Sunteți pe pagina 1din 5

Drept Penal II Curs 1 Formele infractiunii dupa fazele activitatii infractionale Perioadele activitatii infractionale: -perioada interna(psihica) -perioada

a externa(de executare) Perioada interna atitudinea psihica fata de fapta si fata de rezultat(se contureaza latura subiectiva). o!ente: -conceperea activitatii infractionale" -deliberarea" -decizia sau rezolutia infractionala. Aceste trei momente exista in cazul tuturor infractiunilor savarsite cu intentie. Perioada interna poate avea uneori si o latura externa faza oratorie (faptuitorul incepe sa co!unice cu alte persoane #andul sau). Perioada externa intrea#a !anifestare exterioara$ totalitatea actelor efectuate in vederea realizarii hotararii de a savarsi actiunea. Iter criminis - dru!ul infractiunii de la pri!a !anifestare externa in executarea rezolutiei infractionale$ pana la producerea rezultatului periculos sau pana la ulti!a evolutie eventuala a acestui rezultat. %ealizarea hotararii infractionale parcur#erea in ti!p a !ai !ultor etape(faze): -faza actelor de pre#atire -faza actelor de executare -faza ur!arilor (este specifica laturii obiective) Formele infractiunii &atura subiectiva se realizeaza in intre#i!e in !o!entul luarii deciziei infractionale &atura obiectiva se poate realiza nu!ai in parte pentru ca: -actul de executare a fost intrerupt sau -a fost parcurs in intre#i!e$ dar din diferite cauze rezultatul nu s-a produs ori -rezultatul a suferit o a!plificare deosebita. 'or!e ale infractiunii for!ele pe care infractiunea le poate i!braca$ in ceea ce priveste latura obiectiva$ in raport cu fazele de desfasurare ale activitatii infractionale. 'aza actelor de pre#atire: for!a actelor preparatorii 'aza de executare: for!a tentativei 'aza ur!arilor: for!a infractiune fapt consu!at si for!a infractiune fapt epuizat.

(ctele preparatorii (ctele preparatorii sunt toate acele acte prin care se pre#ateste savarsirea actiunii ce constitutie ele!entul !aterial al infractiunii. (ctele de pre#atire pot fi de ex de natura !ateriala (producerea sau procurarea instru!entelor ori adaptarea lor in vederea co!iterii faptelor$ inlaturarea unor obstacole etc)$ de natura !orala(cule#erea de date si infor!atii despre conditiile in care ur!eaza a fi savarsita fapta$ atra#erea de co!plici etc)

(ctele de pre#atire nu corespund actiunii tipice indicate in nor!a incri!inatoare. )u corespund lui verbu! re#ens. Pentru a fi considerata for!a a infractiunii actele de pre#atire trebuie sa fie efectuate in vederea savarsirii unei infractiunii. *le nu tradeaza intentia de a savarsi fapta. +unt posibile nu!ai la infractiunile intentionate. %e#i!ul actelor preparatorii -teza incri!inarii (se creeaza conditii favorabile pentru savarsirea faptei$ se insereaza in antecedenta cauzala a rezultatului creand o stare de pericol pentru valoarea sociala prote,ata) )eli!itate &i!itate(cazul infractiunilor #rave) -teza neincri!inarii(actele de pre#atire nu prezinta pericol social prin ele insele$ au in #eneral caracter echivoc$ etc) In dreptul penal roman a fost adoptata principial teza neincriminarii actelor de pregatire. Prin exceptie actele preparatorii sunt incri!inate: -fiind asi!ilate cu tentativa (act de executare): -1. alin . C.p. -infractiuni de sine statatoare: art /1- C.p. -acte de co!plicitate anterioara. 0entativa (art /. C.p) Punerea in executare a intentiei(hotararii) de a savarsi infractiunea$ executare care a fost intrerupta sau desi a fost efectuata in intre#i!e$ n-a produs rezultatul cerut de le#e pentru existenta infractiunii in for!a tip a acesteia. Conditii de existenta: -intentia(hotararea) faptuitorului de a savarsi o anu!ita infractiune" -punerea in executare a intentiei(rezolutiei) infractionale" -executarea sa fi fost intrerupta sau sa nu se fi produs rezultatul" Punerea in executare a rezolutiei infractionale i!plica trecerea de la actele de pre#atire la actele de executare. *ste necesara deli!itarea precisa a actelor de pre#atire de actele de executare.

Criterii de distinctie dintre actele de pre#atire si cele de executare 0eorii subiective (ctul de executare 1tradeaza2 sau da in vilea# rezolutia infractionala a autorului. Teoria echivocitatii actul de pre#atire este echivoc(nu lasa sa se intrevada in ce scop a fost efectuat)$ pe cand actul de executare este univoc(lasa sa se vada li!pede le#atura sa cu infractiunea la co!iterea careia faptuitorul se decisese). Cu!pararea unei chei brute constituie un act pre#atitor$ intrucat nu tradeaza intentia de a fura. 0eoriile subiective extind sfera actelor de executare pe tara!ul celor de pre#atire(ex: luarea a!prentei cheii de la o casa de bani act de executare$ desi este vorba doar de un act preparator) 0eorii obiective Intre actul preparator si cel de execuatre distinctia se face pe criteriul dina!is!ului. Teoria cauzalitatii nete - actele de executare sunt acelea care au pri!it o orientare precisa catre valoarea sociala prote,ata$ iar cele de pre#atire nu au pri!it inca o astfel de orientare. In cazul actelor de executare nu !ai este nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie ele!entul !aterial al infractiunii. *x: procurarea unei substante otravitoare -act prearator$ punerea substantei otravitoare in paharul servit victi!ei-act de executare.

0eorii for!ale Distinctia se face pe identitatea for!ala intre actul savarsit si actiunea incri!inata in continutul infractiunii$ daca actul savarsit corespunde lui verbu! re#ens atunci e act de executare. (plicarea stricta - restran#erea sferei actelor de executare. Descoperirea unei persoane nopatea in curtea victi!ei lan#a ha!barul cu cereale - for!al este un act de pre#atire$ desi este un act de executare. In deosebirea actelor de pre#atire de cele de executare se va porni de la criteriul for!al ce se va co!pleta cu cel obiectiv. 3or fi considerate acte de executare: -introducerea !ainii in buzunarul unei persoane -patrunderea intr-o incapere sau curte cu chei false -fortarea usii sau efectuarea unei sparturi in zidul unei !a#azii. odalitatile tenativei a) dupa criteriul #radului de realizare: tentativa intrerupta(i!perfecta) actul de executare este inco!plet tentativa ter!inata(perfecta) actul de executare este co!plet$ dar rezultatul nu se produce b) dupa criteriul cauzelor care deter!ina neproducerea rezultatului: tentativa idonee (apta) tentativa neidonee (neapta) 0entativa idonee - neproducerea rezultatului$ de ex: -insuficientei sau defectuozitatii !i,loacelor folosite -lipsei obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla etc. 0entativa neidonee neproducerea rezultatului(art /. alin . C.p): -!odului(absurd) cu! a fost conceputa executarea 0entativa idonee for!a a infractiunii(an#a,eaza raspunderea penala)" 0entativa neidonee nu reprezinta o for!a a infractiunii. Fapta putativa fapta are caracter penal nu!ai in !intea faptuitorului. +e face deosebire intre: -fapta putativa si tentativa neidonee(absurda) &a fapta putativa !i,loacele sunt proprii producerii rezultatului periculos$ dar acesta nu se produce din cauza inexistentei valorii sociale prote,ate. In cazul tentativei neidonee exista valoarea sociala prote,ata$ dar !i,loacele prin care se incearca vata!area ei sunt absolut i!proprii. -fapta putativa si tentativa idonee &a fapta putativa lipsa obiectului protectiei ,uridice este absoluta. In cazul tentativei idonee lipsa obiectului este accidentala. 4biectul protectiei ,uridice exista$ dar nu in locul in care credea faptuitorului. Fapta putativa - perspectiva diferita: -cand exista o eroare de drept cu caracter invers *x: cand se co!ite o fapta care fie nu a fost incri!inata niciodata$ fie nu !ai este incri!inata la !o!entul savarsirii acesteia. -in cazul in care eroarea poarta asupra unui ele!ent co#nitiv avand caracter invers$ nu mai exista fapta putativa, ci o tentativa pedepsibila. *x: cand se descarca un foc de ar!a asupra unei persoane culcate in pat$ cu intentia de a ucide$ fara ca faptuitorul sa stie ca aceasta era decedata cu putin ti!p inainte.

%e#le!entarea tentativei in )oul C.p Dispozitiile din art .5 (.) C.p vechi(tentativa relativ i!proprie) nu se !ai re#asesc in art corespondent din )CP (art /.) +e va renunta la clasificarea tentativei in proprie si i!proprie. Dispozitiile art .5 (/) Cp vechi (tentativa absurda) ce se re#asesc in art /. (.) din )CP vor suplini prin interpretarea per a contarrio lipsa dispozitiilor privind tentativa relativ i!proprie. 0entativa idonee(periculoasa) si tentativa neidonee(nepericuloasa). 0entativa idonee acte ce creaza o stare de pericol pentru valoarea ocrotita. (acopera tentativa proprie si tentativa relativ i!proprie) 0entativa neidonee-exista atunci cand din cauza !odului de concepere a executarii$ nu se pune proble!a unei stari de pericol pentru valoarea respectiva. (acopera tentativa absolut i!proprie din Cp vechi) Cea !ai !are parte a doctrinei apreciaza ca enu!erarea de la art .5 (.) Cp vechi era li!itativa. 4rice situatie care nu constituie tentativa proprie si nici nu se incadreaza in enu!erarea li!itativa(insuficienta$ defectuozitatea !i,l ori lipsa obiectului) nu poate fi pedepsita. *x: incercarea faptuitorului de a ucide victi!a cu o ar!a pe care o stia incarcata$ dar pe care cineva o descarcase anterior. Pentru un observator care detine aceleasi infor!atii ca si autorul$ actiunea putea sa produca rezultatul dorit. Infractiuni la care tentativa nu este posibila Dpvd al ele!entului !aterial: -la infractiunile ce se co!it prin inactuni -la infractiunile cu executare pro!pta(ex : infractiuni co!ise prin cuvinte etc) -la infractiunile de obicei(din obisnuinta). Dpvd al ele!ntului subiectiv : -la infractiunile savarsite din culpa -la infractiunile savarsite cu intentie depasita. Pedepsirea tentativei(art // Cp) (incri!inarea si sanctionarea) Intinderea incri!inarii tentativei -incri!inarea li!itata -incri!inarea neli!itata(la toate infractiunile unde este posibila) In dreptul penal ro!an tentativa este incri!inata doar cand le#ea prevede expres ca tentativa se pedepseste (incri!inare li!itata). +anctionarea tentativei -siste!ul parificarii presupune pedepsirea tentativei intre aceleasi li!ite de pedeapsa cu infractiunea consu!ata. -siste!ul diversificarii diferenta intre cele doua: se are in vedere faptul ca rezultatul social!ente periculos nu se produce$ valoarea sociala nu este vata!ata -6 acea contributie e !ai putin periculoasa. In dreptul penal ro!an li!itele pedepsei pentru tentativa la infractiunea savarsita se reduc la ,u!tate(siste!ul diversificarii) Cand pedepasa prevazute de le#e este detentiunea pe viata$ se va aplica pedeapsa inchisorii de la 15 la .5 de ani. +anctionarea tentativei in cazul persoanei ,uridice

In cazul persoanei ,uridice li!itele pedepsei a!enzii se reduc la ,u!atate (art 1-7 alin 1 Cp) *ste consacrat acelasi siste! ca in cazul persoanei fizice (siste!ul diversificarii). *xista o continuitate intre for!ele infractiunii$ o !odificare dpvd al abordarii teoretice.