7. Cultura si inteligenta.

In sens denotativ, cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori; faptul de a poseda cunostinte variate in diverse domenii; totalitatea acestor cunostinte; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. Conceptul de cultura reflecta corelatia existenta intre cunostintele (artistice, stiintifice, tehnologice, economice, politice, filosofice, religioase etc.) validate in contextul anumitor valori social-istorice si efectele formative inregistrate la nivelul dezvoltarii personalitatii umane, la diferite perioade de timp. in aceasta perspectiva "cultura reprezinta formarea sociala si intelectuala a unei personalitati umane".Inteligenta si cultura sunt intr-o strinsa legatura, dintre toate aptitudinile omului, caracteristica cea mai specific uman este inteligena, dat fiind c transform omul !iologic "n homo sapiens. #otui, inteligena nu este un lucru material, ci un concept a!stract, fiind dificil de definit. $utem spune c se analizeaz manifest rile inteligenei, comportamentele %inteligente", dar nu inteligena "ns i. Inteligena a fost definit i studiat de fiecare coal psihologic dup postulatele generale ale concepiei despre om. $sihologia inteligenei este str&ns legat de conceptul diferenelor individuale "n privina %tr s turilor" mentale i a dezvolt rii instrumentelor de analiz . 'e-a lungul istoriei, conceptul de inteligen s-a schim!at mult. 8. Creatia. Conditiile creatiei de exceptie. Creatia este factorul cel mai dinamic al procesului cultural.Creatia este momentul de salt calitativ de la un fapt natural sau social,individual sau colectiv,de la un act psihic sau cognitiv la un fapt de cultura.(alorile culturale potentiale pe care le cuprinde intreaga existenta si constiinta umana, imprejurarile externe ca si universul spiritual intern al omului devin valori culturale active,reale,tocmai prin intermediul actului creator.'in cultura face parte deci nu numai ansam!lul constituit al valorilor finite,ci si insusi procesul creator prin care iau nastere aceste valori.Conditiile creatiei de exceptie sunt mediul in care se afla creatorul precum mediul am!iant social sau mediul am!iant natural. 9. Cultura si valoare. Valori fundamentale ale umanitatii. Cultura este definita ca ansam!lul varorilor existentente la un moment dat in societate.(alorile masoara nivelurile de civilizatie ale societatii,dimisioneaza capacitatile creatoare ale omului,dau sens si finalitate actiunilor sale.(aloarea reprezinta un raport intre un o!iect in genere si un su!iect care apreciaza o!iectul resprectiv.(aloarea esrte valoarea unui o!iect pentru un su!iect,pentru omul care evolueaza,apreciaza,nazuieste catre aceste determinari calitative pe care le poseda un o!iect,un fenomen.o idee.(ia!ilitatea si perenitatea unei valori culturale sunt conditionate de cantitatea si calitatea de cunoastere pe care o intruchipeaza.(aloarea este un moment central si esential al culturii,dar nu unicul.)a se refera la finalizarea umana a culturii,este o rezultanta sintetica a activitatii de cunostere.Cele doua momente se implica reciproc*valoarea e conditionata si precedata de cunostere,in creatia stiintifica,ca si in cea artistica,cunoasterea o!iectului supus investigatiei, a faptelor si poceselor din natura si societate sau din viata personala a oamenilor preced si conditioneaza faurirea unor valori culturale. +a rindul ei ,cunoasterea pleaca de la rezultate valorice deja do!indite de societate si duce cu necesitate la faurirea unor valori noi.(alorile fundamentale ale omenirii*mai "nt&i s-au constituit primele trei valori fundamentale, numite ,i valori etern-umane*-dev rul. .inele. /rumosul. +a acestea s-au ad ugat mai t&rziu ,i valorile sociale 'reptatea ,i +i!ertatea. 0dat cu acestea, revolu1iile !urgheze au avansat ,i valorile sociale )galitatea, /raternitatea, +egalitatea, care prezint de fapt decompoz ri ale primelor cinci valori fundamentale, dar cu aplica1ie "n domeniul social. 10. Cultura societilor preistorice. Formele religiozitii primitive credine! idei! "i practici religioase. #itologie. 2./ormele religiozitatii primitive*animismul-este credinta in spirite si suflet ,in fiinte nemateriale,animismul este un component nu numai al religiilor primitive dar si al religiilor mondiale.Ca si animismul magia este legata de anumite ritualuri si inchipuiri.3agia de asemenea devine o parte componenta a religiilor de mai tirziu./etisismul se aseamana cu magia si animismul ,fetisismul este atri!uirea calitatilor supranaturale o!iectelor neinsufletite si inchinarea lor .0riginea religiilor si anumitor forme ale ei este legata nu de un oarecare spatiu a!stratc ci de anumite fenomene concrete ,relatii si mod de viata.4na dintre cele mai vechi forme de manifestare 5totemismul,prin el se o!isnuieste a intelege credinta in legatura de rudenie supranaturala,care ar exista intre un grup de oameni si oarecare o!iecte materiale ,cel mai des animale si mai rar plante.3itologia de la !un inceput este legata de ritualurile magice si religioase,ea partial serveste drept !aza spirituala.3itologia reprezintaoperele fanteziei populare ,care reflecta in sine lamurirea personificata,naiva a factorilor lumii reale.

11. Cultura societilor preistorice. $rta primitiv. %ictura mural Cultura societatilor primitive este reprezentata de o perioada indelungata,fiind impartita in mai multe epoci*de piatra,de !ronz,de fier.In acesta perioada omul se deose!este de turma animalelor,pentru a supravietui est enevoie de munca colectiva.-tunci s-a dezvoltat industria de confectionare a insteumentelor de munca,s-a descoperit focul .In paleolitic intre memrii turmei a oamenilor apar relatii,care pot fi interpretate drept un inceput de relatii umane.6-au gasit morminte ale omului neandertal ,demonstrindune ca omul decedat nu era aruncat.3ai tirziu se formeaza comunitatea gentilica,grupurile care s-au format s-au unit in ginti,astfel apareau noi colective !azate pe legaturi de rudenie.In gospodarie pe prim plan era femeia.In dezvoltarea matriarhatului pot fi evidentiate doua stadii*timpurie si tirzie,pentru primul este caracteristica gospodaria de consum !azata pe vinatoare,famiilia era poligama,a doua perioada cind indeletnicirile de !aza erau agricultura,cresterea animalelor,vinatoarea,pescuitul./amilia monogama devine dominanta,!ar!atul fiind ales de femeie.$entru cultura societatii primitive un eveniment destul de important il constituie aparitia artei,apare aprox.- mii ani in urma.6e dezvolta gindirea si constiinta sociala,se formeaza !ogatia sentimentelor umane,apare necesitatea de a pastra,dezvolta si transmite acesta experienta spirituala.$entru ca sa apara arta ,oomenirea tre!uia nu pur si simplu sa invete sa minuiasca anumite instrumente ci cu ajutorul lor sa deseneze anumite imagini pe peretii pesterilor,sa emita sunete etc.'ansul magic din ajutorul vinatoarei ne demonstreaza ca apar alte ramuri alte artei.se formeaza arta cuvintului,muzicala,coreografica etc.$ictura murala- cele mai des picturile erau redate in pesteri,la inceput erau redate schematic,iar mai apoi ele devin mai realiste,sint reprezentate !a in miscare,!a in repaus,uneori imaginea animalelor era redata cu o singura culoare.In plan compozitional imaginile puteau fi redate in grup sau izolate. 1&. Civilizaiile 'xtremului (rient )ndia * Credine religioase Vedism! +ra,manism! -induism! +uddism! .ainism. Istoria Indie "n antichitate a parcurs dou etape distincte nu doar ca structur etnic , ci ,i ca tip de civiliza1ie ,i arie de constituire.Civiliza1ia Indusului 5 cercetat prin descoperirile de la 3ohendjo 'aro si 7arappa. 0 civiliza1ie de tip ur!an, cu o economie complex , !eneficiind de un intens schim! comercial, datorat ,i dezvolt rii unui lan1 de colonii de-a lungul traseelor de schim!. 0dat cu dezvoltarea a,ez rilor mai sus amintite undeva "n jurul anilor 89::;8:: a. Chr., civiliza1ia Indusului dezvolt ,i un sistem de scriere hieroglific .India arian 5 invazia arienilor nu este cauza principal a dispari1iei civiliza1iei Indusului, a,a cum s-a crezut ini1ial, ace,tia contri!uie al turi de condi1iile climatice 5 inunda1ii puternice ,i mi,c ri seismice f r precedent, "n perioada ;:::-<=:: a. Chr..>n India indo-arian regele era "nconjurat de reprezentan1ii a patru caste* ? 5 !rahmanii, ) 5 @shatriAa, 6 5 vaisAas, ( 5 sudras. Begele era un @shatriAa, consacrat ca suveran "n cursul unui ceremonial precedat de o serie "ntreag de pro!e* mersul pe o piele de tigru, prinderea unei turme de !oi, jocul cu zarurile, parcurgerea c lare a unui anumit spa1iu, sacrificiul calului ,i sacrificiuluman. 'up moarte era zeificat. #reptat vechile zeit 1i se transform ,i "m!rac atri!ute ,i concep1ii noi. Indra devinezeu protector al aristocra1iei, al statului, al autorit 1ii regale. Cap t "n1eles de %$rin1C, rege 5 st p&n, corespunz tor cu 3ele@ sau -don din lim!ile semitice.0dat cu noile concep1ii politice, apar ,i concepte religioase noi, elemente demonoteism, cum este cazul zeului $rajapati 5 unic ,i creator. +ra,manismul afirm c fiecare individ partcip la .rahma DCalea zeilorC, concept a!stract, principiu a!solut, atotcreator, for1 care domin totul, fondul primordial al oric rei realit 1i (0vidiu 'rim!a). "n concep1ia !rahmanist despre existen1 omul este identificat cu -!solutul, care este consu!stan1ial. #oate sufletele sunt de aceea,i esen1 , sufletul fiec ruia se confund cu sufletul lumii, cu (ia1a 4niversului. .rahmanismul afirm unitatea cosmicului cu psihicul individual. +udd,ismul "ntemeierea religiei este atri!uit lui .uddha care a rezumat doctrinele religioase "n patru adev ruri esen1iale. "ntreaga existen1 nu este dec&t durere ,i copilul are dreptate s pl&ng "nc de la na,tere. $rimul adev r constat existen1a suferin1ei. -l doilea adev r se reflect la cauza suferin1ei care este pl cerea. -l treilea adev r descoper posi!ilitatea "ncet rii durerii ,i suferin1ei. )ste necesar s -1i dep ,e,ti dorin1ele, pasiunile. -l patrulea adev r descrie calea m&ntuirii, care cuprinde = drumuri* existen1a dreapt , g&ndire dreapt , cuv&nt drept, ac1iune dreapt , efort drept, aten1ie dreapt , voin1 dreapt ,i concentrare dreapt . -induismul pretinde a fi o religie etern , deoarece constituie o explicare continu a lui 'umnezeu, a universului ,i a omului, a raporturilor omului at&t cu 4niversul, precum ,i cu 'umnezeu. 7induismul este un cod de conduit , care rezult "n mod logic din raporturile omului. /undamentul !uddhismului este dharma,legea divin care sufer ,i guverneaz orice fiin1 . .ainismul - este o religie din India postvedic , totodat un sistem filosofic autonom despre esen1a universal . 'octrina jainismului afirm , c universul f r "nceput ,i sf&r,it con1ine formele perisa!ile, care sunt produsele unei for1e externe. 6ufletele, fiind ve,nice ,i neperisa!ile, ",i des v&r,esc ne"ncetat "n l1area spre divinitate. Eainismul apare c& o reac1ie la !rahmanism de aceea unii cercet tori consider c jainismul ar fi fost ini1ial o sect !uddhist .