Biserica Adventista de Ziua a Saptea si exprima marturisirea de credinta prin formularea urmatoarelor 27 de doctrine:

1. Revelatia lui Dumnezeu Revelatia lui Dumnezeu este o reprezentare fidela a ceea ce a dorit sa ne descopere despre sine si se reflecta n natura (Rom. 1:19-20), n i!lie ("it 1:#) si n $sus %ristos. Din autenticitatea informatiilor din i!lie, din felul cum este alcatuita, datorita calitatii de a vor!i fara &reseala despre evenimente care urmau sa se nt'mple si datorita puterii de a sc(im!a vietile oamenilor, rezulta cu necesitate ca ea este de sor&inte divina. 2. Sfnta Treime )otrivit adevarurilor e*plicite si implicite ale i!liei credem n e*istenta unui sin&ur Dumnezeu real, detas'ndu-ne evident de ereziile condamnate la primele patru %oncilii +cumenice. Dumnezeu este de su!stanta unica (ousia) si ,nul (Deuteronom -:./ +feseni ./0) si se manifesta n trei persoane ((1postasis-uri), Dumnezeu-"atal, Dumnezeu-2iul si Dumnezeu-3piritul 3f'nt. 3. Dumnezeu Dumnezeu este prima persoana a dumnezeirii, care are viata n sine si care e*ista prin sine. +l ne este descoperit n 4ec(iul "estament, n 5oul "estament si n mod special n $sus %ristos. +l este un "ata al ndurarii, al iu!irii, al rascumpararii si al dreptatii. 3inteza caracterului sau este indicata cel mai reprezentativ n cele zece porunci (+*od 20) si n iu!irea sa aratata n %ristos ($oan #:1-) 4. Isus Cristos $sus %ristos este a doua persoana a Dumnezeirii, este pree*istenta ($oan 1:1-#), prin incarnare devine sin&ura entitate ce uneste divinul cu omenescul n aceeasi persoana, iar acest lucru este realizat de catre Dumnezeire n vederea rascumpararii creatiei. Divinitatea si umanitatea sa este dovedita de Dumnezeu, de $sus, de prooroci, de apostoli, de n&eri si c(iar de demoni. $sus %ristos este Dumnezeu-6m. 5. Spiritul Sfnt 7 treia persoana a Dumnezeirii este 3piritul 3f'nt. 7tri!ute ca: vointa, cunoasterea, nazuinta, dra&ostea, ntristarea, posi!ilitatea de a pacatui mpotriva sa, evidentiaza calitatea de persoana, e*cluz'nd ideea ca 3piritul 3f'nt este doar o ener&ie. 3piritul 3f'nt a participat la creatie cu "atal si cu 2iul (8en. 1:2), transforma caracterul ($oan #:0), convin&e de pacat ($oan: 1-:9), ne calauzeste n tot adevarul ($oan 1-:1#) si conduce !iserica prin darurile spirituale. 6. Ori inea raului si !a"erea #n pa!at Raul a fost zamislit de catre :ucifer ($saia .2:12-1.), iar formele si rezultatele pe care oamenii le percep se datoreaza n primul r'nd neascultarii lui 7dam si a +vei, precum si atasamentului nostru fata de aceasta neascultare. :a acest nivel, istoria raului a nceput n +den (8en. #:1-) iar el se identifica cu pacatul, fiind socotit ca o re!eliune mpotriva lui Dumnezeu.

$. %lanul &ntuirii ;n ciuda aparitiei pacatului, Dumnezeu nu-si a!andoneaza creatia sa si nici nu si-o distru&e, ci, datorita dra&ostei sale face un plan (+feseni 1:9-11/ #:9-11), un plan al m'ntuirii. 7cest plan este realizat n $sus %ristos (2aptele 7postolilor .:12/ $oan 1.:-), cu scopul de a m'ntui neamul omenesc, de a nlatura discordia din univers si pentru a &lorifica :e&ea lui Dumnezeu ca o e*presie a caracterului sau ($saia .2:21). '. Renasterea 6mul poate scapa de efectele finale ale pacatului si poate !eneficia de rezultatele planului de m'ntuire numai n conditiile n care se naste din nou ($oan #:#). 7spectul pu!lic al renasterii este !otezul, la v'rsta adulta, si prin scufundare n 5umele "atalui si al 2iului si al 3f'ntului 3pirit, iar aspectul launtric al renasterii este pocainta, ce consta ntr-o sc(im!are a directiei de mers, o sc(im!are a &'ndirii si o ad'nca parere de rau fata de relele sav'rsite precum si parasirea acestora. (. )n"reptatirea prin !re"inta <'ntuiti sunt doar oamenii pe care Dumnezeu i ndreptateste. 7ceasta ndreptatire nu este rezultatul demersurilor facute de oameni prin fapte !une sau altceva de acest &en. %ei m'ntuiti sunt ndreptatiti de catre Dumnezeu n $sus %ristos prin credinta (Romani #:2.). 3fintirea prin credinta si face autentica e*istenta ntr-o viata de ascultare fata de :e&ea <orala a lui Dumnezeu. 1*. De!alo ul :e&ea lui Dumnezeu este apreciata de i!lie (Romani =:12). %uvintele pe care Dumnezeu le rosteste in 3inai (+*od 20) si pe care el nsusi le noteaza pe doua ta!lite de piatra, constituie cele zece porunci si reprezinta caracterul lui. +le o!li&a pe toti oamenii, indiferent de loc si timp. 11. Sa+atul +i+li! si pseu"o,sa+atul iserica 7dventista de >iua a 3aptea se identifica cu sa!atul zilei a saptea, adica s'm!ata, nesocotind ca acest lucru ar constitui un fel de iudaizare. 3'm!ata, ca zi de odi(na, este instituita nca din +den (8en.2:2-#), face o!iectul scrierii ei pe ta!la de piatra c(iar de catre Dumnezeu, iar autenticitatea ei este evidentiata fara rezerve n practica lui $sus %ristos, a 7postolilor si a primilor crestini. Din acest motiv, sfintirea ei constituie o pro!lema de ascultare de Dumnezeu si n consecinta de moralitate/ sar!atorirea altor zile cu caracter de nlocuire a s'm!etei, presupune neascultare. 12. San!tuarul si -u"e!ata "e !er!etare 3anctuarul construit dupa c(ipul pe care Dumnezeu i l-a aratat lui <oise este o asezare in ima&ine concreta a felului cum are loc lucrarea m'ntuirii neamului omenesc/ iertarea zilnica si iertarea finala, reprezentata prin <area >i a $spasirii. )otrivit +pistolei catre +vrei, $sus %ristos si-a luat prero&ativele de <are )reot si sav'rseste acum n cer, ?udecata de cercetare. 7ceasta realitate va consemna sf'rsitul istoriei pacatului. 13. . "oua venire a lui Isus Cristos %el mai mare eveniment prezis de i!lie, ce urmeaza sa se nt'mple, este revenirea lui

$sus %ristos ($oan 1.,2.#). 7cest eveniment a fost consemnat si n %rezul crestinismului si continua sa fie speranta tuturor credinciosilor. i!lia ne asi&ura ca revenirea sa va fi de dimensiuni cosmice si n consecinta vizi!ila (2aptele 7postolilor 1:9-11/ 7poc. 1:=). 3unt prevestite semne care preced venirea lui, si acest eveniment este @ustificat at't de dorinta lui Dumnezeu de a-si m'ntui pe alesii sai, c't si de faptul ca raul si va fi aratat suficient ceea ce poate sa ofere. %redem ntr-o revenire certa si iminenta. 14. /atura omului 3tarea omului de dupa pacatuire @ustifica nvierea, @udecata si revenirea <'ntuitorului. Dupa ce omul moare, nu e*ista nici entitate fizica, nici entitate spirituala cu capacitate intelectuala si constienta e*istentei de sine. Daca un asemenea lucru ar fi adevarat, cele trei evenimente precizate mai sus nu si-ar avea sensul, si ntrea&a i!lie ar fi fara credit. 6mul a fost creat astfel: ADumnezeu a facut pe om din tar'na pam'ntului, i-a suflat n nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu.A (8en. 2: =). %'nd omul moare, tar'na se ntoarce n pam'nt iar 3piritul de viata la %el care la dat. 15. Invierea $sus %ristos este nvierea si viata ($oan 11:20). $n e*perienta mortii si nvierii sale avem nade@dea ca si noi, c(iar daca va fi sa murim, vom renvia. i!lia ne nvata despre e*istenta a doua nvieri. 6 nviere, la a doua revenire a lui $sus %ristos, a celor care au adormit n el (1 "esaloniceni .,1-) si a doua nviere a celor nele&iuiti, nviere ce va avea loc la 1.000 de ani dupa cea dint'i (7pocalipsa 20:0.1#). %ei dint'i vor nvia pentru viata vesnica, iar ceilalti pentru pedeapsa finala. 16. Spiritismul anti! si mo"ern Din perspectiva i!liei, satana este socotit ca fiind primul medium spiritist prin sarpele din +den. ;n antic(itate, aceasta manifestare s-a dezvoltat si consta n c(emarea mortilor, n &(icit, n prezicerea viitorului etc. 5ici lumea moderna nu face e*ceptie, dat fiind faptul ca aceste practici au devenit e*trem de normale pentru o mare parte din populatia lumii, ntr-o mare varietate reli&ioasa. i!lia condamna aceste practici ($saia 9:19-20). )otrivit i!liei, aceasta forta va reusi sa uneasca lumea n ultima ei atitudine mpotriva lui Dumnezeu. 1$. 0iseri!a ramasitei %a o antiteza la aceasta alianta universala, va sta !iserica lui Dumnezeu (1 "im. #:10). ;n aspect vizi!il este caracterizata de credinta lui $sus, de ra!darea sfintilor si de pazirea poruncilor lui Dumnezeu, iar n aspect invizi!il de toti credinciosii ce vor decide pentru aceasta iserica n criza finala. 1'. Cele trei mesa-e an eli!e iserica %restina 7dventista de >iua a 3aptea se identifica cu !iserica lui %ristos si si considera ca o datorie sf'nta propovaduirea ntreitei solii n&eresti (7poc. 1.:--12), adica: evan&(elia vesnica, mondiala si culminanta, sosirea ceasului @udecatii, pra!usirea confuziilor rezultate din miscarile de unire reli&ioasa si valoarea determinanta a respin&erii nc(inarii la fiara si primirea semnului ei.

1(. 1arul si !ele "oua le aminte 5imic din cele mentionate ca atitudini si ca fapta nu platesc m'ntuirea noastra. ;nnoirea 4ec(iului :e&am'nt n %ristos ne face !eneficiarii 5oului :e&am'nt si n consecinta primitori ai m'ntuirii acordate prin Bar (+feseni 2:9-9). 2*. Spiritul profetiei Desi la acest nivel e*ista uneori interpretati tendentioase, iserica nu promoveaza o altfel de traditie a parintilor !isericesti pe care o crede autentica n raport cu traditia !isericilor traditionale, respectiv cea 6rtodo*a si cea Romano-%atolica. )e de alta parte, nu se poate afirma ca scrierile lui +llen 8.C(ite sunt doar scrieri comune. Datorita puterii lor de a sc(im!a viata oamenilor, datorita puterii lor de a ne ntoarce la i!lie si datorita faptului ca se identifica cu ceea ce i!lia pretinde pentru calitatea unui profet, &asim n identitatea acestor scrieri, identitatea unui profet al zilelor noastre. 21. 0otezul otezul este o marturie pu!lica a celui n cauza, despre credinta sa si despre sc(im!area vietii sale. ;mpreuna cu 3f'nta %ina, constituie pilonii fundamentali ai marturiei crestine cu privire la ceea ce %ristos a ntreprins pentru oameni n vederea m'ntuirii. 3e administreaza insa doar adultilor, n numele "atalui, al 2iului si al 3piritului 3f'nt (<atei 29:19). 22. Cina Domnului 7l doilea act de cult comemorativ este mpartasania. 7ceasta a fost instituita de catre $sus %ristos (<atei 2-:2--29) si presupune o pre&atire minutioasa a celui n cauza (1 %orintei 11:29). $mpartasirea are loc dupa actul umilintei, spalarea picioarelor, cu p'ine nedospita si cu vin nefermentat. 23. Ispravni!ia !restina )otrivit i!liei, fiecare crestin este un adimistrator al !unurilor pe care Dumnezeu i le-a dat n custodie. 7stfel, viata si tot ceea ce are nu i apartin n sens privat, ci doar pentru a fi administrate (1 %orinteni -:19). ;n acest sens fiecare crestin adventist &aseste ca o datorie de onoare sa dea lui Dumnezeu prin iserica a zecea parte din veniturile sale (zeciuiala) si alte daruri n raport cu !inecuv'ntarile pe care le primeste din partea cerului. 24. Corpul nostru , un templu ;n iserica 7dventista de >iua a 3aptea se da o atentie deose!ita trupului uman. )entru fiecare mem!ru conteaza ceea ce el este/ el este templul 3piritului 3f'nt (1 %orinteni -:19-20), conteaza ceea ce man'nca/ se consuma doar alimente pe care i!lia le numeste ca fiind curate (:evitic 11:1-.=) si conteaza ceea ce !ea sau ceea ce introduce n corp prin alte metode (in@ectii, respiratie etc)/ fara alcool, tutun, cafea, dro&uri etc. 25. I"ealuri !restine 2iecare mem!ru al isericii tre!uie sa fie o reprezentare pozitiva a idealurilor crestine. 7cest lucru se reflecta n viata particulara: el este o lumina a lumii (<atei 0:1.), n viata pu!lica: promoveaza recrearea nevinovata (2ilipeni .:.) si detesta placerile vinovate

()rov. 29:1.), n viata profesionala: socotesc o cinste n a lectura cartile cu un continut calitativ ridicat si vad arta ca un dar al lui Dumnezeu atunci c'nd aceasta promoveaza valorile morale umane si n viata de familie: casatoria este o institutie divina la care omul nu are dreptul sa atenteze: divortul fiind @ustificat doar n caz de adulter (<atei 19:-/ <atei 0:#2). 26. Crestinul si autoritatea !ivila 7utoritatea civila este instituita de Dumnezeu (Romani 1#:1/ $oan 19,11). Datorita acestui fapt fiecare credincios apreciaza rolul acestea si &aseste ca o datorie de onoare respectarea le&ilor tarii n care locuieste. )e de alta parte, atunci c'nd o autoritate civila si depaseste atri!utiile pretinz'nd ascultare n detrimentul i!liei, adica mpotriva poruncilor lui Dumnezeu, fiecare crestin tre!uie sa decida n a asculta mai mult de Dumnezeu dec't de oameni (2aptele 7postolilor 0:29). 2$. Or anizatia #n 0iseri!a ."ventista "e 2iua a Saptea ,rm'nd e*emplul poporului lui Dumnezeu din 4ec(iul "estament (+*od 19:1=-22) si al crestinismului timpuriu (2aptele 7postolilor -:#-0), iserica crede ca are o!li&atia sa fie or&anizata pe principii !i!lice pentru a putea sa ndeplineasca lucrarea pe care Dumnezeu i-a ncredintat-o. 7stfel, or&anizarea are la !aza doua principii: 1) principiul comunitatii (+feseni 2:19-22) si 2) principiul slu@!ei (+feseni .:11-12). Din acestea doua rezulta si datoriile mem!rilor. C3 I/S3.&/. .C3ST /4&3 5 1.O +iseri!a !restina ;n primul r'nd, iserica %restina 7dventista de >iua a 3aptea este o !iserica crestina. $ncrederea n 2iul lui Dumnezeu ca sin&ur Domn si <'ntuitor, crucificat si nviat, este fundamentul marturisirii de credinta. 7ceasta i confera un caracter (ristocentric, $sus %ristos fiind centrul vietii si activitatii credinciosilor. A5-am avut de &'nd sa stiu ntre voi altceva dec't pe $sus %ristos si pe el rasti&nit.A (1 %orinteni 2:2). 2.O +iseri!a evan 6eli!a $n al doilea r'nd, iserica %restina 7dventista de >iua a 3aptea este o !iserica evan&(elica. :a !aza convin&erilor reli&ioase se afla %uv'ntul lui Dumnezeu - i!lia sin&ura sursa normativa de credinta si do&ma. 7cest aspect se afla pe linia vec(iului principiu protestant A3ola 3cripturaA (A i!lia si numai i!liaA). $n i!lie descoperim sursa m'ntuirii noastre, care ne este oferita n dar, prin credinta n @ertfa m'ntuitoare pe cruce a lui $sus %ristos. 3.O +iseri!a !e asteapta promisiunea lui Isus !a se va #ntoar!e pe pamnt iserica asteapta revenirea lui $sus %ristos. 7cesta este liantul care uneste pe mem!rii isericii 7dventiste din toata lumea. 7cesta este raspunsul lui Dumnezeu la nevoile unui pam'nt o!osit si !olnav. $sus %ristos se va ntoarce D A3i dupa ce ma voi duce si va voi pre&ati un loc, ma voi ntoarce si va voi lua cu mine, ca acolo unde sunt eu sa fiti si voiA. ($oan 1.:#). %(iar numele !isericii tradeaza aceasta speranta de revenire a lui $sus. %uv'ntul adventist deriva de la latinescul advenio care nseamna venire (advento - a se

apropia). 7 fi adventist nseamna a fi un asteptator activ, militant, al apropiatei revenirii promise de $sus. 4.O +iseri!a !are sustine a!!eptarea inte rala a autoritatii 0i+liei iserica sustine acceptarea inte&rala a i!liei, care tre!uie respectata si ascultata, fara modificari, fara a scoate, fara a adau&a ceva la te*tele ei ori&inare. iserica 7dventista sustine o!li&ativitatea respectarii celor 10 porunci, ca fundament al unei morale crestine sanatoase. iserica este de >iua a 3aptea , pentru ca n Decalo& porunca a $4-a prevede o!li&ativitatea respectarii 3a!atului zilei a =-a (s'm!ata) ca zi de odi(na (8eneza 2:1-#). 5iciodata nu a fost desfiintata vreo porunca din Decalo&. $sus %ristos nsusi a spus: A3a nu credeti ca am venit sa stric :e&ea sau )roorocii/ am venit nu sa stric, ci sa mplinescA (<atei 0:1=). 6di(na 3a!atului este raspunsul lui Dumnezeu la nevoia acuta a omului de odi(na, n mi@locul unei lumi stressate si stressante, este !inecuv'ntarea pe care el este &ata sa o ofere astazi.