Cuprins:

1 Undele seismice 2. Cutremurul 3. Producerea undelor seismice 4. Tipuri de unde seismice

5. Instrumentarea seismica 6. Magnitudinea si intensitatea 7. Seismicitatea n !aponia ". Seismicitatea n #om$nia %. Stiati ca...& 1'. (i)liogra*ie

1. Undele seismice
Energia eliberata brusc de un cutremur se raspandeste in toate directiile formand undele seismice. Pe masura ndepartarii de locul perturbatiei initiale, energia se repartizeaza pe tot mai multe particule efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale.

2.Cutremurul
Un cutremur este cauzat de o alunecare brusca pe o falie. O falie este o ruptura in crusta Pamantului dea lungul careia roca de pe o parte s-a miscat fata de rocile de pe cealalta parte. ensiunile din scoarta e!terna a Pamantului care imping partile faliei sa stea impreuna, cresc iar rocile aluneca brucsc, eliberand energia in valuri care se transmit prin roca cauzand tremurul pe care-l simtim in timpul unui cutremur.

3. Producerea undelor seismice

"and are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in e!terior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. #n fiecare cutremur, e!ista mai multe tipuri de unde seismice. Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale, uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde $ % sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. Undele superficiale se propaga din undele interioare care a&ung la suprafata.

4. Tipuri de unde seismice

Unde primare (longitudinale), denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de apro!imativ '.( pana la ) *ilometri+secunda, depinzand de materialul prin care se deplaseaza. ,ceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde, astfel incat undele P a&ung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Ele se pot deplasa prin substante solide, lic-ide si gazoase, si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului. ,ceste unde a&ung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste.

Unde secundare (transversale), denumite si unde . , a&ung la suprafata putin in urma undelor P. #n timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor. ,stfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor.

5. Instrumentarea seismica
Pentru nregistrarea cutremurelor s-au construit seismografe speciale, care nregistreaz/ direct acceleraia, viteza sau deplasarea terenului pe trei direcii0 1ord-.ud, Est-2est 3i pe vertical/. .eismografele moderne genereaz/ semnale electrice, care se amplific/ de mii sau c-iar milioane de ori 3i se nregistreaz/ pe -4rtie sensibil/, band/ magnetic/ sau suport digital. 5n urma prelucr/rii acestor nregistr/ri care se numesc seismograme, se determin/ parametrii cutremurelor0 timpul producerii, momentele de sosire a undelor, coordonatele geografice ale epicentrului, ad4ncimea focarului, magnitudinea etc.

6onitorizarea seismic/ global/ este realizat/ de o reea de staii seismice, n care intr/ 3i reelele naionale ale multor /ri. #nformaia despre producerea unui cutremur este transmis/ la centrele mondiale0 "entrul Euromediteranean, 7rana8 "entrul #nternaional .eismic din 1e9bur:, ,nglia8 "entrul #nformaional al ".# din Obnins*, ;usia.

6. Magnitudinea si intensitatea
"u a&utorul sc/rilor seismice se determin/ gradul de intensitate al unui cutremur. Principalele sc/ri de intensitate seismic/ care se folosesc n diverse regiuni ale lumii sunt0

.",;, <E #1 E1.# , E 6E;",$$# 6O<#7#", ,

.cara de intensitate 66, e!prim/ gradul de violen/ a unei mi3c/ri de p/m4nt, prin efectele pe care le au cutremurele asupra oamenilor, obiectelor, cl/dirilor etc. .cara conine =## grade iar o avarie superficial/ a structurilor de rezisten/ mai slabe ncepe cu gradul 2, m/rindu-se n importan/ p4n/ la distrugerea total/ la gradul =##. 7iec/rui grad de intensitate i corespunde o valoare orientativ/ pentru acceleraia medie ec-ivalent/ a unui cutremur. .cara 66, se folose3te atunci c4nd nu e!ist/ nregistr/ri instrumentale care s/ permit/ determinarea intensit/ii unui cutremur.

.",;, 6,>1# U<#1## ;#"? E;

.cara magnitudinii conine ) grade si d/ posibilitatea aprecierii apro!imative a intensit/ii unui 3oc seismic prin m/rimea energiei de deformaie eliberat/ prin ruptura faliei. Prin intermediul magnitudinii, notat/ cu 6, se pot obine informaii cantitative cu privire la energia 3ocurilor seismice declan3at/ n focar.

@. .eismicitatea in Aaponia
Aaponia se afl/ la intersecia pl/cilor tectonice ma&ore, 3i, astfel, sta pe partea de sus a unei zone predispuse la cutremure 3i erupii vulcanice. Plac/ Eurasia, 7ilipine 6area Plate, ,merica de 1ord Plate 3i plac/ Pacific se ciocnesc 3i toate sunt ntr-o permanent/ stare de stres de-a lungul coastei de est a Aaponiei.

Cutremurul din Thoku din 11 martie 2011 a fost un seism de magnitudine B,C6D cu epicentrul n regiunea o-o*u din oceanul Pacific, n apropierea oraEului &aponez .endai. "utremurul a provocat valuri tsunami ale Pacificului de p4n/ la zece metri n n/lFime. Pe scara de intensitate seismic/ a ,genFiei 6eteorologice a Aaponia seismul a m/surat cota de @ Gvaloarea ma!im/ a acestei sc/riH n anumite zone ale prefecturii 6i:agi. "utremurul, pe l4ng/ pierderile umane 3i daunele masive pe care le-a produs, a mutat insula nipon/ mai aproape de ..U.,. 3i a deplasat a!a p/m4ntului cu '(,I' cm. ,cest cutremur a avariat foarte rau centrala nucleara de la 7u*us-ima incat nici in prezent scurgerile radioactive nu au incetat. Marele cutremur din Kanto este cel mai grav cutremur petrecut in Japonia ,un cutremur care s-a produs intre Tokyo i Yokohama, pe 1 septembrie 1923, soldat cu 1 !"### de mor$i" %utremurul a distrus & ' din cl(dirile din Tokyo si apro)imativ 2#' din cl(dirile din Yokohama au *ost demolate +n mod similar"

). .eismicitatea in ;omania
Cutremurul din 4 martie 19 a fost un puternic cutremur cu efecte devastatoare asupra ;om4niei. , avut o magnitudine de @,J grade pe scara ;ic-ter Ei o durat/ de circa I( de secunde. $a nivelul ntregii F/ri au fost circa ''.KCC de r/niFi Ei apro!imativ KI.CCC de locuinFe s-au pr/buEit. 6a&oritatea pagubelor materiale s-au concentrat la LucureEti unde peste KK de cl/diri Ei blocuri mari s-au pr/buEit. Epicentrul cutremurului a fost localizat n zona 2rancea, cea mai activ/ zon/ seismic/ din Far/, la o ad4ncime de circa 'CC *m. Unda de Eoc s-a simFit aproape n toFi Lalcanii. Cutremurul din 10 noiem!rie 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de @,M grade pe scara ;ic-ter, cu epicentrul n zona 2rancea la o ad4ncime de circa 'KK *m. Efectele lui au fost devastatoare n centrul Ei sudul 6oldovei, dar Ei n 6untenia. 1um/rul victimelor a fost estimat la 'CCC de morFi Ei MCCC de r/niFi, ma&oritatea n 6oldova. 6ulte blocuri din LucureEti au fost considerabil deteriorate. <up/ cutremur ,sociaFia >eneral/ a #nginerilor din ;om4nia a ntreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra cl/dirilor din beton armat. Principala concluzie a fost c/ normele pentru calculul cl/dirilor din beton armat, practic copiate dup/ cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, >ermania nefiind situat/ ntr-o zon/ de risc seismic. ,u fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate cl/dirile construite n perioada postbelic/.

B. Ntiai c/...O
cel mai mare cutremur, ca magnitudine, inregistrat vreodata a avut loc in 'B(C in "-ileO "utremurul a avut magnitudinea de B.I grade si este urmat in acest top de catre cutremurul care a avut loc in JCCM, in vestul coastei de nord a .umatrei, cu B.K grade magnitudine. ,mbele cutremure au fost urmate de cate un tsunami devastator.

 cel mai mare cutremur din ;omania, care a putut fi inregistrat, a avut loc noiembrieO 6agnitudinea acestuia a fost de @.K grade, cu C.' grade mai cunoscutul seism din M martie 'B@@. 7aptul ca aceste doua cutremure mari din precedate de catre un altul de @.' grade in 'BC), a alimentat teoria conform apro!imativ KC de ani tara noastra este lovita de un cutremur ma&or.

in 'BMC, pe 'C mult decat mai ;omania au fost careia la fiecare

cutremure e!ista nu doar pe Pamant ci se pe $una, .oare, alte planete si c-iar steleO .e presupune de catre specialisti ca activitata seisimica pe planeta 6arte a fost foarte intensa de-a lungul istoriei sale insa in prezent cutremurele inregistrate aici sunt de mica magnitudine.

Pentru fiecare zon/ seismic/ sunt alc/tuite cataloage ce cuprind informaii despre cutremurele produse, inclusiv cele care au avut loc cu mult nainte de e!istena instrumentelor de nregistrare. "el mai vec-i catalog este cel c-inezesc GKCCC aniH 3i &aponez G'(CC aniH. "ataloagele cutremurelor pentru zona noastr/ au fost elaborate de seismologii rom4ni ". ;adu, $. "onstantinescu 3i 2. 64rza 3i conin date ncep4nd cu anul B)M.

1'.(i)liogra*ie
+++.scri)d.com +++.,iuaconstanta.ro +++.descopera.ro +++.did-ou.no+.org +++.ngrpro/ect.ro +++.e0plore,+orld.)logspot.ro +++.+i.ipedia.ro +++.crispedia.ro +++.romaniali)era.ro