Sunteți pe pagina 1din 3

Herbert Alexander Simon

(1916-2001)

Helbert Simon s-a nascut in Milwaukee, Wisconsin la 15 iunie 1916. Tatal sau, Arthur Simon (1881-1948), a fost un inginer electric, care a venit in Statele Unite in 1903, dupa obtinerea diplomei de inginerie de la Technische Hochschule din Darmstadt, Germania. Era inventator si proiectant de dispositive de comanda electrica, iar mai tarziu a servit ca avocat specializat in problem de brevete. Ca membru proeminent al comunitatii profesionale si al vietii obstesti, i sa acordat titlul de doctor honoris causa al Universitatii Marquette pentru activitatea sa in slujba comunitatii. Mama sa, o distinsa pianista, era al a treia generatie in America, stramosii sai fiind pasoptisti care au emigrat din Praga si din Kln. Intre stramosii lui europeni se aflau constructori de piane, bijutieri si negutatori de vinuri, dar nici un intelectual din cadrul profesiunilor liberale. Membri familiei Merkel din Kln erau luterani, cei ai familiei Goldschmidt din Praga si Simon din Ebersheim erau evrei. Familia sa i-a insuflat de mic dragostea de carte si de alte preocupari ale spiritului, de muzica si de natura. A primit o excelenta educatie generalala institutiile publice de invatamant elementar si liceal din Milwaukee, pe care si-a imbogatit-o la excelenta sectie de stiinte de la biblioteca publica si din numeroasele carti care se gaseau in casa lor. Invatatul la scoala era interesant, dar nu si dificil, astfel ca avea destul timp pentru baseball si fotbal, pentru excursii si tabere, pentru citit si multe alte activitatii extrascolare in timpul anilor de liceu. Pana tarziu in perioada de liceu, interesul lui a fost destul de dispersat, desi se indrepta tot mai mult spre stiinte dar fara sa-si dea seama prea bine spre ce anume. Pentru majoritatea adolescentilor, stiinta inseamna fizica, matematica, chimie sau biologie acestea fiind materiile pe care ei le invatau la scoala. Ideea posibilitatii de a studia stiintific comportamentul uman nu apare in procesul educational decat mai tarziu si, desigur, ea nu era subiect de preocupare la istorie sau disciplinele de educatie civica, asa cum erau ele predate in acea perioada. Cazul lui a fost diferit. Fratele mai mic al mamei sale, Harold Merkel, studiase economia la Universitatea din Wisconsin cu John R. Commons. Unchiul

sau Harold murise dupa o scurta cariera la National Industrial Conference Board, dar amintirea lui a fost mereu prezenta in familia lor, la fel cum au fost si unele dintre cartile sale de economie si de psihologie. A descoperit astfel stiintele sociale. Fiindca unchiul Harold era un fervent participant la dezbaterile care aveau loc, i-a urmat exemplu si in aceasta privinta. Pentru a putea sustine liberschimbismul, dezarmarea, impozitul unic si alte cauze nepopulare in cadrul dezbaterilor de al liceu, a ajuns sa studieze cu atentie manualul de economie al lui Ely, The Great Illusion (Marea iluzie) a lui Norman Angell, Progress and Poverty (Progresul si saracia) a lui Henry George si multe altele de acest gen. In momentul in care urma sa mearga la Universitatea din Chicago, in 1933, avea deja o idee generala despre directia in care avea sa mearga. Stiintele sociale, aveau nevoie de acelasi spirit de rigoare si support mathematic care contribuisera la remarcabilul success al stiintelor tari. Imbinand pregatirea formala in cadrul universitatii cu studiul individual, pe care l-a practical systematic pana in anii 40, a putut sa isi formeze o baza larga de cunostiinte in economie si stiinte politice, alaturi de cunostinte rezonabile de matematici superioare, de logica simbolica si de statistica matematica. Cel mai important mentor al sau de la Chicago a fost econometricianul si economistul matematician Henry Schultz, dar a mai studiat si cu Rudolf Carnap logica, cu Nicholas Rashevsky biofizica matematica si cu Harold Lasswell si Charles Merriam stiintele politice. A studiat in mod serios si fizica la nivel postuniversitar pentru a-si imbogati si a-si exersa cunostiintele matematice si pentru a-si face o imagine clara despre stiintele tari, in special din perspective teoretica. Un produs derivat neasteptat al acestor preocupari a fost interesul durabil pentru filosofie si fizica, precum si mai multe lucrari publicate privind axiomele mecanicii clasice. Cariera s-a alcatuit in egala masura pe baza de intamplare si optiune. Lucrul la un referat din timpul studentiei i-a trezit interesul pentru procesul decizional din cadrul institutiilor. La absolvire, in 1936, ca urmare a intocmirii referatului respectiv, a devenit asistent de cercetare al lui Clarance E. Ridley in domeniul administratiei municipale, efectuand studii care astazi ar fi considerate drept cercetari operationale. Activitatea sa in aceasta calitate i-a permis ca, intre 1939 si 1942, sa conduca un grup de cercetare la Universitatea Berkeley din California, unde s-a ocupat de acelasi gen de studii. Cand grantul pentru cercetare a incertat in 1942, nu prea se gaseau locuri de munca, iar situatia lui militara era cam incerta, a facut rost de un post la

departamentul de stiinte politice al Institutului de Tehnologie din Illinois cu ajutorul unui prieten care pleca de acolo. Revenirea la Chicago a avut urmari importante, dar in mare masura neprevazute. Pe atunci, Comisia Cowles pentru Cercetari Econimice se afla la Universitatea din Chicago. Printre membrii sai se numarau Jacob Marschak si Tjalling Koopmans, care indrumau in acea vreme activitatea unor doctoranzi, printer care se aflau Kenneth Arrow, Leo Hurwicz, Lawrance Klein si Don Patinkin. Cariera academica Din 1939-1942, Simon a actionat in calitate de director al unui grup de cercetare de la Universitatea din California, Berkeley . In cazul in care acordarea grupului a fost epuizat, a intrat la Facultatea de Illinois Institute of Technology , unde a fost un profesor de stiinte politice 1942-1949 si, de asemenea, a servit ca presedinte de departament. Inapoi la Chicago, a inceput sa participe la seminariile organizate de catre personalul Comisiei Cowles. El a inceput, astfel, un studiu mai aprofundat al economiei in zona de institutionalism . In 1949, Simon a devenit profesor de administrare si presedinte al Departamentului de Management Industrial de la Carnegie Tech. El a continuat sa predea la diferite departamente, la Carnegie Mellon inclusiv psihologie si infor matica , pana la moartea sa in 2001. Din 1950-1955, Simon a studiat economia matematica si in acest timp, impreuna cu David Hawkins , a descoperit si a demonstrat teorema HawkinsSimon, teoreme privind conditiile de existenta a vectorilor de solutii pozitive pentru matricelor de intrare-iesire. Dupa ce a inceput sa aplice aceste teoreme de organizatii, prin 1954 Simon a stabilit ca cel mai bun mod de a studia rezolvarea problemelor a fost sa simuleze cu programe de calculator, ceea ce a condus in interesul sau simularea pe calculator a cunoasterii umane. Simon a avut un interes deosebit in domeniul artelor. El a fost un prieten deal lui Robert Lepper si Richard Rappaport . In ianuarie 2001, Simon a suferit o operatie la UPMC pentru a elimina o tumoare canceroasa in abdomen. Desi operatia a fost un succes, Simon mai tarziu a murit de complicatii care au urmat.