Sunteți pe pagina 1din 6

Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna

Joi, 17 Octombrie 2013 09:44

Dar care este aceast zi de odihn , Sâmb ta sau Duminica?S ascult m m rturia Sfintei Scripturi. A patra din cele zece porunci cere respectarea Sabatului, Sâmbetei, ca zi de odihn . E adev rat. Dar pentru cine s-a dat oare aceast porunc ?Ne spune Scriptura acest lucru? Da! Dumnezeu a zis lui Moise a a: Spune fiilor lui Israel a a: B ga i de seam s p zi i zilele mele de odihn , c ci acestea sunt semn între Mine i voi din neam în neam, ca s ti i c Eu sunt Domnul, Cel ce v sfin e te. P zi i deci ziua de odihn , c ci ea este sfânt pentru voi. Cel ce o va întina, acela s fie omorât; tot cel ce va face într-însa vreo lucrare, sufletul acela va fi st rpit din poporul Meu. ase zile s se lucreze, iar a aptea este zi de odihn , închinat Domnului; tot cel ce va munci în ziua odihnei va fi omorât. S p zeasc deci fiii lui Israel ziua odihnei, pr znuind ziua odihnei din neam în neam, ca leg mânt ve nic. Acesta este semn ve nic între Mine i fiii lui Israel, pentru c în ase zile a f cut Domnul cerul i p mântul, iar în ziua a aptea a încetat i s-a odihnit . (Ie irea 31, 13-17). Vedem deci, în primul rând, c Sabatul era pus ca semn ve nic între Dumnezeu i fiii lui Israel!

Spune undeva în Biblie c trebuie p zit acest semn i de cei ce nu sunt evrei? O, deisgur

c adventi tii vor încerca s dovedeasc prin r st lm ciri c Apostolii ineau Sabatul, dar

aceasta nu r spunde la întrebare: scrie în Biblie c cei ce nu sunt evrei trebuie s in Sabatul? NU NIC IERI ÎN BIBLIE NU SCRIE C UCENICII LUI HRISTOS TREBUIE S IN SÂMB TA! De ce?

S ne întoarcem la cuvintele Scripturii. C ci, dac vrem s îne elegem cu adev rat lucrurile, se

pune, firesc, întrebarea: de când a început a se ine Sâmb ta ca zi de odihn ? i c utând în cartea Ie irii, la capitolul 16, vedem c atunci când Dumnezeu a dat evreilor fugi i din Egipt mana, le-a dat i porunca de care ei pân atunci nu tiau nimic, de a ine Sâmb ta ca zi de

odihn . Atunci le-a spus Moise prima dat despre aceasta, i le-a explicat c ci nu în elegeau de ce primesc mai mult man Vinerea ca în celelalte zile c trebuie s in ziua a aptea ca zi de odihn . Avraam i to i Patriarhii pân la Moise nu au inut Sâmb ta! De ce? Pentru c erau sub blestem blestemul adus asupra omului de p catul str mo esc (1)

- i

Dumnezeu preg tise o nou posibilitate de ie ire de sub blestem, prin Leg mântul f cut pe mun ii Garizim i Ebal (Deuteronom 10, 11-22 i 11, 1-32, apoi capitolele 12-30). S-a pus atunci

înaintea urma ilor lui Avraam, Isaac i Iacob marii Profe i i Patriarhi, oamenii ale i ai lui

Dumnezeu binecuvântarea i blestemul. Dac ar fi putut alege omul binecuvântarea

avea cum s fie a a, c ci omul se pleac spre cele rele din tinere ile lui. De fapt, despre alegerea blestemului în locul binecuvânt rii a proorocit în Domnul i Moise, zicând:

Eu îi voi duce în p mântul cel bun, unde curge lapte i miere, dup cum M-am jurat p rin ilor

lor, i vor mânca, se vor s tura, se vor îngr a, se vor îndrepta spre al i dumnezei i vor sluji acelora, iar de Mine se vor lep da i vor c lca leg mântul Meu, pe care l-am dat lor (Deuteronom 31, 20). De aceea i Dumnezeu a zis: M-am jurat întru mânia Mea: nu vor intra întru odihna Mea!

(Psalmul 94, 12)

(Psalmul 94, 12). C ci nu puteau s intre în odihna Sa cei care pururea alegeau cele rele în locul celor bune! i ace tia erau cei mai buni dintre oameni! Cu atât mai mult nu puteau intra întru odihna lui Dumnezeu neamurile! Iat de ce Dumnezeu a hot rât o Nou Zi, la fel cum a dat o Lege Nou , c ci întru Hristos

prin urmare, nu puteau intra în odihna lui Dumnezeu . Pentru poporul evreu

dar nu

. C ci nu puteau s intre în odihna Mea!

Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna

Joi, 17 Octombrie 2013 09:44

toate s-au f cut noi. I

ar adventi tii, care pretind c Noul Testament nu arat c Dumnezeu a schimbat Sabatul

cu o alt zi a s pt mânii ,

mint.

Bine, dar Apostolii i ceilal i cre tini din primii ani ai Bisericii au inut Sabatul?Nu. De i Adventismul de Ziua a aptea are teologi care fac eforturi de nedescris pentru a schimba

faptele, în realitate biblia ne arat clar c primii cre tini nu serbau Sâmb ta ca zi a Domnului, ci

Duminica

ori nu cunosc Noul Testament, ori

. Cum a a?Oare nu se arat în Faptele Apostolilor respectarea Sâmbetei?Oare la Faptele

Apostolilor 13, 14, 42, 44; 17, 2; 18, 4 nu se arat c Sfântul Apostol Pavel a fost prezent în sinagog în ziua sabatului i a predicat pe Hristos atât la evrei cât i la neamuri? Ba da! i

tocmai asta dovede te clar c Sfântul Apostol Pavel nu pr znuia Sabatul.

a a?Simplu:

Legea lui Dumnezeu interzice lucrarea în Zi de Odihn . Care este lucrarea la care Hristos Dumnezeu chemase pe Apostoli? Veni i dup Mine i v voi face pescari de oameni (Marcu 1, 17). Iat deci lucrarea Apostolilor: aducerea oamenilor la Credin , vestirea Cuvântului lui Dumnezeu (2). i ce f cea Sfântul Apostol Pavel Sâmb ta?Era în biseric , la rug ciune, Frângerea pâinii (Liturghie) i agap ? Nu! El lucra! Atunci, când era la rug ciune, la Frângerea p inii i agap cu ceilal i cre tini?Duminica! Iat , în Faptele Apostolilor, la capitolul 20, se arat foarte clar c Ziua cea obi nuit a

cre tinilor pentru Liturghie (Frângerea pâinii) era nu sâmb ta, ci Duminica. C ci a stat Sfântul apostol Pavel împreun cu sfin ii ce-l înso eau, Luca, Sosipatru, Aristarh, Secundus, Gaius, Timotei, Tihic i Trofim în Troa apte zile! i nu au s vâr it Liturghia nici sâmb ta, nici joia, nici în alt zi, ci Duminica

Cum

!

De altfel, cum s-ar fi putut s vâr i Liturghia Sâmb ta, în sinagog , în mijlocul celor necredincio i? Sau cum ar fi putut participa Sfântul apostol Pavel la cre tineasca pr znuire a Zilei Domnului, dac era în sinagog sau în alte locuri, propov duind necredincio ilor? Nu putea. Nu putea s fie la slujba cre tin cât vreme era în adunarea celor necredincio i

. Vedem astfel c m rturia Bibliei este limpede: Sfin ii Apostoli lucrau Sâmb ta la convertirea necredincio ilor, iar Duminica s rb toreau cu Poporul lui Dumnezeu Ziua Domnului

.

Credem c nu e cazul a mai ad uga ceva, la aceast m rturie atât de clar .

tim totu i c activi tii adventi ti care înconjoar marea i p mântul s fac prozeli i sunt lungi la vorb , ca prin mult vorb rie s am geasc pe cei slabi. i pentru cei care doresc s ajute pe cei r ni i de vorbele cele am gitoare ale adventi tilor, mai l murim aici câteva din

r st lm cirea lor cu privire la Ziua Domnului.

- Astfel, ei transform cu obr znicie cuvântul scris la Marcu 2, 28 spre a se potrivi scopului urm rit de ei.

În originalul Bibliei, în greaca veche, st scris antropon cai tu sabaton s cuvânt cu cuvânt

( ostekirios estin o ios tu

). Tradu

Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna

Joi, 17 Octombrie 2013 09:44

,

versetul sun astfel

c

ci Domn este Fiul Omului i sabatului

.

Dup cum se vede i din traducerea exact , i din contextul întâmpin rii care conduce c tre acest afirma ie, rolul versetului e clar: afirm puterea lui Hristos i asupra Sâmbetei, ca

Domn

Cine este proclamat în Vechiul Testament ca Domn al Sâmbetei?Dumnezeu, desigur. Deci

acest text de fapt c Hristos este Dumnezeu. Dar ce fac teologii adventi ti?

De i este interzis a se t ia din Scriptur (Apocalipsa 22, 19), ei înl tur ,,k , adic ,, i . De asemenea, mai schimb i topica propozi iei, i, astfel modificat, versetul sun la adventi ti. c ci Fiul Omului este Domnul Sabatului ! La prima vedere ,,cam acela i sens. Schimbarea prea mic , dar în fapt este fundamental i

blasfemiatorie

se face astfel o corectare a Cuvântului lui Dumnezeu, ceea ce e destul de p cat. Ci i pentru c Iisus Hristos, Dumnezeul cel Atotputernic, este limitat aici la a fi ,,Domn al Sâmbetei , de parc nu ar fi i Domn al tuturor celorlalte zile!

Dincolo îns de aceasta, r mâne diferen a clar înre cuvântul adev rat l sat de Dumnezeu i t extul deformat de adventi ti pentru ale sus ine minciuna

.

- de asemenea, adventi tii sunt pu i în încurc tur de alt cuvânt biblic, de la Coloseni 2, 16-17, unde se spune clar. Nimeni deci s nu v judece pentru mâncare sau b utur , sau cu privire la vreo s rb toare, sau la lun nou , sau la sâmbete, care sunt umbr celor viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos.

În fa a unor cuvinte atât de clare, ce se poate spune? i totu i teologii adventi tii au g sit o solu ie

.

Dac în cazul textului de la Marcu 2, 28, scot un cuvânt din Biblie, în aceast situa ie adaug ! (S ne amintim de Apocalipsa 22, 18!) Astfel, la Levitic, capitolul 23, se vorbe te despre s rb torile Domnului, în care se vor face

adun rile sfinte (versetul 2). Între aceste s rb tori, prima este trecut Sâmb ta (aten ie!) iar apoi urmeaz altele, ca Pa tile, Cincizecimea etc. Atunci când spune cum s se serbeze aceste

s rb tori, pe lâng anume aspecte diferite dup s rb toare se prevede i odihna, dar f r a se folosi termenul de Sabat. Mai mult, se spune clar c , afar de zilele de odihn (sabatele)

Domnului i de celelalte legi care trebuiau inute de iudei, s se fac S rb toarea Corturilor cu odihn în ziua înt i i a opta (Levtic 23, 38-39).Iat deci c existau pe lâng Sabat i alte

s rb tori de odihn

. Nu doar pentru c

.

vrea s arate

Pentru a- i ap ra neadev rul,

. Ei bine, de i niciodat

aceste s rb tori nu sunt numite de Dumnezeu sabate, adventi tii adaug la Scriptur imagina ia lor, numindu-le sabate anuale

Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna

Joi, 17 Octombrie 2013 09:44

sau

sabate anuale ceremoniale .

Asemenea denumire NU EXIST ÎN BIBLIE, FIIND O RU INOAS N SCOCIRE ADVENTIST . De ce au n scocit aceasta? Pentru c nu doar în Coloseni 2, 16-17 se exprim Dumnezeu

asupra lipsei de seminfica ie a inerii sâmbetei pentru cei drept-credincio i, ci i în alte p r i,

chiar în Vechiul Testament! Iar adventi tii ce spun?

vorba de sabatele anuale, care erau parte din legea ceremonial , care a încetat cu venirea lui Iisus: Oare unde scrie a a ceva în Biblie? Nic ieri.

A a cum am v zut mai sus, Dumnezeu vorbe te în acela i loc despre Sabat i celelalte

s rb tori de odihn , f r a o declara pe una mai sfânt decât alta.

Aceast r st lm cire grosolan este doar o batjocorire a Scripturii, prin ad ugarea unor cuvinte care nu numai c nu se g sesc în Biblie, dar îi modific în elesul dup voia omului r t cit.

Mai mult, prin aceast r st lm cire ei î i dau pe fa i mai mult r t cirea i p catul. C ci despre aceste s rb tori se spune ca i despre Sabat: acesta este a ez mânt ve nic în neamul vostru, oriunde ve i locui itic 23, 14). i iar i spune Dumnezeu lui Moise:

acesta este a ez mânt ve nic în neamul vostru, în toate a ez rile voastre

(Levitic 23, 21). i repet acest cuvânt iar i iar (Levitic 23, 31 i 23, 41). Deci, de vreme ce, la fel cu Sabatul, sunt a ez mânt ve nic (iar Dumnezeu este Adev rul), atunci cei care in Sabatul sunt obliga i s in i aceste s rb tori. Iar dac nu le in, nu au scuz înaintea lui Dumnezeu, Care a spus evreilor c acestea sunt a ez mânt ve nic (1). În acest fel adventi tii se dovedesc de dou ori vinova i. Atât fa de Legea Nou pe care o înl tur cu anumite prescrip ii vechi-testamentare, ca Sabatul, oprirea de la anumite bucate etc., cât i fa de Legea Veche, pe care de asemenea o mutileaz dup cheful lor, împotriva Cuvântului lui Dumnezeu i îi nimicesc rostul de c l uz c tre Hristos.

Acolo este

(Lev

- Alt r st lm cire a adventi tilor este prilejuit de declara ia Sfântului Apostol Pavel: N-am

p c tuit cu nimic nici împotriva Legii Iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva

Cezarului . (Fapte 25, 8). C ci, se întreab adventi tii:

Dac ar fi c lcat Sabatul, cum ar fi putut face o asemenea afirma ie?

Simplu, pentru c Sabatul nu mai era s rb toarea Poporului lui Dumnezeu, a a cum am ar tat mai sus. Adventi tii nu în eleg asemenea afirma ii, i nici altele asemenea, pentru c sunt la fel cu fariseii din Sinedriul care voia s îl judece pe Sfântul Apostol Pavel. i aceia, când au auzit:

Eu sunt fariseu, fiu de farisei. Pentru n dejdea i învierea mor ilor sunt eu judecat, au crezut c este vorba de n dejdea r st lm cit pe care o aveau ei, i au început s se certe cu saducheii (Fapte 23, 6 - 9). Dar oare n dejdea lui Pavel era ca a fariseilor r t ci i? Pavel g sise pe Mesia cel ceresc, iar aceia a teptau un Mesia p mântesc. Pentru c ace ti farisei, ca i adventi tii i al i sectan i, se opreau doar la anumite p r i ale

Sfintelor Scripturi, r st lm cindu-le, i r st lm cind apoi i restul Scripturii spre a se potrivi cu

prima r st lm cire

. Deci Pavel avea alt n dejde decât a lor, dar ei pur i simplu nu puteau în elege acest lucru, ca adventi tii ast zi. Unde e adev rul în cuvintele: N-am p c tuit cu nimic nici împotriva Legii

Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna

Joi, 17 Octombrie 2013 09:44

Iudeilor, nici împotriva Templului, nici împotriva Cezarului (Fapte 25, 8)? În aceea c Legea Veche nu începe de fapt cu prescrpi iile date în timpul lui Moise, i nici nu se limiteaz la aceasta. Legea veche cuprinde i f g duin ele f cute lui Adam sau Avraam, de care unii r t ci i uit cu u urin

. C ci în f g duin a dat lui Avraam nu este nici Sabat, nici t iere împrejur, nici altceva de acest fel. Dar este f g duin a venirii mântuirii i a M ntuitorului; i aceast f g duin nu este doar acolo, ci în toat Legea Veche. Iar împlinirea f g duin ei este plinirea Legii: F g duin ele au

fost rostite lui Avraam i urma ului s u

de Dumnezeu în Hristos nu desfiin eaz Legea, care a venit dup patru sute treizeci de ani, ca

s desfiin eze f g duin a.

C ci dac mo tenirea este din Lege, nu mai este f g duin

, dar Dumnezeu I-a d ruit lui Avraam mo tenirea prin f g duin . Deci ce este Legea? Ea a fost ad ugat pentru c lc rile de lege, pân când era s vin

Urma ul, C ruia I s-a dat f g duin a, i a fost rânduit prin îngeri, în mâna unui mijlocitor

Care este Hristos. Deci un testament înt rit dinainte

este

deci Legea împotriva f g duin elor lui Dumnezeu? Nicidecum! C ci dac s-ar fi dat Lege care

poate s dea via a, cu adev rat dreptatea ar veni din lege i atunci ar fi desfiin at f g duin a. Dar Scriptura a închis toate sub p cat, pentru ca f g duin a s dea din credin a în Iisus Hristos

celor ce cred. (

s ne îndrept m prin credin . Iar dac a venit credin a nu mai suntem sub c l uz (Galateni 3, 16-25). Deci cum putea s fie Sfântul Apostol Pavel f r prihan dup Legea cea Veche, decât prin aceea c Îl urma pe Hristos? De aceea a i putut zice c nu a gre it nici fa de Lege, nici fa de Templu: pentru c toate acestea erau c l uz spre Hristos. i cea mai mare fidelitate fa de c l uz este ca, urmând sf tuirea ei, s ajungi la inta dorit . Hristos. i dac ai ajuns la int , nu pleci mai departe, r st lm cind sfaturile c l uzei, ca un orb care nu poate ie i de sub c l uz . C ci Hristos este Lumina Care a venit în lume s lumineze pe tot omul, iar Legea a fost doar c l uz spre El. Aceasta este de altfel alt dovedire a vinov iei adventi tilor, care in p r i din Lege, pretinzând în acela i c sunt cu Hristos. Ca i când ai putea fi în acela i timp pe drumul spre Ierusalim i în acela i timp s te afli i în mijlocul Ierusalimului. Ori e ti pe drum

c tre int , adic sub c l uz , ori e ti la int , i nu mai ai nevoie de vechea c l uz , care i-a împlinit menirea, aducându-te la int . i c Legea este sfânt i bun i dreapt tocmai prin aceasta o dovedim, prin faptul c a reu it cu adev rat s i împlineasc menirea i s ne duc la Hristos. i c tot ce am ar tat mai sus e adev rat o dovede te însu i Sfântul Apostol Pavel, cel invocat nedrept de adventi ti, când spune:

Eu, prin Lege, am murit fa de Lege, ca s tr iesc lui Dumnezeu. M-am r stignit împreun cu Hristos; i nu eu mai tr iesc, ci Hristos tr ie te întru mine. i via a mea de acum, în trup, o tr iesc în credin a în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit i S-a dat pe Sine însu i pentru mine. Nu lep d harul lui Dumnezeu; c ci dac dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit în zadar (Galateni 2, 19-21). - Alt atac asupra Adev rului vine de la adventi ti, ca urmare a discu iei asupra Legii Vechi, prin cuvintele. Dac Legea ar fi fost desfiin at , atunci fiecare ar fi fost liber s tr iasc o via iresponsabil , c lcând toate poruncile Legii, f r a putea fi tras la r spundere pentru aceasta . Aceast afirma ie r sucit amestec ame itor lucruri diferite spre am gi pe cei ne tiutori. Sau,

)

Astfel c Legea ne-a fost c l uz spre Hristos, ca

Ce spune Dumnezeu despre ZIua de Odihna

Joi, 17 Octombrie 2013 09:44

mai simplu spus, e o aiureal ! De fapt r spunsul la o asemenea afirma ie este foarte simplu, i este chiar cel dat de Sfântul Apostol Pavel galatenilor,

când le-a ar tat c f g duin a (venirii Legii Noi i a lui Mesia) a fost înainte de Legea lui Moise

.

Dar pentru a vorbi mai simplu, e de ajuns s spunem c desfiin area unei legi prin înlocuirea ei cu alta nu d nici o libertate iresponsabil . O asemenea libertate iresponsabil poate exista doar unde nu mai este nici un fel de lege! Or, cre tinii, de i nu mai sunt sub Legea Veche care era pentru cei neîmp ca i cu Dumnezeu sunt cet eni ai Împ r iei cerurilor, având Împ rat pe Hristos Dumnezeu i supunându-se cu credincio ie Legii Noi pe care Împ ratul a proclamat-o! Aceste lucruri sunt de altfel mai pe larg l murite de Dumnezeu în Epistola c tre Galateni i în alte scrieri ale Noului Testament. Ca i la punctul de mai sus, gre eala adventi tilor izvor te din limitarea pe care ei de la început o impun Bibliei, pornind de la ideea preconceput c Legea lui Moise trebuie ve nic respectat (cu excep ia p r ilor pe care ei, adventi tii, hot r sc c nu mai sunt valabile!) La aceast r t cire am r spuns mai sus prin Cuvântul lui Dumnezeu (Galateni 3, 1-29). i cei

care î i asum libert i iresponsabile, prin ciopâr irea adev rului, sunt chiar adventi tii, i cei asemenea lor.

- Mania adventi tilor în ceea ce prive te inerea Sâmbetei în locul Duminicii merge pân la a p

rooroci

c Sabatul va deveni punctul special de controvers în întreaga cre tin tate, iar autorit ile religioase i civile se vor uni s impun p zirea duminicii (Hellen White).

L s m la o parte folosirea termenului de cre tin tate care îi condamn deja pe adventi ti ca

fiind în afara ei.De fapt, poate fi privit (aceast utilizare) ca o simpl gre eal de limbaj. Dar în

ceea ce prive te

întemeietoarei adventismului sâmbetist, s spunem doar c oricine prive te realitatea poate vedea cât de mult s-a în elat . Nu doar c nu s-a impus nim nui renun area la Sabat (cu excep ia acelor prigonitori comuni ti care au prigonit mult mai tare inerea Duminicii i a celorlalte s rb tori ortodoxe), dar sâmb ta a devenit zi liber pentru tot mai multe ri, iar dreptul la alegerea zilei libere este prezent în legisla ia mai tuturor statelor democrate. La peste o sut de ani de la cuvintele lui Hellen White lucrurile merg pe cu totul alt cale decât i-a imaginat ea. Credem c este de ajuns cât s-a ar tat, pentru cine dore te s în eleag adev rul i s poat ap ra i de aceast r t cire adventist .

profe ia

preot Mihai-Andrei Aldea