Sunteți pe pagina 1din 12

COMUNITATEA ACELORA CARE NU AU NIMIC N COMUN

Ce este sau ce constituie o comunitate? n cartea sa The Community of Those Who Have Nothing in Common, Alphonso Lingis obser ! c! "comunitatea# este conceput! $e obicei ca %iin$ constituit! $intr&un num!r $e in$i i'i care au ce a (n comun ) o limb! comun!, un ca$ru conceptual comun ) *i care construiesc ce a (n comun+ o na,iune, o cetate, o institu,ie -Lingis .//0, i123 O instan,! special! a acestui tip $e comunitate este ceea ce Lingis nume*te cunoaterea specific a comunitii/comunitate raional -rational communit423 Aceast! cunoa*tere nu este constituit! pur *i simplu $intr&un %on$ comun $e obser a,ii *i ma1ime care 5usti%ic! anumite ac,iuni *i cre$in,e comune, ci pro$uce *i este pro$us! $e un $iscurs comun (ntr&un sens %oarte puternic -Lingis .//0, .6/23 n ca$rul cunoa*terii speci%ice comunit!,ii "perspecti ele -insights2 in$i i'ilor sunt %ormulate (n categorii uni ersale, ast%el (nc7t acestea sunt $eta*ate $e conte1tul celui care le&a %ormulat pentru prima $at!33338iscursul comun este 333 un sistem ra,ional (n ca$rul c!ruia, (n mo$ i$eal, tot ceea ce este spus implic! legile *i teoriile $iscursului ra,ional# -Lingis .//0, ..623 Apartenen,a la o comunitate ra,ional! le permite oamenilor s! orbeasc! (n calitate $e "agen,i ra,ionali#, a$ic!, (n calitate $e repre'entan,i "ai $iscursului comun# -Lingis .//0, ..623 C7n$ orbim (n calitate $e repre'entan,i ai cunoa*terii speci%ice comunit!,ii suntem anga5a,i (n ceea ce Lingis nume*te "limba59 orbire serioas! -serious speech2 -Lingis .//0, ..:23 ";erio'itatea const! (n greutatea imperati ului ra,ional care $etermin! ceea ce este $e spus# -Lingis .//0, ..:23 8e aceea, ceea ce contea'! (n limba5ul9 orbirea serioas! este ceea ce este spus3 Ne a*tept!m ca $octorii, eterinarii sau electricienii s! orbeasc! potri it regulilor *i principiilor $iscursului ra,ional al comunit!,ii pe care %iecare o repre'int!3 Aceasta presupune ca mo$ul (n care lucrurile sunt spuse ) "rostirea a ceea ce trebuie spus $e aceast! oce particular! a acestui orbitor anume# -Lingis .//0, ..:2 ) nu este esenial3 "Rostirea nu este esen,ial! (ntruc7t ceea ce trebuie spus e1ist! (n literatur!, (n

bibliotecile publice, iar $ac! nu, este implicat (n categoriile $eterminante, (n teoriile *i meto$ele $iscursului ra,ional# -Lingis .//0, ..:23 n ca$rul comunit!,ii ra,ionale noi suntem interschimbabili3 8e aceea, nu contea'! cine spune ce a, at7ta timp c7t ceea ce este spus, "are sens#3 Comunitatea ra,ional! o%er! in$i i'ilor o mo$alitate $e comunicare, $ar este o mo$alitate %oarte speci%ic!3 Este mo$alitatea "prin interme$iul c!reia cine a $epersonali'ea'! concep,iile *i cui a, le %ormulea'! (n termenii $iscursului ra,ional comun *i ce trebuie spus3# -Lingis .//0, ..<2 Nu a %i prea $i%icil $e recunoscut rolul e$uca,iei ) rolul *colii *i al altor institu,ii e$uca,ionale ) (n constituirea *i repro$ucerea comunit!,ilor ra,ionale3 Multe persoane ar putea sus,ine c! aceasta este sarcina principal!, poate singura a *colilor *i singurul moti pentru a a ea *coli3 C7n$ pri im e$uca,ia $in aceast! perspecti !, putem (n,elege c! *colile nu o%er! $oar o oce ele ilor, pro%esorii nu&i (n a,! pe ele i $oar s! orbeasc!3 =colile o%er! ele ilor o oce %oarte speci%ic!, a$ic! ocea comunit!,ilor ra,ionale repre'entate (n curriculum3 >rin %aptul c! o%er! ele ilor o oce, *colile nu numai c! legitimea'! anumite mo$alit!,i $e a orbi? (n acela*i timp, *colile $elegitimea'! alte mo$alit!,i $e a orbi3 -Aceasta, a*a cum sublinia'! sociologii e$uca,iei, e1plic! $e ce unii ele i trebuie s! se $e' e,e $e mai multe lucruri $ec7t al,ii pentru a a ea succes (n ca$ru l sistemului e$uca,ional23 Societatea modern: Comunitatea modern Lingis $escrie comunitatea ra,ional! (n primul r7n$ (n termeni epistemologici3 >entru el, comunitatea ra,ional! repre'int! (n principal o e1tensie a ceea ce cunoa*terea ra,ional! este, sau a ceea ce anumite grupuri consi$er! c! este cunoa*terea ra,ional! -a se e$ea, $e e1emplu, @loor ./A<? @arnes ./AA? Apple ./A/223 8ac! pri im i$eea comunit!,ii ra,ionale $intr&o perspecti ! mai $egrab! sociologic!, s&ar putea argumenta c! aceast! comunitate con,ine multe, $ac! nu toate, caracteristicile a ceea ce B4gmunt @auman consi$er! a %i societatea mo$ern! -33323 @auman $escrie societatea mo$ern! ca o %orm! $e organizare -state o% or$er23 El argumentea'! c! "proiectul# mo$ern a ea $rept scop s! elibere'e in$i i'ii $e "i$entitatea mo*tenit!# ast%el (nc7t s! le o%ere "bene%iciul unui (nceput absolut, s!&i pun! (n situa,ia $e i'iunile orbe*te ca un

repre'entant, un purt!tor $e cu 7nt, echi alent *i interschimbabil cu al,ii, relati la ceea

a alege liber tipul $e ia,! pe care $oresc s!&l tr!iasc!, s! monitori'e'e *i s! a$ministre'e acest tip $e ia,! prin interme$iul legilor 5uri$ice, %ormulate $e o putere legitim!#3 -@auman .//C, :6D2 ;tatul mo$ern9Eorma mo$ern! -$e organi'are2 a rut s! elibere'e in$i i'ii $e situa,ia lor premo$ern!3 ;ingura mo$alitate $e a %ace acest lucru a %ost prin ri$icarea in$i i'ilor la ce a care se a%l! dincolo de orice tradiie3 Aceasta nu (nseamn! $oar c! statul9%orma $e organi'are trebuia s! se anga5e'e (ntr&o %orm! sistematic! $e "$iscre$itare, $e'a uare *i $e'r!$!cinare a puterilor interme$iare ale comunit!,ilor *i tra$i,iilor3# -@auman .//C, :6D2 (nseamn! *i c! statul trebuia s! %ie (n$rumat $e o singur! i'iune post&tra$i,ional! pentru a stabili %orma $e organi'are post&tra$i,ional!3 nc! o $at!, nu ar %i prea $i%icil s! recunoa*tem rolul e$uca,iei mo$erne (n ca$rul acestui e%ort, $eoarece e$uca,ia mo$ern! a %ost (n,eleas! ca (ncercarea $e a $uce copiii *i ele ii "$incolo $e pre'entul *i $e particularul# -@aile4 ./F02 i$entit!,ii lor mo*tenite, (n or$inea regatului ra,ional al societ!,ii mo$erne3 ntr&a$e !r, i$ealul e$uca,iei mo$erne, a*a cum am ar!tat (n capitolele prece$ente, este $e a "elibera# copiii *i ele ii $in situa,iile lor locale, istorice *i culturale pentru a&i pune (n contact cu un punct $e e$ere general, ra,ional -a se e$ea @iesta :66:b23 Ceea ce este important (n leg!tur! cu $escrierea pe care @auman o %ace societ!,ii mo$erne nu se re%er! $oar la %aptul c! ne o%er! o imagine mai empiric! $espre cum ar ar!ta o comunitate ra,ional!, $ar *i sugerea'! c! societatea mo$ern! poate %i (n,eleas! (n ultim! instan,! ca -o2 comunitate ra,ional!3 El este capabil *i s! arate cum aceast! comunitate, comunitatea ra,ional! a societ!,ii mo$erne, poart! cu sine o abor$are %oarte speci%ic! a ceea ce se a%l! (n a%ar! *i este alt%el $ec7t ea, a$ic! strinul3 n con%ormitate cu @auman, str!inii sunt aceia "care nu se potri esc cu harta cogniti !, moral! sau estetic! a lumii#3 -@auman .//C, :662 @auman sus,ine c! orice comunitate (*i pro$uce proprii str!ini3 El accentuea'! c!, (ntruc7t societatea mo$ern! se %un$amenta pe o singur i'iune, post&tra$i,ional!, aceasta ar putea s! nu acor$e nici un loc str!inilor pe care (i pro$uce -*i ne&am putea re%eri *i la pre'ent23 "Uni ersali'area progresi ! a con$i,iei umane# -@auman .//C, :6:2 pe care @auman o (n,elege $rept caracteristica $e%initorie a societ!,ii mo$erne *i a mo$ernit!,ii (n general, se ocup! cu str!inii pe care (i pro$uce (n $ou! mo$alit!,i $i%erite, $e*i legate3 >rima strategie a %ost una a asimil!rii, o strategie pe

care @auman o caracteri'ea'! ca %iin$ antropofag -ceea ce literalmente (nseamn! m7nc!tor $e oameni2+ "anihilarea str!inilor prin $e orare *i apoi trans%ormarea lor metabolic! (ntr&o ,es!tur! in$istinct! $e propria sa ,es!tur!#3 -@auman .//C, :6.2 Cealalt! strategie a %ost antropoemic+ "vomarea str!inilor, i'gonirea lor $incolo $e limitele lumii organi'ate, oprirea oric!rei comunic!ri cu aceia $in interior# -@auman .//C, :6.23 Aceasta este strategia e cluderii, o strategie care are $rept re'ultat %inal $istrugerea %i'ic! a str!inilor -*i poate c! este alabil *i (n pre'ent23 ;ingura op,iune care nu a %ost luat! (n consi$erare a %ost aceea a coe istenei permanente cu str!inul3 ">ragmatica con ie,uirii cu str!inii#, a%irm! @auman, "nu a %ost luat! (n seam! ca un proiect serios#3 -@auman .//C, :6:23 8oresc s! accentue' c! a%irma,iile anterioare ) *i cele care urmea'! ) nu or s! sugere'e c! str!in!tatea sau toat! 'ona ocupat! $e cel!lalt sunt bune prin ele (nsele *i trebuie consi$erate aloroase *i respectate $oar pentru c! repre'int! str!inul, pe cel!lalt3 ;unt (ntreb!ri reale *i $i%icile care se cer puse, $e e1emplu, limitele toleran,ei ) cine trebuie s! tolere'e pe cine? Cea mai important! lec,ie $e (n !,at $in $iscu,ia anterioar! se re%er! la mo$alitatea (n care @auman ne a5ut! s! (n,elegem cum este pro$us str!inul ca re'ultat al unei construc,ii speci%ice a ceea ce ne apar,ine, este corect, %amiliar, ra,ional3 Aceasta nu presupune c! tot ceea ce este str!in este *i bun3 Ceea ce este consi$erat str!in, se poate obser a, $epin$e $e ceea ce este consi$erat %amiliar3 Cu alte cu inte, str!inul nu este nicio$at! o categorie natural!3 Strinul postmodern 8ac! om combina i$eile lui Lingis $espre comunitatea ra,ional! cu $escrierea pe care @auman o %ace societ!,ii mo$erne, putem obser a c! $in punctul $e e$ere al acestei comunit!,i ) a$ic!, pentru aceia care sunt !n interiorul comunit!,ii ) aceia cu care nu a em nimic (n comun, str!inii, apar ca o problem!, ce a ce trebuie (n ins, %ie prin trans%ormarea str!inului (n ce a similar nou!, %ie prin trans%ormarea str!inului, sau a straniet!,ii str!inului, (n ce a in i'ibil3 Nu ar trebui s! se uite c! conclu'ia (n con%ormitate cu care str!inii sunt o problem! se spri5in! pe presupo'i,ia c! comunitatea ra,ional! este singura %e'abil!, singura comunitate posibil!, a$ic!, (n termeni normati i, "cea mai bun! $intre lumile posibile#3 Unii oameni ar putea s! sus,in! c! aceasta *i este situa,ia, iar moti ul pe care l&ar putea in oca ) un

moti "e$uca,ional# ) este acela c! o persoan! cap!t! oce, cap!t! abilitatea $e a orbi $oar $ac! $e ine membr! a comunit!,ii ra,ionale3 n reme ce ap!r!torii comunit!,ii ra,ionale ar putea s! nu %ie $e acor$ cu i$eea c! comunitatea ra,ional! poate e1ista $oar $ac! $istruge str!inul, ei ar putea %i $e acor$ cu concep,ia asimil!rii3 ->oate c! ei sunt incapabili s! (n,eleag! c! aceast! concep,ie implic! $e asemenea *i anihilarea3 >oate c! ei or s! sus,in! c! acesta este pre,ul care trebuie pl!tit pentru "uni ersali'area progresi !# a umanit!,ii *i a con$i,iei umane23 R!spunsul lui @auman la linia anterioar! $e g7n$ire este par,ial empiric, prin %aptul c! el sus,ine c! societatea noastr! "postmo$ern!# s&a schimbat at7t $e mult (nc7t nu mai este iabil s! sus,ii c! str!inul poate %i ,inut a%ar!3 ;tr!inul postmo$ern, scrie el, "se a%l! aici# -is here to sta42 -@auman .//C, :.D23 Cu un ton mai $egrab! optimist, @auman argumentea'! chiar c! societatea postmo$ern! a $e enit heterofil -heterophilic2 -@auman .//C, :.D2 $eoarece "timpurile noastre postmo$erne sunt marcate $e o (n,elegere aproape uni ersal! a realit!,ii c! $i%eren,a nu este numai $e nee itat, $ar este *i bun!, pre,ioas!, trebuie prote5at! *i culti at!#3 -@auman .//C, :.02 El se gr!be*te s! a$auge c! aceste i$ei nu ar trebui s! con$uc! la reinstaurarea pluralit!,ii premo$erne a "triburilor#, $eoarece (n acest ca' esen,ialismul proiectului mo$ern, i$eea mo$ern! c! (n ultim! instan,! e1ist! o singur! mo$alitate corect! $e a %ace *i $e a g7n$i, ar putea %i (nlocuit! $oar printr&o alt! %orm! $e esen,ialism "(n ca$rul c!ruia re&legitimarea se trans%orm! (ntr&o nou! $e&legitimare, iar emanciparea (ntr&o nou! opresiune3# -@auman .//C, :.C2 @auman e$e o "*ans! emancipatoare genuin!# (n postmo$ernitate, "*ansa $e a $epune armele, $e a suspen$a h!r,uielile $e la grani,e pentru a&i ,ine pe str!ini $eparte, $e a (nl!tura alte 'i$uri asemenea aceluia al @erlinului, menite s! p!stre'e $istan,a *i s! separe#3 -@auman .//C, :.<2 8ar aceast! *ans! nu const! "(n celebrarea grani,elor etnicit!,ii sau (n tra$i,ii tribale genuine sau in entate#3 -@auman .//C, :.<2 Nu const! (n (ntoarcerea la %orme ale unei "comunit!,i puternice# $e tipul comunit!,ii ra,ionale, ci mai $egrab! (n " $ucerea la bun s%7r*it a operei mo$ernit!,ii $e $istrugere a ca$relor tra$i,ionale, prin $e' !luirea procesului complicat $e %ormare $e sine al subiectului, prin $e' !luirea con$i,iilor libert!,ii in$i i$uale care333constituie nucleul $ur al cet!,eniei#3 -@auman .//C, :.<2

Ceea ce @auman sus,ine aici este c! *ansa emancipatoare genuin! a postmo$ernismului nu const! (ntr&un "tribalism nou# (n ca$rul c!ruia s! ne a%irm!m propriile noastre i$entit!,i tribale3 n schimb, este ne oie $e o conectare la (ntrebarea ce (nseamn! s! %ii subiect, care, pentru @auman, are $e&a %ace cu libertatea *i cet!,enia3 Aceast! ultim! leg!tur! ) pe care @auman o e1plorea'! mult mai $etaliat (n "ostmodern #thics -@ auman .//D? a se e$ea @iesta :660a2 ) sugerea'! c! subiecti itatea, a %i subiect, nu este ce a care s! aib! leg!tur! cu tribul c!ruia (i apar,inem -cu alte cu inte, nu este $espre i$entitatea noastr!2, ci are $e&a %ace cu a ac,iona (n spa,iul public, spa,iu (n ca$rul c!ruia suntem cu al,ii ) sau, (n termenii lui @auman, suntem cu strinii3 El scrie+ "=ansa con ie,uirii umane -(mpreun!2 $epin$e $e $repturile str!inului *i nu $e r!spunsul la (ntrebarea cine este (n$rept!,it ) statul sau tribul ) s! $eci$! cine sunt str!iniiG#3 -@auman .//C, :.<2 >entru @auman, posibilit!,ile emancipatoare ale postmo$ernit!,ii sunt $e g!sit (n "calitatea noastr! $e membri# ai unei comunit!,i $i%erite, o comunitate (n ca$rul c!reia, (ntr&un anume sens, to,i suntem str!ini pentru ceilal,i3 Aceasta este comunitatea celor care nu au nimic (n comun, $e care orbea Lingis3 Comunitatea acelora care nu au nimic n comun Abor$area lui @auman ri$ic! mai multe (ntreb!ri3 La ni el general se pune problema cum ar trebui s! (n,elegem aceast! "comunitate %!r! comunitate# -8erri$a .//A23 La un ni el mai speci%ic se pune problema ocii+ Ce %el $e oce, ce %el $e orbire -speech2 *i ce %el $e a orbi sunt posibile $incolo $e limitele comunit!,ii ra,ionale? =i mai e1ist! *i problema a ceea ce poate, sau trebuie s! %ac! e$uca,ia (n aceast! constela,ie3 >entru a g!si un r!spuns la primele $ou! (ntreb!ri ne (ntoarcem $in nou la Lingis3 Comunitatea ra,ional! este constituit! $intr&un limba5 comun *i $intr&o logic! comun!3 Ea ne o%er! o oce, $ar numai o oce repre'entati !3 Comunitatea ra,ional! ne legitimea'! s! orbim, $ar numai cu limba5ul *i (n logica comunit!,ii3 8e asemenea, contea'! ceea ce spunem, $ar nu contea'! cine spune, $eoarece (n ca$rul comunit!,ii ra,ionale suntem interschimbabili3 Ce (nseamn! atunci s! orbe*ti "(n a%ara# comunit!,ii ra,ionale? Ce oce putem utili'a $ac! rem s! orbim cu un str!in, cu cine a cu care nu (mp!rt!*im o limb! comun!?

<

Lingis e1aminea'! $ou! ca'uri limit! pri in$ comunicarea pentru a g!si un r!spuns la aceast! problem!3 Un ca' se re%er! la situa,ia (n care ne a%l!m cu cine a care este pe moarte3 Ce poate spune cine a (ntr&o ast%el $e situa,ie? Orice ar (ncerca cine a s! spun! ar suna lipsit $e sens *i absur$3 8ar important (ntr&o ast%el $e situa,ie, sus,ine, Lingis, nu este ceea ce spui3 Aceasta aproape c! nu contea'! ) $e*i toat! lumea *tie c! nimeni nu rea s! spun! lucruri care nu se cu in spuse (n ast%el $e situa,ii3 Ceea ce contea'! cel mai mult, singurul lucru care contea'! este c! spui ce a3 n acest ca' problema nu este c! o persoan! nu are abilitatea $e a orbi sau c! nu *tie care sunt lucrurile care se spun, pentru c! nu are e1perien,! cu ast%el $e situa,ii3 >roblema este "c! limba5ul (nsu*i nu are putere#3 -Lingis .//0, .6F2 E1ist! $ou! mo$alit!,i prin care aceast! situa,ie $i%er! $e comunitatea ra,ional! care ne (n$rept!,e*te s! orbim *i ne (n'estrea'! cu o oce3 >rima $i%eren,! este c! (n aceast! situa,ie nu prea contea'! ceea ce spui, ci este important c! tu spui ce a, c! orbe*ti3 Aceasta implic! mai $eparte c! ocea cu care orbe*ti cu cine a cu care nu ai nimic (n comun nu este una (mprumutat! sau repre'entati !, ci trebuie s! %ie ocea ta, *i nu a altcui a3 Cel!lalt ca' limit! $e care orbe*te Lingis este acela (n care o persoan! se a%l! la (nceputul limba5ului, nu la s%7r*it+ situa,ia (n care p!rin,ii comunic! cu copiii %!r! a bene%icia $e spri5inul limba5ului, al logicii *i a ocii comunit!,ii ra,ionale, $eoarece prima comunicare se pro$uce !naintea acestei comunit!,i3 nc! o $at!, aceasta este o situa,ie (n care p!rintele nu poate orbi copilului cu ocea (mprumutat! sau repre'entati ! a comunit!,ii ra,ionale3 Ceea ce se cere (ntr&o ast%el $e situa,ie este ca p!rintele s! r!spun$! copilului *i s!&*i asume responsabilitatea pentru copil (ntr&un mo$ unic, lipsit $e prece$ent, aproape nou3 Lingis $escrie aceast! (nt7lnire ast%el+ "Este ultima 'i cal$! a toamnei? mama trebuie s! mearg! (n parc cu copilul3 Ea a uitat $e toate scrisorile pe care trebuie s! le scrie *i con%erin,a pe care trebuie s! o preg!teasc! (n acest HeeIen$? ea a uitat $e to,i prietenii3 Ea este cu totul absorbit! $e sarcina sa3 Ea st! l7ng! balt! *i un curcubeu lic!re*te $easupra %7nt7nii (n soarele $e toamn! t7r'ie3 Ea (*i a,inte*te pri irea la curcubeul $in balt!3 Are ochii larg $eschi*i, lic!rin$, cu un aer $e 5ubila,ie pe %a,!3 Trebuie s!&*i (n$repte ochii c!tre aceast! 'i3 Are ochii prea tineri pentru a putea s! a$! curcubeul pe cer3 Anul iitor a %i prea t7r'iu? a %i la gr!$ini,!, cu ochii $e5a obosi,i $e curcubeiele electronice $e pe ecranele tele i'oarelor? a trebui s! se uite (n c!r,i cu po'e (nso,ite $e literele al%abetului3 Ja trebui s!&*i a,inteasc! pri irea asupra lor *i s!&i (n e,e s! le a$!3 Trebuie s!&i (n e,e cu 7ntul+ curcubeu3 Curcubeul (n %7nt7n!3

El trebuie s! (n e,e cu 7ntul *i mirarea3 Ea este (n (ntregime concentrat! asupra $i%icult!,ii *i urgen,ei sarcinii3 Ea pri e*te cu an1ietate *i 5ubila,ie la mirarea care&i umple ochii, ochi ume'i, p7n! c(n$ ea e$e curcubeul (n ei3# -Lingis .//0, ..<&..A2 Cine orbe*te (n aceste situa,ii limit! c(n$ noi nu ne putem raporta la ocea

repre'entati ! a comunit!,ii ra,ionale? Lingis scrie+ "Ce este ceea ce orbe*te (n aceste situa,ii terminale *i inaugurale? Nu eul ca spirit ra,ional, ca repre'entant al ra,iunii uni ersale care pose$! categoriile apriori *i %ormele apriori ale organi'!rii ra,ionale a impresiilor sen'oriale3 Ceea ce orbe*te este cine a, (n materialitatea sa $e p!m7ntean3# -Lingis .//0, ..A2 Aceasta presupune c! atunci c7n$ orbesc cu ocea comunit!,ii ra,ionale, nu eu orbesc (n realitate3 Jocea mea este ocea interschimbabil! a comunit!,ii ra,ionale3 8ar atunci c7n$ orbesc cu str!inul, c7n$ m! e1pun eu (nsumi str!inului, c7n$ reau s! orbesc (n comunitatea celor care nu am nimic (n comun, atunci trebuie s!&mi g!sesc propria oce, eu trebuie s! orbesc ) *i nimeni altul nu poate %ace acest lucru (n locul meu3 Cu alte cu inte, este acea mo$alitate $e a orbi care m! constituie pe mine ca in$i i$ unic ) ca eu, cum nu mai este altul3 Limbajul responsabilitii 8e*i acum putem (n,elege cine este cel care trebuie s! orbeasc! (ntr&o (nt7lnire cu str!inul, trebuie s! mai spunem c7te ce a $espre limba5ul care poate %i utili'at (n aceast! (nt7lnire3 Ce este ceea ce putem spune c7n$ orbim cu noi (n*ine, $incolo $e limitele comunit!,ii ra,ionale? Ce limba5 putem utili'a? Jreau s! sugere' c! limba5ul pe care (l utili'!m (n ast%el $e (nt7lniri nu ar trebui (n,eles ca limba5 (n sensul unui set $e cu inte *i e1prim!ri3 Ceea ce contea'! nu este con,inutul a ceea ce spunem, ci ceea ce este fcut3 =i ceea ce este %!cut, ceea ce are ne oie s! %ie %!cut, *i pot numai eu s! %ac, este s! rspund str!inului, s! am $isponibilitatea $e a rspunde *i $e a %i responsabil (n leg!tur! cu ceea ce str!inul m! (ntreab!3 ;!&l cit!m pe Lingis (nc! o $at!+ "Cel!lalt se (ntoarce c!tre mine *i (mi orbe*te? el sau ea m! (ntreab! ce a3 Cu intele lui -ei2, pe care le (n,eleg $eoarece sunt cu intele propriei mele limbi, solicit! in%orma,ii *i in$ica,ii3 Ele solicit! un r!spuns care s! %ie responsabil, care s! o%ere moti e pentru propriile lor moti e *i care s! o%ere un anga5ament pentru r!spunsul care este solicitat3 8ar mai (nt7i m! (nt7mpin! cu un apel pentru (n,elegere3# -Lingis .//0, .D6&.D.23

"Limba5ul# cu care putem orbi cu str!inul, "limba5ul# care ne o%er! propria noastr! oce, singular!, unic! este, cu alte cu inte, limba5ul (n,elegerii *i responsabilit!,ii3 Nu contea'! ce cu inte utili'!m ) $eoarece, (ntr&un anume sens, nu e1ist! cu inte3 Contea'! $oar c! r!spun$em, c! ne asum!m responsabilitatea, c! ne asum!m responsabilitatea noastr3 Aceasta (nseamn! c! comunitatea acelora care nu au nimic (n comun, comunitatea str!inilor, comunitatea %!r! comunitate, este $e natur! etic!3 Comunitatea acelora care nu au nimic (n comun este constituit! prin r!spunsul pe care (l o%erim str!inului, unul care (ntreab!, caut! ) re en$ic! -$eman$s2, cum ar spune Le inas ) r!spunsul meu, care caut! s! au$! ocea mea, unic!3 ;ingura mo$alitate (n care putem orbi cu propria noastr! oce este atunci c7n$ nu utili'!m cealalt! oce a noastr!3 Aceasta (nseamn! c! "cealalt! comunitate# este o "comunitate care pretin$e ca cine a care are propria sa i$entitate coumunitar!, care (*i pro$uce propria sa natur!, care se e1pune pe sine (nsu*i aceluia cu care nu are nimic (n comun, str!inul#3 -Lingis .//0, .62 Lingis sublinia'! c! a se e1pune pe sine (nsu*i str!inului, a se e1pune "unui imperati # -Lingis .//0, ..2, nu este ce a ce se %ace cu inteligen,a ra,ional! proprie3 Cu alte cu inte, r!spunsul nostru nu se %un$amentea'! pe cunoa*terea celuilalt3 Nu *tim mai (nt7i pentru ce ne asum!m responsabilitatea, urm7n$ ca $up! aceea s! $eci$em s! ne asum!m aceast! responsabilitate3 Cu alte cu inte, limba5ul responsabilit!,ii nu are (n e$ere calculul3 ntr&un sens %un$amental, acest limba5 este %!r! %un$ament *i nelimitat3 8erri$a e1plic!+ "C7n$ c!rarea este limpe$e *i $at!, c7n$ o anume cunoa*tere $eschi$e $rumul (nainte, c7n$ $eci'ia este $e5a luat!, (ntr&un anume sens se poate spune la %el $e bine c! nu este nimic $e %!cut? cu bun! *tiin,! *i iresponsabil cine a aplic! sau implementea'! un program3333Ac,iunea este o consecin,! a aplic!rii unei cunoa*teri sau a unui InoH&hoH3 Este orba $e o tehnologie a eticii *i a politicii3 8incolo $e or$inea ra,iunii sau $eci'iei practice, ea (ncepe s! %ie iresponsabil!3# -8erri$a .//:, 0C23 Comunitatea raional i cealalt comunitate O remarc! %inal! (n ca$rul acestei e1plor!ri a i$eii "comunit!,ii# este c! comunitatea ra,ional! *i "cealalt!# comunitate nu ar trebui (n,elese ca %iin$ $ou! comunit!,i separate *i, $e asemenea, nu ca $ou! op,iuni $in care putem alege3

Nu se poate nega importan,a comunit!,ii ra,ionale ) sau a comunit!,i lor ra,ionale ) (ntruc7t ele %ac posibile anumite mo$alit!,i $e a orbi3 Ar trebui, $esigur, s! nu uit!m c! este orba $e o mo$alitate repre'entati ! $e a orbi3 8e asemenea, ar trebui s! nu uit!m c! $e %iecare $at! c7n$ se constituie o comunitate ra,ional!, aceasta trasea'! o linie $e grani,!, creea'! un (n!untru *i un a%ar!3 Lingis scrie+ "Comunitatea care pro$uce ce a (n comun, care stabile*te a$e !rul *i care stabile*te acum un uni ers tehnologic al simulacrului e1clu$e s!lbaticii, misticii, psihoticii ) le e1clu$e rostirile *i corpurile3# -Lingis .//0, .D2 8e aceea, Lingis a%irm! c! celelalte %orme $e comunitate se mani%est! (n !ntreruperile care apar (n munca *i e%orturile comunit!,ii ra,ionale3 Cealalt! comunitate " re ine,333$eran5ea'! comunitatea ra,ional!, ca o umbr!, ca o $ublur! a sa3# -Lingis .//0, .62 Ea tr!ie*te "(n!untrul# comunit!,ii ra,ionale, ca o posibilitate constant! *i se mani%est! ime$iat atunci c7n$ cine a r!spun$e celuilalt, straniet!,ii celuilalt, elementelor str!ine ap!rute (n rela,ia cu $iscursul *i logica comunit!,ii ra,ionale3 ;e mani%est! atunci c7n$ cine a orbe*te cu propria sa oce, cu ocea care este unic!, singular! *i %!r! prece$ent3 Jocea care nu a mai %ost au'it! nicio$at! (nainte3 Comunitatea educaiei E1plorarea anterioar! a i$eii $e "comunitate# e i$en,ia'! c! e1ist! -cel pu,in2 $ou! mo$alit!,i $i%erite $e a (n,elege ceea ce ar (nsemna s! str!ie*ti (mpreun! cu ceilal,i3 Am7n$ou! %ormele $e comunitate %urni'ea'! un "a intra (n comunicare# -Lingis .//0, ..<2, $ar $i%eren,a esen,ial! const! tocmai (n mo$ul (n care cele $ou! comunit!,i ne permit s! orbim3 Nu este orba numai $e $i%eren,a c! (n comunitatea ra,ional! contea'! ceea ce este spus, (n reme ce, (n cealalt! comunitate contea'! cine orbe*te3 Este orba *i $espre %aptul c! (n comunitatea ra,ional! ocea noastr! este o voce reprezentativ, (n reme ce, (n cealalt! comunitate, orbim (ntr&o mo$alitate care este a nostr, unic! *i %!r! prece$ent3 Aceasta (nseamn!, la r7n$ul s!u, c! noi intr!m (n lume ca %iin,e unice *i singulare ) *i nu ca instan,e ale unei "%orme# mai generale a ceea ce (nseamn! s! %ii uman ) prin anga5amentul nostru cu cealalt! comunitate, a$ic! prin mo$ul (n care ne e1punem (n %a,a a ceea ce este str!in, a ceea ce este cel!lalt3 n trecere, am men,ionat $e5a o cone1iune (ntre comunitatea ra,ional! *i e$uca,ie, sus,in7n$ c! %unc,ia cea mai i'ibil! a *colilor pare s! %ie aceea $e a intro$uce9ini,ia

.6

copiii *i ele ii (n comunitatea ra,ional!3 Cele $ou! %orme $e comunitate pe care le&am $i%eren,iat (n acest capitol pot %i *i ele conectate cu cele $ou! abor$!ri ale (n !,!rii pe care le&am intro$us (n capitolul .3 Am sus,inut acolo c! concep,ia cea mai r!sp7n$it! ) *i probabil cea mai in%luent! ) $espre (n !,are, $escrie (n !,area (n termeni $e achiziie+ achi'i,ia a ce a e1tern, cunoa*tere, alori, abilit!,i, ce a care a e1istat (nainte $e actul (n !,!rii *i care $e ine posesia celui care (n a,!, ca re'ultat al (n !,!rii3 8e*i e1ist! multe teorii $i%erite cu pri ire la acest tip $e (n !,are, merg7n$ $e la e1plica,ii ale (n !,!rii (n termenii unor schimb!ri (n creier, p7n! la e1plica,ii ale (n !,!rii ca un e%ort (n (ntregime social, toate aceste teorii se spri5in! pe i$eea (n !,!rii ca achi'i,ie3 I$eea (n !,!rii ca achi'i,ie se potri e*te %oarte bine comunit!,ii ra,ionale3 Cine a poate, (ntr&a$e !r, sus,ine c! singura mo$alitate prin care in$i i'ii pot $e eni membri ai comunit!,ii ra,ionale este prin interme$iul achi'i,iei %ormelor cunoa*terii, a logicii *i a alorilor care alc!tuiesc comunitatea ra,ional!3 =i mai $eparte, cine a poate sus,ine c! sistemele e$uca,ionale $in multe ,!ri se %un$amentea'! e1act pe aceast! i$ee3 E1ist! *i o alt! mo$alitate $e a (n,elege (n !,area, una care nu pri e*te (n !,area (n termeni $e achi'i,ie a ce a care e1ist! $e5a, ci o (n,elege ca r!spuns, ca r!spuns la o "problem!#3 8ac! ne raport!m ast%el la (n !,are, putem spune c! cine a a (n !,at ce a nu atunci c7n$ este capabil s! copie'e *i s! repro$uc! ce a care e1ist! $e5a, ci atunci c7n$ r!spun$e la ce a care nu (i este %amiliar, ce a care este $i%erit, care pro oac!, irit!, chiar perturb!3 n acest ca' (n !,area $e ine un act $e crea,ie sau $e in en,ie, un proces prin care ce a nou este a$us pe lume+ r!spunsul propriu, unic al cui a3 ;unt (nclinat s! cre$ c!, $in punct $e e$ere e$uca,ional, acest tip $e (n !,are este %orma cea mai important! *i semni%icati !, (ntruc7t are $e a %ace cu mo$alit!,i prin interme$iul c!rora ne a%irm!m (n lume ca %iin,e singulare, unice3 Ca e$ucatori, nu ar trebui nici s! neg!m, nici s! uit!m c! tr!im (ntr&o lume $e comunit!,i ra,ionale, c! aceste comunit!,i sunt importante pentru scopuri speci%ice *i c! principalul moti pentru care a em *coli, cel pu,in $in punct $e e$ere istoric, este pentru a repro$uce lumea comunit!,ilor ra,ionale3 8ar, $e asemenea, nu ar trebui s! uit!m c! (n ia,! mai contea'! *i altce a ) *i c!, (n ultim! instan,!, nu contea'! repro$ucerea comunit!,ilor ra,ionale, ci posibilitatea a%irm!rii *i e1isten,ei celeilalte comunit!,i3 8ac! cealalt! comunitate nu ar mai %i posibil!, atunci am putea spune c! lumea a a5uns la un s%7r*it, (ntruc7t $ac! lumea ar %i $oar o

..

comunitate ra,ional!, atunci nu ar mai conta cine ar tr!i (n acea lume *i cine nu3 Am %i, (n ultim! instan,!, interschimbabili3 Acesta este moti ul pentru care cealalt! comunitate, comunitatea acelora care nu au nimic (n comun este at7t $e important! pentru e$uca,ie ) *i una $intre (ntreb!rile care are ne oie $e un r!spuns este c7t $e mult $in cealalt! comunitate este realmente posibil (n *colile noastre3 >roblema cu cealalt! comunitate este c! ea nu poate %i a$us! pe lume (ntr& o mo$alitate tehnic!, $eliberat!3 Cealalt! comunitate nu este re'ultatul muncii, nu poate eni pe lume printr&o aplica,ie tehnic! sau 'ehnologic!3 n acest sens, cealalt! comunitate nu poate $e eni nicio$at! o unealt! e$uca,ional! nou! sau un program e$uca,ional nou3 Nu&i putem $etermina sau %or,a pe ele ii no*tri s! se e1pun! pe ei (n*i*i la ceea ce este cel!lalt, $i%erit, str!in3 ;ingurul lucru pe care (l putem %ace, este s! ne asigur!m c! e1ist! cel pu,in oportunit!,ile (n ca$rul e$uca,iei $e a (nt7lni ceea ce este $i%erit, str!in, cel!lalt *i c! e1ist! oportunit!,i pentru ele ii no*tri $e a r!spun$e realmente, $e a&*i $escoperi propria oce, propriul mo$ $e a orbi3 Ca pro%esori *i e$ucatori, ar trebui s! %im con*tien,i c! ceea ce $eran5ea'! operarea lin! -smooth2 a comunit!,ii ra,ionale nu repre'int! (n mo$ necesar o $isturbare a procesului e$uca,ional, $ar ar putea repre'enta punctul $e la care plec7n$, ele ii s!&*i g!seasc! propria oce, responsabil! *i $isponibil! pentru r!spuns3 Concluzie

.: