Sunteți pe pagina 1din 7

1. PROCESOARE NUMERICE DE SEMNAL: Def: Sisteme de calcul programabile de tip single chip destinate prelucrarii complexe a semnalelor digitale.

Dei se numesc procesoare, ele nglobeaz ntr un singur circuit integrat, principalele subsisteme componente ale unui sistem de calcul !unitate central, subsistem de memorie, subsistem de intrare"ieire etc.#, realiz$nd func%ii complexe de transfer i de prelucrare a datelor. &entru efectuarea unor prelucrri n timp real asupra datelor, procesoarele de semnal lucreaz la frec'en%e mari i dispun de un set complex de instruc%iuni, put$nd astfel executa zeci de milioane de opera%ii n 'irgul mobil pe secund ! MFLOPS = Million Floating-point Operations per Second#. (otodat, structura intern paralel permite efectuarea mai multor opera%ii simultan, ceea ce crete considerabil puterea de calcul a DS& ului. 2. SEMNALE NUMERICE PENTRU REPREZENTAREA SI TRANSMISIA INFORMATIILOR )umim semnal o marime fizica, masurabila, dependenta de timp, care poate fi purtatoare

de informatie si care poate fi prelucrata sau transmisa la distanta intre doua sisteme.*n semnal numeric se prezinta sub forma unui sir de informatii,reprezentand 'ariatii ale datelor obser'abile in lumea reala, cum ar fi parametrii fizici de proces, stocuri de materiale etc. Dupa natura lor semnalele pot fi deterministe sau aleatoare. Semnalele deterministe au e'olutia in timp predefinita, neafectata de hazard, care poate fi exprimata analitic printr o functie de timp de forma x!t#. Semnalele aleatoare au o e'olutie in timp supusa hazardului si nu pot fi exprimate analitic printr o functie de timp. +nformatiile pot fi asociate unui semnal prin di'erse metode, modificand o serie de parametri ai semnalului respecti'. +n general, ca suport al informatiei sunt utilizate semnalele deterministe, insa informatia are un puternic caracter intamplator.
3. SEMNALE NUMERICE IN RAPORT CU VARIABILA TIMP &ot fi de , tipuri: cu timp continuu sau cu timp discret. Semnalele cu timp continuu sunt numite semnale analogice. -a un semnal analogic notat cu x!t#, 'ariabila timp t are 'ariatie continua. -a orice moment semnalul poate a'ea o anumita 'aloare intr un inter'al finit, ale carui limite sunt 'aloare maxima !.max# si minima !.min# Semnalele cu timp discret sunt numite semnale discrete. *n semnal discret este alcatuit din stari discrete, ordonate in timp sub forma unei serii de stari numita generic serie de timp. -a modul general, intr o serie de timp, 'ariabila timp poate fi inlocuita cu orice 'ariabila. *n semnal discret se poate obtine dintr un semnal analogic x!t#, prin operatia de discretizare, numita esantionare. /ceasta presupune discretizarea 'ariabilei timp t ,cu un pas constant (e, numit perioada de esantionare. Semnalul cu timp discret obtinut, x!0(e# este numit semnal esantionat.

4. SEMNALE NUMERICE IN RAPORT CU VARIABILA AMPLITUDINE 1onsiderand discontinuitatea in amplitudine, semnalele pot fi: semnale continue sau discontinue. /ceasta clasificare are sens doar pentru semnalele cu timp continuu. 1ontinuitatea este caracterizata de o 'iteza de 'ariatie finita a amplitudinii semnalului , pe cand discontinuitatea este data de o 'ariatie brusca a amplitudinii, la un moment dat. *n semnal continuu poate fi aproximat printr un semnal discontinuu, 'ariabil in trepte. /cesta contine un nr. finit de ni'eluri de amplitudine constanta echidistante intr o 'aloare minima si una maxima. 2peratia se numeste cuantizare iar ecartul dintre ni'elurile de amplitudine se numeste cuanta.

5. PRELUCRAREA NUMERICA A SEMNALELOR &relucrarea numerica reprezinta ansamblul de metode si tehnici utilizate pentru analiza sau modificarea informatiilor, reprezentate prin sec'ente discrete de numere, cu a3utorul calculatorului. /lgoritmii de implementare numerica sunt implementati si rulati pe di'erse sisteme de calcul fiind optimizati in functie de specificul aplicatiei. &relucrarea numerica a semnalelor este o rammura a prelucrarii numerice, care include metode si tehnici specifice prelucrarii semnalelor utilizand procesoare specializate. 4ata de prelucrarea numerica generala, prelucrarea numerica de semnal se distinge prin , caracteristici: semnalele pro'in din lumea reala semnalele prelucrate sunt discrete *tilizarea tehnicilor de prelucrare numerica poate fi limitata de: 'iteza de achizitie a semnalelor , dependent de numarul semnalelor analogice de intrare si de frec'enta maxima a fiecarui semnal si 'iteza de prelucrare numerica propriu zisa, dependent de structura sistemului de prelucrare numerica si de complexitatea algoritmului de prelucrare. +n functie de tipul aplicatiei , prelucrarea numerica a semnalelor poate fi: prelucrare online, realizata in timp real si prelucrare offline care nu impune lucrul in timp real. *n sistem de prelucrare numerica trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: Repetab ! tatea: proprietatea S.&.) de acelasi tip de a conduce la rezultate identice prelucrarii pt aceleasi semnale si acelasi algoritm. A"aptab ! tatea: proprietatea de modificare a comportamentului unui algoritm de prelucrare numerica in concordanta cu cu caracteristicile semnalelor de intrare sau de mediu. Rep#$%#a&ab ! tatea: caracteristica S.&.) de modificare a algoritmului de prelucrare fara modificarea structurii S.&.) Stab ! tatea: se refera la capacitatea S.&.) de a functiona in parametri normali un timp indelungat fara influente ma3ore din partea factorilor de mediu. /'anta3e: flexibilitatea, eficienta economica, testare si diagnoza facile, adaptabilitate, imunitate redusa la zgomot, stocare performanta a datelor.

'. SISTEME INCORPORATE: "e( ) t * +a#a+te# ,t + * +!a, ( +a#e Sisteme incorporate!embedded s5stems#: sisteme specific aplicatiei si contin procesoare numerice de semnal. /u caracteristici commune cu cele ale calc. de uz general insa au specificaii mai stricte: fiabilitate, mentenabilitate, toleranta la defecte fata de calc. de uz general. Sisitemele incorporate specializate au urmatoarele caracteristici: reactii predictibile la stimulii de timp real din mediul incon3urator6 proiectare optimizata pe forma si cost , conform specificatiilor aplicatiei6 functionare si raspuns comportamental specific aplicatiei6 D.p.d.' hard7are sistemele incorporate contin: *1 cu procesoare si DS& uri, memorii 829 si 8/9, unitati de comunicatie, unitati de interfatare analog numerica si circ. +ntegrate specific aplicatiei. 1omponenta soft7are: programe specific aplicatiei dar si programe utilitare de control, diagnostic si dez'oltare a aplicatiei. +n functie de performantele si cost, sistemele incorporate se pot clasifica in : ctg. De produse: &roduse de larg consum cu DS& uri care sunt realizate in serie mare si au preturi mici:telefoane mobile, 1D"D;D pla5ere, 'ideo recorder, 9&< pla5er, robot telephonic, (;. &roduse portabile cu DS& uri care sunt realizate in serie mare si au preturi medii: produse electronice de mica putere portabile pt. dialogul om masina, sisteme de supra'eghere si securitate, echipamente de comunicatie etc. &roduse performante cu DS& uri care sunt realizate in serie mare si au preturi mari: echipamente 'ideo de teleconferinta, sisteme audie profesionale, laptop uri, placi de dez'oltare cu DS& uri de mare performanta, sisteme de proiectare asistata cu DS& uri. &roduse de inalta performanta cu DS& uri sunt produse de serie mica"medie si au preturi foarte mari: statii de lucru profesionale de prelucrare 'ideo si"sau audio, sisteme de prelucrare de timp real a bazelor de date, tele'iziune digitala de inalta rezolutie!=D(;#, sisteme de prelucrare a semnalelor radar, sisteme militare si de a'iatie.

/'anta3e: simplitate, 'ersatilitate, repetabilitate

-. Ap! +a. a!e DSP/0# !$#: %e)e#a! t1. 2 ap! +a. 3) te!e+$&0) +a. &rocesorul numeric de semnal este un microprocessor specializat cu o arhitectura proiectata special pentru di'erse aplicatii cu operatii intensi'e de calcul numeric necesare sistemelor de timp real pentru prelucrarea semnalelor. Desi initial procesoarele numerice au fost utilizate doar in aplicatii special !militare, spatiale# in present sunt procesoarele cu cea mai larga raspandire, in special in bunurile de larg consum. 1ele mai importante domenii in care sun utilizete DS& urile sunt: telecomunicatii, commercial, militar, industrial, medical, spatial, stiintific. +n general prin telecomunicatii se intelege transferul informatiilor de la un emitator la un receptor indifferent de tipul informatiilor si suportul acestora.DS& urile au re'olutionat industria telecomunicatiilor pe multiple planuri. De exemplu in retelele de telefonie ele au a'ut un rol important in multiplexarea semnalelor, compresia datelor, controlul ecoului, 9ultiplexarea canalelor permite transmiterea pe un singur mediu de comunicatie a mai multor con'orbiri telefonice ceea ce duce la micsorarea costurilor de comunicatie. &rocesoarele numerice con'ertesc semnalele 'ocale in serii de date digitale. Standardul ( carrier poate transmite simultan ,: de semnale 'ocale. &entru ,: de semnale canalul trebuie sa asigure circa >,? 9b"s, rata care poate fi asigurata pe fire telefonice normale pe distante de pana la , 0m. &rin multiplexarea canalelor costurile sunt mai mici, eliminandu se comutatoarele analogice mult mai scumpe, 1ompresia datelor asigura transferurile acelorasi informatii la rate mai mici si implicit pe distante mai mari. 9etoda se bazeaza pe obser'atia ca la o esantionare cu @ A=z, mare parte din informatiile digitale sunt redundant fiecare esantion putand fi obtinut din esantioane adiacente. 8educerea ratei de transfer de la B: Ab"s la <, Ab"s nu afecteaza calitatea sunetului. 1ompresia la o rata de transfer de @Ab"s afecteaza sensibil calitatea sunetului dar poate fi folosita in retele telefonice de distanta mare . 1ontrolul ecoului reprezinta o sarcina importanta realizata de DS& uri. +n conexiunile telefonice pe distante mari ecoul de'ine o preoblema serioasa. Semnalul 'ocal se propaga pe linie iar la recepti'e o parte a acestuia este reflectata intorcandu se la emitator sub forma de ecou. &entru distante de pana la cate'a sute de 0m durata pana la receptia ecoului este de cate'a ms si urechea umana nu percepe diferenta. Daca distant creste ecoul de'ine sesizabil si deran3ant. &entru comunicatii intercontinental intarzierea de'ine de cate'a sute de ms afectand comunicatia. &rocesoarele numerice de semnal pot anula ecoul prin masurarea semnalului de intoarcere si generarea unui antisemnal. /ceasta tehnica permite unui utilizator sa 'orbeasca si sa asculte con'ersatia telefonica in difuzor fara aparitia fenomenului de diafonie.

4. Ap! +a. a!e DSP/0# !$#: %e)e#a! t1. 2 ap! +a. 3) p#$+e,a#ea a0" $ &rincipalele simturi umane sunt 'azul si auzul si de aceea o parte importanta din tehnicile de prelucrare numerica se refera la prelucrari numerice audio si 'ideo, +n procesarea audio se prelucreaza numeric semnalele muzicale si 'oce +n prelucrarea semnalelor musicale reprezentarea numerica este utila deoarece pre'ine degradarea datorita stocarii si manipularii semnalelor analogice lucru e'ident daca se compara calitatea muzicala a casetelor magnetice cu cea a 1D urilor. 2 aplicatie utila a DS& urilor in generarea semnalelor musicale o reprezinta generarea re'erberatiei artificial. &rocesoarele numerice de semnal permit generarea ecourilor si re'erberatilor artificial si apoi adaugarea lor la mixare pentru simularea unei incinte ideale. De ex prin adaugarea unui ecou de >C ,C ms se obtine senzatia de camere mici, iar pentru ecouri de cate'a sute de ms se genereaza effect de catedrala. (ehnicile de generarea si recunoasterea 'orbirii sunt folosite pentru comunicarea cu calculatorul. /stfel in loc de a folosi mainile si ochii se folosesc gura si urechile. Denerarea 'orbirii se poate face in doua moduri: prin inregistrare digitala si prin simularea tractului 'ocal. +n inregistrarea digitala, 'ocea umana este digitizata si memorata intr o forma comprimata. +n timpul redarii data este decomprimata si con'ertita in semnal analogic. Simularea tractului 'ocal este mult mai complexa, incercand sa redea mecanismele fizice prin care se genereaza 'orbirea. 1aracteristicile tractului 'ocal sunt simulate prin trecerea unui semnal excitator printr un filtru digital cu rezonante similare. 8ecunoasterea 'orbirii este mult mai dificila decat generarea 'orbirii fiind un exemplu classic de performante slabe ala calculatoarelor numerice in comparati'e cu creierul uman. 4iecare cu'ant din semnalul 'ocal este izolat si apoi analizat pentru identificarea tipului de excitatie si a frec'entelor rezonante. /cesti parametric sunt comparati su esantioane anterioare din semnalul 'ocal pastrandu se cea mai buna potri'ire. Sunt limitate la cate'a sute de cu'in

5. Ap! +a. a!e DSP/0# !$#: %e)e#a! t1. 2 ap! +a. 3) e+6$ !$+a. e Echo locatia este o metoda comuna de a obtine informatii de la un obiect aflat la distant, prin emiterea unor unde incidente catre obiect si receptia si analiza undelor reflectate de acesta. 8/D/8 ul este un acron5m dee la 8adio Detection /nd 8anging. *n emitator transmite pulsuri de unde radio printr o antenna puternic directional. 2biectele aflate in calea undelor radio reflecta inapoi o mica parte din energia undei care este receptionata de o alta antenna. Distanta pana la obiect este calculate pe baza timpului scurs de la transmiterea pulsului pana la receptia ecoului. Directia obiectului este data de ppozitia antenei. DS& urile au re'olutionat tehnica radarului in < directii: comprimarea pulsului dupa receptie ceea ce duce la determinarea mai precisa a distantei, fara micsorarea distantei maxime de operare a radarului. filtrarea semnalului receptionat pentru micsorarea zgomotului ceea ce duce la cresterea distantei de operare, la aceeasi energie a pulsului si precizie de determinare a distantei. selectia rapida si generarea unor pulsuri diferite in forma si frec'enta. /stfel pulsul este optimizat pentru o problema de detecti'e particulara. S2)/8 ul este un acron5m de la Sound )a'igation and 8anging, putand fi de doua tipuri: acti'e si pasi' Sonarul acti' emite pulsuri in apa cu frec'ente ,A=zF:CA=z si analizeaza ecourile receptionate. Sonarul acti' este folosit la detectia si localizarea corpurilor submerse, na'igatie comunicatie, realizarea hartilor fundului marii. +nter'alul de operare tipic este de >C..>CC Am. Sonarul pasi' asculta sunetele subac'atice ce pot include6 turbulente natural, 'ietati marine, zgomote mecanice. Sonarul pasi' nu emite energie fiind practice in'izibil. 4rec'entele folosite sunt mai 3oase decat la sonarul acti'e, deoarece acestea se propaga la distante mai mari marind inter'alul de detecti'e la mii de Am. GDS& urile au re'olutionat sonarul in aceeasi maniera ca si la radar: generarea si comprimarea pulsului, filtrarea semnalelor detectate. Seismologia de reflexie studiaza reflexia undelor in scoarta terestra.1u a3utorul ecourilor se poate genera o harta a structurii scoartei terestre. /stfel seismica de reflexie a de'enit rapid principal metoda pentru localizarea zacamintelor de petrol. *tilizarea DS& urilor in seismografele de reflexie a permis izolarea ecourilor primite de cele secundare si prospectiuni in locuri mult mai dificile cum sunt zonele submarine.

17. Ap! +a. a!e DSP/0# !$#: %e)e#a! t1. 2 ap! +a. 3) p#e!0+#a#ea &a% ) !$# +maginile sunt semnale cu caracteristici speciale. +n primul rand sunt dependente de o 'ariabila spatiala pe cand ma3oritatea semnalelor sunt dependente de 'ariabila timp. +n al doilea rand ele contin o cantitate mare de informatii. &t memorarea unei transmisii (; sunt necesari mai mult de >C 9o de memorie.!de >CCC de ori mai mult decat memorarea unei sec de transmisii radio#. +n al treilea rand aprecierea calitatii unei imagini este deseori subiecti'a. /ceste caracteristici au facut din prelucrarea imaginilor o clasa distincta de prelucrare de DS& uri. a# +n domeniul medica imagisitica a permis in'estigarea corpului uman incepand cu descoperirea razelor x in >H@? de Iilhelm 1onrad 8ontgen. +n ciuda succesului imagistica cu raze x a fost limitata de : probleme depasite abea in anii JC dupa aparitia DS& urilor si a metodelor de prelucrare numerica. organele apar suprapuse este greu de facut distinctie intre tesuturile similare radiografia arata anatomia si nu fiziologia expunerea la raze x poate duce la aparitia cancerului b# +n domeniul spatial exista numeroase situatii cand imaginile luate din satelit sau di'erse 'ehicule spatiale trebuie prelucrate inainte de a putea fi utilizate. DS& urile pot imbunatati calitatea imaginilor luate in conditii extreme nefa'orabile prein: a3ustarea contrastului si a luminozitatii, recunoasterea formelor, reducerea zgomotului , controlul focalizarii etc. c# Kunurile de larg consum trebuie sa fie ieftine insa aceasta conditie este mai greu de indeplinit in cazul sistemelor 'ideo datorita cantitatilor mari de informatii din imagini care impun memorii si rate de transferuri mari. 2 solutie consta in comprimarea imaginilor utilizand DS& uri. /ceasta tehnica se bazeaza pe obser'atia ca imaginile contin cantitati uriase de informatie redundanta si deci nr bitilor de reprezentare a imaginilor poate fi redus. (oate sistemele foto si 'ideo comerciale beneficiaza de a'anta3ele folosirii DS& urilor si tehnicilor de prelucrare numerica: 'ideo telefoane, D;D pla5er, tele'iziune digitala, camera 'ideo, camera foto digitala etc.