71)Alimente cario-protectoare:fructele si vegetalele Au fost studiate merele,morcovul si telina-constatandu-se efectele lor detergente si anticarie Cercetarile efectuate arata ca fructele

si legumele folosite la sfarsitul meselor realizeaza stimularea secretiei salivare,imbunatatesc circulatia sanguina parodontala si realizeaza curatirea mecanica eficienta a suprafetelor dentare supraecuatoriale,dar mai redus interdentar si subecuatorial.Asemenea constatari au facut ca alimentele in cauza sa fie recomandate ca alternative la gustarile dulci luate intre mese. In urma studiilor facute pe populatia Bantu s-a constatat ca alimentele naturale consumate proaspete contin un factor protector impotriva cariei dentare ,care se pierde in procesele de rafinare sau depozitare In cazul merelor ,cercetarile arata efecte anticarie minime,constatandu-se ca ele contin cca 10% glucide metabolizabile la nivelul P.D,care insa sunt diluate prin stimularea fluxului salivar 72)Individualizarea regimului alimentar: Individualizarea consumului de zahar in functie de carioreactivitatea de moment ,sau de varsta individului,este necesara,ea reprezentand o parte importanta a masurilor profilactice pt prevenirea cariei.Hotararea momentelor de disciplinare a consumul de carbohidrati se face si in functie de prognozele efectuate in privinta vulnerabilitatii la carie a individului.La baza unor asemenea prognoze stau o serie de teste microbilologice,calorimetrice,de determinare a clearance-ului oral al alimentelor,de determinare a pH-ului oral sau al placii ,efectuat prin proximity telemetry(presupune masurarea pH-ului placii,la consumul anumitor alimente,prin plasarea unor microelectrozi ce inregistreaza si transmit in permanenta valorile pH-ului. Deoarece consumul exagerat de zahar contribuie la producerea bolii carioase ,dar si a altor boli,generale,s-a simtit nevoia adoptarii unor masuri,in scopul limitarii consumului acestuia prin educarea populatiei. 73)Bulimia si/sau anorexia nervoasa Bulimia nervoasa-se caracterizeaza prin episoade recurente de mancat copios.pacientul mananca alimente in cantitati importante si este incapabil sa se opreasca.Compensator,pt a evita cresterea in greutate,urmeaza auto-provocarea vomei,abuz de laxative sau de diuretie ,sau exercitii fizice intense.Atat bulimia nervoasa cat si anorexia(teama morbida de obezitate) afecteaza in principal femeile tinere.Pacientele sunt preocupate continuu si excesiv de aspectul fizic si de greutate. o Datorita producerii repetate a vomei,se constata la acesti pacienti o aciditate orala prelugita,in timp se produc demineralizari masive mai ales la nivelul fetelor orale ale dintilor maxilari.Demineralizarile masive,partial compensate prin remineralizarile naturale obisnuite,faciliteaza producerea eroziunilor dentare severe,care pot progresa pana la disparitia totala a smaltului.Pe langa aceste aspecte se pot observa mucoase

orale inflamate, rosii si dureroase,o hipertrofie a glandelor salivare majore ,iar pacientele se mai pot plange de iritatii si dureri esofagiene 74)Regimul alimentar si boala parodontala Din punct de vedere alimentar,daca lucrurile s-au lamruti cu privire la legatura existenta intre consumul de zahar si procesul carios ,nu acelasi lucru se poate spune despre un consum inadecvat de principii alimentare si respectiv,aparitia sau evolutia bolilor parodontale.Teoretic,odata ce inflamatia s-a produs ,creste nevoia de elemente nutritive.Pe de alta parte,exista o relatie stransa intre malnutritie si infectie(infectia determina agravarea malnutritiei,iar malnutritia favorizeaza infectia) De aceea este indicat ca inainte de inceperea tratamentului parodontal sa se faca o evaluare a regimului alimentar,recomandandu-se :-o alimentatie adecvata,care sa respecte ghidul priamidei alimentare -cresterae consumului de alimente fibroase,prin care sa se stimuleze secretia salivara -suplimentarea vitamino-minerala cu cantitati de maximum 2 ori mai mari,comparativ cu indicatiile curente.se evita suplimentarea aportului cu o singura vitamina sau administrarea vitaminelor si a mineralelor in doze mari. -evitarea consmului de alimente preferate,pt a nu genera anumite lipsuri nutritive. In acest sens s-a stabilit ca exista o serie de elemente nutritive care au o legatura certa cu starea de sanatate a tesuturilor parodontale:concentratia acidului ascorbic,a riboflavinei ,a acidului folic,a vitaminei A,a zincului,a calciului,a fosforului,vitamina A,Vitamina D,vitamina E Cand tratamentele parodontale efectuate nu dau rezultatele scontate,ne vom propune si o analiza a regimului alimentar ,in ideea descoperirii unor carente nutritionale ,care ,rezolvate,pot conduce la ameliorarea situatiei clinice. 75)Fluorul:mecanisme cariostatice 1. Preeruptiv: -in perioada de mineralizare a dintilor-actioneaza prin formarea cristalelor de fluorapatita -cristalele de fluorapatita sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide,comparativ cu cristalele obisnuite de hidroxiapatita.Dintii care beneficiaza de fluor in aceasta perioada vor prezenta o morfologie mai putin retentiva si sunt mai acido-rezistenti -prezenta fluorului in aceasta etapa influenteaza benefic si calitatile cristalelor de hidroxiapatita formate,acestea vor prezenta o talie mai mare si devin mai acido-rezistente. -determina o reducere a prezentei iomilor de carbonat sau citrat de sodiu,ioni care perturba procesul de cristalizare;ionul de fluor favorizeaza si procesul de epitaxie contribuind la accelerarea proceselor de hidroliza.

2. in perioada de maturare a dintilor:ionii de fluor aflati in lichidul interstitial pericoronar produc: -la concentratii de cca 1 ppm,ionii de fluor patrund in straturile superficiale ale smaltului si favorizeaza producerea de cristale de fluorapatita -la concentratii mai mari ale florului din fluidul interstitial,se produce o absorbtie suplimentara la suprafata cristalelor de hidroxiapatita unde se formeaza fluorura de calciu,care se depune ca strat insolubil la suprafata acestor cristale 3. Posteruptiv-continua mineralizarea dintelui recent erupt -concentrarea lui la nivelul P.D conduce la cresterea pH-ului critic de demineralizarea a structurilor dure dentara -prezenta fluorului la nivelul PD determina si o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si accelereaza proc de remineralizare -determinat inhibarea inmultirii microorganisemlor acidogene cat si blocarea actiunii enolazei de la nivelul PD

76)Intoxicatia acuta cu fluor Doza letala pt adult este de 2,5-10 g fluorura de sodiu,la o medie de 4-5 g a cantitatii de fluor ingerata dintr-o data.La copil doza letala este de 0,5-1 g. Tratamentul instituit in asemenea situatii depinde de cantitatea de fluor ingerata si de timpul in care a fost consumat,la care se adauga greutatea corporala a individului.In acest sens,Bayless si Tinanoff au stabilit ca doza de referinta pentru intoxicatia acuta cu fluor,la 5 mg F/kg corp,in functie de care se administreaza tratamentul de urgenta. Cand cant de fluor se apropie sau depaseste doza de referinta ,pacientul prezinta o serie de semne si simptome specifice intoxicatiei acute:greata,varsaturi,diaree si dureri abdominale,hipersalivatie,urmata de senzatia de sete.In plus,fluorul absorbit se combina chimic cu calciul sanguin si genereaza manifestari specifie de calcemie,cu afectearea functiilor SNC si produce convulsii si parestezii.Netratata si in functie de cantitatea ingerata,intoxicatia acuta poate evolua spre deces care se produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie. In functie de structurile asupra carora actioneaza,fluroul produce:arsura chimica la nivelul tegumentelor si al mucoaselor ,ca o manifestare normala a contactului dintre o sare concentrata si structuri umede;odata ce a patruns in circulatie ,el actioneaza ca o otrava generala determinand:inhibarea sistemului enzimatic celular iar prin legarea calciului circulant provoaca efect hipocalcemic.

Tratament: inducerea vomei,protectia mucoasei digestive si in special a celei gastrice prin administrarea de preparate cu calciu si Al si mentinerea nivelului calciului seric prin administrarea iv a preparatelor de calciu. 77)Intoxicatia cronica cu fluor:fluoroza osoasa. Apare la persoanele care au ingerat fluor o lunga perioada de timp ,mai mult de 20 ani si in jur de 10-25 ppm. F/zi sau prin expunere industriala .De regula ,sunt afectati indivizii care consuma apa fluorizata natural sau muncitorii din industrii precum cea a criolitului si a bauxitei. In aceste cazuri constatam in principal osteoscleroza (radiologic se prezinta ca o alternanta a zonelor de hipermineralizare cu cele de resorbite osoasa).La unii pacienti se pot observa chiar osificari produse la nivelul tendoanelor sau ligamentelor,inmultirea exostozelor sau chiar deformari osoase. Retinem ca exista zone pe glob unde populatia consuma apa cu un continut de pana in 3,9 ppm fluor si unde nu s-au inregistrat cazuri de fluoroza osoasa 78)Intoxicatia cronica cu fluor:fluoroza dentara Fluoroza dentara este o forma de hipomineralizare a smaltului.Ea se datoreaza consumului in exces de fluor pe durata formarii dintilor,prin care este perturbata frunctionarea normala a ameloblastului ,iar rezutatlul este aparitia unor defecte localizate la nivelul matricei smaltului.Fluoroza se manifesta la indivizii care consuma fluor in exces in perioada de formare si de maturare a dintilor,adica pana la varsta de 8-9 ani.In acest sens, OMS a stabilit pragul maxim al consumului de fluor la 1,5 ppm F/zi , dupa care se constat o crestere rapida a freceventei fluorozei dentare O cantitate mai mare de 0,05-0,07 mg F/kg corp/zi consumata de copilul cu dinti in perioada de formare si mineralizare preeruptiva poate genera fluoroza dentara.Este motivul pt care in aceasta perioada fluorizarile se indica cu precautie Histologic fluoroza dentara se prezinta ca o porozitate a smaltului de subsuprafata.Respectiva portiune hipomineralizata este acoperita insa de smalt normal structurat.Cauza producerii acestei hipomineralizari din subsuprafata smaltului nu este bine cunoscuta,incriminandu-se modificari produse in metabolismul ameloblastului,alterari ale nucleatiei sau ale formarii cristalelor de hidroxiapatita,inclusiv modificari aparute la nivel enzimatic. Clinic se manifesta in mod obisnuit sub forma de pete albe cretoase(aceste pete sunt localizate mai frecvent pe mg incizala sau pe vf cuspizilor ,imaginea sugerata este de dinti cu capete ninse).Poate avea forme diferite de la simple pete albe cretoase pana la modificari severe ale culorii sau chiar ale morfologiei coronare,localizate la un grup dentar sau la intreaga arcada. Indicele de fluoroza dentara:Dean a propus pt evaluarea diferitelor grade de afectare dentara prin fluoroza ,stabilirea unui indice,modificarile aspectului clinic fiind cuantificate dupa cum urmeaza: 0-smaltul nu prezinta semne de fluoroza;

1-fluoroza usoara ,cand constatam prezenta petelor albe pergamentoase in treimea incizala si/sau a varfurilor cuspizilor; 2-cand smaltul prezinta pete albe pergamentoase care afecteaza coroanele dentare pe mai putin de 2/3 coronare; 3-cand smaltul prezinta pete albe pergamentoase pe mai mult de 2/3 coronare; 4-smaltul coronar prezinta o culoare modificata,ce variaza de la cafeniu deschis spre cafeniu inchis; 5-cand pe suprafata smaltului modificat de culoare apar si mici depresiuni al caror fund este rugos la palparea cu sonda dentara si diferit colorat,comparativ cu smaltul inconjurator; 6-cand pe langa modificarile de culoare apar si depresiunile descrise anterior,care conflueaza fara a genera insa modificari evidente ale morfologiei coronare; 7-cand coroana dentara prezinta modificari evidente de forma,iar culoarea smaltului este de la cafeniu inchis spre negru Diagnostic diferential-se face cu:a)pata alba cretoasa ca leziune incipienta a cariei dentara b)amelogeneza imperfecta sau alte opacitati ale smaltului Tratament-fluorizare locala si albire dentara 79)Beneficiile fluorizarii sistemice prin apa potabila Studiile arata ca in zonele cu apa fluorurata ,copiii de varsta scoalar sunt indemni la care intr-un raport 6/1 comparativ cu cei din zonele ce nu beneficiaza de apa fluorurata.Fluorizarea apei ,combinata cu celelalte masuri preventive,a redus prevalenta cariei cu cca 75% in general,si chiar cu 90% pt suprafetele aproximale.In cazul adultilor si al varstnicilor rezidenti in zonele cu apa fluorurata,beneficiile sunt comparabile cu cele mentionate anterior.Principalii beneficiari ai fluorizarii apei potabile sunt copii si adolescentii. Intr-un studiu recent NEWBRUN a realizat ca in urma fluorizarilor efectuate corect,indicii de carie s-au redus cu 30-39% pt dentitia temporara,11-38% la dentitia mixta si 13-35%la dentitia permanenta. In cazul in care pacientul beneficiaza inca de la nastere de apa fluorurata constatam: La nivelul dd permanenti,o reducere a numarului de leziuni carioase cu 40-65%(frontalii,si in particular cei maxilari sunt mai favorizat de preventie comparativ cu cei laterali) Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa incidenta cariilor la dd temporari este cu 50% mai redusa numarul dd extrasi este in scadere la adultul cu varsta cuprinsa intre 20-44 ani constatam cu 60% mai putine carii sau altfel spus,in localitatile ce nu beneficiaza de apa fluorurata constatam de 7 ori mai multe edentatii;

indirect si boala parodontala este influentaza,la aceasta contribuind imbunatatirea densitatii osoase,prin care creste rezistenta osului alveolar

80)Fluoroza apei din scoli Pentru copiii rezidenti in zone care nu beneficiaza de apa fluorizat distribuita centralizat s-a imaginat fluorizarea apei din scoli.Chiar daca copilul beneficiaza de avantajele metodei doar dupa varsta de 5-6 ani si chiar daca el petrece un timp limitat in scoala,luand in calcul 5 zile pe saptamana ,cca 8 ore pe zi,rezultatele sunt de necontestat.Pe aceasta cale s-au obtinul reduceri ale incidentei cariei dentara de 39% la scolarii de 12 ani domiciliati in Elk Lake Pennsylvania unde apa a fost fluorizata cu 5mg F/l.La grupul cercetat s-a observat ca fluoroza dentara usoara este redusa,iar principalele beneficii apar la nivelul suprafetelor dentare aproximale. O alta cercetare s-a efectuat in scoliile din Seagrove,North Carolina,unde canitatea de fluor a fost de 6,3 ppm F pe litru de apa,inregistrandu-se la grupa de varsta de peste 12 ani o scadere a indicelui de carie cu 47,5% S-a stabilit ca concentratia optima pt aceasta posibilitate de fluorizare a apeisa fie de 5-6 ppm F,la costuri de 1,5$ de persoana/an,dar pentru care beneficiile sunt evidente.