realizati toate perforatiile prin

finalizati celelalte instalatii (apa rece si

si

rile.

se

eva-

pereti, necesare traversarii tuburilor (la

cueaza restu-

pozitionarea acestora se va tine seama de grosimea straturilor ce vor alcatui intreaga structura)

Placa tre-

calda, electrice) - toate acestea trebuie sa ramana sub placa de polistiren, nefiind permise alte instalatii in acelasi plan cu serpentinele de incalzire.

buie sa ra- mana curata si neteda !

Cofretele de distributie se amplaseaza obligatoriu mai sus decat serpentinele din pardoseala, aceasta permitand evacuarea aerului din tuburi. Prin urmare, nu este per- misa, spre exemplu, alimentarea unor ser- pentine instalate la etaj dintr-un cofret montat la parter.

Amplasarea cofretelor de distributie:

• se vor plasa in zone usor accesibile

• trasati pozitia suruburilor de fixare a

cofretelor si executati gaurile respective

• fixati solid cofretele cu suruburi si dibluri Daca aveti cofrete prevazute cu sisteme de reglaj (comenzi electronice, ter- mostatate), ele se vor monta dupa ce insta- latia este completa, umpluta cu apa si aerisita, iar alimentarea electrica de actionare asigurata.

• pe cat posibil in centrul de greutate al instalatiei, facilitand astfel echilibrarea hidraulica a
• pe cat posibil in centrul de greutate al
instalatiei, facilitand astfel echilibrarea
hidraulica a circuitelor
C
cota fata de pardoseala bruta (placa de
beton) nu va fi mai mica de 0,5 m pana la
axul colectorului inferior, aceasta permi-
tand racordarea serpentinelor (in cazul
montarii de debitmetre pe circuite, cota
minima fata de pardoseala va fi de 0,6 m)
D
Fixarea:
Izolatia periferica

Este reprezentata de o banda izolatoare, cu celule inchise, flexibila, autoadeziva (tip elastomer), avand grosimea relativ mica (5 ÷ 7 mm) si latimea de 15 cm.

• se monteaza in lungul peretilor, in jurul

stalpilor, cosurilor de fum sau de ventilatie

(unde este cazul), bordurilor de la casa

scarilor si a oricaror altor elemente de con- structie verticale care depasesc par- doseala

• se pozeaza prin simpla lipire, dupa ce a

fost dezlipit filmul de protectie

• continuitatea este obligatorie, inclusiv in

de protectie • continuitatea este obligatorie, inclusiv in SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

23

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 23
dreptul usilor Izolatia de baza Este alcatuita din placi de polistiren expandat (sau extrudat), asezate
dreptul usilor
Izolatia de baza
Este alcatuita din placi de polistiren
expandat (sau extrudat), asezate astfel
incat sa formeze o suprafata continua.
se monteaza camera cu camera,
incepand, de preferinta, cu cea mai mare
(pentru a se diminua pierderile de material)
care se vor ingropa aceste instalatii, astfel
incat placa de polistiren sa calce ferm pe
suprafata de beton
• dupa asezare, placile se vor solidariza
intre ele cu banda adeziva, care va impie-
di-ca patrunderea apei din sapa. La fel se
va proceda si intre placile de margine si
banda perimetrala.
asezarea placilor se incepe cu latura
opusa usii, continuand in randuri succesive
catre usa
completarile la margini se vor face cu
straifuri decupate din placi intregi, resturile
de placi urmand a se folosi pe latura adia-
centa din camera vecina (vezi figura alatu-
rata)
acolo unde se gasesc alte instalatii
(apa, electrice), se decupeaza pe spatele
placii de polistiren santuri sau locase in
IMPORTANT - Daca se utilizeaza placi
din polistiren preformate, la asezare se
va urmari alinierea riguroasa a plo-
turilor, ceea ce va permite montajul
corect al tuburilor.
NOTA - In cazul incaperilor de la
parter, in case fara subsol sau cu sub-
sol neincalzit, este recomandat a se
aseza, sub placile de polistiren, o folie
din polietilena, cu rol de bariera de
vapori.
De rretinut !!
Pardoseala incalzi-
toare se executa dupa
ce peretii au fost reali-
zati, tamplaria exte-
rioara montata si com-
partimentarile inte-
rioare executate.
5.4 Pasul 4
Serpentinele
de incalzire
Varianta I - Tub multistrat (KALPEX,
SANIPEX, PEXAL) pe placa de polistiren
plana
intindeti pe toata suprafata camerei,
AVERTISMENT !!
Aceasta operatiune se
executa numai in con-
formitate cu planul
intocmit de proiectant,
respectand intocmai
traseul, pasul intre
tevi, lungimea fiecarui
circuit, locul si raza de
curbura pentru fiecare
schimbare de directie
a tevii.
peste placile de polistiren o folie de poli-
etilena pe tot perimetrul camerei, ca si pe
langa toate elementele verticale pe care ati
lipit banda perimetrala, folia va fi ridicata pe
verticala pe aceeasi inaltime cu banda.
Daca fasiile de polietilena sunt mai inguste
decat latimea camerei, fiind necesar sa
alaturati mai multe fasii pentru a acoperi
toata camera, atunci petreceti fasiile alatu-
rate cu min. 10 cm una peste alta
peste folia de polietilena asezati plasa
metalica de armare, pe toata suprafata
camerei. Suprapuneti tronsoanele alatu-
rate de plasa pe cca. 10 cm si legati-le intre
ele cu "soricei" de plastic sau cu sarma
24

24

24
(fara a rupe folia) • desfaceti colacul de tub din ambalaj; • incepeti derularea tubului
(fara a rupe folia) • desfaceti colacul de tub din ambalaj; • incepeti derularea tubului
(fara a rupe folia) • desfaceti colacul de tub din ambalaj; • incepeti derularea tubului

(fara a rupe folia)

• desfaceti colacul de tub din ambalaj;

• incepeti derularea tubului de pe colac;

• cu ajutorul dispozitivului de taiat (cu

rola) taiati capatul tubului si finisati-l cu aju-

torul calibratorului potrivit;

• introduceti pe tub un arc de indoit de

diametrul adecvat;

• indoiti tubul la lungimea potrivita pentru conectare la distribuitor;

• derulati treptat tubul de pe colac,

indreptandu-l usor cu mana;

• culisati arcul de indoit pe tub si execu-

tati curbele in conformitate cu planul intocmit de proiectant;

• continuati astfel pana terminati ser-

pentina si ati revenit la cofret;

• executati ultima curba, pe verticala si

taiati tubul la lungimea potrivita pentru conectare la colector, apoi conectati la acesta, folosind conectorul potrivit;

• introduceti capatul astel pregatit in

cofret, prin spatele colectorului, apoi

conectati-l la distribuitor, folosind conec- torul adecvat;

• cu aceasta, serpentina este terminata.

Procedati la fel cu celelalte serpentine.

• reveniti pe traseul fiecarei serpentine si

fixati clemele de blocare a plasei si tubului. In functie de tipul clemei folosite, plasa de armare se fixeaza pe sub clema sau pe deasupra acesteia (vezi figurile urma- toare). Clemele au rol de fixare a traseului serpentinei si de a distanta ansamblul plasa - tub fata de placa de polistiren pen- tru a permite inglobarea in sapa de beton. Clemele se plaseaza astfel :

inglobarea in sapa de beton. Clemele se plaseaza astfel : • cate una de fiecare parte
inglobarea in sapa de beton. Clemele se plaseaza astfel : • cate una de fiecare parte
inglobarea in sapa de beton. Clemele se plaseaza astfel : • cate una de fiecare parte
• cate una de fiecare parte a fiecarei curbe • cate una la fiecare 0,7
• cate una de fiecare parte a fiecarei
curbe
• cate una la fiecare 0,7 ÷ 1,0 m pe tron-
soanele drepte
Varianta II - Tub multistrat (KALPEX,
SANIPEX, PEXAL) pe placa de polistiren
preformata (plotata)

• desfaceti colacul de tub din ambalaj;

• incepeti derularea tubului de pe colac;

• cu ajutorul dispozitivului de taiat (cu

rola) taiati capatul tubului si finisati-l cu aju-

torul calibratorului potrivit;

• introduceti pe tub un arc de indoit de diametrul adecvat;

• indoiti tubul la lungimea potrivita pentru conectare la distribuitor;

• introduceti capatul astel pregatit in

cofret, prin spatele colectorului, apoi conectati-l la distribuitor, folosind conec-

apoi conectati-l la distribuitor, folosind conec- SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

25

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 25
torul adecuat; • derulati treptat tubul de pe colac, indreptandu-l usor cu mana; culisati arcul
torul adecuat;
derulati treptat tubul de pe colac,
indreptandu-l usor cu mana;
culisati arcul de indoit pe tub si execu-
tati curbele in conformitate cu planul
intocmit de proiectant. Tubul se va presa
cu talpa intre nuturile placii de polistiren,
ramanand blocat intre acestea;
continuati astfel pana terminati ser-
pentina si ati revenit la cofret;
executati ultima curba, pe verticala si
taiati tubul la lungimea potrivita pentru
conectare la colector, apoi conectati la
acesta, folosind conectorul potrivit;
cu aceasta, serpentina este terminata.
Procedati la fel cu celelalte serpentine;
asezati plasa metalica de armare peste
tub, pe toata suprafata camerei.
Suprapuneti tronsoanele alaturate de plasa
pe cca. 10 cm si legati-le intre ele cu " sori-
cei " de plastic sau cu sarma. Nu mai este
necesara legarea plasei de tub si nici
cleme de blocare.
Varianta III - Tub tip PE-X pe placa de
polistiren plana
derulati treptat tubul de pe colac si exe-
cutati curbele in conformitate cu planul
intocmit de proiectant;
intindeti pe toata suprafata camerei,
pe masura ce inaintati, blocati tubul pe
peste placile de polistiren o folie de poli-
etilena ; pe tot perimetrul camerei, ca si pe
langa toate elementele verticale pe care ati
lipit banda perimetrala, folia va fi ridicata pe
verticala pe aceeasi inaltime cu banda.
Daca fasiile de polietilena sunt mai inguste
decat latimea camerei, fiind necesar sa
alaturati mai multe fasii pentru a acoperi
toata camera, atunci petreceti fasiile alatu-
rate cu min. 10 cm una peste alta
plasa de armare cu " soricei " de plastic.
Atentie ! TUBUL PE-X ESTE UN TUB CU
MEMORIE, NU RAMANE CURBAT CA
CEL DE TIP MULTISTRAT.
• continuati astfel pana terminati ser-
pentina si ati revenit la cofret;
executati ultima curba, pe verticala si
taiati tubul la lungimea potrivita pentru
conectare la colector, apoi conectati la
acesta, folosind conectorul potrivit;
peste folia de polietilena asezati plasa
cu aceasta, serpentina este terminata.
metalica de armare, pe toata suprafata
camerei. Suprapuneti tronsoanele alatu-
rate de plasa pe cca. 10 cm si legati-le intre
Procedati la fel cu celelalte serpentine;
reveniti pe traseul fiecarei serpentine si
ele cu " soricei " de plastic sau cu sarma
(fara a rupe folia);
fixati clemele de blocare a plasei si tubului.
In functie de tipul clemei folosite, plasa de
• desfaceti colacul de tub din ambalaj;
• incepeti derularea tubului de pe colac;
• cu ajutorul clestelui de taiat sau a dis-
pozitivului cu rola, taiati capatul tubului si
finisati-l;
armare se fixeaza pe sub clema sau pe
deasupra acesteia (vezi figurile de la vari-
anta I ).Clemele au rol de fixare a traseului
serpentinei si de a distanta ansamblul
plasa - tub fata de placa de polistiren pen-
tru a permite inglobarea in sapa de beton.
curbati tubul la lungimea potrivita pentru
conectare la distribuitor;
introduceti capatul astfel pregatit in
cofret, prin spatele colectorului, apoi
conectati-l la distribuitor, folosind conec-
torul adecvat;
26

26

26
  Varianta IV - Tub tip PE-X pe placa de polistiren preformata (plotata) cutarea curbelor,
 

Varianta IV - Tub tip PE-X pe placa de polistiren preformata (plotata)

cutarea curbelor, folositi, pe cat posibil, curbura naturala a tubului;

FOARTE

continuati astfel pana terminati ser-

IMPORTANT !!

desfaceti colacul de tub din ambalajul

pentina si ati revenit la cofret ;

Indiferent de tipul de teava, serpentinele se realizeaza dintr-o sin- gura bucata. Nu se vor face inadiri pe traseul serpentinei !

sau, incepeti derularea tubului de pe colac;

executati ultima curba, pe verticala si

cu ajutorul dispozitivului de taiat (cu

taiati tubul la lungimea potrivita pentru conectare la colector, apoi conectati la acesta, folosind conectorul potrivit;

rola) sau a clestelui de taiat, taiati capatul tubului si finisati-l ;

curbati tubul la lungimea potrivita pen- tru conectare la distribuitor;

cu aceasta, serpentina este terminata.

Procedati la fel cu celelalte serpentine;

 

introduceti capatul astel pregatit in

asezati plasa metalica de armare peste tub, pe toata suprafata camerei. Suprapuneti tronsoanele alaturate de

cofret, prin spatele colectorului, apoi conectati-l la distribuitor, folosind conec-

torul adecvat;

plasa pe cca. 10 cm si legati-le intre ele cu " soricei " de plastic sau cu sarma.

derulati treptat tubul de pe colac, si exe-

cutati curbele in conformitate cu planul intocmit de proiectant. Tubul se va presa cu talpa intre nuturile placii de polistiren, ramanand blocat intre acestea. La exe-

Este recomandata blocarea plasei cu

scoabe infipte in placile de polistiren, la dis- tante de cca. 1,0 m una de alta.

5.5 Pasul 5 Umplerea instalatiei Proba de presiune

Dat fiind faptul ca instalatia de par- doseala va deveni una ascunsa, fara posi- bilitatea de a mai fi vazuta dupa turnarea sapei de beton, umplerea si proba de pre- siune sunt operatiuni mai pretentioase decat la instalatiile obisnuite. Se pro- cedeaza dupa cum urmeaza :

tunul;

 

in locul furtunului legati pompa manuala

pentru proba de presiune (manometrul sa fie in perfecta stare si verificat metrologic);

 

daca ventilele automate de dezaerisire

au presiunea nominala mai mica de 10 bar, se demonteaza si se inlocuiesc cu dopuri (nu este necesara aceasta inlocuire daca ventilele sunt cu Pn 10 sau mai mult);

legati printr-un furtun robinetul de golire

de pe bara retur a cofretului de distributie

redeschideti toate ventilele tur si retur

la instalatia de alimentare cu apa potabila

ale circuitelor de pardoseala, precum si

(fixati ferm furtunul cu ajutorul unui colier);

inchideti complet ventilele de pe tur si

robinetul la care ati montat pompa de pre- siune;

retur ale tuturor circuitelor de pardoseala legate la cofret;

cu ajutorul pompei manuale, ridicati

presiunea din instalatie la 10 bar;

deschideti robinetul de golire la care ati legat furtunul de alimentare;

instalatia va ramane la presiunea de 10

bar timp de 12 ore, timp in care verificati

deschideti lent ventilul de retur, apoi pe

minutios toate racordurile si eliminati even- tuale neetanseitati;

dupa terminarea probei, reveniti la pre- siunea retelei de alimentare cu apa si

cel de tur, de la un singur circuit de par- doseala;

asteptati umplerea completa a acestui

circuit (pana cand nu mai iese aer prin ven- tilele automate de dezaerisire);

inchideti robinetul de golire prin care ati facut proba de presiune;

reinchideti ventilele tur si retur ale cir-

daca a fost necesara demontarea ven-

cuitului astfel umplut si umpleti circuitul al doilea, procedand in acelasi mod ca la primul;

tilelor de dezaerisire, inchideti ventilele tur si retur ale circuitelor de pardoseala, demontati dopurile si remontati in locul lor ventilele de dezaerisire, apoi redeschideti ventilele circuitelor;

urmand aceeasi procedura, umpleti unul cate unul toate circuitele;

verificati cu atentie daca exista scapari de apa si corectati, daca este cazul;

instalatia va ramane la presiunea retelei

pe toata perioada de turnare si intarire a sapei de beton.

inchideti lent robinetul de golire prin

care ati facut umplerea si debransati fur-

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

27

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 27
5.6 Pasul 6 Realizarea sapei • Pardoseala ce se realizeaza la o insta- latie de
5.6 Pasul 6 Realizarea sapei • Pardoseala ce se realizeaza la o insta- latie de
5.6 Pasul 6 Realizarea sapei • Pardoseala ce se realizeaza la o insta- latie de
5.6 Pasul 6 Realizarea sapei • Pardoseala ce se realizeaza la o insta- latie de

5.6 Pasul 6 Realizarea sapei

• Pardoseala ce se realizeaza la o insta-

latie de incalzire de pardoseala este o par-

doseala flotanta. Ca atare, aceasta nu se leaga in nici-un fel de celelalte elemente ale constructiei (pereti, stalpi etc.)

• Sapa se toarna avand peretii desparti-

tori realizati, tocurile usilor montate, ten- cuiala si gletul executate. La montarea

rezistenta mecanica a sapei). Mai mult,

aditivul amelioreaza rezistenta la solicitari mecanice si conductivitatatea termica a sapei

• Optional, se poate adauga in compozi-

tie si o mica doza de fibre scurte de polipropilena, cu rol de armatura dispersa

in masa sapei.

tocurilor usilor se va tine seama de cota

Grosimea sapei va fi cu 30 mm peste

finita a pardoselii, dupa ce a fost turnata

generatoarea superioara a tubului in inca-

sapa.

peri

in care nu sunt rosturi de dilatare si 40

Nu se va turna sapa la temperaturi mai

mm

in incaperi cu rosturi.

mici de 5°C. • Utilizarea unui aditiv fluidizant la prepararea sapei este necesara, acesta asigurand lucrabilitatea betonului fara a se mari cantitatea de apa (ceea ce ar diminua

• Turnarea se va efectua cu atentie, urmarindu-se planeitatea si finisarea ingriji- ta a suprafetei (pe care urmeaza a se apli- ca finisajul pardoselii).

In tabelul urmator se prezinta, cu titlu orientativ, o reteta de beton pentru sapa :

COMPONENTE

DOZARE PENTRU BETONIERA

Liant: ciment

50 Kg (1 sac)

Pietris: 4-8 mm

Agregate

120 Kg

(cca ¾ de roaba de 75 litri)

Nisip: 0-4 mm

140 Kg

(cca o roaba de 75 litri)

Apa

Cca. 18 litri

Aditiv: BEVETOL SPL

300 ÷ 400 grame

Optional: fibre scurte polipropilena

85 ÷ 90 grame

Aditivul se amesteca cu apa de preparare a betonului. Timpul de malaxare va fi de cel putin 5 minute.

Rosturile de dilatatie Suprafata unei dale flotante nu va fi mai mare de 40 mp, iar latura cea mai lunga nu va depasi 8 metri. Incaperile care depas- esc suprafata de mai sus vor fi divizate prin rosturi in sectiuni mai mici. Rostul se realizeaza pe toata grosimea sapei si a finisajului pardoselii, daca aces- ta este de tip dur (gresie, marmura etc.).

Nu este permisa executarea de serpen- tine peste rosturi. Rosturile pot fi traversate numai de tuburile de legatura (tur si retur), iar acestea vor fi protejate in mansoane flexibile care trec cate 30 cm de o parte si de alta a rostului. In cazul in care casa este prevazuta si cu alte rosturi (de lucru, seismice etc.), aces- tea vor fi continuate si prin pardoseala flotanta. In plus fata de precizarile de mai sus, in dreptul acestor rosturi se va intre- rupe si plasa de armare a sapei si nu vor fi traversate de nici-un fel de conducte. Exemple de dispunere a rosturilor

de armare a sapei si nu vor fi traversate de nici-un fel de conducte. Exemple de
de armare a sapei si nu vor fi traversate de nici-un fel de conducte. Exemple de

GRESIT

CORECT

28

28

28
5.7 Pasul 7 Finisajul pardoselii FOARTE IMPORTANT ! ! Aceasta operatiune se executa numai dupa

5.7 Pasul 7 Finisajul pardoselii

FOARTE

IMPORTANT !!

Aceasta operatiune se executa numai dupa punerea in fun- ctiune a instalatiei de incalzire, atunci cand sapa este perfect intarita si uscata.

a) Parchet

Inainte de montarea parchetului instala- tia de incalzire va fi mentinuta in functiune timp de doua saptamani, fara intrerupere, la parametrii proiectati. Pe durata celei de a doua saptamani, parchetul va fi depozitat pe pardoseala in vederea uscarii. Dupa aceasta, se opreste incalzirea si se poate trece la montajul parchetului. Este recomandat ca montajul parchetului sa se faca prin lipire. Dupa montaj, instalatia va ramane oprita timp de 48 de ore, dupa care se poate trece la exploatarea normala.

b) Mocheta, linoleum

Incalzirea trebuie sa fie oprita cu 48 de ore inainte de executarea lucrarii Este recomandabil ca mocheta sa fie aplicata prin lipire Instalatia de incalzire va fi mentinuta oprita atat pe durata executarii lucrarii cat si inca 48 de ore dupa aceea.

c) Materiale dure (gresie, marmura etc.) Lucrarea se executa cu instalatia de incalzire oprita Dupa terminarea montajului, instalatia de incalzire se va mentine oprita timp de inca 7 zile Este recomandata intercalarea intre par- doseala si plinta a unui cordon de mastic siliconic.

NU UITATI LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ! FINISAJUL PARDOSELII TREBUIE SA FIE CEL PRECONIZAT INITIAL, PE BAZA CARUIA S-A PROIECTAT SI EXECUTAT INSTALATIA. SCHIMBAREA ULTERIOARA A MATERIALULUI DE FINISAJ VA CON- DUCE LA NEREALIZAREA CONDITIILOR DE CONFORT SCONTATE.

Capitolul 6 - PUNEREA IN FUNCTIUNE
Capitolul 6 - PUNEREA IN FUNCTIUNE

FOARTE

IMPORTANT!

Nu incepeti operatiu- nile de punere in fun- ctiune inainte de maturarea comple- ta a sapei de beton, adica nu inainte de 21 de zile de la turnarea sapei. Pana acum, adica pe toata perioa- da de turnare, priza si intarire a betonului de sapa, instalatia a ramas plina cu apa si mentinuta la pre- siunea retelei de ali- mentare cu apa.

Punerea in functiune a unei instalatii de incalzire prin pardoseala comporta o seama de precautiuni pe care trebuie sa le respectati intocmai. Nerespectarea acestor

reguli poate conduce la serioase deterio- rari ale pardoselii (fisuri, denivelari etc.). Aceasta etapa cere atentie si …multa rab- dare !

In continuare se procedeaza astfel :

Pasul 1. Porniti instalatia si reglati tem- peratura pe tur la 25°C, operand asupra instalatiei de automatizare si verificand pe termometrele din cofretele de distributie.

Pasul 2. Mentineti instalatia in functiune, la aceasta temperatura, timp de trei zile, fara oprire.

Pasul 3. Incepeti sa cresteti treptat tem- peratura de tur astfel ca dupa alte trei zile sa ajungeti la valoarea nominala stabilita de proiectant pentru functionarea in regim normal.

Pasul 4. Mentineti instalatia in func- tionare continua inca patru zile la temper- atura nominala de calcul. Asadar, punerea in functiune a unei instalatii de incalzire prin pardoseala este o operatiune care dureaza nu mai putin de 10 zile !

Dupa acesti patru pasi puteti considera instalatia pusa in functiune. De acum inainte, se poate trece la executarea fini- sajului pardoselii (gresie, marmura, par- chet etc.) iar instalatia de incalzire se poate exploata in conditiile normale de fun- ctionare.

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

29

SISTEM D D E Î Î NCÃLZIRE Î Î N P P ARDOSEALÃ 29

7

 

GHID

PRACTIC

Capitolul

-

 

1.

Ce teava folosim ?

- Recomandam tubul multistrat (KALPEX, SANIPEX, PEXAL), al carui strat de aluminiu reprezinta o bariera perfecta impotriva difuziei de oxigen. Dimensiunile uzuale sunt Ø 16 x 2 mm si Ø 20 x 2 mm.

2.

Cate cleme de blocare a plasei si tubului folosim ?

Cate doua buc. la fiecare curba si cate una la fiecare 0,75 m pe traseele drepte.

3.

Unde montam banda perimetrala ?

Pe tot perimetrul camerei si in jurul oricarui alt element de constructie care depaseste pardoseala (stalpi, cos de fum, semineu etc.)

-

4.

Care este lungimea maxima a unei serpentine?

-

Lungimea maxima este de 100 m.

5.

Izolatia termica este necesara ?

-

Este absolut obligatorie !

6.

Ce fel de izolatie se foloseste ?

-

Uzual, materialul utilizat este polistirenul expandat, sub forma de placi.

7.

Ce grosime trebuie sa aiba placa de polistiren ?

In mod obisnuit, o grosime de 30 mm este suficienta. Totusi, in cazul incaperilor situate pe pamant sau peste subsoluri neincalzite, este recomandata o grosime de 50 mm.

-

8.

Care este temperatura maxima a apei din instalatie ?

In mod obisnuit, temperatura maxima este de 45°C. In zone in care nu se stationeaza (coridoare, zone de margine etc.) se poate ajunge la 50°C.

-

9. Care este distanta intre tuburi si pereti ?

- Nu mai putin de 100 mm.

10.

Care este ecartul de temperatura tur / retur ?

Mai mic decat la instalatiile cu radiatoare ! Domeniul acceptat este 4 ÷ 8°C, recomand- abil in jur de 5°C.

-

11.

Care este cantitatea de caldura cedata de pardoseala ?

-

Se poate conta pe max. 100 W / mp la pardoselile finisate cu materiale dure (gresie, mar-

mura etc.), 60 – 70 W / mp la parchet si 40 – 60 W / mp la mocheta (in functie de tipul si grosimea acesteia).

12.

Cand se face proba de presiune ?

-

Inainte de turnarea sapei de beton.

13.

Care este presiunea de proba si cat dureaza ?

30

 

SISTEM DDE ÎÎNCÃLZIRE ÎÎN PPARDOSEALÃ

- Presiunea este de 10 bar si dureaza 12 ore. 14. Care este grosimea sapei
- Presiunea este de 10 bar si dureaza 12 ore. 14. Care este grosimea sapei

- Presiunea este de 10 bar si dureaza 12 ore.

14. Care este grosimea sapei de beton ?

- In camere fara rosturi de dilatare – 30 mm deasupra tuburilor

- In camere cu rosturi de dilatare – 40 mm deasupra tuburilor

15. Cand se poate pune in functiune instalatia de incalzire ?

- Dupa maturarea sapei de beton, dar nu la mai putin de 21 de zile de la turnarea aces- teia.

16. Cand se monteaza finisajul pardoselii ?

- Abia dupa ce instalatia de incalzire a fost pusa in functiune.

In loc de concluzie !

Intrebare: ESTE BUNA O INSTALATIE DE INCALZIRE PRIN PARDOSEALA ?

Raspuns: FARA INDOIALA, ESTE CEA MAI CONFORTABILA MODALITATE DE INCALZIRE, CU CONDITIA SA FIE CORECT PROIECTATA SI EXECUTATA. PAR- DOSEALA INCALZITOARE ARE LIMITELE SALE (vezi pct. 11.) CARE NU TREBUIE SA FIE SUPRALICITATE, PENTRU A NU TRANSFORMA CONFORTUL IN DISCON- FORT.

31

31

31
Capitolul 8 - FISE TEHNICE
Capitolul 8 - FISE TEHNICE

8.1 TUB KALPEX, SANIPEX, PEXAL

Componenta

1.Tub din polietilena reticulata PE-X - strat intern 2.Tub din aluminiu sudat longitudinal - strat intermediar 3.Pelicula adeziva care leaga stratul intermediar de aluminiu de celelalte doua straturi 4.Tub din polietilena reticulata PE-X - strat extern Tuburile din polietilena reticulata se mon- teaza cu: fitinguri metalice (din alama) cu etansare prin înfiletare în urmatoarea

2 3 1 3 4
2
3
1
3
4

gama: teuri egale, teuri reduse, coturi, racorduri, teuri egale, teuri reduse, coturi, racorduri pentru trecere la alte materiale.

Aprecieri asupra produsului

Rezistenta si stabilitate - produsele se realizeaza pe instalatii performante, asigu- rand rezistenta chimica la actiunile inte- rioare si exterioare; Siguranta în exploatare - produsele nu prezinta riscul de accidente la utilizarea lor normala;

Siguranta la foc - produsele nu fac obiectul unor exigente speciale la foc; Igiena, sanatatea si protectia mediului - nu prezinta pericol pentru mediu sau sanatatea oamenilor; Economia de energie - energia îngloba- ta a produselor din materiale plastice este de 5 ori mai mica decât cea din metale;

CARACTERISTICI PRINCIPALE

 
   

Ø 16 x 2 mm

Ø 20 x 2 mm

Diametru exterior*

mm

16

20

Grosime perete

mm

2

2

Grosimea stratului de aluminiu

mm

0,2

0,2

Continutul de apa

l/m

0,113

0,201

Lungime colac

m

100

100

Temperatura de lucru

°C

0 - 80

0 - 80

Temperatura maxima

°C

95

95

Presiune maxima la 95 °C

bar

10

10

Coeficient dilatare

mm/m.K

0,026

0,026

Conductivitatea termica

W/m.K

0,43

0,43

Rugozitate interna

mm

0,007

0,007

Difuzia de oxigen

mg/l

0

0

Raza de curbura fara masina

mm

80

100

Raza de curbura cu masina

mm

50

80