Sunteți pe pagina 1din 3

Marketingul de retea

http://www.succesulpersonal.ro/sp/index.php?p=comunicare&art=93
Intr-o anumita perioada a vietii mele (acum 2-3 ani) am incercat sa ma ocup de aceasta activitate in timpul liber. Nu am avut aproape nici un succes. La vremea respectiva nu eram pregatit emotional, mental si fi ic pentru provocarile sale. !ar am invatat de ce acesta este primul pas catre libertatea financiara " si constituie un instrument e#trem de eficient. $i am scris atunci articolul de mai %os. $i intr-o buna i, cand voi simti ca va veni si vremea sa, probabil il voi relua. !e aceasta data, pe ba e trainice construite de mine insumi. &ar'etingul de retea este o activitate care poate fi efectuata in principal sau in timpul liber si in care, practic, esti patronul propriei tale afaceri. (#ista companii care, in locul van arii traditionale de bunuri si servicii (prin maga ine sau firme speciali ate) prefera van area directa ) asta inseamna ca oamenii ce devin parteneri de afaceri ai companiei respective reali ea a activitatea de distribuire catre populatie a bunurilor si serviciilor sale, in locul traditionalelor maga ine sau firme speciali ate. &odalitatea de castig intr-o astfel de activitate este fie prin van area directa a produsului sau serviciului (cu un adaos fata de pretul de firma, stabilit de companie) fie prin constituirea unei retele de persoane care se inscriu si ele ca parteneri ai companiei si au oportunitatea de a cumpara produsele si serviciile la pretul de firma pentru u propriu (ramanand simpli consumatori, fara interes pentru afacere) sau pentru a le vinde mai departe. La fel, aceste persoane isi pot construi si ele retele, ec*ipe de persoane care procedea a identic, constituindu-se treptat un lant de retele de pe urma carora compania ofera un comision, e#istand un plan de compensatii in functie de activitate. (ste o situatie perfect normala, in care atat compania cat si persoanele care desfasoara activitatea si clientii au numai de castigat. !in multe puncte de vedere este o modalitate mult mai eficienta prin care produsul sau servicul a%unge catre oamenii ce au nevoie de el. Iar unele din cele mai importante avantaje le reprezinta punerea produsului direct in fata persoanelor si explicarea in detaliu a beneficiilor sale, calitatea superioara a produselor sau serviciilor ce sunt oferite, in comparatie cu cele de pe piata, precum si programele de instruire si motivationale prin care se ofera consultanta financiara si de afaceri si se realizeaza schimbarea mentalitatii si transformarea interioara a celor implicati. +oi pre enta in continuare cateva aspecte care scot in evidenta motivatiile pentru care mar'etingul de retea repre inta o optiune viabila si realista in ,omania ilelor noastre, pentru cei ce doresc sanatate si situatie financiara mai bune.

-cesta este ./adranul 0anilor1 inventat de ,obert 2i3osa'i. In partea stanga a cadranului se afla 4 - - -nga%ati (cauta siguranta unei slu%be, indiferent ca sunt simpli salariati sau directori) ei lucrea a pentru bani, fiind platiti de firma sau institutia la care lucrea a) ) L - Liber-profesionisti (medici, terapeuti, avocati, artisti, ar*itecti, instalatori, contabili autori ati, mici intreprin atori, mici afaceri comerciale gen butic, mici firme ce functionea a in parteneriat " acestia fac singuri o treaba, si isi obtin singuri veniturile in sc*imbul timpului prestat). In partea dreapta a cadranului se afla 4 5- 5atroni (sau oameni de afaceri) " ei detin un sistem care le aduce venituri fara a fi necesara in mod deosebit pre enta lor, delegand alte persoane pentru a efectua munca ) I - Investitori " la acest nivel ultim, banii lucrea a pentru ei. Ajungand pana aici, intrebati-va : eu unde ma incadrez $a vedem cum se pot obtine castiguri banesti substantiale in fiecare din cele 6 cadrane, pentru a se a%unge, in final, la libertate financiara. In cadranul -, singura modalitate o constituie munca pentru un salariu e#trem de mare (cateva mii de dolari sau euro lunar, sau ec*ivalentul lor in lei, pentru care trebuie ori sa ocupi o functie importanta in vreo societate ori sa detii niste cunostinte si aptitudini deosebite pentru ca firma sa te plateasca atat de bine). !aceti parte cumva din acesta categorie In cadranul L, trebuie, la fel, sa detii aptitudini deosebite in domeniul tau, sa fii destul de bine cunoscut si cautat, pentru ca mica ta afacere sa-ti aduca, de asemenea, prin munca ta, cateva mii de dolari sau euro lunar (aici se poate castiga c*iar mai mult). !aceti parte cumva din acesta categorie

In cadranul I se poate castiga cel mai mult - eci de mii, sute de mii sau c*iar milioane de dolari sau euro. $ingura cerinta este ai o educatie financiara deosebita si un minim de capital (sa icem, pentru inceput, cateva mii sau eci de mii de dolari sau euro), care sa-ti permita sa efectue i diferite tipuri de tran actii financiare sau imobiliare (la bursa sau in alte locuri, in ,omania sau in strainatate). -ici, banii se multiplica datorita inteligentei si educatiei tale financiare. !aceti parte cumva din acesta categorie In cadranul 5 , poti castiga foarte bine in trei moduri 4 7. sa ai propria firma, unde tu esti patronul si e#ista o ec*ipa de directori si salariati care muncesc (observati ca nu e vorba de mici firme sau afaceri gen butic, ce intra in cadranul L). 2. sa detii o fransi a (drept de utili are a numelui unei mari corporatii) - e#4 gen &c !onalds " in ,omania. La aceste doua posibilitati, trebuie sa ai un capital initial destul de substantial pentru a incepe acest gen de activitati. !aceti parte cumva din aceasta categorie 3. mar'etingul de retea. 5entru cei ce au raspuns ."A# la intrebarile .!aceti parte cumva din acesta categorie #, sau care au de%a o situatire financiara multumitoare (pentru ei) datorita muncii depuse sau altor factori, mar'etingul de retea poate ca nu repre inta o optiune viabila, cel putin sub raportul dorintei de castiguri financiare (desi ar putea repre enta o optiune pentru inscrierea ca simplu consumator). 5entru cei ce au raspuns .$%#, si care nu au o situatie financiara deosebita sau perspective realiste de imbunatatire a ei, mar'etingul de retea repre inta singura optiune viabila si realista pentru a obtine libertatea financiara. !e ce acest lucru 8 9bservati ca am spus singura optiune viabila si realista&. !eoarece, in afara muncii grele, e#ista : modalitati de a te imbogati, fiecare avand pretul ei 4 7. sa te casatoresti cu o persoana foarte bogata. 5ret 4 riscul de a sta toata viata langa o persoana pe care nu o iubesti (daca asa stau lucrurile) " pret destul de mare, ic eu. 2. sa furi, sa minti, sa inseli, sa fii e#croc. 5ret 4 riscul de a fi prins si inc*is " pret e#trem de mare. 3. sa primesti o mostenire importanta. 6. sa castigi la loterie sau alt %oc de noroc. 5ret pentru (3) si (6)4 probleme cu banii prea multi picati pe neasteptate (sunt foarte mari, cu siguranta, mai ales pentru cineva care nu stie sa se stapaneasca). In plus, daca iti petreci viata asteptand un asemenea castig, risti sa traiesti o viata de ilu ii. ;. sa fii o vedeta intr-un anumit domeniu (mu ica, cinema, sport, s.a.). 5ret 4 celebritatea este foarte costisitoare, si nu doar sub raportul intimitatii. <. sa fii e#trem de lacom. 5ret 4 trebuie sa muncesti si mai mult pentru a pastra obiectul dorintei tale. =. sa duci o viata cat se poate de ieftina. 5ret 4 traiesti ca un sarac si acumule i averi pentru un >mai tar iu de care s-ar putea sa nu beneficie i niciodata. ?. sa ai o anumita perspicacitate financiara. 5ret 4 timp si studiu aprofundat pentru a acumula educatie financiara, e#perienta si e#ces de bani pentru investitii (in ,omania, cam greu). :. sa fii generos.

'enerozitatea este un concept ce tine strans de mar'etingul de retea. Inseamna a%utorare, oferirea unor oportunitati. &ar'etingul de retea este un sistem ce ofera patru astfel de oportunitati 4 de a beneficia de produse superioare calitativ celor de pe piata (sanatate(, de a obtine resurse financiare, prin van are directa sau prin constituirea unui lant de retele de pe urma carora compania ofera un comision in functie de activitatea lor (prosperitate(, de a obtine motivatie si pregatire in domeniul financiar si de afaceri ( educatie( si de a beneficia de o viata sociala atractiva - intalniri, sc*imb de e#perienta cu diferite persoane, participarea la conferinte, e#cursii, alte premii (apropierea intre oameni(. In plus, mar'etingul de retea se ba ea a pe un alt concept deosebit de puternic 4 @puterea retelei#. La o activitate din cadranul L, capacitatea individuala de munca si venitul obtinut sunt limitate de starea fi ica si de un anumit timp care poate fi folosit pentru munca (lucre i singur sau cu un partener un anumit numar de ore pe i, cand esti sanatos, si esti platit pentru asta). 5e de alta parte, in mar'etingul de retea (cadranul 5) se actionea a prin intermediul unui sistem care produce mult mai mult in acelasi interval de timp, indiferent daca esti sau nu pre ent. -ici nu lucre i singur, ci impreuna cu o ec*ipa (retea) formata din alte persoane, cu interese comune, asa incat venitul tau este mult mai mare si nu este limitat de starea ta fi ica sau de timp. !esi, privind lucrurile in mod realist, mar'etingul de retea repre inta singura modalitate de a activa in cadranul 5 pentru oamenii cu venituri mici si medii, fara educatie financiara (ca ul marii ma%oritati, de altfel), lucrurile nu prea sunt va ute in acest fel. -sta deoarece , din pacate, ma%oritatea oamenilor au dat conotatii negative unui asemenea gen de activitate. In $A- si alte tari s-a depasit de mult acesta fa a, dar in ,omania, din cau a neprofesionalismului unor astfel de companii ai caror membri au dat dovada de agresivitate si lacomie sau c*iar datorita unor produse slabe calitativ, mar'etingul de retea nu s-a de voltat asa cum ar fi fost normal. 9amenii inca nu constienti ea a importanta uriasa a unui asemenea gen de activitate in viata lor, faptul ca ea constituie primul pas catre libertate (desi, de fapt, multi cauta siguranta unei slu%be decat libertatea unei afaceri, ceea ce este foarte trist. -poi dau vina pe altii pentru greutatile din viata lor, ceea ce nu e normal). !e fapt, datorita greutatilor vietii de i cu i, motivele principale pentru care oamenii nu se inscriu intr-o astfel de companie sunt 4 .5rodusele sunt prea scumpe1 si .Nu am timp sa ma ocup de asa ceva1. 5roblema e ca aceste motive sunt false, dar datorita reactiilor emotionale (teama, neincredere, lene, inertie) oamenii nu sunt capabili sa vada acest lucru. /ineva care spune .)rodusele sunt prea scumpe1 ar trebui de fapt sa stie ca e#act acesta este motivul pentru

care ar fi bine sa le cumpere B Noi, romanii, avem o vorba 4 Suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine " dar nu prea o punem in practica. 5iata e plina, in toate domeniile, de produse ieftine despre care se stie ca sunt de proasta calitate, iar domeniul sanatatii si curateniei nu fac e#ceptie. An produs mai scump pre inta de cele mai multe ori garantia calitatii (raport calitate-pret mult mai bun). Iar in ce priveste sanatatea, acest lucru este esential " nu va %ucati cu viata voastra B !in pacate, ma%oritatea oamenilor sacrifica tocmai calitatea in favoarea pretului " si asta tot din teama ca, la un moment dat, vor ramane fara bani (sau au alte prioritati ). !e e#emplu, datorita alimentatiei e#trem de putin naturale si deficitara in nutrienti, toata lumea are nevoie de suplimente nutritionale, dar nu toata lumea isi da seama de acest lucru, iar suplimentele nutritionale nu sunt toate la fel. !ar ma%oritatea oamenilor prefera sa investeasca bani multi in *aine, cosmetice, tot felul de obiecte de casa, e#cursii, iar pentru sanatate, pentru prevenirea imbolnavirilor, aproape nimic. /*iar si cand le a%unge cutitul la os prefera sa dea cat mai putin pe remediile de orice fel, fara sa constienti e e ca au nevoie de produse de calitate pentru a obtine re ultate cu efect pe termen lung. -sta deoarece, din pacate, ei considera ca sanatatea este ceva ce li se cuvine si in care nu trebuie sa investeasca prea mult. -stfel isi sacrifica insasi viata, si o fac de parca nu le-ar pasa (atitudine care ii duce la neca uri pentru care dau vina pe altii 888). 9 alta atitudine nefolositoare este4 Da, asa este, sunt mai bune, dar sunt prea scumpe, nu-mi permit la cat castig. -titudinea corecta ar fi 4 Asa este, sunt mai bune. Cum sa fac sa mi le permit ?. 5roblema a fost re olvata de companiile de mar'eting de retea prin oferirea oca iei ca, in timp, oamenii sa beneficie e practic gratis de produse (ceea ce este imposibil pentru produsele din maga ine) - castigand din van area lor sau din formarea unei retele, primind comisioane cu care si le va ac*i itiona. -ici a%ungem la al doilea motiv pentru care oamenii nu desfasoara o astfel de activitate, eternul Nu am timp. &ai cinstit (cu ei insisi, in primul rand) ar fi sa spuna 4 Nu sunt dispus, nu am de gand sa-mi fac timp (fie din inertie, fie deoarece nu au inteles foarte bine ce au de castigat daca o fac " si ce au de pierdut daca nu o fac). /u totii avem acelasi timp la dispo itie 4 26 de ore pe i. !ar in timp ce oamenii ce reusesc in viata stiu sa foloseasca acest timp in favoarea lor, ocupandu-se de interesul lor (in acest ca 4 a face bani mai multi si a fi mai sanatos), oamenii ce se bat in nevoi se folosesc de prete#tul ca nu au destul timp la dispo itie pentru a se ocupa si de altceva, ocupandu-se in sc*imb de tot felul de lucruri care nu le aduc bogatia si sanatatea visate, dar cu care s-au obisnuit, fiindu-le greu sa iasa din inertia lor. Nu e vina lor ca gandesc asa " e un mod de gandire imprimat de eci de ani de acesta societate, care crea a, prin sistemul de educatie, anga%ati pe banda rulanta (obisnuiti cu confortul unui serviciu caldut si cu re olvarea problemelor lor financiare de catre altii " guvern, firme la care lucrea a), putini liberi-profesionisti, si aproape deloc oameni cu pregatire de afaceri care sa-si obtina libertatea financiara. 5oate fi insa greseala lor cand afland astfel de idei le ignora cu desavarsire, neacordandu-si ceva timp de reflectie pe marginea lor. 5oate ca viitorul lor se va sc*imba in bine urmand o astfel de cale. Nu spun prin asta ca aceste idei repre inta un adevar absolut " dar fiecare ar putea sa le treaca prin filtrul mintii sale si sa e#traga ceea ce i se potriveste. 9amenii ar trebui sa inteleaga ca aceste doua scu e nu le vor aduce o situatie financiara mai buna. (le nu vor face altceva decat sa-i mentina la acelasi nivel. Cocmai aceste scu e si prete#te care ii impiedica sa treaca la actiune sunt cele ce ii impiedica, in final, si sa a%unga la libertatea financiara sau sanatatea visate. An alt motiv pentru care oamenii nu intra intr-o astfel de companie este deoarece ei cred ca este vorba de o afacere pe care trebuie sa o faca singuri, ceea ce le-ar fi greu. "ar nu e vorba de asa ceva. Intr-o activitate de mar'eting de retea nu ai de ce sa-ti faci gri%i referitoare la marfa, depo itare sau distributie, eventuale ta#e si impo ite " totul constituie un sistem deja pus la punct. -ici poti lucra impreuna cu persoana care ti-a oferit aceasta oportunitate, care te spri%ina, te a%uta sa te de volti. !e altfel, se spune ca e#ista doi factori care, o data respectati, asigura succesul activitatii 4 sa lucre i pentru tine, dar si sa ai gri%a de cei din reteaua ta. !aca acest ultim factor nu este respectat, reteaua incepe sa decada (lucru care s-a intamplat cu multe companii la care liderii unor retele au avut doar interes financiar pentru ei insisi). *puneam ca marketingul de retea reprezinta primul pas catre libertatea financiara . In toata perioada in care se desfasoara o asemenea activitate se acumulea a un anume capital si o educatie financiara si de afaceri cu care se poate trece catre anumite investitii sau catre infiintarea sau cumpararea unei firme (ceea ce poate constitui un al doilea pas). In orice ca , c*iar daca nu se a%unge la asta, sanatatea, prosperitatea, educatia si apropierea intre oameni castigate in perioada cand actionati in cadrul unei companii de mar'eting de retea repre inta, in mod clar, castiguri esentiale ale vietii. &ulti analisti financiari din lume prevad ca in urmatorii 7D-7; ani va avea loc o cri a financiara de proportii, mai intai in $A-, datorita faptului ca re olvarea problemei oamenilor care ies la pensie a fost amanata de ultimele doua generatii pentru generatia noastra, si la un moment dat va e#ploda. In acel moment va avea de suferit din punct de vedere financiar intreaga lume. Intrebarea nu este daca va fi sau nu va fi aceasta cri a. Intrebarea potrivita este 4 sunteti pregatiti in cazul in care ea va avea loc !aceti ceva in acest sens Marketingul de retea poate fi un prim pas.

( Marius Stan )