SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE AN III CIG 1.

Din perspectiva paralela date - prelucrari

a . & . c . d . e .

et!da de pr!iectare"

per ite alcatuirea un!r a#istrale de circulatie pri!ritara$ cu sc!puri de actuali%are a deci%iei va avea in vedere 'aptul ca v!r 'i necesare utatii la nivelul cerintel!r$ ca reactii la 'lu(urile de intrare-iesire in si din siste repre%inta activitati ce c!ntin aplicatii pentru ad inistrarea siste ului de !perare tine c!nt in aceeasi asura de date si de prelucrari

repre%inta ! 'acilitate pentru accesul la 'isierele de tip )r!ces!r *elp ce c!ntin d!cu entatia a'erenta siste ului de pr!#ra e
D . 1

. +.

. Din perspectiva siste ica

a . & .

et!da de pr!iectare"

ur areste t!talitatea pr!&le el!r inainte de a da ! s!lutia #l!&ala$ ast'el spus intre#ul este altceva dec,t su a partil!r prin lucrarile de sinte%a$ a ele entel!r patri !niale$ inclusiv a venituril!r$ c-eltuielil!r si a re%ultatel!r 'inanciare$ asi#ur,nd ast'el$ in ti p si spatiu$ c! para&ilitatea in'!r atiil!r ec!n! ic!-'inanciare si c!nta&ile c se !rientea%a pe principiul relevantei ec!n! icului asupra .uridicului/ principiul . pra#ului de se ni'icatie a in'!r atiil!r d da e(plicatiile necesare prin situatiile ane(ate 0n!tele1 la &ilant$ arat,ndu-se . !tivele sc-i &arii si di'erentele care apar la c! paratia cu in'!r atiile din peri!adele precedente e sau de c!nducere a intreprinderii are cun!stinta de viit!are ele ente de . nesi#uranta$ care p!t avea c!nsecinte inse nate asupra c!ntinuitatii activitatii
. A . 1

2. Re%ultatul etapei de pr!iectare de siste a . & . c . d . e .

prin OMT este"

ateriali%at prin sarcini de c!!rd!nare si deci%ie c!relata cu !&iectivele 'i(ate. 'i(area !ptiunii #estiunii la nivel c!nceptual. 'i(area !ptiunii !r#ani%ati!nale la nivel l!#ic si a celei te-nice la nivel 'i%ic. ! punere in e(pl!atare curenta in !d c! &inat sau c! ple entar.

reali%area ar-itecturii de &a%a a siste ului si ad!ptarea deci%iil!r privind strate#ia la nivel #l!&al.

. 3.

)r!iectarea asiste el!r in'!r atice prin a&!rdarea descendenta"

a . & . c . d . e .

c!nsta in a c!&!ri$ pe scara pira idei ierar-ice$ p,na la &a%a$ reali%,nd t!t!data si ! anali%a cule#erea si inre#istrarea datel!r te-nic!-ec!n! ice si 'inanciare$ care privesc patri !niul unitatil!r si ec!n! iei nati!nale duce la reali%area #esti!narului de retea si a celui de 'isire sterse aplicatii 4ind!5s - aplicatiile scrise pentru pr!#ra ele re%idente - pr!#ra e de tip Terminate and Stay Resident 0TSR1 va per ite utili%at!rului e(ecutarea unei !peratiuni de instalare aut! ata a un!r su&ansa &le n!u adau#ate in c!n'i#uratia calculat!rului
A . 1

6. Din punct de vedere al val!ril!r pe care le p!ate lua un atri&utul la un a . & . c . d . e .

! ent dat"

! val!are cun!scuta a atri&utului A care antrenea%a$ in aceleiasi val!ri pentru atri&utul 7 siste ul de in'!r atii !r#ani%ati!nal ultival!are si !n!val!are

!d siste atic$ as!cierea

un plan de lucru detaliat pentru derularea 'iecarei etape$ pentru a 'acilita c!nducerea pr!iectel!r in c!nceptia siste el!r in'!r atice una sau ! ulti e a caracteristicil!r unei entitati

. 8.

)r!iectarea si reali%area unui siste

a . & . c . d . e .

in'!r atic sunt !peratiuni di'icile"

p!rnind de la situatia c!nceptuala sau 'i%ica p,na la cea !r#ani%ati!nala sau l!#ica pentru ca !&li#a la luarea in c!nsiderare a tutur!r 'act!ril!r siste ului ! asina de rec!nciliere dintre date si prelucrari prin inter ediul !delel!r e(terne in a.!ritatea ca%uril!r$ vederea de ansa &lu p!ate c!nsidera un d! eniu ca 'iind cel ai i p!rtant care tre&uie sa tina c!nt de !&iectivele plani'icate$ a&!rdate intr-! aniera #l!&ala

9. Entitatea" a este un !del de !&iect sau eveni ent care are ! e(istenta de sine statat!are si . p!ate 'i identi'icat$ in rap!rt cu celelalte !&iecte de acelasi tip$ prin caracteristici

sau pr!prietati speci'ice

& este utili%ata pentru surprinderea c! p!rta entului dina ic al 'lu(ului de date . c este utila clari'icarii cerintel!r$ reali%arii c!ne(iunii &ene'iciar-pr!ducat!r &a%ata . pe intele#ere$ repre%ent,nd in acelasi ti p cadrul pentru pr!iectarea ulteri!ara si

i ple entare d repre%inta ! as!ciere de acest tip din ta&elul A p!ate avea cel ult ! inre#istrare . c!respun%at!are in ta&elul 7 e se ateriali%ea%a prin de'inirea unui !del precis$ c!ncis$ inteli#ent si c!rect al . viit!rului siste in'!r ati!nal
. A . 1

:. Structura de ansa &lu a unui siste a . & . c . d . e .

in'!r atic e '!r ata din "

repre%entare ;a'isare - tiparire intr!ducere$ e !rare si a'isare date

adunare ; scadere si in ultire date intrari; prelucrari- iesiri prelucrare$ calcule si st!care

. <.

=n cadrul pr!iectarii unui siste

a . & . c . d . e .

in'!r atic"

in'!r atiile de pr!#ra are$ plani'icare si previ%iune au un caracter relativ sintetic se pre%inta t!ate le#aturile dina ice create intre un pr!#ra si repre%entarea #ra'ica atri&uita acestuia se reali%ea%a ! sinte%a a cel!rlalte pr!#ra e$ c!relat cu ci'ra de a'aceri$ cu pr!'itul si cu !dul de reparti%are a acestuia se ur areste a'isarea in 'ereastra de &a%a Tas>&ar ! serie de repre%entari #ra'ice datele si prelucrarile sunt studiate si !delate i preuna

. 1?.

=ntr-un siste
a . & . c . d . e .

in'!r atic$

et!dele si pr!cedurile de prelucrare se re'era la"

partea l!#ica a prelucrarii datel!r in vederea !&tinerii in'!r atiil!r pentru pr!ducerea de i a#ini standard in spiritul te!riei val!rii$ antrenea%a ! pierdere de in'!r atie c!sturile de 'a&ricatie a &unuril!r$ de e(ecutare a lucraril!r sau de prestare a serviciil!r !&tinerea si cercetarea unitatil!r ele entare de in'!r atie re%!lvarea unei variate pr!&le atici de natura ec!n! ica

11. Met!da !rientata !&iect a . & . c . d . e .

pre%inta instructiuni S@A incapsulate in c!dul pr!#ra

este caracteri%ata prin atentia de!se&ita ac!rdata c!nc! itent structurii datel!r si structurii 'uncti!nale

are pr!#ra e de investitii$ pr!#ra e de apr!vi%i!nare si v,n%are de &unuri$ servicii si de ar>etin# reali%ea%a 'i(area !ptiunii #estiunii la nivel c!nceptual$ !ptiunii !r#ani%ati!nale la nivel l!#ic si a celei te-nice la nivel 'i%ic este un pr!ces si plu si rapid de ase%are a ta&elel!r si a c, puril!r strict necesare
7 . 1

. 1+.

Met!dele de pr!iectare se p!t clasi'ica in"

a . & . c . d . e .

pil!ta. ul si e(ecutia !peratiunil!r pr!ductive et!de structurate/ et!de siste ice/ et!de !rientate !&iect

vi%uali%area si eventuala activare a pr!#ra el!r care asi#ura !nit!ri%area si i piedica !di'icarea caracteristicil!r !de ului !peratii de adau#are$ !di'icare$ ster#ere$ utare si c!piere de siste e in'!r atice de #estiune descrierea activitatii siste ului !perant$ !rientata pe &a%a re#ulil!r de 'uncti!nare$ siste e de ana#e ent$ aplicate asupra intraril!r$ pentru a pr!duce iesirile d!rite

. 12.

)r!iectarea siste el!r in'!r atice prin a&!rdarea ascendenta"

a . & . c . d .

presupune structurarea in'!r atiil!r 'inanciar-c!nta&ile$ prelucrate p!trivit pr!cedeel!r et!dei c!nta&ilitatii prin c!nturi si du&la inre#istrare se p!ate c!nstitui su& '!r a unui #-id de a&!rdare a unui siste in'!r atic$ pus in evidenta su& '!r a sintetica per ite adau#area la des>t!p a unei 'uncti!nalitati speci'ice Internet-ului

are ca punct de plecare nivelul !perati!nal 0a'lat la &a%a pira idei ierar-ice1$ si$ prin reali%area in'!r ati%arii la 'iecare nivel in parte$ se a.un#e la un siste in'!r atic care p!ate atin#e nivelul e(tre al pira idei e este '!r at din reuniunea de 'unctii care pune in evidenta cel ai &ine . c! p!rta entul intre#ului siste !perant
. 13. D . 1

Met!dele de pr!iectare siste ice"

a . & . c . d . e .

se c! pun din a&stracti%ari care pre%inta lu ea reala ca pe ! c!lectie de entitati si de le#aturi$ sta&ilite intre acestea este c!nsiderata invaria&ila sau relativ sta&ila in siste ele anteri!are si #esti!nata d!ar de ad inistrat!rul &a%ei de date !perant '!r ea%a i a#inea dina ica de nivel BactiuneC repre%inta ansa &lul de te-nici si ec-ipa ente de cule#ere$ prelucrare si trans itere a in'!r atiil!r aduc ! varietate de pr!cedee pentru !&tinerea si prelucrarea datel!r$ in vederea utili%arii siste el!r in'!r ati!nale in #esti!narea unei unitati ec!n! ice
A . 1

16. =n te!ria &a%el!r de date$ tehnica entitate-asociere per ite c!nstruirea

!delului structural su& '!r a unei dia#ra e entitate-as!ciere$ prin parcur#erea ur at!ril!r pasi"
a . & . c . d . e .

identi'icarea c! p!nentel!r$ identi'icarea as!cieril!r$ sta&ilirea se ni'icatiei le#aturii si identi'icarea n!duril!r-etic-eta 0su& '!r a de r! &1. identi'icarea c! p!nentel!r$ identi'icarea as!cieril!r$ c!di'icarea as!cieril!r$ identi'icarea atri&utel!r si sta&ilirea atri&utel!r de identi'icare a entitatil!r. identi'icarea c! p!nentel!r$ identi'icarea atri&utel!r$ identi'icarea er!ril!r de as!ciere si sta&ilirea atri&utel!r de identi'icare a entitatil!r. identi'icarea as!cieril!r$ identi'icarea atri&utel!r$ sta&ilirea atri&utel!r de identi'icare a entitatil!r si arcarea acest!ra pentru !peratia de ster#ere. identi'icarea c! p!nentel!r$ identi'icarea as!cieril!r$ identi'icarea er!ril!r de as!ciere si sta&ilirea entitatil!r pentru ster#ere.

. 18.

C!n'!r
a . & . c . d . e .

et!del!r de pr!iectare siste ice siste ul in'!r atic este a&!rdat"

ca un siste c! ple( de te-nici si et!de de prelucrare l!#ica si aut! ata a datel!r statistice c!ncurential intre di'eriti utili%at!ri care pastrea%a per'!r antele siste el!r anteri!are su& d!ua aspecte c! ple entare" datele si prelucrarile anali%ate- !delate independent$ cu reunirea l!r c,t ai t,r%iu p!si&il prin sta&ilirea 'ir el!r c!ncurente$ inclu%,nd !r#ani%atiile care intenti!nea%a sa patrunda pe piata si pr!ducat!rii de pr!duse su&stitute ast'el inc,t sa se p!ata reali%a de'inirea sarcinil!r de reali%are pe c! parti ente$ precu si raspunderi in ca% de nereali%are
C . 1

19. Dependenta 'uncti!nala repre%inta" a . & . c . d . e .

! structura ce per ite vi%uali%area structurii ierar-ice$ descrierea pr!#ra ului sau a unui !dul 'iind sta&ilite pe ai ulte niveluri unei inre#istrari din ta&elul 7 ii c!respunde cel ult ! inre#istrare din ta&ela A de ersul et!d!l!#ic de de%v!ltare a siste el!r in'!r atice
!dul in care sunt

! pr!prietate a se ni'icatiei sau a se anticii atri&utel!r$ indicand le#ate atri&utele unele de altele.

c!nceptpr!cesul de evaluare a unui siste

1:. C!nsider,nd ur at!area repre%entare #ra'ica"

Sta&iliti care este cardinalitatea pentru as!cierea cel!r + tipuri de entitati Furni%!riFactura"
a 01$11 - 0?$n1 .

& . c . d . e .

0n$?1 - 0?$11 01$n1 - 01$11 01$?1 - 0?$11 0?$11 - 0?$11

1<. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD"

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati"

a .

& .

c .

d .

e .

. +?.

Met!dele structurate de pr!iectare"

a . & . c . d . e .

ac!rda pri!ritate datel!r 'ata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de a&stracti%are c!nceptual$ l!#ic si 'i%ic utili%ea%a te-nici speci'ice netin,nd sea a de aspectul se antic al in'!r atiei$ ci d!ar de !dul de repre%entare '!r ala a activitatii pr!ductive '!l!sesc desc! punerea pr!#resiva descendenta t!p-d!5n$ ele 'iind in 'apt carte%iene prin i plicarea 'unctiei &ir!tice de prelucrare si c! anda-c!ntr!l$ per ite ana#erului sa cun!asca punctele '!rte$ dar si cele sla&e ale 'ir ei per ite anali%area e(-austiva a aspectel!r p!%itive si ne#ative speci'ice 'iecarei 'unctii a.!re
C . 1

. +1.

Ciclul de deci%ie este c!nstituit"

a . & . c . d . e .

din in'!r atii de #enerali%are$ de re#ula cantitative$ unele val!rice$ prelucrate dupa et!d!l!#ii statistice pe &a%a daril!r de sea a de stat/ dari de sea a departa entale/ dari de sea a interne ale a#entil!r ec!n! ici din a&!rdarea ascendenta$ cun!scuta ai si plu su& nu ele de &!tt! -up$ si a&!rdarea descendenta sau t!p-d!5n din t!ate ecanis ele de deci%ie$ inclusiv acele !ptiuni de ale#ere de pe parcursul de%v!ltarii siste ului in'!r atic ca un anu it d! eniu c! pus din parti c!relate intre ele si cu le#aturi cu e(teri!rul
D . 1

. ++.

Avanta.ul
a . & . c . d . e .

a.!r al

et!dei de pr!iectare Merise este"

descrierea siste el!r in'!r atice pe nivel c!nceptual$ nivel l!#ic sau !r#ani%ati!nal$ nivel 'i%ic sau !perati!nal !&iectivul de strate#ie care per ite ana#erului sa ad!pte s!lutii de de%v!ltare a activitatii 'ir ei prin actiunea in ti p real a siste ului in'!r ati!nal ec!n! ic ateriali%at prin !dul de reali%are a !&iectivel!r unitatii si a sarcinil!r 'iecarui c! parti ent ca asi#ura ! le#atura directa intre !&iectele lu ii reale si entitatile de'inite$ datele sunt ierar-i%ate$ anipul,ndu-se le#aturile intre !&iect si c! p!nentele sale
A . 1

. +2.

. Ciclul de viata al unui siste

a . & . c . d . e .

in'!r atic descrie cr!n!l!#ic"

t!ate principiile in d! eniu$ c! plet,ndu-se le#islatia r! ,neasca cu d!ua principii$ c!n'!r Rec! andaril!r IASC si Re#le entarile )ietei C! une ansa &lul activitatil!r siste ului !perant 'ata de ulti ea 'unctiil!r sale principiul relevantei ec!n! icului asupra .uridicului/ principiului pra#ului de se ni'icatie a in'!r atiil!r ev!lutia pr!iectului de-a lun#ul intre#ului parcurs de 'uncti!nare a s!'t5are-ului$ incerc,nd sa arate cu p!ate 'i inc!rp!rata ! in'!r atie in cadrul !r#ani%atiei deli itarea d! eniil!r de studiu$ a nenu aratel!r i.l!ace de d!cu entare$ a et!del!r de c!nceptie si punere in e(pl!atare curenta in'!r ati!nala
D . 1

+3. Speciali%area clasel!r are ca punct de plecare" a . & . c . d . e .

pr!#ra e de investitii$ pr!#ra e de apr!vi%i!nare si v,n%are de &unuri$ servicii si de ar>etin# trans iterea si prelucrarea datel!r$ !&tinerea de in'!r atii superclasa adau#,nd n!i atri&ute relevante nu ai pentru anu ite !&iecte din clasa$ cre,nd ast'el su&clasele un siste !perant '!r at din reuniunea de 'unctii care pune in evidenta cel ai &ine c! p!rta entul intre#ului siste !perant starea in care se a'la ele entele patri !niale$ sau val!rile de'inite prin rap!rtari

+6. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD"

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati"

a .

& .

c .

d .

e .

. +8.

Met!dele de pr!iectare structurate" 1.ur aresc pr!ducerea de re%ultate pe &a%a intraril!r din ediul e(tern +.se reali%ea%a prin inter ediul deci%iil!r din linia de titlu 2.'!l!sesc desc! punerea pr!#resiva descendenta t!p-d!5n

3.apartin selectiei secventiale c!ntinue 6.au '!st inte#rate in SG7D prin li &a.ul de descriere a datel!r.
a . & . c . d . e . +D2D3 3D6 +D6 2D6 1D2D3

. +9.

In'!r atiile de pr!#ra are$ plani'icare si previ%iune"

a . & . c . d . e .

ur aresc st!carea si pastrarea datel!r pentru d!cu entari si c!ntr!ale ulteri!are au un caracter relativ sintetic$ dar sunt !&tinute de cele ai ulte !ri pe &a%a calculel!r analitice sunt trans ise !r#anis el!r interesate$ ur arind$ in c!ntinuare$ aducerea l!r la indeplinire se identi'ica cu datele 'inanciar-c!nta&ile 'urni%ate de d!cu entele c!nta&ile uni'!r i%ea%a i a#inea c!nta&ila$ a !delel!r traditi!nale te-nic!-ec!n! ice

+:. Relatia e(istenta intre siste ul in'!r ati!nal si siste ul deci%i!nal$ precu

si le#atura sta&ilita intre siste ul in'!r ati!nal si siste ul c!ndus este sc!s in evidenta de"
a . & . c . d . e .

a&!rdarea siste ica ciclul de a&stracti%are ciclul de viata dia#ra a 'lu(ului de date nivelul c!nceptual

+<. . C!nsider,nd ur at!rul MCD caracteri%at prin 'aptul ca ne c!n'runta

speciali%ati$ acestia put,nd livra d!ar ! sin#ura sin#ura data"

cu 'urni%!ri aterie pri a$ livrarea reali%,ndu-se d!ar !

Sta&iliti care este cardinalitatea pentru as!cierea cel!r + tipuri de entitati Furni%!riMaterii pri e"
a . & . c . d . e .

0n$11 - 01$11 0?$?1 - 0?$n1 01$11 - 01$11 0?$n1 - 0?$n1 0?$11 - 0?$n1

2?. =n 'a%a de c!nstruire a ar-itecturii siste ului prin OMT se de%v!lta clase de &a%a$ pe sea a

car!ra se studia%a"
a vi%iuni descriptive deter inante p!si&il in'!r ati!nal . & 'uncti!nalitatea siste ului si se decide privit!r la c!n'i#uratia siste ului . -ard5are-s!'t5are/ siste ul de #estiune al &a%el!r de date/ inter'ata #ra'ica de c . d . e .

c!ne(iune cu utili%at!rul nivelele de a&stractie$ situatia c!nceptuala sau 'i%ica p,na la cea !r#ani%ati!nala sau l!#ica at,t aspectele le#ate de pr!ducerea de in'!r atii utile$ c,t si cele ce privesc #estiunea siste ului si a 'ir ei reducerea c-eltuielil!r prin utili%area de ele ente standardi%ate si tipi%ate

21. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de dia#ra a a dependentel!r 'uncti!nale"

Sta&iliti care este

a .

!delul c!nceptual al datel!r a'erent"

& .

c .

d .

e .

2+. Criteriile avute in vedere la pr!iectarea #enerala a unui siste

sunt " a1 !&iectivele avute in vederea de !r#ani%area respectiva$ &1 p!si&ilitati de !di'icare a iesiril!r$ c1 aria de intindere pe n!ul siste $ c!sturile si ter enele de reali%are$ d1 cresterea #radului de utili%are a capacitatil!r de pr!ductie.

a . & . c . d .

aDcDd aD&Dc &DcDd aD&DcDd

. 22.

Activitatile des'asurate in cadrul pr!iectarii de ansa &lu sunt" a1 sta&ilirea !&iectivel!r n!ului siste in'!r atic/ &1 anali%a de'icientel!r in'!r ati!nale/ c1 pr!iectarea rap!artel!r$ listel!r$ situatiil!r de iesire/

d1 pr!iectarea &a%ei in'!r ati!nale/

a . & . c . d .

aDcDd aD&Dc &DcDd aD&DcDd

23. Din perspectiva pr!cesului deci%i!nal !&iectivele unui siste

p!t 'i #rupate in" a1 !&iective #enerale ce tre&uie sa asi#ure cun!asterea e(acta si !&iectiva a activitatil!r des'asurate unitatea ec!n! ica. &1 !&iective speci'ice ce tre&uie sa asi#ure cun!asterea e(acta si !&iectiva a activitatil!r des'asurate unitatea ec!n! ica. c1!&iective 'uncti!nale ce tre&uie sa asi#ure in'!r ati%area activitatil!r esentiale si speci'ice ale unei unitati ec!n! ice in vederea asi#urarii 'unctiil!r sale 'unda entale
a aDc . & aD&Dc . c &Dc . d aD& .

. 26.

Reali%area #l!&ala si structurala a indicat!ril!r ec!n! ic!-'inanciari este"

a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

. 28.

Asi#urarea unui 'unda ent in'!r ati!nal superi!r pentru 'unda entarea si i ple entarea strate#iil!r si p!liticii unitatii ec!n! ice este"

a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

. 29.

Reali%area unei 'uncti!nalitati superi!are de ansa &lu a siste ului deci%i!nal este"
a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

. 2:.

Facilitarea intr!ducerii si utili%arii anu it!r te-nici$ este"

a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

et!de si siste e

ana#eriale

. 2<.

De#revarea c!nducerii de pr!cesele deci%i!nale de rutina$ '!r ali%area prin n!ul siste a in'!r atiil!r sintetice necun!scute derularii relatiil!r in'!r ati!nale cu !r#anis ele de stat si cu alte re#ii aut!n! e sau s!cietati c! erciale este"
a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

3?.

)lani'icarea 'inanciara a investitiil!r$ previ%i!narea activel!r circulante si a resursel!r de 'inantare$ previ%i!narea activitatii de tre%!rerie este.
a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

. 31.

)er'ecti!narea structuril!r si a activitatii de pr!ductie in vederea unui asi#urari !pti #l!&al"

a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

. 3+.

Cresterea !perativitatii si #radului de 'unda entare si adaptare a deci%iil!r"

a !&iectiv de c!nducere 0 ana#erial1/ . & !&iectiv 'uncti!nal/ . c !&iectiv speci'ic. .

. 32.

)r!iectarea in d! eniul te-n!l!#iil!r si ec-ipa entel!r este ! su&activitatea a "

a activitatii de cercetare-de%v!ltare/ . & activitatii de pr!ductie/ . c activitatii de c! erciali%are. .

. 33.

Deter inarea capacitatii de pr!ductie si utili%area e'icienta a acesteia repre%inta ! su&activitate a"
a . & . c . d . e .

activitatii de pr!ductie/ activitatii de cercetare-de%v!ltare/ activitatii de c! erciali%are.

activitatii de pers!nal activitatii de des'acere

. 36.

Ela&!rarea n!r ativel!r si n!r el!r de c!nsu este ! su&activitate a"

a . & . c . d . e .

pentru resursele

ateriale si ener#etice

activitatii de pr!ductie/
ctivitatii de des'acere/

activitatii de c! erciali%are/ activitatii de cercetare-de%v!ltarea/

activitatii de pers!nal.

. 38.

Ela&!rarea n!r ativel!r si n!r el!r de este ! su&activitatea a"

a activitatea de cercetare-de%v!ltare/ . & activitatea de pr!ductie/ . c activitatea de c! erciali%are .

unca si a c!nsu uril!r speci'ice de

an!pera

39.

De'inirea in#redientel!r si pr!cesel!r ce sunt utili%ate in pr!ductia c!ntinua este ! su&activitatea a "
a activitatii de pr!ductie/ . & activitatii de cercetare-de%v!ltare/ . c activitatii de c! erciali%are. .

. 3:.

De'inirea sectiil!r$ !peratiil!r si !rdinea l!r$ care intervin in 'a&ricarea unui pr!dus este ! su&activitate a"
a activitatii de cercetare-de%v!ltare/ . & activitatii de pr!ductie/ . c activitatii de c! erciali%are. .

. 3<.

De'inirea su&activitate a"

aterialel!r si 0su&1ansa &lel!r '!l!site pentru 'a&ricarea unui pr!dus este !

a activitatii de cercetare-de%v!ltare/ . & activitatii de pr!ductie/ . c activitatii de c! erciali%are. .

. 6?.

Su&activitatea de apr!vi%i!nare tre&uie sa s!luti!ne%e !pti speci'ice " a1deter inarea necesarului de resurse ateriale/ &1deter inarea necesarului de resurse ener#etice c1plani'icarea resursel!r u ane si 'inanciare d1c!ntractarea necesarului de apr!vi%i!nat.
a aD&DcDd/

ur at!arele aspecte

. & aD&Dd/ . c aD&Dc . d &DcDd .

. 61.

Su&activitatea de des'acere tre&uie sa s!luti!ne%e !pti ur at!arele aspecte speci'ice " a1 c!!perarea cu alte s!cietatii c! erciale din tara &1situatia necesarului de livrat c!n'!r c!ntractel!r/ c1situatia cantitativ si val!rica a livraril!r / d1ur arirea rit icitatii livraril!r in sc!pul !n!rarii c!ntractel!r.
a aD&DcDd/ . & aD&Dd/ . c aD&Dc . d &DcDd .

. 6+.

Su&activitatea de ar>etin# tre&uie sa s!luti!ne%e !pti ur at!arele aspecte speci'ice " a1studierea caracteristicil!r te-nic!-ec!n! ice a pr!dusel!r c!ncurente/ &1ev!lutia pietel!r de des'acere in vederea reali%arii relatiil!r valutar-'inanciar si de distri&uire a pr!dusel!r pr!prii/ c1c!!perarea cu alte s!cietatii c! erciale din tara sau strainatate in vederea pr! !varii pr!dusel!r pe terte piete d1studierea te-nicil!r de c! erciali%are a pr!dusel!r c!ncurente$ 'urni%ate de alte s!cietati c! erciale din tara sau strainatate/
a . & . c . d .

aD&DcDd/ aD&Dd/ aD&Dc &DcDd

62.

Ela&!rarea &u#etului #eneral al unitatii ec!n! ice pe an 'inanciar$ cu de'alcare pe su&unitati este"
a su&activitate 'inanciara . & su&activitate c!nta&ila . c Activitate de c!ntr!l 'inanciar .

. 63.

Gestiunea creditului clienti pune in evidenta su ele dat!rate de clienti$ ce re%ulta din datele #enerate de cu pararile si platile acest!ra este"
a su&activitate 'inanciara . & su&activitate c!nta&ila . c Activitate de c!ntr!l 'inanciar .

. 66.

Gestiunea nu erarului c!lectea%a in'!r atii privind t!ate intrarile si iesirile de nu erar din !r#ani%atie$ in !d peri!dic sau c-iar in ti p real este "
a su&activitate 'inanciara . & su&activitate c!nta&ila . c Activitate de c!ntr!l 'inanciar. .

. 68.

Gestiunea p!rt!'!liului 0titluril!r 1 de plasa ent evidentia%a surplusul de nu erar investite in -,rtii de val!are pe ter en scurt 0 'ie cu un #rad de risc sca%ut ; &!nuri de te%aur$ certi'icate de tre%!rerie$ 'ie cu un #rad de risc ai ridicat dar si cu p!si&ilitati ai ari de c,sti#1$ ast'el inc,t su ele re%ultate sa p!ata 'i disp!ni&ile atunci c,nd sunt necesare '!nduri este "
a su&activitate 'inanciara

. & su&activitate c!nta&ila/ . c Activitate de c!ntr!l 'inanciar. .

. 69.

Iesirile n!ului siste in'!r atic sunt deter inate$ in principiu$ de ur at!arele re#uli" a1respectarea speci'icatiil!r cadrului le#islativ in vi#!are / &1pr!iectarea se va 'ace in c!nc!rdanta cu activitatile speci'ice !&iectivel!r siste ului/ c1aceeasi in'!r atie sa apara in ai ulte situatii de iesire/ d1c!ntinutul va 'i redat sintetic sau analitic si cu ! 'recventa preci%ata in le#islatie.
a aD&DcDd/ . & aD&Dd/ . c aD&Dc . d &DcDd .

. 6:.

C!ntinutul &a%ei in'!r ati!nale se deter ina in 'unctie de" a1!&iectivele pr!puse c!ncreti%ate in situatiile de iesire/ &1datele de intrare si dina is ul iesiril!r s!licitate/ c1disp!%itivele peri'erice de iesire/ d1variantele de a&!rdare a pr!iectarii #enerale.
a aD&DcDd/ . & aD&Dd/ . c aD&Dc . d &DcDd .

. 6<.

)entru pr!iectarea c!recta a c!ntinutului &a%ei in'!r ati!nale este necesara indeplinirea c!nc! itenta a ur at!arel!r c!nditii"

a1 ulti ea atri&utel!r de iesire este '!r ata din su& ulti ea atri&utel!r preluate reunita cu su& ulti ea atri&utel!r calculate/ &1su& ulti ea atri&utel!r varia&ile este inclusa in su& ulti ea atri&utel!r de stare/ c1su& ulti ea !peran%il!r pri ari intersectata cu su& ulti ea atri&utel!r preluate c!respunde atri&utel!r c! une ce se #asesc in a &ele su& ulti i/ d1su& ulti ea atri&utel!r de intrare este repre%entata c!rect de nucleul in'!r ati!nal ce c!nstituie c!ntinutul &a%ei in'!r ati!nale.
a aD&DcDd/ . & aD&Dd/ . c aD&Dc . d aDcDd .

. 8?.

)r!prietatile esentiale ale unui c!d sunt" a1 unicitatea c!dului/ &1 c! !ditatea utili%arii / c1suplete in ti p/ d1 c!nci%ia c!dului.
a . & . c . d .

aD&DcDd/ aD&Dd/ aD&Dc aDcDd

. 81.

)rintre 'unctiile c!di'icarii re#asi "" a1 'unctia de identi'icare/ &1 'unctia de c!ntr!l/ c1 'unctia de anipulare/ d1 'unctia de ar-ivare.
a aD&DcDd/ . & aD&Dd/ . c aD&Dc

. d aDcDd .

. 8+.

Natura caracterel!r ce intra in c! p!nenta c!dului deter ina ur at!arele c!duri" a. nu erice" '!r ate nu ai din ci're/ &. ne !nice '!r ate nu ai caractere speciale/ c. al'a&etice" '!r ate nu ai din litere" d. al'anu erice" '!r ate din ci're$ litere si eventual caractere speciale.
a aD&DcDd/ . & aDcDd/ . c aD&Dc . d aD&Dd .

. 82.

Ci'ra de c!ntr!l c!respun%at!are 'iecarui c!d se deter ina prin ur at!arele a. et!da arit etica/ &. et!da #e! etrica/ c. et!da pr!&a&ilistica/ d. et!da literei de c!ntr!l.
a . & . c . d .

et!de"

aD&DcDd/ aDcDd/ aD&Dc aD&Dd

83. Ale#erea tipului de c!d utili%at este deter inat de"

a. c!stul si ti pul de reali%are a activitatii de c!di'icare/ &. cerintele de in'!r are pe nivele ierar-ice/ c. p!si&ilitatea utili%arii un!r c!duri de.a '!l!site/ d. et!de de intr!ducere si validare a c!duril!r.

a aD&DcDd/ . & aDcDd/ . c aD&Dc . d aD&Dd .

. 86.

E. F. C!dd a aratat ca printre asa nu itele Can! alii de actuali%areC re#asi a. an! alii de adau#are/ &. an! alii de selectie/ c. an! alii de ster#ere/ d. an! alii de !di'icare.
a aD&DcDd/ . & aDcDd/ . c aD&Dc . d aD&Dd .

"

. 88.

Fa%ele pr!cesului de i ple entare a siste el!r in'!r atice sunt" a. reali%area si testarea pr!#ra el!r/ &. pre#atirea l!curil!r de unca/ c. instalarea si testarea ec-ipa entel!r/ d. selectarea si instruirea pers!nalului.
a . & . c . d .

aD&DcDd/ aDcDd/ aD&Dc aD&Dd

. 89.

=ntr-un siste

in'!r atic se p!t distin#e ur at!arele tipuri de er!ri"

a. er!ri de sinta(a &. er!ri de e(ecutie c. er!ri de utili%are d. er!ri de al#!rit .

a . & . c . d .

aD&DcDd/ aDcDd/ aD&Dc aD&Dd

. 8:.

=ntr-un siste in'!r atic p!t aparea er!ri" a. la nivelul siste ului de !perare/ &. la nivelul siste ului de asa &lu/ c. in interi!rul !dulel!r/ d. la nivelul siste ului de suprave#-ere.
a aD&DcDd/ . & aDcDd/ . c aD&Dc . d aD&Dd .

. 8<.

Testarea de acceptare a n!ului siste a. testarea utili%at!ril!r. &. testarea re#enerarii sau re'acerii/ c. testarea securitatii/ d. testarea la supras!licitari/
a . & . c . d

in'!r atic c!nsta in"

aD&DcDd/ &DcDd/ aD&Dc aD&Dd

. 9?.

Care din ur at!arele tipuri de intretinere detine p!nderea cea activitatii de intretinere "
a . & . c . d .

ai

are in t!talul

intretinerea adaptiva/ intretinerea per'ectiva/ intretinerea preventiva/ intretinerea c!rectiva

. 91.

)lani'icarea pr!iectel!r in'!r atice are drept sc!p indeplinirea !&iectivel!r pr!iectel!r$ !&iective preci%ate ai .!s" a1per'!r anta si calitate / &1incadrarea in &u#etul al!cat/ c1incadrarea in durata de reali%are d1incadrarea in planul de de%v!ltare re#i!nala.
a . & . c . d .

aD&DcDd/ &DcDd/ aD&Dc aD&Dd

. 9+.

Met!da )ERT ia in c!nsiderare ur at!arele durate de ti p pentru 'iecare activitate" a1durata !pti ista/ &1durata cea ai pr!&a&ila/ c1 durata realista/ d1durata pesi ista.
a aD&DcDd/ .

& aDcDd/ . c aD&Dc . d aD&Dd .

. 92.

Cele

ai cun!scute

et!de dintre anali%ele tip retea sunt"

a1 anali%a dru ului critic 0DC1/ &1 et!da )ERT/ c1 dia#ra e GANTT.
a aD&Dc . & aDc/ . c aD& . d &Dc .

. 93.

=n ela&!rarea planului de ac-i%itii al pr!iectului de reali%are a unui siste sunt c!nsiderate esentiale ur at!arele date" a1 s!nda.e asupra situatiei pietei/ &1trenduri privind preturile/ c1cali'icarea pers!nalului te-nic/ d1disp!ni&ilitatea aterialel!r.
a . & . c . d .

in'!r atic

aD&DcDd/ aDcDd/ aD&Dc aD&Dd

. 96.

Metodologia de realizare a unui sistem informatic o definim ca o implementare fizica a ciclului de viata a sistemelor care trebuie sa includa:

a. activitati pas cu pas pentru fiecare etapa de lucru; b. regulile individuale si de grup pentru fiecare activitate; c. asigurarea legaturii in ambele sensuri intre sistemul de conducere si sistemul operational; d. standardele de calitate in fiecare activitate; e. instrumentele si tehnicile utilizate in fiecare activitate.
a a+b+c+d & b+d+e c a+b+d+e . d b+c+d+e e a+b+c+d+e

98. Principalele metode de abordare a sistemelor informationale sunt:

a. Metoda descompunerii functionale (orientate-functii); b. Metoda organizarii datelor in baze de date; c. Metode orientate-obiect; d. Metoda fluxului de date; e. Metode orientate spre informatii (orientate-date); f. Metoda evolutiva; g. Metoda cascada.
a a+c+d+e & b+d+e+g c a+b+d+e+f . d b+c+d+e+g e a+b+c+f

99. ................................... consta in capacitatea obiectelor de a contine la un loc at t

date c t si operatii dintre care numai o parte sunt vizibile din exterior a !omportament d "trategia. ul; & Persistenta; e #ncapsularea c "tarea;
.

9:. ................................. este proprietatea obiectelor care determina existenta mai

indelungata a acestora fata de procesul care le-a creat; este proprietatea prin care starea bazei de date asigura executia unui proces pentru a fi refolosit ulterior in alt proces. a d "trategia. !omportament ul;

& #dentitatea; c Persistenta; .

e "tarea.

9<. ...................este procesul prin care toate atributele si metodele unei clase sunt

preluate de o alta clasa inrudita$ numita subclasa. !lasa de la care atributele si metodele sunt mostenite se numeste supraclasa. a !omportament d "trategia. ul;
& Mostenirea; c "tarea; . e #dentitatea

:?. ..........................este unul de referinta asigur nd trecerea de la o etapa la alta in

ordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii in paralel a mai multor etape.
a Modelul d Modelul

evolutiv;
& Modelul minge

cascada;
e Modelul %.

de baseball;
c Modelul piramida .

:1. ................................este o alta forma a modelului cascada$dupa etapa de proiectare

se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte; ofera posibilitatea atingerii scopului final in doua variante: sistemul global livrat la sf rsit sau componente livrate distinct. a Modelul d Modelul &; incremental; & Modelul minge e Modelul spirala. de baseball; c Modelul piramida
.

:+. ..................................... consta in descompunerea proiectului in parti$ fiecare cu o

valoare deosebita pentru client. 'ceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului. a Modelul d Modelul &; incremental; & Modelul iterativ; e Modelul evolutiv. c Modelul piramida
.

:2. ...................... exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte

care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dob ndirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare. a Modelul d Modelul &; incremental & Modelul %; e Modelul evolutiv. c Modelul piramida
.

:3. ..................................... consta in descompunerea proiectului in parti$ fiecare cu o

valoare deosebita pentru client. 'ceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului. a Modelul d Modelul &; incremental; & Modelul iterativ; e Modelul evolutiv. c Modelul piramida
.

:6. ...................... exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte

care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dob ndirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare. a Modelul d Modelul &; incremental; & Modelul %; e Modelul evolutiv. c Modelul piramida

:8. .................... consta in modificarea partiala neintentionata a continutului$ a mesa(ului

unei informatii pe parcursul culegerii$ prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor. a )edundanta d !hestionarele; & *iltra(ul; e +santionarea. c ,istorsiunea
.

:9. ................... consta in modificarea partiala sau totala a mesa(ului sau continutului

informatiilor in mod intentionat. !auza fiind: interventia pe parcursul inregistrarii$ transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor persoane$ care au interesul ca beneficiarul informatiei sa primeasca un mesa( schimbat. a )edundanta; d !hestionarele; & *iltra(ul; e +santionarea. c ,istorsiunea;
.

::. ...................... consta in inregistrarea$ transmiterea si prelucrarea repetata a unor

informatii. !auza ma(ora a acestei disfunctionalitati informationale o reprezinta absenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a anumitor segmente ale sistemului managerial. a )edundanta; d !hestionarele; & *iltra(ul; e +santionarea. c ,istorsiunea;
.

:<. . Metodele traditionale de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt:

interviuri individuale; anchete realizate prin chestionare; sesiunile -', (-oint 'pplication ,esign) ; intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune; )', ()apid 'pplication ,evelopment). observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu; #. sistemele de spri(inire a grupurilor de lucru; -. prototipizarea; a. &. c. d. e. '.

a a+c+d+e & b+d+e+g+h c a+b+d+e+f .

d b+c+d+e+g e a+b+d+f

<?. Metodele moderne de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt:

interviuri individuale; anchete realizate prin chestionare; sesiunile -', (-oint 'pplication ,esign) ; intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune; )', ()apid 'pplication ,evelopment). observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu; g. sistemele de spri(inire a grupurilor de lucru; h. prototipizarea; a a+c+d+e d b+c+d+e+g & b+d+e+g e a+b+d+f c c+e+g+h
.

a. b. c. d. e. f.

<1. ......................... pun laolalta toate fortele interesate in dezvoltarea sistemelor:

utilizatorii cheie$ managerii si analistii de sistem implicati in analiza sistemului curent. ,in acest punct de vedere fiind similar interviului la nivel de grup. .otusi$ se urmeaza o anumita secventa de derulare a activitatilor pe baza unor roluri bine definite. a "esiunile -', d "istemele de (-oint spri(inire a 'pplication grupurilor de ,esign) ; lucru; & #ntervievare e Prototipizarea. a grupurilo r de oameni cu interese comune; c )', ()apid 'pplication . ,evelopment).
. A . 1

<+. ............................ este un proces iterativ prin care analistii si utilizatorii pun in discutie

o versiune rudimentara a unui sistem informational$ care va fi intr-o continua schimbare$ in functie de reactia utilizatorului. a "esiunile -', d "istemele de (-oint spri(inire a 'pplication grupurilor de ,esign) ; lucru; & #ntervievarea e Prototipizarea. grupurilor de oameni cu interese comune; c )', ()apid 'pplication . ,evelopment);
. E . 1

<2. .................................este o metodologie de realizare a sistemelor informationale care

promite sisteme mai bune$ mai ieftine si realizate mai rapid. a "esiunile -', d "istemele de (-oint spri(inire a 'pplication grupurilor de ,esign) ; lucru; & #ntervievarea e Prototipizarea. grupurilor de oameni cu interese comune; c )', ()apid 'pplication . ,evelopment);
. C . 1

<3. ................................... evidentiaza$ la nivel conceptual$ modul de structurare a datelor

si a legaturilor dintre ele. !ea mai utilizata tehnica este entitate-asociere. a Modelarea d 'naliza proceselor; asocierilor; & 'naliza e 'naliza dinamica; functionala. c 'naliza structurala;
.

<6. .......................... evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite

evenimente. /na dintre tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.

a Modelarea

d 'naliza

proceselor;
& 'naliza

asocierilor;
e 'naliza

dinamica;

functionala.

c 'naliza structurala; .

. <8.

............................ evidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale (fluxul prelucrarilor) din cadrul sistemului$ prin care intrarile sunt transformate in iesiri. !ea mai utilizata tehnica este diagrama de flux a datelor. a Modelarea d 'naliza proceselor; asocierilor; & 'naliza e 'naliza dinamica; functionala. c 'naliza structurala;
.

<9. Proiectarea sistemelor informatice se fundamenteaza pe un ansamblu de principii.

Precizati care sunt acestea. 0. 'bordarea globala modulara; 1. !riteriul eficientei economice; 2. !orelarea str nsa a sistemului informational cu sistemul informatic decizional si cu organizarea structurala a organizatiei; 3. )ealizarea unitatii metodologice a tratarii informatiilor; 4. 5btinerea de maximum de informatii finale din fondul de informatii primare; 6. 'ntrenarea beneficiarului la realizarea sistemului; 7. Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.
a 0+2+3+4 & 0+1+2+3+4+6+7 c 0+2+3+4+6 . d 2+3+4+6+7 e 0+1+2+3+4

<:. 5rice sistem client8server este alcatuit din minimum trei componente principale:

0.interfata cu utilizatorul (sistemul de operare mediu 8 grafic); 1.aplicatia (prelucrarile sau procesele); 2. statia de lucru; 3.sistemul de gestiune a bazelor de date.
a 0+2+3 . c .
1+2+3

& 0+1+2 .

d .

0+1+3

<<. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene$ #"5 (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta 5"#$ care prezinta sapte niveluri$ dintre care si: .........................- realizeaza functiile legate de gestiunea si exploatarea suporturilor fizice de comunicatie: interfete mecanice si electrice$ proceduri de receptie si emisie sistemului informatice a informatiei binare$ adaptarea semnalelor la suport etc.
a nivelul sesiune & nivelul legatura d nivelul transport e nivelul retea

de date
c nivelul fizic .

1??. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene$ #"5 (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta 5"#$ care prezinta sapte niveluri$ dintre care si: 9 ................................ - genereaza cadrele ce vor fi transmise prin nivelul fizic si asigura detectia si corectia erorilor de transmise.
a nivelul sesiune & nivelul legatura d nivelul transport e nivelul retea

de date
c nivelul fizic .

1?1. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene$ #"5 (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta 5"#$ care prezinta sapte niveluri$ dintre care si: 9 .......................... a sistemului informatic asigura directionarea (rutarea) informatiei in traversarea retelei realiz nd functii de stabilire si intrerupere a comunicatiilor. a nivelul sesiune d nivelul transport & nivelul legatura e nivelul retea de date c nivelul fizic
.

1?+. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene$ #"5 (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta 5"#$ care prezinta sapte niveluri$ dintre care si: 9 .............................. a sistemului informatic asigura controlul transferului de date punct la punct in traversarea retelei.
a nivelul sesiune & nivelul legatura d nivelul transport e nivelul retea

de date c nivelul fizic

.

1?2. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene$ #"5 (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta 5"#$ care prezinta sapte niveluri$ dintre care si: ................................- realizeaza functiile care sunt necesare ca suport al dialogului dintre procese$ cum ar fi initializarea$ sincronizarea si terminarea dialogului;
a nivelul sesiune & nivelul legatura d nivelul transport e nivelul retea

de date c nivelul fizic

.

1?3. .ehnicile prin care un ":;,,$ in arhitectura tip '<"#$ realizeaza asigurarea

distribuirii datelor de baza sunt:

a 1D+D2D3D6 . & 1D+D3D6 . c . d . +D2D6 +D3D6

1?6. =========. ale unui sistem informatic urmaresc generarea si furnizarea

operativa si selectiva$ catre toate nivelele de conducere$ a unor date cu caracter strategic$ tactic$ operativ si functional$ pentru asigurarea atributelor conducerii si ale functiilor unitatilor economice.

a 5biectivele de

d 5biectivele

conducere;
& 5biectivele

specifice;
e 5biectivele

generale;

operative.

c 5biectivele de reconstructie; .

1?8. ................................... au in vedere informatizarea activitatilor esentiale si specifice

ale unitatii economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale: cercetaredezvoltare$ comerciala$ productie sau exploatare$ financiar- contabilitate$ personal.
a 5biectivele de d 5biectivele conducere; specifice; & 5biectivele e 5biectivele generale; operative. c 5biectivele functionale; .

1?9. ................................................ contin indicatori sintetici si analitici$ al caror continut

reflecta starea$ dinamica si tendinta fenomenelor si proceselor economice ce fac obiectul procesului de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. a #ndicatorii d :raficele; sintetici; & 5biectivele e )apoartele8liste generale; le8situatiile de iesire. c #ndicatorii analitici;
.

1?:. .................................... redau fenomene si procese economico-financiare prin

intermediul unor date succinte utilizate in special informarii operative si demersului decizional.
a #ndicatorii d :raficele; e )apoartele8listel

sintetici;
& 5biectivele

generale;
c #ndicatorii analitici; .

e8situatiile de iesire.

1?<. ..................................... redau su& '!r a sin!ptica starea si ev!lutia unui 'en! en ec!n! ic!-

'inanciar in sc!pul in'!r arii c!nducerii sau c! parti entel!r unitatii ec!n! ice$ ad!ptarii un!r deci%ii !perative$ prin care sa asi#ure 'en! enul de 'eed ; &ac> al activitatii ec!n! ic!-'inanciare anali%ate.
a Indicat!rii d Gra'icele/ e Rap!arteleElistele

sintetici/
& O&iectivele

#enerale/
c Indicat!rii analitici/ .

Esituatiile de iesire.

11?. ..........................................; au un c!ntinut ! !#en '!r at din date pri are care re'lecta stari$

caracteristici$ eveni ente$ 'apte preluate din unul ai ulte d!cu ente pri are. Se p!ate aprecia ca datele isi pastrea%a vala&ilitatea$ relevanta$ autenticitatea$ au ! utilitate pe ! peri!ada de e(istenta a !&iectel!r pe care le repre%inta$ le descrie$ le re'lecta.
a C!lectiile de date d C!lectiile de date

pentru tran%actii/ & C!lectii de date de &a%a/

.

statistice/ e Rap!arteleElistele Esituatiile de iesire. c C!lectiile de date inter ediare/

. 111.

...............................- au un caracter te p!rar si un c!ntinut '!r at din t!talitatea !di'icaril!r care p!t interveni pe parcursul unui interval de ti p asupra c!ntinutului in'!r ati!nal din c!lectiile de date de &a%a.
a C!lectiile de date d C!lectiile de date

pentru tran%actii/ & C!lectii de date de &a%a/

.

statistice/
e Rap!arteleElistele

Esituatiile de iesire. c C!lectiile de date inter ediare/

. 11+.

....................................... sunt !&tinute pe &a%a un!r !peratii de s!rtare$ 'u%iune$ selectare din una sau ai ulte c!lectii !&iect p!trivit un!r cerinte 'urni%ate de utili%at!r. a C!lectiile de date d C!lectiile de date pentru tran%actii/ statistice/ & C!lectii de date e Rap!arteleElistele de &a%a/ Esituatiile de iesire. c C!lectiile de date inter ediare/
.

. 112.

....................................... au un r!l de !rientare$ de previ%iune$ de 'unda entare a un!r deci%ii strate#ice.

a C!lectiile de date d C!lectiile de date

pentru tran%actii/
& C!lectii de date

statistice/
e Rap!arteleElistele

Esituatiile de iesire. c C!lectiile de date inter ediare/

.

de &a%a/

. 113.

Restrictiile de inte#ritate ........................... sunt inerente c!nceptel!r '!l!site la datel!r.

a se antice/ & statice/ c dina ice/ . d structurale/ e de d! eniu.

!delarea

. 116.

Restrictiile de inte#ritate ............................ sunt intr!duse de utili%at!r pentru a re'lecta c!rect realitatea si sunt e(presia re#ulil!r de #estiune aplicate in !r#ani%atie.
a se antice/ & statice/ c dina ice/ d structurale/ e de d! eniu.

. 118.

Restrictiile de inte#ritate ................... vi%ea%a starea siste ului in'!r atic$ independent de ti p.
a se antice/ & statice/ c dina ice/ . d structurale/ e de d! eniu.

. 119.

Restrictiile de inte#ritate ......................... privesc ev!lutia in ti p a datel!r.

a se antice/ & statice/ c dina ice/ . d structurale/ e de d! eniu.

. 11:.

Restrictiile de inte#ritate ...................... sunt c!nditii i puse asupra ansa &lului de val!ri acceptate pentru un atri&ut in cadrul tipului sau d! eniului.
a se antice/ & statice/ c dina ice/ . d structurale/ e de d! eniu.

. 11<.

)rin !r#ani%area datel!r in &a%e de date se asi#ura centrali%area acest!ra$ 'apt care c!nduce la ! serie de avanta.e. Identi'icati ur at!rul avanta." .........................- daca 'iecare aplicatie lucrea%a cu 'isiere pr!prii$ este p!si&il ca aceleasi date sa apara de ai ulte !ri in 'isiere di'erite. =n ca%ul centrali%arii datel!r ad inistrat!rul &a%ei de date p!ate !r#ani%a datele in asa 'el inc,t t!ate aplicatiile sa '!l!seasca aceleasi 'isiere. Ast'el se !&tine ! ec!n! ie i p!rtanta a spatiului de e !rie$ si nu nu ai at,t. a )!si&ilitatea d )!si&ilitatea parta.arii datel!r/ pr!te.arii datel!r/

& Evitarea

e Reducerea

inc!nsistentei redundantei datel!r/ datel!r. c =ncura.area utili%arii un!r standarde/

.

. 1+?.

)rin !r#ani%area datel!r in &a%e de date se asi#ura centrali%area acest!ra$ 'apt care c!nduce la ! serie de avanta.e. Identi'icati ur at!rul avanta." .......................... - duplicarea datel!r in 'isiere di'erite p!ate crea pr!&le e la actuali%are" este p!si&il ca prin actuali%ari partiale 0din ! isiune sau dat!rita un!r accidente nepreva%ute1 sa ave val!ri di'erite pentru una si aceeasi entitate 0de e(e plu$ un client p!ate avea ai ulte nu e" nu ai sti care este cel real1. a )!si&ilitatea d )!si&ilitatea parta.arii datel!r/ pr!te.arii datel!r/ & Evitarea e Reducerea inc!nsistentei redundantei datel!r/ datel!r c =ncura.area utili%arii un!r standarde/
.

. 1+1.

)rin !r#ani%area datel!r in &a%e de date se asi#ura centrali%area acest!ra$ 'apt care c!nduce la ! serie de avanta.e. Identi'icati ur at!rul avanta." ............................... - aceasta se re'era la p!si&ilitatea utili%arii datel!r in c! un de ai ulti utili%at!ri si la p!si&ilitatea de%v!ltarii de n!i aplicatii '!l!sind datele de.a e(istente.
a )!si&ilitatea d )!si&ilitatea parta.arii datel!r/ pr!te.arii datel!r/ & Evitarea e Reducerea inc!nsistentei redundantei datel!r/ datel!r c =ncura.area utili%arii un!r standarde/ .

. 1++.

)rin !r#ani%area datel!r in &a%e de date se asi#ura centrali%area acest!ra$ 'apt care c!nduce la ! serie de avanta.e. Identi'icati ur at!rul avanta." ........................................- ad inistrat!rul &a%ei de date p!ate i pune alinierea la anu ite standarde$ 'apt care per ite ulteri!r un trans'er rapid al datel!r de pe ! plat'!r a 0-ard5are sau s!'t5are1 pe alta.

a )!si&ilitatea

d )!si&ilitatea parta.arii datel!r/ pr!te.arii datel!r/ & Evitarea e Reducerea inc!nsistentei redundantei datel!r/ datel!r. c =ncura.area utili%arii un!r standarde/ .

. 1+2.

)rin !r#ani%area datel!r in &a%e de date se asi#ura centrali%area acest!ra$ 'apt care c!nduce la ! serie de avanta.e. Identi'icati ur at!rul avanta." ................................ - ad inistrat!rul &a%ei de date$ av,nd un c!ntr!l centrali%at al datel!r$ p!ate intr!duce restrictii di'erite de acces la date pentru 'iecare cate#!rie de utili%at!ri.
a )!si&ilitatea d )!si&ilitatea

parta.arii datel!r/
& Evitarea

pr!te.arii datel!r/
e Reducerea

inc!nsistentei redundantei datel!r/ datel!r c =ncura.area utili%arii un!r standarde/

.

. 1+3.

C!sturile entenantei unui siste sunt in'luentate de c,teva ele ente principale" a. in 'a%ele de evaluare E pr!iectare nu p!t 'i luate in c!nsiderare t!ate scenariile privind 'uncti!narea siste ului/ &. un siste are este pr!iectat si i ple entat de catre ai ulte ec-ipe$ in peri!ade di'erite$ ceea ce i plica ! &una c!!rd!nare a activitatii l!r si p!ate c!nduce la #enerarea un!r s!lutii a car!r inte#rare ridica une!ri pr!&le e in ti pul e(pl!atarii/ c. pr!ceduri de c!di'icare a datel!r prin care se dau instructiuni despre !dul de int!c ire a c!duril!r. Aici se e(plica siste ul de c!di'icare utili%at si structura c!duril!r d. de%v!ltarea unui siste in'!r atic este un pr!ces de durata si pe parcursul pr!iectarii si i ple entarii p!t sa apara !di'icari a.!re in ceea ce priveste" le#islatia$ per'!r antele ec-ipa entel!r si pr!dusel!r pr!#ra ului$ !rientarea activitatii !r#ani%atiei$ '!r a de pr!prietate$ strate#ia ana#eriala/ e. - pr!ceduri de !&tinere a situatiil!r de iesire$ prin care se dau instructiuni despre !dul de a'isare si interpretare a rap!artel!r$ listel!r etc. '. pers!nalul care deserveste siste ul$ cisti#a e(perienta si intele#e din ce in ce ai &ine ce ar trebui sa faca, une!ri in !p!%itie cu ce face.
a &DcDdDe & aD&DcDdDeD' d cDdDeD' e aDdDe

c aD&DdD' .

1+6. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD"

a .

& .

c .

d .

e .

1+8. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD"

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati"

a .

& .

c .

d .

e .

1+9. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD"

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati"

a .

& .

c .

d .

e .

1+:. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD.

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati.

a .

& .

c .

d .

e .

1+<. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD.

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati.

a .

& .

c .

d .

e .

12?. Se c!nsidera ur at!rul 'ra# ent de

!del c!nceptual al datel!r

)entru as!cierea sta&ilita intre )lata rate si C!ntracte sta&iliti cardinalitatile"

a . & . c . d . e .

01$11 - 01$n1 01$?1 - 0n$11 0?$11 - 01$11 0?$n1 - 0?$11 01$n1 - 0?$11

121. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de MCD.

Sta&iliti care sunt identi'icat!rii tipuril!r de entitati.

a .

& .

c .

d .

e .

12+. =n repre%entarea prin diagrama entitate-asociere$ le#aturile dintre entitati sunt repre%entate

prin"
1 arce ne!rientate care sta&ilesc le#atura intre n!durile ce repre%inta entitatile

participante la as!ciere. + pri itive 2 arce !rientate care sta&ilesc le#atura intre n!durile ce repre%inta entitatile participante la as!ciere. 3 entitatile participante la as!ciere 6 n!durile ce repre%inta entitatile participante la as!ciere
a 1D+D2D3D6

. & . c . d . e .

1D2D6 +D3 +D6 1D2

122. Data-c!ncept 'unda ental al in'!r aticii" a . & . c . d . e .

ve-iculea%a cun!stinte de re'lectare si c!ntr!l privit!are la situatia patri !niului$ entitate ec!n! ica si .uridica de #estiune a val!ril!r ateriale si &anesti utili%ea%a ! a&stracti%are prin relatie$ recun!scuta de ISO ca 'iind ! apr!piere de !delul entitate-relatie
repre%inta in'!r atia sau cun!stiinta #esti!nata siEsau prelucrata '!l!sind te-nica de calcul/

per ite intr!ducerea datel!r$ calcul arit etic$ e !rarea datel!r si a instructiunil!r$ precu si a'isarea re%ultatel!r p!ate lua '!r a unei dia#ra e a 'lu(ului de date.

123. As!cierea" a . & . c . d . e .

printr-un ver& inscris deasupra liniei de c!nectare pr!#ra are$ plani'icare si previ%iune pe &a%a calculel!r analitice in cadrul siste ului in'!r ati!nal$ .usti'icativ$ de evidenta c!nta&ila sau de sinte%a si rap!rtare. nu are ! e(istenFG de sine stGtGt!are$ depin%,nd de e(istenFa reali%Gril!r entitGFil!r pe care le lea#G$ Hn c!nsecinFG nu are identi'icat!ri speci'ici prin a&!rdarea descendenta su& nu ele de &!tt! -up

126. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de dia#ra a a dependentel!r 'uncti!nale"

Sta&iliti care este

a .

!delul c!nceptual al datel!r a'erent"

& .

c .

d .

e .

128. =ntr-! dependenta 'uncti!nala atri&utele din partea stan#a a sa#etii" a . & . c . d . e .

sunt st!cate in

ai

ulte ta&ele ulti

atunci cardinalitatea as!cierii este unu la p!arta denu irea de atri&ute deter inante

arata c! p!rta entul d! eniului la declansarea pr!dusa prin ai ulte eveni ente sunt unite printr-! relatie unu la unu si ilare$ in practica$ cu un ta&el care cuprinde t!ate ca purile cel!r d!ua ta&ele

129. Se cun!aste ur at!rul 'ra# ent de dia#ra a a dependentel!r 'uncti!nale"

Sta&iliti care este

a .

!delul c!nceptual al datel!r a'erent"

& .

c .

d .

e .