Sunteți pe pagina 1din 48

Proiect Structuri textile tricoturi

PARTEA I

TRICOTURI DIN BATATURA

Proiect Structuri textile tricoturi

Cap. 1. Elemente iniiale


1.1. Caracteristicile domeniului de utilizare, proprieti potrivit destinaiei
Tricoturile sunt produse textile obinute pe cale mecanic, prin buclarea succesiv sau simultan a unui fir sau a unui sistem de fire, transformarea lor n ochiuri i nlnuirea lor ntr-o anumit ordine. Tricoturile cu legtura patent sunt realizate din fire groase, cu un grad ridicat de izolare termic, fiind destinate purtrii n anotimpurile mai reci. Datorit proprietilor pe care le au, tricoturile patent au o larg utilizare pentru producerea diverselor articole de len erie, mbrcminte exterioar, ciorapi, mnui etc.!e produc frecvent tricoturi din fire tip bumbac, l"n, mtase n amestec. #n cazul utilizrii unor structuri de patent, voluminozitatea tricotului va fi cu at"t mai mare datorit dispunerii spaiale a elementelor ochiului, respectiv datorit nglobrii unei cantiti crescute de aer n tricot. $ceste aspecte favorizeaz pe de o parte un confort termic foarte bun i de asemenea o circulaie eficient a aerului, respectiv a vaporilor de transpiraie ntre corp i mediul ncon urtor. %rodusul ales&fig.'.'.'( este o rochie destinat femeilor cu v"rsta ntre )*-+* ani, put"nd fi purtat n sezonul primvar-toamn, at"t ca inut casual, c"t i pentru evenimente mai deosebite, dac se asociaz cu accesoriile corespunztoare evenimentului. %rodusul este realizat din + repere, fa, spate i - m"neci .. $t"t reperul fa, c"t i cel spate prezint zone cu structuri diferite, structura de baz fiind patent ','. /ungimea rochiei este ., av"nd terminaia oblic, iar la partea superioar prezint un decolteu n 012.

Fig.1.1.1 Produs ro!"ie

Proiect Structuri textile tricoturi %roprietile produsului sunt influenate de o serie de factori cum ar fi, stratul de aer dintre diferite straturi de materiale, suprafaa pielii precum i mediul ambiant schimbtor. $re rol de bara protector ntre corpul uman i mediu, rol de izolator termic. %rodusul prezint rezisten i alungire la rupere, efect pilling i rezisten la frecare sczut, rezisten la solicitri repetate. 3rosimea materialului din care este confecionat rochia este un factor n determinarea valorilor unor parametri de confort, izolarea termic, permeabilitatea la vapori, permeabilitatea la aer, rezistena la trecerea vaporilor, capacitatea de meninere i transportul transpiraiei. %rodusul este confecionat dintr-un material gros ceea ce determin o permeabilitate la aer scazut i o izolaie termic bun. %rodusul are stabilitate dimensional bun n urma splrii, nu necesit clcare, are o vitez mic de uscare, nu prezint rezisten la putrezire si curire chimic. %ermeabilitatea la aer i ap este mbuntit datorit ochiurilor reinute. 4fectul pilling apare n urma frecrii produsului cu alte corpuri, este mai redus deoarece produsul este realizat din fire care au n structur fibre sintetice & %5$(. 6iind o structur tricotat are avanta ul reducerii contactului cu pielea. 5ecesitile fiziologice trebuie s asigure cele mai bune condiii de activitate omului din punct de vedere al posibilitilor de energie i vitez. $ceste necesiti se satisfac concomitent cu necesitile antropometrice i igienice, n condiiile n care antropometria dinamic i propune s elimine cauzele care genereaz lipsa de confort cauzat de mbrcminte oferind criteriile unei construcii tiinifice a mbrcmintei cu destinaie special, inclusiv determinarea coeficienilor tehnici. %osibilitile energetice i de vitez ale omului sunt legate de nvingerea rezistenei articolului prin micrile sale care depind tot de gradul de satisfacere a necesitilor antropometrice. 7 importan deosebit n satisfacerea necesitilor fiziologice o are masa articolului, mai corect masa relativ, mai corect cea atribuit caracteristicilor dimensionale ale acestuia. 8asa mare a articolului provoac cheltuieli mari de energie uman i ngreuneaz activitatea motorie a omului. De asemenea, masa mbrcmintei este condiionat de importana acesteia n termoreglarea i asigurarea termoizolaiei. 9educerea masei, fr modificarea proprietilor termoizolante i

Proiect Structuri textile tricoturi durabilitii, reprezint sarcina cea mai important nu numai din punct de vedere fiziologic, dar i economic. %roprietile igienice asigur posibilitatea existenei unei stri confortabile a omului la contactul cu articolul i se caracterizeaz prin securitatea i nenocivitatea acesteia. !ecuritatea mbrcmintei este condiionat de lipsa capacitii de inflamare i ardere a materialelor din care este confecionata. 5einflamabilitatea depinde n primul r"nd de compoziia fibroas a materialului. 3radul de ardere este ridicat fiind un material care are n compoziie bumbac. %rodusul are un grad de electrizare ridicat. /a electrizarea prin frecare de pielea omului, materialele naturale i poliamidice capt o polaritate pozitiv, n timp ce toate celelalte materiale din fibre sintetice , negativ. $rticolul textil trebuie s absoarb dega rile de la suprafaa corpului cum sunt, transpiraie, dega ri ale glandelor sebacee sub form de substane grase, etc. :apacitatea de electrizare mrit corespunde capacitii de murdrire ca urmare a atragerii i respingerii substanelor ce murdresc. %rin murdrire se modific o serie de caracteristici cum sunt, permeabilitatea la aer poate s scad, masa i grosimea pot s creasc. /a un produs vestimentar printre cele mai importante proprieti sunt aspectul i culoarea, ambele str"ns legate de destinaia acestuia. %rodusul este realizat dintr-un tricot obinut pe maina rectilinie de tricotat cu dou fonturi &1;T8(, cu fineea ;4 < =.

Proiect Structuri textile tricoturi

1.2. Determinarea parametrilor de structur iniiali


$v"nd la dispoziie maina de tricotat 1;T8, s-au realizat > mostre de tricot cu legtura patent ','. :ele > mostre au fost realizate n funcie de, a(fineea mainii , mostrele au fost realizate pe maini de finee =4 i '*4 b(adncimea de buclare NP &sau treapta de desime(, s-au realizat mostre cu ad"ncimea de buclare 5%- i 5%) c(fineea firului: c"nd s-a lucrat pe maina '*4 s-au folosit fire de finee -x-x)- i )x-x)-, iar pentru maina de =4 s-au folosit fire de finee 'x-x)- i -x-x)-. Tricotarea s-a realizat pe un numr de =* de ace pe o fontur, rezult"nd un numr de '** de ace pe ambele fonturi, i s-au tricotat un numr de '** r"nduri. %entru a studia stabilitatea dimensional a mostrelor, s-a msurat limea i lungimea acestora imediat dup scoaterea de pe main, precum i dup '-h, -+h, +>h, valorile iniiale fiind trecute n tabelul '.

Ta#el1.$.1. %ariaiile dimensionale pentru &ariantele !onsiderate fineea mainii '*4 '*4 '*4 '*4 =4 =4 =4 =4 nr fire ' fir ' fir - fire - fire - fire - fire ) fire ) fire 5% 5%5%) 5%5%) 5%5%) 5%5%) /i&mm( -',= -',> '+,B 'C,+ -A,+ )-,A -+ )*,' /f&mm( -* -* '+,' 'A,) -+,' ->,B --,) -C,= ?/@ A,B> >,-A =,)C A,)>,C' '',)= C,*> >,A+ li&mm( '=,B '=,' 'A,C 'A,'=,+ 'A,+ 'A,C 'C,B lf&mm( 'A,'=,A 'A,= 'A,+ '=,A 'C,+ 'A,> '>,' ?l@ -',>B -),)' ',-* -',-) -',)* -A,'* -*,A* -','-

1ariaiile lungimii i a limii mostrelor produse pe maina de tricotat 1;T8 sunt redate n graficele din fig.'.-.' de mai os,

Proiect Structuri textile tricoturi


&ariaia lungimii mostrelor pe ma,ina %(T) 1*E
)* -* '* * 'fir,5%'fir, 5%) -fire, 5%-fire, 5%) ' -',= -',> '+,B 'C,+ -* -* '+,' 'A,)

&ariaia lungimii mostrelor pe ma,ina %(T) +E


+* )* -* '* * -fire, 5%-fire, 5%) )fire, 5%)fire, 5%) ' -A,+ )-,A -+ )*,' -+,' ->,B --,) -C,=

&ariaia l'imii mostrelor produse pe %(T) 1*E


'C 'A '= '+ 'fir, 5%'fir, 5%) -fire, 5%-fire, 5%) ' '=,B '=,' 'A,C 'A,'A,'=,A 'A,= 'A,+

&ariaia l'imii mostrelor produse pe %(T) +E


-* '> 'A '+ -fire,5%-fire, 5%) )fire, 5%)fire, 5%) ' '=,+ 'A,+ 'A,C 'C,B '=,A 'C,+ 'A,> '>,'

Fig. 1.$.1 -ra.i!e !e redau &ariaiile mostrelor pe lungime ,i l'ime

%arametrii de structur ce se vor determina pentru cele ) mostre, n starea final sunt, Pasul ochiului, $&mm(, pentru a determina pasul ochiurilor se numr ochiurile de pe o distan de =* mm pe direcia r"ndului i apoi se mparte =* la acest numr, rezult"nd pasul ochiului n milimetri. nlimea ochiului, D&mm(, pentru aceasta se numr ochiurile de pe o distan de =* mm pe direcia irului i apoi se mparte =* la acest numr, rezult"nd nlimeal ochiului n milimetri.

Proiect Structuri textile tricoturi Desimile pe ori ontal! i "ertical! Do EDoF i Do2G &iruriH=*mm(i

Dv&r"nduriH=*mm(, pentru a determina desimile, s-a msurat o distan de = cm pe lungimea i limea tricotului, iar apoi s-au numrat ochiurile de pe aceast distan. #un$imea medie de fir din ochi lm, pentru a determina lungimea de fir dintr-un ochi, s-a dat semn pe tricot la un ir apoi s-au numrat un anumit numr de ochi i s-a dat semn iar. !-a deirat tricotul, s-a msurat ntre semne, iar apoi s-a mprit la numrul de ochiuri aflat prin numrare. 6c"nd media ntre mai multe msurri rezult lungimea dorit. $poi prin regula de trei simpl se determin masa unitii de suprafa. &ineea firului, Ttex, pentru a afla fineea firului s-au c"ntrit firele folosite i la determinarea lungimii de fir dintr-un ochi pe o balan de mare precizie %94:I!$&fig.'.-.-.(, iar apoi cu a utorul relaiei fineii s-a determinat fineea firului, fiind cunoscute lungimile firelor. Ttex =
M (g) L (km )

%asa unit!ii

de suprafa! 8&gHm-(,pentru aceasta se c"ntresc mostrele i se determin aria lor.

Fig.1.$.$.Balan' PRECI/A pe !are s0au reali1at m'suratorile pentru determinarea .ineii .irelor.

Diametrul firului, &'mm(:

Proiect Structuri textile tricoturi


F = c1 Ttex ( mm ) 31,6

)oeficientul pasului *+, care se determin ca raportul dintre pasul


A F

ochiului i diametrul firului.


kA =

;$min<+

-;$<+ J compactitate mare -;$K+ J compactitate mic

)oeficientul ,nlimii ochiului *+, care se determin ca raport ntre


B F

nlimea ochiului i diametrul firului.


kB =

;Dmin< )oeficientul desimilor ): se determin ca fiind raportul ntre desimea pe


Do &are interval de variaie specific fiecrei structuri( Dv

orizontal i desimea pe vertical.


C=

)oeficientul liniar -l: se determin ca fiind raportul ntre lungimea firului


l F

dintr-un ochi i diametrul firului.


l =

&sau factorul )o"er k =

Ttex ( l

)oeficientul de acoperire a suprafeei -s: se determin ca fiind raportul


S f So l F S ' = = So S A B f

ntre suprafaa firului dintr-un ochi i suprafaa ochiului &sau invers(.


s =

!F Jsuprafaa suprapunerii -6-

)oeficientul de umplere a "olumului -": se determin ca fiind raportul


F 2 l Vf v = = 4 Vo A B g t

ntre volumul firului dintr-un ochi i volumul ochiului.

)oeficientul intrrii ,n lime .l

Proiect Structuri textile tricoturi


Wl = l . A

1alorile determinate a parametrilor de structur i a coeficienilor parametrilor pentru cele > mostre sunt centralizate n tabelele '.-.- i '.-.).
Ta#el 1.$.$ %alorile parametrilor de stru!tur' determinai finetea masinii '*4 '*4 '*4 '*4 =4 =4 =4 =4 nr fire ' fir ' fir - fire - fire - fire - fire ) fire ) fire 5% 5%5%) 5%5%) 5%5%) 5%5%) $&mm( -,-C) -,'C+ -,-C) -,'C+ -,B+' ),))) ),))) ),))) D&mm( ',C>A ',>=',)=' ',+C' -,'C+ -,A)-,*>) -,)>' Do &H=*mm( --) --) 'C '= '= '= Dv &rH=*mm( -> -C )C )+ -) 'B -+ -' lp&mm( C,*-= C,>+> A,A>A C,*B= >,*B* '','B+ '*,'*C '-,')> 8&gHmL-( -A*,'++ -AB,-BB A-A,A'A =B-,+=C ++-,+)A )B',>+= A=+,++= =>=,'-= Ttex A>,>C+ C*,B'+ ')=,BA')-,A*C '+-,+)C '+',-A-'=,ABB -'A,*BA 6&mm( *,++A *,+=) *,A-C *,A-* *,A+*,A)B *,CB* *,CB' gt&mm( ',C>+ ',>'-,=*> -,+> -,=A> -,==A ),'A ),'A+

Ta#el 1.$.2. %alorile !oe.i!ienilor parametrilor de stru!tur' de terminai finetea masinii '*4 '*4 '*4 '*4 =4 =4 =4 =4 nr fire ' fir ' fir - fire - fire - fire - fire ) fire ) fire 5% 5%5%) 5%5%) 5%5%) 5%5%) ;a =,*B* +,CBB ),A-) ),=*B +,=>' =,-') +,-'B +,-'= ;b +,*** +,*>> -,'=+ -,)C+ ),)>A +,''A -,A)C ),*'' : *,C>A *,>=*,=B= *,ACA *,C)B *,C>B *,A-= *,C'+ Ml '=,C=' 'C,)-+ '*,AA+ '',+++ '-,A*'C,='> '-,CB) '=,)+A Ms *,AC+ *,C>' ','*B ',')A *,A>) *,C-*,BC* ',*=Mv *,'=*,'C) *,-A> *,-C* *,'=B *,'A* *,--A *,-)C Nl ),*B' ),A'* -,B+),-A+ -,C=' ),)=> ),*)),A+-

Proiect Structuri textile tricoturi

1.3. Caracteristici de structur


Tricotul folosit este patent ce e format din iruri de ochiuri cu aspect fa i iruri de ochiuri cu aspect spate, ntr-o succesiune oarecare, ceea ce determin raportul legturii patent. Datorit poziiei specifice a buclelor de platin, irurile de ochiuri cu aspect fa acoper parial irurile de ochiuri cu aspect spate, n funcie de raportul legturii, de unde i denumirea de Otricot cu aspect fa pe ambele pri2. De fapt, la o uoar ntindere a tricotului n lime, sunt vizibile i irurile de ochiuri spate. $ceast poziie caracteristic a buclelor de platin patent confer tricoturilor elasticitate n lime. Datorit prezenei n structur a ochiurilor cu aspect fa i spate, realizarea tricoturilor patent este posibil doar pe maini cu dou fonturi. %oziia acelor celor dou fonturi, caracteristica obinerii tricoturilor patent, este cea intercalat. $lternana diferit a irurilor de ochiuri fa J spate determin existena mai multor legturi patent, care au ca element comun prezena buclelor de platin patent, dar se deosebesc prin limea raportului. Din acest punct de vedere, raportul poate fi, re$ulat, dac cifrele care l definesc sunt identice, de ex., ',', -,-, =,=P nere$ulat, dac cifrele sunt diferite, de ex., -,', ),CP amestecat, dac pentru exprimarea raportului se folosesc mai mult de dou cifre &ntotdeauna un numar par de cifre(, de unde rezult c se Oamestec2 mai multe subrapoarte, de ex., ','P-,) sau &',-(x)P-,' $ceast alternan determin elementele caracteristice de apartenen, respectiv bucla de platin situat ntr-un plan ce formeaz un unghi oarecare Q cu planul tricotului.&fig.'.).'.( #n figura '.).- a, b, c este reprezentat o legatur patent de raport /:/, la care un ir de ochiuri
Fig.1.2.1 Po1iia #u!lei de platin'

cu aspect fa este urmat de un ir cu aspect spate. #n stare liber se constat apropierea ntre ele a irurilor de ochiuri cu acelai aspect.

10

Proiect Structuri textile tricoturi

I%

III

II I 1 13 $ $3

a(0epre entare structural


I% III II I

b(0epre entare prin sectiunea randului de ochiuri

I% III II I

1 prin 13 $ con"entionale $3 c(0epre entarea semne

Fig. 1.2.$

11

Proiect Structuri textile tricoturi

Tri!oturi !u desene prin deplasare


8odificarea direciei irurilor de ochiuri de pe o parte se realizeaz i prin deplasarea uneia din fonturi spre st"nga sau spre dreapta. 8rimea deplasrii este de regul de un pas de ac pentru un r"nd, dar poate fi i mai mare. 4fectul deplasrii este mai pronunat dac se utilizeaz deplasri succesive n cellalt sens. Desenele prin deplasare se obin numai n cazul legturilor patent i interloc. %rin deplasarea unei fonturi, n dispunere liber, ochiurile cu aspect fa se ncrucieaz cu ochiurile cu aspect spate i aceasta ca urmare a perechilor de fore, care rotesc ochiurile vecine din acelai r"nd n sensul opus deplasrii. #n cazul structurii patent /:/ aspectul tricotului pe cele dou fee este acelai. !e utilizeaz frecvent legtura patent cu diferite rapoarte cu, ochiuri ncruciateP ochiuri reinute i ochiuri ncruciateP ochiuri duble i ochiuri ncruciate, sau legatura lincs cu ochiuri ncruciateP ochiuri reinute i ochiuri ncruciate. 6recvent se utilizeaz tricoturi patent cu ochiuri duble i desene prin deplasare. Dac se coreleaz deplasarea cu etapele de obinere a ochiului dublu, se disting trei situaii i anume, deplasarea fonturii se face nainte de depunerea buclei, caz n care numai ochiul reinut, constituent al ochiului dublu este deplasat, bucla av"nd o dispunere normalP deplasarea fonturii se face dup depunerea buclei, caz n care ntreg ansamblu ochi dublu este deplasatP se fac deplasri succesive n sensuri contrare de aceeai mrime n cele dou etape de formare a ochiului dublu i ca urmare numai bucla este nclinat. Dispunerea n stare liber a elementelor structurii &nclinarea lor( prezint particulariti determinate nu numai de corelarea deplasare J ochi dublu, ci i de celelalte caracteristici de structur. !tructurile cu ochiuri duble i ncruciate, prin corelarea modului de lucru a acelor cu indicele ochiurilor duble i sensul de deplasare, determin obinerea unor efecte de suprafa ntr-o gam larg &dispunerea n zig-zag a irurilor de ochiuri iHsau a r"ndurilor de ochiuri, cu formarea unui desen n relief(.

12

Proiect Structuri textile tricoturi #n ansamblu, prezena n structur a desenelor prin deplasare determin, reducerea deformaiilor la traciune n lungime i limeP creterea grosimii tricotuluiP reducerea deirabilitii ca urmare a unghiurilor mai mari de nfurare, a nclinrii ochiurilorP accentuarea deformaiilor pe marginea tricotului.

13

Proiect Structuri textile tricoturi

Cap.$. Proie!tarea .un!tionala a stru!turii


2.1 Alegerea variantelor de structura
R V
1T

%arianta 1

R I

1T

0epre entare prin sectiunea randului de ochiuri


1T 1T 1T 1T 1T 1T 1T 1T
1 13 $ $3 2 23 4 43 + +3

R VIII R VII R VI RV RIV RIII R II RI

0epre entare structurala

14

Proiect Structuri textile tricoturi

%arianta $

R X R IX R II R I
1T 1T

0epre entare prin sectiunea randului de ochiuri

15

Proiect Structuri textile tricoturi

R XV R XIV R XIII R XII R XI RX R IX

1T

1T

1T

1T

R VIII R VII R VI RV R IV R III R II RI

1T

1T

1T

1T
1 13 $ $3 2 23 4 43 + +3

0epre entare structurala

16

Proiect Structuri textile tricoturi

%arianta 2 R XIV
R XIII R III R II R I
1T 1T

0epre entarea prin sectiunea randului de ochiuri

17

Proiect Structuri textile tricoturi

R XXII R XXI R XX R XIX R XVIII R XVII R XVI R XV R XIV R XIII R XII R XI RX R IX

1T

1T

1T

1T

1T

R VIII R VII R VI RV R IV R III R II RI

1T

1T

1T
1 13 $ $3 2 23 4 43 + +3

0epre entarea structurala

18

Proiect Structuri textile tricoturi

2.2. Prezentarea algoritmului de calcul


$.$.1. Alegerea materiei prime si diametrul .irului

/a realizarea tricotului se foloseste fir de %$5. Deoarece sunt fire voluminoase din fibre scurte contractibile si fixate, care confera produsului tricotat un aspect voluminos, o buna izolatie termica &asemanator lanii( si o intretinere usoara. 6ibrele poliacrilice fac parte din grupa fibrelor sintetice si sunt, in general substante copolimere. 4le se prelucreaza in amestec cu lana, matase, bumbac, obtinandu-se fire filate, din care se confectioneaza tricoturi, haine, len erie, stofe decorative. 6ibrele acrilice sunt rigide si au proprietati tinctoriale limitate, de aceea in compozitia lor intra copolimeri vinilici cu structura foarte diferita, care imbunatatesc capacitatea tinctoriala si largesc domeniul comportarii inalt elastice a materialelor textile. 4tapele obtinerii fibrelor poliacrilnitrilice sunt, obtinerea monomerului, obtinerea polimerului &polimerizare(, filarea, tratamente de finisare ulterioara. Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaza intre ','+ si ','B gHcm), in functie de natura si proportia comonomerilor precum si in functie de ponderea si marimea porilor. Rigroscopicitatea fibrelor obtinute prin tehnici speciale de filare pentru a se realiza fibre cu miez poros este cuprinsa intre ',- si -,=@ dar sau obtinut noi fibre %$5 absorbante, care absorb cca )*@ apa. Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacrilnitrilice sunt considerate ca avand o buna stabilitate termica. /a temperaturi de peste 'C*S: isi schimba culoarea, devenind galbene. $finitatea tinctoriala a fibrelor poliacrilnitrilice este determinata de structura mai compacta sau mai poroasa si de natura grupelor polare ale comonomerilor utilizati. 6ata de ma oritatea substantelor chimice, acizi, baze, saruri, solventi, fibrele %5$ prezinta o rezistenta buna.

19

Proiect Structuri textile tricoturi 6ibrele poliacrilnitrilice se livreaza mai ales sub forma de fibra scurta tip lana si mai putin sub forma de fibra tip bumbac. 6irele filamentare se produc pentru realizarea firelor voluminoase cu contractii variabile. !e folosesc in amestec cu fire naturale sau alte fibre chimice precum si ca fibre mai groase &'*-'= den( pentru covoare sau imitatii de blana sau in scopuri tehnice &filtre(. %rin frecare, produsele textile realizate din fibre poliacrilnitrilice dau un pronuntat efect de pilling.

Calculul diametrului firului:


C1 Ttex 31.6

F=

Tnde, 6 J diametrul firului & grosimea firului ( P Ttex -finetea firului & densitate de lungime ( E gHUm G P C1 - coeficientul determinat in functie de natura materiei prime , de masa specifica a firului si de densitatea de volum a substantei fibroase C1 < ',C & pentru %$5 (. 6inetea firului , Tte5 6 $527 6 144

9ezulta ca, 6<


1,7 1 4 4 3 1 ,6

<*,A= &mm(

$.$.$. Cal!ulul desimilor .irului


Desimea tricotului in directia randurilor de ochiuri , Do , se calculeaza in functie de pasul conventional cu relatia , Doc < =* H $c EsH=* mmG unde , Doc J desimea pe orizontala 1 Doc < &Do V Do( W &' - ( Es H =* mmG b

20

Proiect Structuri textile tricoturi

8ostra %atent ',' fara deplasare %atent ',' cu deplasare

DoF&sH=* mm( 'A 'A

DoFF&sH=* mm( 'A 'A

Doc&sH=* mm( -+ -+

Doc J desimea pe orizontala Dv<-' &rH=* mm( Dv J desimea pe verticala

Pasul oc iului:
$vand in vedere caracteristicile structurilor patent , pentru a exprima distanta intre sirurile de ochiuri este necesara adaptarea unui parametru independent de raportul legaturii . Pasul o!"iului A! 8este distanta intre sirurile de ochiuri de pe o parte a tricotului , ipoteza tangentei acestora si se calculeaza in functie de grosimea firului . $c < $c < 50 &mm( DOC 50 < -.*> &mm( 24

Inaltimea o!"iului B este distanta dintre centrele a doua ochiuri vecine sau dintre tangentele la buclele de ac sau de platina succesive , masurata pe directia sirului de ochiuri si se exprima in O mm 2 . B= B= 50 (mm) DV 50 = 2.38 (mm) 21

21

Proiect Structuri textile tricoturi

$.$.2. Cal!ulul lungimii .irului dintr0un o!"i


6 < *.A= #un$imea firului din ochi, l, 1mm2 reprezint lungimea de fir corespunztoare diferitelor elemente de structur, n dispunerea liber a tricotului. #n cazul ochiurilor normale lungimea firului din ochi, lon este dat de suma lungimilor elementelor ochiului, bucla de ac, flancuri , bucla de platin .

lp J lungimea ochiului patent


lp < '.=C$cV- B 2 + F 2 V X6 lp < '.=CY-.*>V-Y-.+AV).'+Y*.A= < '*.-) %entru calculul lungimii oc iului deplasat se va folosi desenul de calcul reprezentat in 6ig. -.-.).'.

l = l1 2 +2 l 3

+l3

4 4 5

+ l

l12 = A2 + B 2 = 4.32 + 5.66 = 3.15 l2 3 =

2.21 = 3.46 ( 2 F + Fs ) = 1.57g 2

6s < '.+' g6 < *.B'

l34 = l4 5 =

( A+ F)

+ B = 1.82 + 5.66 = 2.73

3F = 1.57g 1.95 = 3.06 2

Fig. 2.2.3.1.
9ezulta ca, l = 3.15 + 3.46 + 2.73 + 3.06 = 11.27

22

Proiect Structuri textile tricoturi

In continuare se vor calcula lungimile medii pe raport, petru cele trei variante de structura. LR = ni li
i

Tnde,

ni J numarul de ochiuri de tip i li J lungimea ochiului de tip i

%entru varianta ',


LR = 8l = 90 ,16

%entru varianta -,
L R = 8l p + 8l = 81,84 + 90 ,16 = 172

%entru varianta ),
LR =16 l p + 8l =163 ,68 + 90 ,16 = 253 .84

$.$.4. Cal!ulul masei unitatii de supra.ata

a9 Calculul masei pe raport

M
%entru varianta ',

= LR Ttex 106 &gHrap(

M
%entru varianta -,

= 90,16 144 106 = 0,013 &gHrap( R

= 173 144 10 6 = 0,025 &gHrap(

23

Proiect Structuri textile tricoturi %entru varianta ),

= 253,84 144 106 = 0,04 &gHrap(

#9 Calculul masei pe metru2:

1 06 M &gHm-( 2 = R m A b B h

%entru varianta ', $ < -.*> D < -.)> b<> h<> 9ezulta ca,
M
2

10 6 0,013 = 41,032 &gHm-( 2,08 8 2,38 8

%entru varianta -, $ < -.*> D < -.)> b<> h < 'A 9ezulta ca,
M
2

10 6 0,025 = 39 ,45 &gHm-( 2,08 8 2,38 16

%entru varianta ),

24

Proiect Structuri textile tricoturi $ < -.*> D < -.)> b<> h < -+ 9ezulta ca,
M m2 = 10 6 0,04 = 42 ,08 2,08 8 2,38 24

&gHm-(

unde, $ J pasul ochiului D J inaltimea ochiului b J latimea raportului h J inaltimea raportului

$.$.+. Cal!ulul !oe.i!ienilor de a!operire ,i umplere


a) Calculul coeficienilor de acoperire: )oeficientul de acoperire a suprafeei -s: se determin ca fiind raportul
S f So l F S ' = = So A B Sf

ntre suprafaa firului dintr-un ochi i suprafaa ochiului &sau invers(.


s =

!F Jsuprafaa suprapunerii -6!F < -6- < *.>+


S =1,31

b) Calculul coeficienilor de umplere: )oeficientul de umplere a "olumului -": se determin ca fiind raportul

ntre volumul firului dintr-un ochi i volumul ochiului.

F 2 l V ; gt < +6 < -.A v = f = 4 Vo A B g t


V = 0,29

25

Proiect Structuri textile tricoturi

2.3. !ntervale de variatie a valorilor parametrilor de structura

5r. :rt. ' )

6 *.A= *.A= *.A=

$c D &mm( &mm( -.*> -.*> -.*> -.)> -.)> -.)>

: '.'+ '.'+ '.'+

Doc &sH=*mm ( -+ -+ -+

Dv &rH=*mm( -' -' -'

lg &mm(

lp &mm(

/ &mm(

/9

'*.*A '*.-) ''.-C B*.'> '*.*A '*.-) ''.-C -B>.-A '*.*A '*.-) ''.-C -'*.+

8H9 &gHrap ( *.*'*.*+*.*)

8Hm&gHm-(

Ms

)*).*) '.)' )*> '.-)*=.*) '.-'

)=* )** -=* -** '=* '** =* * ' ) B*.'> -B>.-A

-'*.+

'( 1ariatia lungimii ochiurilor pe raport

26

Proiect Structuri textile tricoturi


*.*+= *.*+ *.*)= *.*) *.*-= *.**.*'= *.*' *.**= * ' ) *.*'*.*) *.*+-

-( 1ariatia masei pe raport

)*B )*> )*C )*A )*= )*+ )*) )*)*' )** ' )*).)

)*>

)*=.*)

)( 1ariatia masei pe metru patrat

27

Proiect Structuri textile tricoturi


'.)'.) '.-> '.-A '.-+ '.-'.'.'> '.'A ' ) '.-'.-' '.)'

+( 1ariatia coeficientului de acoperire de suprafata

).C= ).C ).A= ).A ).== ).= ).+= ).+ ).)= ).) ' ) ).+= ).AB ).A=

=( 1ariatia coeficientului de volum

28

Proiect Structuri textile tricoturi

Cap.2. Reali1area si reproie!tarea &ariantelor de tri!ot


3.1. "ealizarea mostrelor
!-a realizat o singura mostra care cuprinde toate cele trei variante de structura. 8ostra s-a realizat pe masina manuala de tricotat cu doua fonturi 1;T8, de finete =4, pe un numar de )- de ace, cu treapta de desime -, in conformitate cu variantele de tricot normale &fara desen(, considerate in studiul din :ap.'. 6irul folosit are finete tex < )Ax-. 8ostra este atasata la $nexa '.

3.2. "eproiectarea variantelor de structura realizate, discutii


Dupa realizarea mostra a fost relaxata +> de ore, dupa care s-a realizat reproiectarea acesteia. !-au obtinut valori experimentale prezentate in Tab.).'.

29

Proiect Structuri textile tricoturi Introducerea n structura a modificarilor de evoluie de tipul ochiurilor proprietatile tricotului, n sensul, - desirabilitate redusa P - elasticitate mare pe directia rindurilorP - sa nu prezinte capacitate de rulare a marginilorP - sa manifeste deformatii maximeP - sa manifeste rezistenta la intindere in latime.

Do &sH=*mm(

lm &mm( 8Hm-+ -' ''.-C '*.A= '*.=)->.A) Ta#.2.1. %alorile pra!ti!e ale parametrilor de stru!tura re1ultate din
Dv &rH=*mm(

reproie!tare

Cap.4. Con!lu1ii

$ceasta cercetare a fost realizata in vederea obtinerii unui produs destinat femeilor pentru sezonul de primavara-toamna. %entru acest produs s-a folosit un fir de %$5 avand capacitatea de izolare buna, rezistent la spalare si calcat. !-a realizat un studiu dupa > variante de tricot patent -,-, realizate pe masina de tricotat manuala cu - fonturi 1;R8 cu numar de fire diferite si cu adancimi de buclare diferite. Dupa tricotare mostrele au fost supuse relaxarii pentru a se putea observa deformatiile in lungime si in latime care se vor reflecta in produsul final. 9ezultatele sunt trecute in tabelul '.- de la pagina ). %e baza uneia dintre cele > mostre, aleasa aleatoriu, s-au realizat trei variante de structura cu desene prin deplasare pe structura de baza patent -,-. !-a calculat diametrul firului folosit la tricotatre, desimile tricoturilor, si in functie de raportul fiecarei variante in parte s-au calculat, lungimea firului din ochi &ochi glat,

30

Proiect Structuri textile tricoturi ochi patent si de deplasare(, masa pe raport si metru patrat, coeficientii de umplere si acoperire. 9ezultatele sunt afisate in tabelul de la capitolul -.). !-a realizat mostra cu desene prin deplasare. 7chiurile prin deplasare se obtine prin deplasarea fonturii la dreapta sau la stanga in functie de model, cu cate un pas de ac. !-a folosit acelasi tip de fir cu aceeasi finete ca la cele > mostre de studiu. !-a constatat ca prin deplasare se obtin pe suprafata tricotului efecte de zig-zag ce dau un aspect special produsului finit. $ceasta mostra cuprinde toate cele trei variante de structura de la paginile>, B, '* si este prezentata la anexa ' a lucrarii. Tltima mostra a fost si ea supusa relaxarii, obtinandu-se valori prezentate in tabelul ).'. !-a constatat ca includerea desenelor cu deplasare in structura de baza nu modifica pasul si inaltimea ochiului, deasemeanea valorile desimilor pe orizontala si verticala raman aceleasi. :omparand rezultatele practice ale tricoturilor fara desen cu cele ale tricoturilor cu desene prin deplasare se poate afirma urmatoarele, valorile lungimilor ochiurilor glat, paten, si de deplasare difera, deoarece intre primele doua lungimi bucla de platina are lungime diferita, iar ochiul ce a suferit deplasarea &ochiurile cu aspect spate, doarece se deplaseaza doar fontura din spate la masinile manuale 1;T8( au o lungime mai mare decat celelalte pentru ca pasul acului se maresteP deasemenea variaza si lungimile de fir pe raportul de structura, pentru ca fiecare are un numar diferit de randuri, ochiuri glat, patent, de deplasareP odata cu acestea se observa ca si masele pe raport diferaP se observa diferente si la masa pe metru-, coeficientii de acoperire si umplere deoarece variaza lungimea firului din ochi dintre cele ) varianteP coeficientul de acoperire este mai mic la tricotul cu desene prin deplasare fata de cel fara desen, dar coefisientul de umplere este mai mareP masa pe metru- este mai mare la tricotul cu desen deoarece are valori mai mari ale lungimii firului din ochi. /a capitolul -.). se pot observa cu a utorul graficilor realizate variatiile parametrilor de structura de la cele trei variante de mostre cu desene prin deplasare.

31

Proiect Structuri textile tricoturi

32

Proiect Structuri textile tricoturi

PARTEA II

TRICOTURI DIN UR:EA;A

33

Proiect Structuri textile tricoturi

Cap. 1. Elemente initiale


1.1. Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei
In domeniul producerii tricoturilor din urzeala, pe plan mondial se remarca realizari deosebite privind conceptia mecanica si introducerea electronicii in functonarea masinii si programarea desenelor, ceea ce a permis pe langa o crestere importanta a vitezei de lucru si o diversitate nebanuita a structurilor. Tricoturile din urzeala au cunoscut o dezvoltare exploziva si s-au impus mai ales in domeniul produselor Ointeligente2, inregistrand tendinte de crestere, comparativ cu celelalte materiale textile. %e langa aplicatii de uz general &articole de imbracaminte exterioara si len erie(, specifice materialelor textile, tricoturile din urzeala detin o pondere insemnata pentru urmatoarele destinatii, perdele, dantele, ambala e, plase de protectie, plase pentru activitati productive, sportive, geotextile, decorarea interioarelor, articole medicale. Tricoturile din urzeala au unele avanta e fata de materialele textile tesute, elasticitatea tricoturilor poate a unge pana la A*@, pe cand la tesaturi pentru obtinerea elasticitatii trebuie introduse fire elastomere, ceea ce include cheltuieli suplimentare iar aceste fire au rezistenta scazuta la luminaP pentru aceeasi destinatie, masa unitatii de suprafata in cazul tricoturilor este mai mica decat al tesaturilorP consolidarea elementelor structurii este mai buna in cazul tricoturilor desimile pe unitatea de suprafata sunt mai mari la tricoturi, ceea ce determina o mai buna capacitate de acoperireP atat la prelucrare cat si la utilizare, nu apare decat foarte rar desirabilitatea accentuata, in timp ce destramarea marginilor tesaturilor produce dificultati din acest punct de vedereP datorita dispunerii spatiale a elementelor structurii tricotate, acestea prezinta rezistenta la alunecare, fiind manipulate si depozitate cu usurinta.

34

Proiect Structuri textile tricoturi

1.2. Alegerea materiei prime, caracteristici te nologice


7btinerea unor produse de calitate,in conditii de maxima eficienta si de protectie a mediului, constituie prioritatile productiei de materiale. In acest scop factorii tehnici administrativi si umani trebuie sa actioneze pentru reducerea, eliminarea, dar mai ales prevenirea deficientelor calitative. Tricotul ce va urma a fi realizat va fi pentru un articol de imbracaminte exterioara &6ig '.(, pentru femei, de purtat in sezonul de primavara-toamna. %rodusul va fi realizat dintr-un fir de %5$ de o finete medie, cu doua sisteme de legaturi de baza, bara ' J tricot simplu, bara - J atlaz simplu.

Fig. 1.

35

Proiect Structuri textile tricoturi Datorita faptului ca produsul este destinat utilizarii frecvente el trebuie sa inglobeze o serie de caracteristici, efectul pilling trebuie sa aiba un grad cat mai scazutP capacitate de izolatie termica medieP coeficientul de sifonabilitate sa fie redusP gradul de revenire din sifonare sa fie mareP sa aiba un tuseu placutP rezistenta la spalareP rezistenta la calcatP rezistenta la curatire chimicaP

Tricoturile urzite in structura carora evolueaza pentru formarea ochiurilor doua sau mai multe sisteme de fire se pot realiza pe masini de tricotat cu o fontura cat si pe masini de tricotat cu doua fonturi. 4xista o mare varietate de structuri realizate din doua sau mai multe sisteme de fire, varietate determinata de evolutia independenta a fiecarui sistem J lantisor, tricot, atlaz, tricot derivat si atlaz derivat, de tipul ochiurilor inchise sau deschise, precum si de navadire J plina sau neplina conform unui raport. $ceste tricoturi din urzeala cu doua sisteme de fire se caracterizeaza prin evolutia independenta a celor doua sisteme de fireP fiecare sistem formeaza una din legaturile fundamentale. !tructurile rezulta din suprapunerea evolutiilor, intrucat pe aceleasi ace se depun firele de la diferitele bare cu paseteP in corpurile ochiurilor se indentifica evolutia in paralel a firelor, urmand a se separa in zona segmentelor de legatura. /egat de pozitia in structura a unei evolutii in raport cu cealalta, se face precizarea ca si in cazul tricoturilor din urzeala se respecta principiul vanisarii, bara care depune firul mai os, determina o dispunere in prim plan a flancurilor pe partea de fata si a segmentelor de legatura pe partea de spateP bara respectiva este numerotata cu D' si in raport cu ea se stabilesc si celalalt sistem de fire. Tricoturile realizate cu doua bare cu pasete pot fi cu ochiuri inchise, cu ochiuri deschise si cu ochiuri inchise si deschise, cu navadire plina sau neplina. %entru reducerea fenomenului de agatare a segmentelor de legatura, se recomanda ca bara care depune fire a caror evolutie se identifica segmentele de legatura cele mai mari sa nu formeze ochiuri pe fata tricotului.

36

Proiect Structuri textile tricoturi /a realizarea tricotului se foloseste fir de %$5. Deoarece sunt fire voluminoase din fibre scurte contractibile si fixate, care confera produsului tricotat un aspect voluminos, o buna izolatie termica &asemanator lanii( si o intretinere usoara. 6ibrele poliacrilice fac parte din grupa fibrelor sintetice si sunt, in general substante copolimere. 4le se prelucreaza in amestec cu lana, matase, bumbac, obtinandu-se fire filate, din care se confectioneaza tricoturile, haine, len erie, stofe decorative. 6ibrele acrilice sunt rigide si au proprietati tinctoriale limitate, de aceea in compozitia lor intra copolimeri vinilici cu structura foarte diferita, care imbunatatesc capacitatea tinctoriala si largesc domeniul comportarii inalt elastice a materialelor textile. 4tapele obtinerii fibrelor poliacrilnitrilice sunt, obtinerea monomerului, obtinerea polimerului &polimerizare(, filarea, tratamente de finisare ulteroara. Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaza intre ','+ si ','B gHcm), in functie de natura si proportia comonomerilor precum si in functie de ponderea si marimea porilor. Rigroscopicitatea fibrelor obtinute prin tehnici speciale de filare pentru a se realiza fibre cu miez poros este cuprinsa intre ',- si -,=@ dar sau obtinut noi fibre %$5 absorbante, care absorb cca )*@ apa. Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacrilnitrilice sunt considerate ca avand o buna stabilitate termica. /a temperaturi de peste 'C*S: isi schimba culoarea, devenind galbene. $finitatea tinctoriala a fibrelor poliacrilnitrilice este determinata de structura mai compacta sau mai poroasa si de natura grupelor polare ale comonomerilor utilizati. 6ata de ma oritatea substantelor chimice, acizi, baze, saruri, solventi, fibrele %5$ prezinta o rezistenta buna. 6ibrele poliacrilnitrilice se livreaza mai ales sub forma de fibra scurta tip lana si mai putin sub forma de fibra tip bumbac. 6irele filamentare se produc pentru realizarea firelor voluminoase cu contractii variabile. !e folosesc in amestec cu fire naturale sau alte fibre chimice precum si ca fibre mai groase &'*-'= den( pentru covoare sau imitatii de blana sau in scopuri tehnice &filtre(. %rin frecare, produsele textile realizate din fibre poliacrilnitrilice dau un pronuntat efect pilling.

37

Proiect Structuri textile tricoturi

1.3. Alegerea variantei de structura

!-a ales o structura compusa din legaturi de baza, bara ' tricot simplu iar bara - atlaz simplu. In fig. -. este prezentata structura tricotului din urzeala in reprezentare numerica si grafica.

6ig.-

38

Proiect Structuri textile tricoturi

In figura ) este prezentata reprezentarea structurala a variantei de tricot din urzeala.

6ig.)

39

Proiect Structuri textile tricoturi

Cap. $. Proie!tarea .un!tionala a stru!turii


2.1. Prezentarea algoritmului de calcul
%entru calculul parametrilor de structura se vor realiza cu a utorul desenelor de calcul din fig. + pentru ticot si fig. = pentru atlaz

Fig. 1. Desen de !al!ul pentru legatura tri!ot

40

Proiect Structuri textile tricoturi Fig. +. Desen de!al!ul pentru legatura atla1

#inetea firului: Ttex < =AY- < ''5m < '>HDiametrul firului: :' < '.C Fs = Tnde, :' J coeficient determinat in functie de natura materiei prime si densitatea de volum a substantei fibroase. Calculul inaltimii oc iului: D Z -6s 9ezulta ca, D Z -Y*.=A < '.-- &mm( Calculul pasului oc iului: A= : < *.A= 9ezulta ca, A= 1.22 = 1.87 &mm( 0.65 B C &mm( C1 Ttex 1.7g 10.58 = = 0.56 31.6 31.6

Tnde, : J coeficientul desimilor

41

Proiect Structuri textile tricoturi

Calculul desimilor: a( desimea pe ori ontala: 50 50 = = 26.73 &sH=* mm( A 1.87

Do =

b( desimea pe "erticala: 50 50 = = 40.98 B 1.22

Dv =

&rH=* mm(

Calculul lungimii de fir dintr$un oc i:


n

88.5 l= + 2 B 2 + 2 F 2 + i =1 Do
Tnde, n J numarul segmentelor de legaturaP

(qB ) 2 + ( g A x)2 n

&mm(

[ J numarul de randuri intre punctul de legare inferior si punctul de legare superiorP ; J numarul de siruri dintre punctul de legare inferior si punctul de legare superiorP x J factor de corectie a proiectiei in directia randurilor de ochiuri a segmentului si poate avea valorile&6ig. A(, x < *P pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate de acceasi parte a axelor de simetrie ale ochiurilorP x < V-6P pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate in exteriorul axelor de simetrie ale ochiurilorP x < --6P pentru segmentele de legatura cu punctele de legare situate in interiorul axelor de simetrie ale ochiurilor.

42

Proiect Structuri textile tricoturi

6ig. A
%entru D$9$ ', [<' ;<' x<* 9ezulta ca, l1 = 88.5 + 2 1.48 + 0.62 + 1.48 + 3.49 = 8.42 &mm( 26.73

43

Proiect Structuri textile tricoturi %entru D$9$ -, [<' ;<' x < * si x < --6 9ezulta ca,

l2 =

2 1.48 + 2.95 + 4 1.48 + (1.87 1.12) 2 88.5 + 2 1.48 + 0.62 + = 7.85 &mm( 26.73 6

Calculul masei de suprafata. Deoarece ambele sisteme de fire au navadire plina si lmed s-a calculat ca medie a tuturor segmentelor de legatura din structura, masa pe m- se calculeaza cu relatia, M m
2

0.4g Do g Dv g lme! g Ttex 3 10

&gHm-(

lme! = 9ezulta ca, M m2

l1 + l2 7.82 + 7.29 = = 7.55 &mm( 2 2 0.4g 29.06g 44.64g 7.55g 112 = 438.77 &gHm-( 3 10

!ntrarea in urzeala se calculeaza pentru fiecare sistem de fire cu relatia, lBi B

#" Bi = Tnde,

lDi J lungimea firului dintr-un ochi pentru sistemul iP D J inaltimea ochiurilor. $stfel avem, Y pentru D$9$ ', #" B 1 = Y pentru D$9$ -, #" B 2 = 7.29 = 6.5 1.12 7.82 = 6.98 1.12

44

Proiect Structuri textile tricoturi

Cap. $. Con!lu1ii

$ceasta lucrare are drept scop analiza structurilor cu desene de legatura, identificarea elementelor caracteristice de apartenenta, raportul legaturii si al desenului, reprezentarea grafica a structurii. De asemenea, se calculeaza parametrii de structura ai mostrei de tricot urzit cu doua sisteme de fire. !tructura mostrei a fost aleasa aleatoriu, aceasta fiind formata din doua sisteme de fire cu legaturile de baza tricot si atlas cu navadire plina. Dupa realizarea reprezentarilor prin schema grafica, numerica si cea structurala sau calculat parametrii tehnologici ai tricotului urzit. !-a pornit de la niste valori adoptate deoarece nu s-a putut realiza paractic, mostra pe maisna. In urma rezolvarii algoritmului de calcul s-au obtinut urmatoarele valori prezentate in fig. =.

Tricotul de urzeala format din doua sisteme de fire D$9$ ' D$9$ Ttex 6! D $ : Do Dv l M m2 #" B 1 A.B> Ta#el +. tricot simplu ''*.=A '.-'.>C *.A= -A.C) +*.B> >.++)>.CC A.= atas simplu ''*.=A '.-'.>C *.A= -A.C) +*.B> C.>=

Cuprins

45

Proiect Structuri textile tricoturi

PARTEA I < Tri!oturi din #atatura PARTEA I.............................................................................................1 TRICOTURI.........................................................................................1 DIN.........................................................................................................1 BATATURA..........................................................................................1 Cap. 1. Elemente iniiale.......................................................................2
1.1. Caract r!"t!c!# $om %!&#&! $ &t!#!'ar , (ro(r! t)*! (otr!+!t $ "t!%a*! !.............................2 1.2. D t rm!%ar a (aram tr!#or $ "tr&ct&r) !%!*!a#!..................................................................5 1.3. Caract r!"t!c! $ "tr&ct&r).................................................................................................10

Cap.2. Pr ie!tarea "#n!ti nala a $tr#!t#rii......................................1%


2.1 ,# - r a +ar!a%t #or $ "tr&ct&ra......................................................................................14 2.2. .r ' %tar a a#-or!tm&#&! $ ca#c&#...................................................................................19 2.2.1. ,# - r a mat r! ! (r!m "! $!am tr&# /!r&#&!.............................................................19 2.2.2. Ca#c&#&# $ "!m!#or /!r&#&!..........................................................................................20 2.2.3. Ca#c&#&# #&%-!m!! /!r&#&! $!%tr-&% oc0!......................................................................22 2.2.4. Ca#c&#&# ma" ! &%!tat!! $ "&(ra/ata..........................................................................23 2.2.5. Ca#c&#&# co /!c! %*!#or $ aco( r!r 1! &m(# r .........................................................25 2.3. 2%t r+a# $ +ar!at! a +a#or!#or (aram tr!#or $ "tr&ct&ra................................................26

Cap.3. Reali&area $i repr ie!tarea 'ariantel r (e tri! t.................2)


3.1. 3 a#!'ar a mo"tr #or.........................................................................................................29 3.2. 3 (ro! ctar a +ar!a%t #or $ "tr&ct&ra r a#!'at , $!"c&t!!................................................29

Cap.%. C n!l#&ii..................................................................................3* PARTEA II..........................................................................................33 TRICOTURI.......................................................................................33 DIN.......................................................................................................33 UR+EA,A...........................................................................................33 Cap. 1. Elemente initiale.....................................................................3%
1.1. Caract r!'ar a $om %!&#&! $ &t!#!'ar , (ro(r! tat! (otr!+!t $ "t!%at! !............................34 1.2. ,# - r a mat r! ! (r!m , caract r!"t!c! t 0%o#o-!c .........................................................35 1.3. ,# - r a +ar!a%t ! $ "tr&ct&ra.........................................................................................38

Cap. 2. Pr ie!tarea "#n!ti nala a $tr#!t#rii.....................................%*


2.1. .r ' %tar a a#-or!tm&#&! $ ca#c&#...................................................................................40

Cap. 2. C n!l#&ii.................................................................................%-

46

Proiect Structuri textile tricoturi

R V

1T

R I

1T

R X R IX R II R I
1T

R XIV R XIII
1T

1T R

III

R II R I
1T

47

Proiect Structuri textile tricoturi


I% III II I

13

$3

I1 III II I

I% III II I 1 13 $ $3

48

S-ar putea să vă placă și