IMPLICATIILE SOCIALE ALE IMIGRATIILOR IN

STATELE UNITE ALE AMERICII

Imigratiile in S.U.A reprezinta un fenomen complex, imposibil de decupat din

contextul social mondial. Insasi existenta si, implicit, istoria acestei tari este
dependenta de miscarile maselor la nivel global. Conservand nucleul anglo-saxon,
societatea americana a realizat transferul de la imigratia europeana, in prima faza,
la o imigratie preponderent hispanica si asiatica (asa-numita arm drain).
Extraordinara mobilitate socio-profesionala se constituie intr-o premisa a
celebrului American dream, concept ce inca mai produce “victime” in randul
populatiei tarilor in curs de dezvoltare.
Guvernul american se confrunta cu probleme legate de stoparea imigratiei
ilegale (peste 7,5 mil. de imigranti ilegali). Agravarea somajului si concurenta
pietei au impus, inca din anii ’20, restrictii de imigrare. Exista numeroase dezbateri
pe axa asimilare culturala (melting pot)- multiculturalitate (salade bowl), pastrarea
nealterata a culturii si valorilor americane fiind opusa pluralismului cultural.
Aspectele economice, sociale si culturale ale imigratiei au creat controverse
privind rasa, etnia, religia, beneficiile economice, dinamica pietei de munca si a
ierarhiei sociale, apartenenta politica, valori morale, atitudinea fata de munca, rata
criminalitatii. In anul 2006, numarul imigrantilor legali din S.U.A, deveniti
rezidenti permanenti, depasea numarul cumulat al imigrantilor din celelalte tari de
pe Glob.
Conform informatiilor oferite de buletinele informative ale PRB,
aproximativ 95.000 de straini sosesc zilnic in S.U.A, iar peste 90.000 sunt incadrati
in categoria non-imigranti: turisti, oameni de afaceri, studenti, muncitori
frontalieri. In medie, 3000 de persoane din rest reprezinta segmentul imigrantilor
cu forme legale, iar alte 1000 de persoane, in general mexicani, sunt imigranti
neautorizati.
Opinia publica se dovedeste a fi ambivalenta in ceea ce priveste
problematica imigratiei. Statele Unite au sustinut dintotdeauna mostenirea culturala
a imigrantilor, insa temeri s-au observat la nivel economic, politic si cultural.
Atentatele din 11 septembrie 2001 au amplificat aceste temeri relativ latente, pe
fondul insecuritatii dezvoltandu-se un sentiment de xenofobie. Stoparea definitiva
a imigratiei ar fi imposibila, in contextul in care „importul” oamenilor de stiinta si
al cadrelor de inalta calificare (brain drain) asigura mentinerea avansului tehnico-

1
stiintific, iar imigratia hispanica si asiatica mentin, uneori ilicit, evolutia unor
sectoare industriale.
Geneza societatii americane a fost marcata in primii 100 de ani de un
fenomen imigrational constant, lipsit de un cadru legislativ limitativ. Incepand cu
anii 1880, Statele Unite impun restrictii migrationale si interzice accesul
muncitorilor necalificati, al prostituatelor si al imigrantilor chinezi.
Decretul excluziunii populatiei chineze reprezinta un efect al numarului
mare de imigranti chinezi veniti pe coasta de vest odata cu descoperirea resurselor
aurifere din California (1848) si in contextul lucrarilor de constructie a
tronsoanelor de cale ferata (1864-1869). Competitia economica dintre muncitorii
chinezi si cei americani autohtoni a condus la nasterea unei atitudini repulsive fata
de populatia asiatica, soldata cu manifestari violente in San Francisco (1877).
Acest act a stopat timp de 10 ani imigratia chineza. In 1892, Congresul extinde
perioada de excluziune pentru inca 10 ani, pentru ca in 1902 sa fie prelungita pe o
perioada nelimitata. Legile au fost revocate in 1943, cand S.U.A si China devin
aliati in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar se mentine o cota de 105 de
persoane pe an. Implementarea Actului Imigratiilor si Nationalitatilor, promulgat
in 1965, liberalizeaza fluxurile migratorii. Anii 1990 reprezinta o perioada de
maximum pentru imigratia populatiei chineze, filipineze, coreene si vietnameze.
In prezent, se apreciaza ca exista peste 2 mil. de americani de origine chineza, 1,85
mil. de americani de origine filipineza, 1,07 mil. de americani de origine coreana si
1,12 mil. de americani de origine vietnameza.
In 1920 sunt elaborate criteriile calitative si cantitative ale politicii
migrationale. Dupa momentul 1965 se remarca o migratie in etape, avantajate fiind
persoanele in a caror familie exista un membru care era cetatean american. Pentru
intervalul 1960- 2000, aportul migratoriu atinge valoarea de 26, 3 mil. de persoane.
S.U.A este prin definitie o natiune a imigrantilor. Cu toate acestea, se
constata tendinte contrarii privind integrarea sociala a nou-venitilor, politicile de
reglementare migrationala (sistemul vizelor- green card) fiind foarte controversate.
Legile formulate intre 1980- 2002 exprima tendinta de mobilitate globala,
in sensul ca aceste corpuri legislative sunt reactualizate foarte frecvent: trei
modificari legislative intre anii 1980-1990, alte trei in 1996 si , incepand cu anul
2001, formularile legislative afecteaza demersul migratoriu prin caracterul lor de
limitare a terorismului.
O pondere foarte insemnata din numarul imigrantilor (30%) este detinuta de
populatia hispanica, in special cea din Mexic, ocupand actual 13% din populatia
americana. Efectele sociale pe care aceste date statistice le ilustreaza sunt multiple
si induc o realitate sociala nuantata. Dezvoltarea retelelor de imigratie ilegala care
se contureaza la granita cu Mexic (de unde si ideea construirii in zona de frontiera

2
a unui zid imens care sa sisteze aceste fluxuri), dar si integrarea sociale a acestei
categorii de imigranti constituie doua elemente supuse atentiei opiniei publice.
Numarul imigrantilor fara forme legale este in continua crestere (23% in
ultimii 4 ani, adica 10,3 mil. persoane), iar aproximativ jumatate provin din Mexic.
In ciuda masurilor de amplificare a securitatii frontierei, peste 800.000 de persoana
patrund in S.U.A fara sa respecte politica migrationala. Raporturile efectuate in
acest sens redau faptul ca cele mai multe familii fara acte au un numar semnificativ
de copii, astfel incat unul din sase persoane imigrate ilegal este minor. S-au propus
reforme ale politicilor migrationale in scopul extinderii statutului legal si
inglobarii acestor persoane in randul comunitatii americane. Una dintre cauzele
care sustin acest aflux de persoane este constituit de disponibilitatea angajatorilor
americani de a accepta imigranti ilegali, din motive legate de fiscalitate.
Penalitatile aplicate pana acum angajatorilor (amenzi de pana la 25.000$) nu par
sa descurajeze aceste practici.
Numarul alarmant al persoanelor care patrund ilegal in S.U.A. (12 mil. de
persoane in 2005) a provocat dezbateri si demonstratii publice, dar si mobilizarea
Congresului in vederea gasirii unor solutii. Reformele legislative formulate pana in
prezent redau dependenta de serviciile prestate de muncitorii fara forme legale din
domenii precum procesarea alimentelor si constructii, remarcandu-se un adevar joc
de interese politice si economice. Aproximativ 10 % din forta de munca din Mexic,
America Centrala si Carraibe se concentreaza pe teritoriul Statelor Unite.
“Naturalizarea” imigrantilor in sensul integrarii lor culturale si a aderentei la
corpul de valori americane reprezinta o alta problema stringenta a societatii
americane. Metafora care definea, in secolul XIX si inceputul secolului XX,
incorporarea nou-venitilor in structurile civice era constituita de binecunoscuta
melting pot. Conceptul definea o fuzionare o imigrantilor, o “americanizare” a
acestora intr-o rasa mixta, vorbitoare de limba engleza. Piesa de teatru creata de
Israel Zangwill, “The Melting Pot”, foarte populara in 1908, propaga tocmai
aceasta atitudine de uniformizare culturala. Replica personajului principal este
edificatoare: “Germani, francezi, irlandezi, englezi, evrei si rusi – in mojar cu voi!
Astazi Dumnezeu creaza Americanul!”
Realitatea este, insa, mult mai complexa. S-au remarcat de timpuriu tensiuni
intre conceptia americanilor autohtoni si preferintele nou-venitilor de a-si conserva
identitatea culturala (obiceiuri, traditii, religie) si de a utiliza limba materna in
comunitatile in care traiau. Echilibrul dintre cele doua forte s-a pastrat datorita
celor trei principii care ghideaza procesul integrarii imigrantilor:
- S.U.A poate deveni accesibila oricarui tip de imigrant, indiferent de
rasa, limba sau religie;
- Imposibilitatea recunoasterii formale, politice a identitatii unui
anumit grup etnic;

3
 - Nici un grup etnic nu va fi fortat sa renunte la caracterul national (la
mostenirea culturala) si la trasaturile sale distinctive.
“Integrarea poate fi privita ca pe un pahar pe jumatate plin sau pe jumatate
gol”(Philip Martin). Investigatiile intreprinse in comunitatile cu un numar
semnificativ de imigranti au indicat faptul ca , dincolo de segregatia locurilor de
munca si de minimizarea importantei limbii comune, imigrantii coopereaza cu
nativii in indeplinirea unor obiective comune, fiind interesati de obtinerea unor
beneficii guvernamentale si de imbunatatirea spatiului public.
Asimilarea culturala si pluralismul cultural se constituie in doua coordonate
opuse pe axa acomodarii imigrantilor in societatea americana. Pentru integralisti,
democratia americana este simbolul egalitatii dintre indivizi, similara metaforei
„ melting pot”, in vreme ce sustinatorii multiculturalismului compara egalitatea
grupurilor etnice cu o salata cu ingrediente diferite (salad bowl). Ambele extreme
sunt absurde si fara finalitate in realitatea sociala. Ignorarea memoriei nationale nu
este posibila deoarece afilierea etnica persista in randul americanilor, chiar dupa a
doua sau a treia generatie, desi limba tarii de origine nu mai este utilizata in cadrul
familiei.
Dezbaterile integrare vs. pluralism au condus la o serie de intrebari care
starnesc reactii diferite: elevii si studenti ar trebui grupati in forme de organizare
scolara dupa criterii de rasa si background similare sau ar trebui grupati in clase/
grupe care sa ignore trasaturile etnice? Activitatile instructiv-educative ar fi mai
eficiente daca s-ar desfasura in limba de origine sau in engleza?
In 1984, istoricul John Higham propune conceptul de „ integrare pluralista”,
sustinand o cultura americana comuna, la care toti indivizii sa poata avea acces,
dar reliefand si eforturile minoritatilor de a mentine si propaga propria cultura. In
practica, aceasta conceptie condamna folosirea fondurilor publice in scopul
promovarii diferentelor rasiale si etnice.
Imigrantii sunt persoane care se adapteaza si se schimba, antrenand in evolutia
lor si societatea americana. Aceasta este supusa constant structurarilor si
restructurarilor culturale, confesionale si politico-economice, mobilitatea
oamenilor si a ideilor constituind baza civilizatiei americane.

BIBLIOGRAFIE

4
  www.prb.org
Philip Martin; Elisabeth Midgley – Immigration: Shaping and Reshaping America
Population Bulletin- A publication of the Population Reference Bureau (June 2003, vol 58,
no.2)
Philip Martin – The Battle Over Unauthorized Immigration to the United States
Carl Haub – Hispanics Account for Almost One- Half of U.S. Population Growth
Allison Tarmann – Number of US Undocumented Migrants Rises
 http://content.scholastic.com
Gerald W. McFarland – Chinese Exclusion Act
 http://en.wikipedia.org - Immigration to the United States