Sunteți pe pagina 1din 12

JUDETUL PRAHOVA

Su prafat a : 4694 km
2
(2 ,0 % din t er it. tarii) .
Po pulat la : 835822 loc. (3,8 % din po pulat ia tar ii, 1 iuli e 1979) , din ca r e 455155 loc. in med iu l urban ; dens . 178 ,1 Io c . t km".
Res e dinta: mun icip iul Plo ies t l, 207 009 loc. (1979) . .
As ezar}: 14 eras e (d in care un mun icipiu), 86 comune (d in care 10 subu rbane), 405 sate .
Cai de cornunicat ie : 337 km c .f. (d in ca r e 172 km c.f. electrificata) : 2 217 km dru muri publice (din care 475 km mo de r niza t e).
GEOGRAFICA. Si tuat in jurnata t ea de SE a
tarii, ju d o a pa r t ine , apr oap e i n in t r egime, baz inulu i hidro-
g rafic al Pr ahove l . Coordonat e: es t e intersectat de me ri dianul
de 26 lo ng . E (E' Mane ciu;V Teisanl , Plo iest i , Po ienarii Burch ii)
s i de pa ralela de 45 lat. N ( Pa ul esti , Fili pest il de Padu r e ,
Mizil). Jud. vecine : Brasov. Buzau , Ialorn ita, Mu ni cip iul
cu Sectorul agr ico l IIfo v Di mbo vit a . Al t . max ima
se inregistr eaza in vf. Omu (2505 m) - tr iconfinium jud o
Prahova , Dimbovita s i Brasov , iar cea minima, de 68 rn,
la co nfl . Prahove i 'cu' la lo rni ta.
GEOLOGIA. Te r it . j ud o Prahova este alcatu it din doua
mar i unit. structuralo- tecton ice : orogenul carpat ic depre-
siun ea pr eca rpat ica . Orogenul carpatic, situat in pa rt ea de N
a jud ., este format, in exclusivitat e, d in for ma tiuni se dimen-
t a r e de vi rsta cr et acl ca , alcatui t e d in conglomerat e de Bu-
cegi (sed ime nt at e ln tr-u n la rg s incl inal ) ,l a V de val ea Prahove i
din facies urile Ill sul ui inte r n, mult mai div ers if icat lita:J6gic
s i st r uctu ral (stratel e de Sinaia, Comar nic , Zaganu) , la E de
va lea Prahove i . Depres iunea precarpatid, ce fo rmea za
pa rtea cent -ala a jud . , este cons t itui ta din for mat iun i de
molasa cutate, de virsta pal eogen-cuater na ra , su pra pun i n-
du-s e rel ie fulu i de dea lu r i subcar pat ice s i unei bune pa r t i
d in ci mpie . Spre li mi t a sud ica a j u d ., aceas t a vine i n contact
cu zona fr act ur at a s i 'scuf undata a Platfor me i Moes ice. Struc-
tural se ev ld ent taza : zona interne , pa leogen- mioc en infe r io r ,
puternic cu tata s l faliaVi cu numeroase i ncaleca r i t e ct o-
nice si zona e xte rnd , sarmatian-cuaternar , cu nu meroase
cute diapire largi cute s i s inc linale. Par tea de
5 a j ud o este alcatu lta d in de poz ite fluv io-Iacustr e co nt i-
nentale de vi rsta cuat er nara (pi e t r is ur i, nisi puri, loess ,
lutu r i) , ce corespu nd reliefului de ci mpie .
RESURSE ALE SUBSOLULUI. Cel e mai , impo rta nte bogat ii
al e subsolulu i sint zacamintel e de titei gaze de so nda , a
ca r or expl . s i prelucr. au contribu it la dezv . econornica a
j udo Struct urile de hidrocarburi sint locali zat e i n deal urile
subcarpat ice , un de se dispu n pe tr e i ali nia ment e or ien tate
E- V : a linia me ntu l int e r n cu structur i cutate, fal iat e s i dever-
sate spre S: Copacen i - Fagetu (Sca iosi} - _ . Flores t i
- Gura Draganesei; alin ia-
mentul central cu numeroase cut e diapire : Apos tolac he-
Matita - Pode nii Vechi - Baicoi-Tint ea - Flor es t i ; aliniamen-
t ul 'extern cu st ructuri ,d iap ire inci-
pie nte : In cup r in sul
ju do se mai int il nesc ci teva a pa ri tii de lignit , din t r e care za-
641
ca rnint el e ,s it uat e i n dacia nu l de fa Ceptu ra si nt cele mai im-
porta nte, de sulf la Varbl la u, de sore fa Sl anic: Rocile utile
mat . de constr uctli sint r eprezentate pri n ca lca r e (P r isc u ,
Tat a r u , Tohani), gi ps (Ba tr i ni, Ce r as u , Slan ic , Ma neciu-
Ungureni sa.) , gres ii co nglo me r at e (Cara iman -val ea
Jepilor, Sec ar ia- Val ea Doftan e i , SV Culmii Gurguiata , Po ie ni-
Les pezi s .a .), ma r ne (Gura Bel ie i) . tu furi dac itice (Slanlc-
Piatra Ver de), argi le benton ice (Breaza . Brebu s .a .). nis i-
puri (Comar nic, Va len ii de Mu nte , G ur a Vi ti oa r e i) .
RELIEFUL. [ ud, Praho va este format din tr-u n r eli ef va ri at ,
disp us in trepte proport ional repa rt iza te : rnu nt i (26 %),
dea luri ci mpii (37%) .
Unitatea montana carpat ica , sit uat a i n part ea de N a jud . ,
est e formata d int r- o ser ie de mas ive culmi separa te in tre
e le de va i ad i nci ins euar! la r gi de cui me . Masivul Bucegi ,
-for ma t predo mina nt di n co ngl omerate , detin e ce le ma i ma r i
al t . pe versantul d r ept a l Prahove i, ca re scad de la N s pre 5 :
O mu 2505 m, Cost ila 2498 m , Ca ra ima n 2284 m , Je pii
Mici 21 48 m , [ e pii Ma r i 2 07 1 m, Piat r a Arsa 2 071 rn , Fur-
nica 2 103 m, Virfu cu Dor 2030 m, Vin t uris '1 942 m .
La alt. de 2 400 - 1 800 m se dez vo lta 0 larga str uc-
t ura la - Plat o ul Bucegilor - care co respund e flancului es tic
a l s incl ina lu lui Buceg ilor . Reversul acest uia il fo r rneaza un
fro nt de cu es ta , puternic frag mentat, cor es pu nzator abrup-
t ului prahovean af Bucegilor . Urmele act iuni i glac iare s int
e vide nt e pe Valea Cerbulu i, iar fenome nele per iglac iare i n-
registreaza 0 fr ecven ta 0 mare vari et at e (Babele , Sfinxul ,
ciu pe r cile , gr o ho tt sur tle, nisele nivale, r i uri le de pietre e tc.) .
M. Baiului (Girbovei), ext ins i in tre Prahova s i Doft a na, si nt
mai r e du si ca alt. : Nea mtu 1 92 3 m, Ba iu Mare 1 895 m . Au
o fo rma d igitata, culmi le' coborind su b 1 700 m cat r e valle
limit rofe . Slnt for mat i din Strat e de Sinai a , a u interfl uvi i
lar gi , r ot unjit e, cu 0 'bogat a al plri a , Tot la al t. ma ri
apa r numer oas e nise ni va le , r ezult at al ac tiunii z,apezii.
M. Groiiot is, al catu it i di n Strate de Sinaia, conglomerate
curbicortical , au a lt . car e rar depas esc 1 700 m (G r o ho-
1 767 m, Bo bu Mare 1 75 7 m) . Partea s ud ica , alcatuita
din curbicorticaf ma i put in rez istent, scade d in punct de
vede re a lt itud ina l sub 1 500 m. Su pr afe tele i nt e r fl uviale
netede , acoperite cu pasun] pa du r i , cont rast eaza cu versa nt ii
abrupt i, pe care se dezvolta procese gravitat ionale . ,iI, ce st
fe no me n e x plica topicul care i s-a a t r ib ui t. M . ce
at ing in j udo inalt imea maxima de 1 88 3 m in virful Zaga nu,
s lnt formati din CI. Bratocea, i n V CI . Zagan u , i n E. Se
ca ract e r izeaza pr int r-un r e lief va r iat determinat de eroziu nea
JUDETUL PRAHOVA
exercitata in conglomerate calcaroase calcare, prin nu-
meroase forme periglaciare (cunoscutele Tiglai, hornuri ,
creste, riuri de pietre, mar : de pietre etc.). M. Totaru, sit uat i
la E de Telejenel, constituie 0 continuare spre SaM. Slr iu ,
fiind totodata treapta montana cea mai cobor ita din cadrul
jud o Alt. scad sub 1 500 m (Tataru Mare 1 477 m, Vlrfu lui
Crai 1473 rn, Zmeuretu 1136 m), interfluviile sint netede,
iar versantii sint afectati de puternice procese de tor-entia-
litate, datorita faptulu i ca alaturi de curbicortical se
lnt l lnesc for rnatiun l pa leogene oligocene mai putin rezis-
tente. In zona montana se int il nesc ctteva baz inete depresio-
nare,cum sint : Azuga -Sinala pe Valea Prahovei, Tes i! pe
Doftana , Chela pe Teleajen s ,a.
Dealurile subcarpatice, situate intre 800 300 rn, sint int e r-
sectate de vai , care scot la zi 0 structura cornplexa, de anti-
c1inale sinclinale puternic faliate, cute diapire, brahianti-
c1inale etc . Ca subunltat: de relief apart in Subcar patilor
Buzaului si Prahovei (Ialorn it ei la V de Prahova Teleaje-
nului intre Prahova, la V Teleajen-Cricovu Sarat, la E) .
Difer e nt ie r ile structurale petrografice dintre zonele paleo-
g en-mlocena , la contactul cu muntele sarrnatian-cua-
ternara, la contactul cu cimpia , au determinat aspecte
proprii ale reliefului, individualizindu-se astfel: Subcar-
patll interni si Subcarpatu externi . Subcarpotii interni pre-
zinta. alt . cele mai mari. Ei sint secttonatl de valea Teleaje-
nului in grupa de vest, care include depresiunile Comarnic,
Brebu , Alunis Slanic 0 ser i e de dealuri aliniate
V- E, puternic fragmentate, cum sint : Cornu 740 rn,
815 rn, Gurga 743 rn, Magura 645 m etc . La
E de valea Teleajenului , pintenii paleogeni de Val eni
Homor1ciu gener eaza un relief mai proeminent (dealurile
Priporului 823 m Lazuri 770 m), care inch ide Dep. 'Drajna-
Chiojdu, iar ceva mai la S, Dep . Valeni] de Munte . Subcarpotii
externi sint for mati dintr-un si r de dealuri ce corespund ulti-
melor aliniamente anticlinale subcarpatice de la contactul
cu cimpia. Ele scad altimetric spre V: Clortea-e-Is tr ita,
509 m, la E de valea Cricovul Sarat, Bucovel 406 m , intre
Cricov Teleajen, precum dealurile izolate, acoperite
cu depozite cuaternare, Gageni 337 rn, Tlntea 405 m . Spre
N sint separate de Subcarpatii interni prin culoarul depre-
sionar Mislea- POdeni-Singeru .
Cimpiile alcatuiesc treapta ceil mai coborita, insa diferentiata
din punct de vedere genetic. in V se remarca 0 zona' mai
inalta, seetionata de Provita, Prahova, Dimbu Cricovul
Sarat, respectiv Cimpia - vechi con aluvial al
Prahovel. La E de Teleajen se continua cu Glacisul subcolinar
al/stritei. in S, Cimpia joasa de subsidenta a Ghergh itei, cu 0
retea hidrografica divaganta, precum 0 parte din cimpiile
Vlasiei Saratei, care formeaza ultimele unitati aluvia/e,
joase, ale jud o Prahova. V.V.
PROCE5E GEOMORFOLOGICE ACTUALE 51 DEGRADA-
REA TERENURILOR. Trecerea de la la cimpie,
pe 0 amplitudine hipsometrica de peste 2 200 m , este marcata
de modificarea intregului complex de factor! care condi-
tioneaza tipul intensitatea proceselor actua!e de modelare.
Etajul montan pune in evidenta doua subetaje : crionival
fluvio-torential . Subetajul crionival se suprapune golului
montan din muntii Bucegi, Baiulu i ocupind
supr. destul de restrinse. Pe abrupturile M. Bucegi, indeosebi
pe bordura sa 'estica in partea centrala a M. proce-
sui cu cea mai mare frecventa este dezagregarea. Acesta
este amplificat de predominarea conglomeratelor, roei
neomogene, de dislocat. Ca urmare apar diferite zone de
cum sint cele de pe vaile Cerbului , Jepilor, Izvoru
Dorului (M . Bucegi), cele de la V. Cheia (M .
sau cele inti/nite sub toate brinele structurale din jurul
CaraimanuluJ , Jepilor, Babe/or, Pietrei Arse sau Ciu-
etc. In timpu/ ploi/or torentia/e al topirii zapezii
apar procesele de ravenare torentialitate a caror mare inten-
sitate ?e transport este favorizata de prezenta
Pe scocurile ulucurile torentiale situate pe
abruptul estic al Bucegilor sint frecvente Pe Pla-
toul Bucegilor in 0. se resimte , de asemenea,
efectul proceselor eoliene care. prin deflatie coroziune,
au contribuit, alaturi de dezagregare la modelarea
unui relief particular (pietre forme curioase de
642
tipul coloanelor , babelor , eiupercilor pe Platou l Babelor ,
Cos tilei, Caraimanului sau in ju rul vf. Clucas). in schimb,
in M. Baiulu i (Girbovei) dominante apar doar procesele de
nivatie solifluxiune , car-ora Ii se asociaza cele de ravenare,
cu pr ecader e la obirs !a vailor tor entiale Prislop,
Florei-Doftana, Valea lu i Conci, Valea lui Bogdan , Batri-
neanca , Florei - Posada etc. Subetajul [luvio-torentiot ocupa
cea ma i mare parte a etajului montan . Faptul ca cea mal
mare parte a versantllor este lmpadur lta , procesele de ero-
ziune transport se concretizeaza doar i n l u ngu l cana/elor de
scurgere . Eroziunea, toren t ia1o este pusa in ev ident a de
cantitatea mare de aluviun i (b locur i, piet r isur t) transpor-
tate de vaile Cerbulu i, O rasulul, Batr i neanca , Florei,
Negras , Varbilau, Crasna, Sirlu Mic, Bisca cu Cale etc.
Eroziunea de mal este mal mult intil nita in lungul vailor
Prahova, Doftana, Crasna, Teleajen Telejenei, ea afectind
port iuni din versant , mai ales in coturile mea nd r e lo r
din Jungul Teleajenulul. Pe versanj i i acoper i ti de padure,
ca proces caracteristic cu mare areal de actiun e , se remar-
ca eroziuneo cnimico . Des i nu s int specifice , pe de r oci
marno-argiloase din bazinele Doftanei Teleajenulu i
fac apar i t ia olunecorile de teren .
Degradarea terenuri /or din etajul montan apare, lndeosebi ,
in arealul abruptului prahovean al Bucegilor dator lta dezagre-
garilor eroziunii tore nt ial e . Amenajarea cornplexa
a bazinelor torentlal e prin baraje de compensare a pantei
se impune astfel a fi continuata.
EtajuJ subcarpatic se caracter izeaza prin cel mai mare poten-
tial al activitatf actuale a proceseior geomorfologice . Astfel,
totalitatea suprafet elor inclinate de versant! culmi inter-
fluviale, lipsite de vegetatie forestiera , sint supuse pluvio-
denudari! eroziunii In suproioui, intensitatea acestora
crescind pe terenurile agricole din bazinele Pr ovltei , Dof-
tanei, Bertei , Var bllaulul, Slaniculu i . Crasnei, Drajnei ,
lopatnei Singerului . Versant!i aceloras l bazine sint afec-
tati de ravenare .
in schimb, modelarea fluviatila a albi ilor, rnar cata in timpul
viiturilor prin ocumuiari dispersate in albie prin puternice
eroziuni de ma l, caracterizeaza r iur ile Pr ovita , Prahova,
Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat . Alunecori /e de teren
intllnesc in dealur ile subca rpatice a le judo Prahova conditii
prielnice de producere, ele dezvoltindu-se pe mai toti
versantii vailor Prahova, Doftana , Teleajen , Cricovul Sarat,
precum in bazinele torentiale afluente . Acestor procese,
cu extens iune intensitate mare, Ii se adauga, cu 0 parti-
cipare restrinsa , dizolvarea in perimetrul formatiunilor
salifere din arealele Brebu -Doftana- Telega Sianic, pre-
cum unor ocne galerii de min e .
Degradarea terenurilor cuprinde, sub d ife rite forme inten-
sitati, 0 buna parte din arealul dealur ilor depresiunilor
subcarpatice . Sub acest aspect pot fi deosebite : terenuri cu
eroziune slaba datorita, in principal,pluvio-denundarii ero-
ziunii f1uv io-torentiale , cum sint versantii din bazinul superior
al Provitei , din cursul inferior al Doftanei (in aval de lacul
Paltinu) Varbilaului, versantii Teleajenului Drajnei ; te-
renuri cu eroziune moderata pina la puternica ce se gasesc
pe dreapta Prahovei, intre Gura Beliei Poiana Cimpina.
versantii vailor Cosminele, Sianic vailor Zeletin,
Starchiojd etc.; terenuri cu eroziune foa rte puternica pina
la excesiva predomina cu deosebire in bazinele torentiale
ce fragmenteaza D. Istritei in bazinele Matitei, Lopatnei
Singerulu i numai loca/ pe valea Prahovei, in perimetrul
localit. Comarnic punctul Vadu lu i Ragman , Doftanei. in
amonte de Doftana, bazinul superior al piriului Telega,
versantul sting al Draj nei, in aval de Draj na . Majoritatea
terenurilor afectate sint formate din livezl.
Etajul cimpiei cuprinde partea de S a judo Aiel, in contrast
cu cimpurile interfluviale unde se remarca doar slabe procese
de pluvio-denudare tasare, actiunea proceselor morfolo-
gice este concentrata in lungul albiilor fluviatile ale lalomitei,
Prahovei, Teleajenului Cricovului Sarat . Acumularile din
albia minora, urmate de despletiri schimbari de cursuri,
eroziunea latera/o, mai ales in cotur ile de meandru, sint
pril'lcipalele procese care denota i nst a bili t at ea acestor cursuri
de apa. De fapt, in lungul vai,procesele de modelare
capata caractere de degradare a terenurilor datorita acumu-
larilor colmatarilor din timpui inundatiilor . N.P.
JUDETUL PRAHOVA
APELE DE SUPRAFATA. Riul Prahova cu afJ. sau Teleajen
fo r meaza doua ax e pr incipale car e dr ene aza part ea mediana
a judo pe dir ect ia NV-5 E, reprezentind peste 3/4 din s upr .
te r it. Partea de V a ju d o est e tr ibutara riului Cricovul Du lce ,
in s peci al , pr in afJ. aces tui a, Pr o vit a , iar pa rt ea de E es t e
dr enata de izv. unor afJ. a i ri ului Buzau si ai Sarate i. Dens i-
tatea medie a r et elei hidrog raf ice natural e 'este de cca 0 ,4 kml
krn", at ing ind local valori de peste 0 ,7 kmik m". i n zona de
N scazi nd la valori de o r dinul 0, 1-0,3 kmt krn" , i n par-
tea de 5 E. Scurgerea medie mult ionualo specifica de ap a
var iaza in limit e larg i, ati ngin d val ori de pe st e 20 Usk rn",
in zona inalt a a M. Buceg i s i sub 3 l Is.krn? i n par t ea de 5 a
ju d o Ac eeas i mar e var iat ie 0 pre zinta scurgerea medie
mult loriualii de aluviuni in suspensie, care ar e valori de peste
10 t/ ha. an in zo na deluroasa . valori car e scad treptat s pre N
5 aj ung ind la sub 1 t /ha .an. in zo na montana inal ta
chia r su b 0 ,5 t1ha .a n in zon a de cimpie.
Riul Prahova izv. din Pasul Predealu lu i (1 032 m), si tu at
i n ju d o Brasov, patrunde pe te r it. ju d o Pr ah ova la numai
6 km de la ob irs !e . La ies ir ea d in jud. , in am o nt e de confJ.
cu r lul Cricovul Sarat , Pr ahova are 0 supr . de bazin de 3 046
krn", 0 lung . de 165 . km 0 panta de la izvo r de 6,2%
0
,
Pr inc ipalii sai an. si nt pe partea sti nga anu me : Azuga
(5=87 krn", L=22 km) , Dof tan a (5= 408 krn'' , L= 47 km),
Te/eajenul (5= 1644 krn", L=11 3 km) Cricovul Sorat: (5=
629 krn", L=81 krn), ul t imul avin d co nfJ. cu Prahova imedi at
i n aval de iesir ea di n jud o Dint re aces t 1a , Doftana, care izv.
din M. Groh ot is la 1 450 m, av ind 0 pan a med ie de 24 ,6
%
0
,
este ce l mai im po r tant afJ. pe ca r e il r irnest e Pr ah ova in
zo na subcarpat lca. iar r iul Teleaje n , cef mai import ant din
zo na de ci mpie . Debitele medii mult ionuo e ale r iulu i Prahova,
calculat e pe pe r ioada ul timilor 30 ani, c es c de la 2,80 m
3
ts,
amonte co nfJ. Valea Cerbulu i , la 8,50 m
3/
s, amo nt e
con n . cu ri ul Doftana, la 13.8 m
3
/s , amonte conf l. Teleajen,
a jungi nd la 27,0 m
3/s
la iesir ea din [ud . Apo rturile pr incipal e
Ie a due r iurile Doftana (5 ,70 m
3/s)
, Teleajen (10 ,4 m
3/
s)
Cr icovul Sa rat (2,20 m
3
/s). Debite le me dii anua le var iaza
de la an la an , In a nii plo ios ! (1970) sece tosi (1950) aj un-
g ind la 1 ,60 respect iv, 0,50 din valoarea de bit ului mediu
multianual . Lunar , debi tu! maxim se r eal izeaza obisn uit in
ap r . , iar cel minim in se pt. sau o ct. , vol . scurs e
t i nd 16 -1 8 % s t. r es pectiv , 4-5% di n ce l anual. Debit ul
ma xim eu probabi/itatea de de 1% (0 data la 100 ani)
var iaza de-a lungul Prahove i de la 360 m
3/
s, in sect iunea
amonte conn . Valea Cerbului , la 530 m
3ts
amonte confJ .
r i ul Doftana, la 740 m
3/s
am o nt e conn . r iul Telea je n, aj un-
gind la 1 130 m
3/s
la din j ud o i n t impul apel o r mici.
debit ele sint sens ib il infJuentat e de dive rse folos inte. 0 apr e-
ciere a debitelor mini me in regim natural de scurgere
fiind dificil de facut . Orientativ se estimeaza pentru r iul
Prahova,la din j ud o (s .h . Adincata), un debit mediu
zi/nie minim pe perioada intregului an cu probabil it atea de
80 % (0 data la 5 ani) la cca 4,00 m
3/
s . iar pe perioada iun, -
aug . cind cer intele pe ntru sat isfacer ea dive rse lor fo losi nt e
s i nt ma xime . de cca 6. 00 m
3/s
. Debitu l mediu multianual
de al uviuni in suspensie este de 100 ' kg /s la din j ud o
Fenomene de (cu rg eri de sl oi uri , gheat a la mal, pod de
gheal a) apa r in fi ecar e iarna dureaza. in me di e , 70-80 de
zile , in zona montana si 40-50 de zile, in zo na infe rioara.
Riul Teleajen izv . de p'e versanli i su dici ai Panta
med ie a r iului este de 14 .9
%
0
, Afl. sai mai importanti s int:
Te/ejenel (5=94 km
2
L=25 km). Draj na (5=102 km
2
,
L=23 km) Bucovel (5=100 km
2
, L=19 km) pe partea
stinga, iar Vorbi/ou (5= 212 km
2
, L= 37 km), Mislea (5=
=189 km
2
, L=27 km) Dimbu (5=189 km
2
, L=42 km)
pe partea dreapta. Debiwi mediu multi anu al la s.h . Gura
Vitioarei est e de 6.20 m
3/
s . iar la varsa re de 10,4 m
3
/s .
Debit ut maxim eu probabil ita tea de de 1% de
la 530 m
3/
s. la s . h . Gura Vit ioar ei , la 820 m
3/
s la var sare.
Est imarea debite/or minime in re gim natu ral de scu rg e re
este dificila di n ca uza infJu entei diverselor fol osint e . Or ien-
t at iv se indica pe ntru riul la s .h . Moara
valoar ea de ordinu l a 1.0 m
3/s
pentru debit ul med iu ziln ic
minim (anual) cu probab ilit at ea de 80 % de or dinu l 1,5 -
2.0 m
3ts
pentru debitul mediu zilnic minim cu pr o-
ba bilit at e calculat pe per ioada iun .-aug. Debit ul mediu
mu/tianual de alu viuni in suspensi e la s .h . Moa ra Do mneas ca
este de 30 kgls . Fenomene/e de ur me aza, i n general,
643
r egimu l arara t pe ntr u riul Pr ah ova . Un regim hi drologie
specific il pr ezint a r iur ile ale care r ba zine de r ecept te s int
situate in t o tali t at e in zon a de deal ur i ; in aceasta categorie
intra riu ril e : Crieovul Dulce (5=577 krn", L=69 krn, Qm=
= 2,50 m
3/s
) , car e se des fasoara de-a lungu l limitei cu j udo
Dtrnbovita , av ind ca afJ. pr inc ipal pe Provita (5= 220 krn",
L= .49 km , Qm=1 ,10 m
3ts
) , Crieovul Sorot: (Qm=2,20 m
3/s).
Sorato (5= 1 334 krn", L=63 krn, Qm=2,OO m
3/s)
care pe
ter it . ju d o Prahova are ca afJ. pr inc ipal pe Gh igh iu (5=
=573 krn", L= 44 krn, Qm=0,85 m
3/
s). la r indul sau cu
afl. Toniineanca (5=64 krn", L= 16 km), Bolan a (5=190 krn",
L=34 km) Riiosu (5=1 06 km
2
, L= 15 km) . De la an la a n.
debitele medii anuale pr ez int a var iat ii mari oajungind ca ra-
portu l fat a de deb itul mediu mult ianual sa fie ma i mar e
de t r e i .in ani i foart e plo tosi (1955) su b 0 .20 i n an ii foar t e
secet osi (196 4) . Pe anoti mpuri, vo l . maxim se scurge pr ima-
vara (mar t. - mai), r e pr eze ntind . i n medie, 40-45 % din
ce l an ual , iar cel mini m se r ea lizea za de o bicei toamna (sept.-
nov .) totalizi nd , in med ie , 13 -15% din cel anual . Vol . maxim
lu nar se produ ce i n mart. (in medie cca 15% din cel anual).
iar cel min im in sept. (in med ie cca 4% din cel anual). Cu
exceptia cursurilor riurilor Cricovul Dulce sl Cr icovul Sarat ,
care au scu rgere per manenta , celelalte r iur i (cu rare excepttl )
pr ez lnt a fe no me nul secar ii , Fenomenele de inghet a pa r in
fiecare iar na du reaza. In medie,50-60 zile . Podul de gheata
apar e , de aseme nea , i n fiecare an ,a vind durata medie de 35-
45 zile .
Lacurile naturale din judo Prahova, put in nu me roase, dar
va r iat e ca origine a cuvetelor lacus tre , sint sit uate in zona de
ci mpie de dea lur i. Ca lacu r i de ci mp ie sint de ment io nat
liman el e fluviat ile Balta Doamnel , Cureu beu, Sor oc ineonca,
pe sti nga lal ornit ei Lacul Fulga . pe valea Balana. in regiu-
ne a subcar pat ica lacu ril e mai cunoscute s int cele de la Brebu ,
cu 0 supr . de 3,8 ha 0 ad . maxima de 12 rn, Clmpina (Pes-
telui Biser ici i), Yitioora , cu supr. de 6 ha ad . de 2 m
cele de la Slani c (Baia Baeiu lui , Baia Miresii, Baia Verde etc.)
lo cali zate In ve ch i e xploatar i de sare ame najate i n scop
balnear . Cel ma i mar e lac di n ju d o Prahova este cel de acumu-
lar e de la Pa/tin u se dator est e baraju lui construit pe valea
Doft an ei. La nivelul norma l de r et errt ie , vol. aces t ui lac este
d e 5 .6 mil. m" , iar supr . co r es punzatoar e de 196 ha . C.M.
CLiMA. c1imatice . 5itu at pe ce le t re i trept e pr inci-
pal e de r eli ef ale tarii , t er it. jud o Pr ahova apar tine in proper-
t ie de 80 % sect. de cl lrna co nt inentala (tin utu ri le cli ma t ice
ale Cim pi e i Rornan e Subcar patll or) in pr o po r t ie de
20 % sect. de c1i ma cont inental-moderata (tinutu r ile c1i-
mat ice al e mu nt ilo r cu alt itud in i med ii. munt ilo r i na1t i) .
Regimul climatic ge ne ral. Prezinta difere.ntieri amp le deter-
minate de marea varietate a reliefului . In t inutul cu clima
de cimpie verile si nt calduroase , cu precipitat ii nu prea
bogate, ia r iern ile rec i. marcat e uneor i cu visco le puter-
ni ce. dar cu fr ecvente intervale de inca lzire (da t o r a t e
ma i ales patrunder ii aerulu i med iteranean d in 5V 5)
ca re provoaca .t o pir ea implicit di scont inu it atea st ratu -
lu i de zapada . In t inut ur ile cu c1 ima de mu nte verile s int
racoroase. cu precip it at ii ab und e nte . iar ie rnil e aspre , cu
strat ge zap ada gros st ab il pe 0 pe r ioada indelunga t a de
t imp . In t inut ul cI imat ic al 5ub ca rp at ilor r egi mul c1 imatjc gene-
ral are valor i intermed iar e . so lara globalii . Inr egis-
treaza valo ri cu pri nse in t r e 125 ,0 kcal lcm
2
an in tin utul cu
c1ima de cimpie , su b 110 ,0 kcal lcm
2
ari pe culmile montane
ce le ma i inalte . generalii a atmosf erei. 5e caracteri-
zeaza prin frecvente mari ale adveqiilor de aer temperat-
oceanic d in V (cu precadere in semestrul cald) ale ad veqiilor
de ae r temperat-cont inental din se ct . est ic (ma l ales i n se mes-
trul re ce ) , pr in patrunder ile re lat iv fr ecvent e ale aerului tro-
pical mar it im din 5V 5 pr in rare inv azii ale aer ul ui arct ic
din N al e ae rulu i t ropical-conti ne ntal din 5E . Temperatura
aerulu i. Prez int a difer e nti e ri de t e r minate mai al es de deose-
bir ile al t itud inlale ale rel ief ulu i. Mediile an uale sint mai mari
de 10 ,0C i n t inutul de ci mp ie (10 .6C la mai mari
de 9 ,0C in t inutul de dealur i (9 .3C la Ci mpi na) mai mici
de OC pe munt ii ce i ma i inalj i (- 2.6C la vL Omu) . Med iile
lunii ee/ei mai colde , iul . ati ng 22,OC la 19 .6C
la Ci mpina. Pe culmile cele mai inal t e medii le lu nare cele
mai mari se inr egistreaza in aug. (5.7C la vL Omu) . Mediile
lunii ce rei ma i reci , ian. co boara s ub - 2. 0C la cimpie (-2.1C
Harta fizico - geografica
Seara 1:500.000
5 10 15
5 0 ! I
I ! I " I
I
o
I
100
I
200
I
300
I
500
I
700
I
1000
1
1300
I ,
1600
b
2000
4
2400 pest< 24 00 m
~
Temperatura aerului (O C)
Scan 1: 1.500 .000
-
JUDETUL PRAHOVA
-
la Piol es ti) aproape de - 2,0C pe dealurile dinspre N
(-1,9C fa Cimpina), care rarnin adesea deasupra inversiu-
nilor termice care aco pera cimpia joasa din S. La vf. Omu
cea mai mica medie Iunara (-11,1C) se inregistreaza in
febr . Maxime/e at-solute au atins 39,4C la Ploies ti (10 aug .
1945) Valea Ca lugareasca (7 sept. 1946), 37,8C la Cim-
pina (7 sept. 1946), 32,SOC la Sinaia (17 aug. 1952) numai
22,OC la vf. Omu (17 aug . 1952). Minime/e absolute au atins
- 30 ,7C la Sinaia (11 febr. 1929), -30,1C la Ploles ti
(25 ian . 1942) , -30,OC la Valea Calugar easca (24 ian .
1942), - 26 ,6C la Cimpina (24 ian.: 1942) s i - 38, 0C
la vf. Omu (10 febr. 1929) . Numiirul mediu anual alzile/or
de inghet cr es te o data cu cres terea altitudinii dinspre timpie
(101,2 la Ploiesti), catr e deal (115 ,6 la Cimpina) munte
(154,0 la Sinaia 262,71a vf . Omu). Preclpiratille atmosferice.
inregistreaza var iat ii ample ca urmare a marilor deosebiri
altitudinale ale reliefului . Comitait! medii anuale cresc pe
masura cres t er il inaltimii absolute: 1 028 ,0 mm la Azuga,
840,0 mm la Busteni , 808,0 mm la Sinaia, 805 ,9 mm la Dof-
tana , 776,0 mm la Cimpina, 588,0 mm la Ploiest! 1 346,0 mm
la vf. Omu. Contitatiie medii lunare cele mai mari cad in
iun .: 128,8 mm la Bus teni, 126 ,5 mm la Doftana, 126,2 mm
la Sinaia, 120.6 mm la Cimpina, 88,0 mm la Ploies tl
173,0 mm la vf. Omu. Cantitotile medii lunare cele mai mici
cad in febr.: 40.4 mm la.Doftana, 37,0 mm la Sinaia, 32,8 mm
la Azuga, 28,2 mm la Busteni: ian.: 35,9 mm la Cimpina;
rnar t.: 30,5 mm la Ploies t! sau sept .: 54,6 mm la vf. Omu .
Caotitinlie maxime cdzute in 24 de ore au total izat 121-,0 mm
la (25 aug . 1954), 116,9 mm la Plo les ti (1 oct. 1924),
115,8 mm la Sinaia (1 sept. 1941), 99,5 mm la Cimpina (23
iul. 1931),81,5 mm la Busteni (20 iul. 1915) 115,0 la
vf. Omu (14 iul. 1929). Stratul de zopado . Prezinta dife-
rentieri de la 0 treapta de relief la alta . Durata medie anu-
ala creste dinspre partea joasa a judo (43 ,2 zile la Ploies tl)
catre cea lnalta (77,5 zile la Sinaia s i 218,6 zile la vf. Omu).
Grosimile medii decadale ating valori maxime de 10,5 cm
la Ploies ti (in ian .), 16,6 cm la Sinaia (in ian.) 115 ,7 cm
la vf. Omu (in mart.) . Vinturile. Sint puternic infl uentate
de relief atit in pr ivi nta directlet. citsi a vitezei . Frecven-
te/e medii anuale inregistrate la Ploies tl indica predomina-
rea vinturilor din NE (12.7%) N (10,2%), urmate de cele
din E (9,2%) V (7,6%) . La Cimpina predominante sint
vinturile din NV (15,2%) N (9,9%). La Sinaia, canalizarea
cur entilor de aer in lungul vaii Prahovei face ca frec-
ventele maxime sa revina vinturilor de N (33,9%) S
()O,1 %), urmate de cele din SV NV (13,9%).
In schimo la vf. Omu predomina, ca in atmosfera libera,
vinturile din SV (25,0%), V (20,8%) NV (20.7%) . Frecventa
medie anuala a calmului scade, in linii mari, paralel cu
terea altitudinii: 44,7% la 45,8% la Cimpina, 9,4%
la Sinaia 4,1 % la vf. Omu . Vitezele medii anuale pe cele opt
direqii cardinale intercardinale variaza intre 1 ,7 3,0
m/s la 2,4 -3,1 mfs la Cimpina, 0,5 4,6 m/s la
Sinaia intre 8,1 11,5 m/s la vf. Omu . V.V.
SOLURILE. in SE, in cimpie, au 0 larga raspindire cernozio-
murile cambice, in mare parte freatic-umede, care trec
repede prin cernoziomuri argiloiluvia/e, la sol uri brun-
podzolite, brune podzolite soluri
podzo/ice argiloi l\!viale, formate pe .depozite loessoide
mijlocii sau fine . In luncile care strabat cimpia in zona
de divagare apar supr. intinse cu aluviuni soluri aluvia/e,
soluri gleice, cernoziomuri freatic-umede de dife-
rite texturi, soluri brune aluvia/e, iar pe intinsLiI con de
dejectie al Prahovei sint dominante solurile cunoscute
popular sub denumirea de bra.nciog (sol uri care au strat
de la mica adincime). In dealurile subcarpatice se
constata un mozaic de soluri, in care sint prezente sol uri
brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine
soluri negre de fineaH umeda, .Ia care seadauga, pe ver-
santi, so/uri erodate . In zona montana se intilnesc so/uri
brune brune podzolite (pe roci argiloase cu carbo-
nati), soluri brune acide, soluri brune podzolice, podzoluri
soluri humicosilicatice; de regula,aceste so/uri au caracter
scheletic grosime redusa . Din total fond funciar(420,0 mii hal
solurile aluviale ocupa cca 47 000 ha, iar saraturi/e cca 5500 ha
(indeosebi in bazinul riului Sarata) . Ce/elalte soluri ocupa
aprox. 375000 ha, din care cca 78000 ha sint terenuri cu
647
sol uri erodate (din. care 22000 ha cu alunecari), jar cca
188000 ha prezinta pericolul de eroziune (59000 ha avind
folosinta agricola) . Pentru intensa folosire a resurselor de sol
impun, in continuare, efectuarea lucrarllor hldroarnelto-
rative : regu/arizarea cursur ilor de apa indiguirea luncilor,
inclusiv amenajarea corespunzatoare a bazinelor hidrografice
pentru prevenirea combaterea degradarf terenurilor,
punindu-se accentul pe sistematizarea corespunzatoare a
terit. stabilirea foloslntelor sau structurii culturilor in
acord cu conditil!e locale; eliminarea excesului de apa din
parti le joase ale luncilor din Cimpia Gherghitei printr-o
r et ea de canale de desecare lucrar! de nivelare-modelare;
extinderea lr igatie! in cimpie, lunci pe conul de dejectie
al Prahovei, asociata cu 0 r et ea de desecare-drenaj pe terenu-
ril e in care este pericol de ridicare a apei freatice sau de sa-
Iinizare ; fertilizarea rationala a culturilor sl aplicarea unei
agrotehnici cor espunzatoare solului s.a. N.F.; M.G.
VEGETATIA. Veg etat !a prezinta 0 mare diversitate , des-
pe 0 larga scara altitudlnala . Zona silvo-
srepei , situata in SE jud., in mare parte transfor mata
antropic, este aproape complet lipsita de padur i , In pajistl
predomina paiusu] (Festuca valesiaca) , dar sint frec-
vente diverse asociatii halofile . Zona padurtl or de fo-
ioase este fermata din padur: de stejar (Quercus robur) ,
risipite in areale insulare pe conul de deject ie al Prahovei,
printre culturi, din sleaurt de stejar cu carpen tei,
in extremitatea sudica a jud o Etajul padurilor de foioase se
desfasoara din Subcar pat! pina in zona fI1ontana. La alcatuirea
lui par ticipa paduri!e de gorun, de fag cele de amestec (fag,
molid brad) in al ternanta cu livez i pajis ti colinare mon-
tane secundare cu Agrostis tenuis Festuca rubra. Etajul
padurilor de conifere are 0 extensiune r edusa , fiind alcatuit
din rnolldlsur! in care apare uneori zada (Larix decidua)
din paj isti cu rosu (Festuca rubra). Etajele subalpin
alpin sint reprezentate prin tufar isur i de jneapan (Pinus
mugo), ienupar(Juniperus communis ssp. nana), anin de munte
(Alnus viridis), ce alterneaza cu paj ist: secundare de
(Festuca supina), in care abunda elemente dacice s i prin pa-
alpine, care ocupa su prafet e restrinse in por tiunil e mai
inalt e ale M. Bucegi. Condltiile ecologice din cadrul judo
au favorizat dezvoltarea endemismelor (Cerastium tronssilvo-
nicum, Aconitum toxicum, Silene dubia, Heracfeum palmatum
etc .) exist enta unor raritati lIoristice (Lonicero coerulea,
Taxus baccata, Gentiana lutea, Leontopodium alpinum, Nigritel-
la rubra, Campanu!a alpina, Trol/ius europaeus, Pinus cembra).
Este interesanta prezenta, la poalele Bucegilor, a unei enclave
de elemente sudice: Syringa vulgaris, Tamus communis, Pri-
mula columnae, Daphne Blagayana. Vegeta!ia azonala din
luncile riurilor este constituita din zavoaie de salcie, plop
anin negru.
FAUNA. in silvostepa se constata infiltratii ale elementelor
pontice de stepa ca: popindaul, de cioara
griva (sudica). Recent a fost colonizat fazanul. Fauna domeniu-
lui forestier se caracterizeaza prin predominarea speciilor
de padure: ursul, risul, cerbu/ (ocrotite), capriorul, lupul,
j derul, mistretul. Dintre pasari, frecvente sint : alunarul,
ierunca de munte (specii de interes cinege!ic ocro-
t ite) ca elementul mediteranean Serinus serinus. In etajul
subalpin se intilnesc: capra neagra(ocrotita), Erebia pandrose,
Erebia pronoe regalis. Apar elemente pendu/eaza
intre golul subalpin padure : vipera comuna, de
munte, de munte, sa/amizdra carpatidi (endemism).
Fauna ihtiologico este reprezentata prin pastrav (in qJrsul
superior al riurilor) prin lipan clean (in cel mijlociu) .
REZERVATII NATURALE. Comp/exele biogeografice rare,
unicatele f10ristice si faunistice, formele de relief de un deo-
sebit interes sint ocrotite in rezervatiile: complexe
- Bucegi, in care este inclus abruptul prahovean (270 hal cu
interesante asociatii de. ' st inca r ie cu Sesleria Haynaldiana,
Carex sempervirens, Festuca saxatilis, F. amethystina etc.,
multe endemisme, plante arbori ocrotiti ca : f10area de
colt (Leontopodium alpinum), ghintu ra gal bena (Gentiana lutea),
bulbucii de munte (Trol/ills europaeus) , smirdarul (Rhododen-
dron kotschyi), zimbrul (Pinus cembra), laricele (Larix decidua),
lisa (Taxus baccata) . La toate aces tea se adauga megalitii

JUDETUL PRAHOVA
de pe Platoul Bucegilo r (for r-r atiun! de e roziu ne eo liana di-
fe r ent tata). i nt r e ca re a minti m: "Sfinxul " . Babele Mici, Bab a
Ma r e, Baba din Coco r a , Baba d in Vin turis, Masa Cioban ulu i
etc . Pe t e r it. judo mai ex ista rez e rvat iile': complexe - Ari -
nisu ! de la Sinaia (1,3 ha l . Cu imea Zaganu - M. Clucas (3 ha l
cu numeroase pla nte endemice s i s pecii rare de an imale;
Tiga ile Mar i (3 ha l cu plante r a r e forme de r eli ef speci fice;
[ bo t anice - Suv lt e le Berii - M. Clucas (2 hal , cu floar e de
co lt (Leontopadium alp inum); C/ . Brat ocea - s ingurul loc in
car e se jri eapanul in M. Ci uca'ijlforest iere - Pad u re a
Glo deasa (528 ha) .pe val ea Doftanei, cu ar bo ri se cular l[ georo-
logice - Munt e le de Sare - Sla nic Prahova . Ma i s int ocro-
t it i stejar ii secu la r i de la Gh igh iu , na rc ise le a lbe ( Nar ci sus
angustifolius) pe Valea Rea , M. Baiulu i M. Flore iu ( Posada) .
Rhododendron kotsch yi . in M. Clucas, gas teropo dul " Al o pia ".
endemism car pat ic , in C/ . Zaga nu - M. Ciucas , Coryl/us
co/um a la Sina la , Daphne blagayana i n Bucegi. pe versantul
es tic, orh ideea Epipogium aphyflum. in sect orul cascadei
Urlatoar ea etc. 5. / .
POPULATIA. Cu ce i 817 16 8 loc. la r ecensarn in tul di n
5 ian . 1977 835822 loc . la 1 iul. 1979 (412,3 mii sex mas -
culi n ; 423 ,5 mii sex fem inin). jud o Prahova oc upa , din acest
punct de ved ere, locu l intii pe tara , prezent ind in 1979,
fata de 1948 , un s por absolut de 278 046 lo c. Aceastii cr es-
tere lrn por tant a s-a re a lizat , in pr inci pal . pe baza s porul ui
mi gratoriu al pop ulat.e ! at ra se de de zv. irrdus tr ia la a ce lui
na tural care. in 1979 , a fos t de 8,8/00 (nat alitatea 18,1/0'
mortal itat ea 9,3/00). Densitotea me die a popu/atie i a crescut
de la 118.8 Ioc. I krn", in 1948 .la 178 .1 loc tkrn" in 197.9; densi -
t at i r idi cate s e inr egist r eaza in cadrul centr elor situate in
Jun gul vai i Pr a ho va la co nt actu l ci mpie i pie mo ntane cu
dealu r ile subcar patie e . Ca u rmare a dezvolta r i i ind . , popuknia
urbana a prez e nta t , dupa ce l de -al do ilea raz boi rnond ial,
o cr es te r e spectacu loasa r e pr ez en tind 54 .5 % din totalu l popu-
latiei jud .; rural 45,5 % (i n 1979) . Populaiia ocupatii in act ivi-
tat ile neagricole a deven it major itara , nurna r ul med iu al per-
so nalu lui mu nci t o r, in 1979, fiind de 308 ,6 mii , fata de96, 3 mii
in 1950. din care: 168 ,2 mii lucr eaza in ind .. 31 ,8 mii in
constr . , 16,0 mii in ag r .-s ilv., 21 ,0 mii in tra nsp . t e lecom. ,
24 ,4 mii i n cir c. marf., iar 47 ,2 mii in cel elal t e act ivode de se r-
vire ec. social-culturala . Dez vo lta rea economica a ju d o a
adus mo difica r i substant ial e in str uctu ra po pulat iei act ive , pe
pr incipale le ac tivi tat i social-eco no mice, aceasta pr eze nt i ndu-
se , la r ece nsam l nt ut din 1977 , du pa cum urrneaza: I. Act ivi-
ta t i indus triale : 1) dominante (>80% din popu lat ia act iva) :
a) ind ust ria/e: Plopen i; 2) net preponderente (60 -80 % din
po pulati a ac t iva) : a) industriale de servici i: Azuga.
Poi ana Cimpi na , Adu nati, Breb u,
Co r nu , de Padu r e . Magur en i. Pro vit a de
Jos, Te lega ; b) indust ria/e ag rico/e : Berceni . Breaza. Pro-
vita de Sus . Scort e ni, $otr ile. Talea. Varbilau .
3) preponde rente (40 -60% din po pulat ia act iva) :
a) ind ust ria /e, de servicii agrico/e : Blejo i. Baicoi .
Ci mpina, Comar nic . Mizil , Siani c. Val e nii de Mu nt e,
Rah tiva ni. Ber t ea , de Tirg. Maneciu;
b) industria/e. agricole de ser vicii: Braz i. Bucov,
Gura Viti oar ei.
Mislii . Cosmine le. Dumbrava. lo r dachea nu, Li-
Magurel e, Plop u . Puche nii Mari . Tinosu , Val ea
Ca lug a re asca; 4) asociate (30-40% din populatia act iva):
a) industria/e . de se rvicii agrico/e : Ur lat i; b) industria/e .
agr ico/e $i de servici i: Vech i. Drajna. Pac u r eti ,
Valea Doftanei. II . Act ivita ti agrico/e : 1) net preponde-
rente (60-80% din populatia activa) : a) agricole industrial e:
Balt a Doa mne i, Calugareni. Gherghita .
Gura Vadului , Jugur eni, Saleia. Sal ciile. Sing eru.
Tat ar u ; 2) preponderente (40-60 "10 din popu lat ia activa) :
a) agrico/e. industria/e $i de servicii: Zelet in. Baba
Ana . Ceptura. Chiojdeanca. Cio r an i,
Coleeag, Fint i ne le , Fulga. Go r net . Go rnet -
Cricov, Podenii Noi, Po ie na r ii Burchii,
Pred eal-Sa r ar i, Rifov, Secar ia. Starchiojd. Surani. $irna.
$o ima r i, 3) asociate (30 - 40% din popu lat ia activa) :
a) agrico/e. industria/e $i de servicii : Apostolac he .
Gorg ota. Izvoar el e, III . Activitati de servicii : 1)
650
net prep onderente (60-80 % din po pulat ia ac t iva) :a) de set-
vicii s! industria/e: Sina ia.
ASEZARILE UMANE . Cele ma i vech i u rme de viata dat eaza
'aici din pa le olitic ( La po s): la Tr r gso ru Vec hi s-a desc operit
un vas t co m plex a rheolog ic cu aseza r i cimit ir e ce se succed
din neoli tic p ina in se c. 18 : Dac ii au avut e i numeroase as e-
zar i in judo (Tinosu, sec. 2 i . e . n.-1 Vech i sec .t-
3 e . n. etc.) , iar ce le trei castre de la Dr aj na , T irg-
so ru Vechi avea u menirea sa paz easca im po r t an t ul dru m ce
lega Tr a ns ilva nia cu reg iunile de SE al e Daciei in vr emea
stapin ir ii r o mane. Maril e necropol e de la T jrgsoru Vechi s i
Plo iest i-Tr iaj (sec. 3-4 e .n. ) , ca des co pe rir ile d e la Buc ov
(sec . 3 , 8 . 10 ) , atesta co ntin ui t at ea au t o htonil o r i n vr emea
pe ri ndarii po pulat lllo r migratoare; la Bucov s-a u descope r it
si ce te mai vech i urme de cu ltu ra sc r isa stra-ro rnana . Alte
do vezi . din aceeasi epoca , s-au facut la Slo n , un de a u ex ist at ,
in sec. 9 -10, doua cetiit i de piat ra ce paz eau dru mul vec hi
care mergea pe valea Teleajenulu i sp re Trans ilva nia. Du pa i n-
temeier ea statului feudal Tara Ro rnaneas ca au exist at a iei do ua
erase mari ale ta rii : T i rgs o r (amintit la 1'\13) Gherghlta
(mentionat la 1431) . care au fost, uneor i , r es edint e do m-
nes t i . Ince pi nd din vremea lu i Mihai Vi t ea zul s-a r id icat o r asul
Plo iest i unde do mnu l avea 0 put ern ica tabar a militara ,
precum cu r tl dorn nes ti: o data cu dezvo lt area noulu i oras ,
ce le doua tirgur i ma i vechi au decazut . Pe ter it . j ud oau av ut
loc num eroase lupte in vremea lui Stefan cel Mare (1474) .
Mihai Viteazul (1600) Radu Ser ban (1602) . 0 deosebitii
i nfl o r ir e a cunoscut jud o i n se c. 17 . cind a i nce put e xp l . in-
t en sa a ocnelor de sare de la Slanl c s i Te isan i s i s-au constr ui t
numer?ase monumente ( Br ebu, Sina ia
etc .) . In a do ua parte. a sec. 19, Plo lest li au devenit centrul
in d . pet r o lie r e a Rornaniei si , totodata , un impo r t ant cent ru
muncitoresc unde a u avu t Jo c nurneroas e act iuni de lupta
al e prol e t ar iat ul ul , incununa t e de lup t el e pet rol istil or din
fe br ua ri e 1933 . In an ii ce lui de-al doil ea razbo i rno ndial,
orasul a sufer it grele pier der i de pe ur ma bomba rdamentelor
aeriene .
urbane . Dezv. fun ct tllor ind o s i de servicii au deter-
mina t trecerea unor locali t . rura le in r i ndu l o r as elor (Azuga ,
Br eaza, Baico i intr e 19 48 s i 19 56; Co mar nic, Plopeni s i Bo l-
des t i-Sca ien i in 1968). jud o Prahova prezent ind cea ma i ma r e
densit ate de as eza r i u r ba ne d in t a r a (un eras la 300 krn") :
Valea Prahovei consti tuind 0 zona de ur ba niza r e cont inua.
Municipiu/ Ptoiesti , 207 00910c. (1iulie 1979 , fara com. sub u rb .:
Berceni , Bucov. Blejo i, Tl rgsoru Vech i ,
Brazi) . este unul din t r e ce le ma i mari mai comple xe
in d o ale tari i. cu veche trad it ie i n extr . prelu cr . t iteiului,
principal centru al ind o constr . de ch imie i. nod
fe roviar ruti e r . Celelal te au functi i Ind . special izat e
(Ioc. 1 iulie 1979) : Ci mpina. 33259 lo c. (fara com. suburb.
Po ia na Cimpina) ; Baico i. 18672 loc. ; Breaza, -17 863 loc. ;
Sinaia.14215 Ioc. ; Comarnic,13885 10 c. ; Mizil. 14 29410 c.;
loc . ; Vale nii de Munte, 11 237 loc. (fa ra co m.
su burb . Gu ra Vitioar ei); Urlati.10 900 loc. ;
10022 loc. ; Sianic, 8 01 7 loc ; Plo pe ni, 5826 loc. (fara com.
suburb. Azuga.5 560 loc.
rurale : din ce le 86 com. (di n car e ze ce s ub urb . ),
peste 40 au in t r e 5 000 10000 loc.. iar do ua (Ma neci u,
Valea Cal ugareasca) pest e 10 000 loc. 0 ser ie de co m. au un
profil ag roi nd us trial . fiin d cent re al e ind o de prelucr .
(Va lea Calugareasdi, de padur e .
Telega. Maneciu. Izvoarele. sau extraCtive. unele
d intre e le urmi nd a se dezvo lta, in vii tor . ca (Fil i-
de Padure , Maneciu
ECONOMIA. Jud . PrahoYa face parte din cat ego r ia judo
care au cunoscut inca din sec. 19 0 dezvoltare a ac tivitat ilor
economice, ai ci fj ind concentrate , in ca din perioada ante-
bel lea. 0 ser ie de i nt r e pri nde ri (Azuga - st icla i n 1830.
post av in 1886, bere ' i n 1899 ; - fa br iea de hirt ie
in 1882; - pr ima dist ilerie de titei in 18 57
Ti nind seama de co nditiile econo mice naturale favorabile
(resur se e nergetice , for est iere. fine te) . in an i;
constr uct iei socialiste. pentru dezv . ec o nomico-sociala a
jud . a u fost alocate invest it ii mereu spor ite . care s-au r id i-
ca t . in sectorul social ist . la 81 ,7 miliarde le i (1951-1979) . din
care in ind o la 56,7 miliard e lei ; in perioada 1966-1979 fa
JUOETUl PRAHOVA
61. 6 miliarde lei . Ind. , .pr in ex pe r ie rrt a s pecializarea fo r te I
de mu nca, a adus un a port impor tant la asigu rar ea baze i
energetice la inzestrarea economie i nat ional e cu 0 serie
de rnas ini uti/aje . In ansamblul ec. nat lonale. cit iva indi -
cator i s intet ici (i n 1979 ): 4 .2 % popu lat ie urbana, 5.2 % perso-
nal munc it o r in ind . 5 ,7 % prod . glob. ind o 2,4 % cea agr .
pun in e vide nta nive lu l super ior de dezv. a ec. ju d o Rapor tul
intre prod . glob. ind o (50.4 miliarde lei) cea agricola
(3.2 miliarde le i) da profi lul predominant ind o al eco no mie i .
INDUSTRIA. Valorificarea super lcara a resursel o r nat u rale.
cres ter ea gradulu i de au tomatizare, de zv. intrep. vechi
construirea de no i ca pacita ti ind . divers ificarea continua a
product tei s .a , au det erminat un r itm me diu anual de cres-
tere a prod . glob . ind o de 10.6 % (per ioada 1951-1979). val .
prod . glob. indo de pas i ri d de 22 de or i pe cea a anului 1938 s i
de 19 ori pe cea din 1950 . in structura prod . ind o a jud o se
dist ing tr e i ramur i pr incipale a nume : const r . de rnasini
s i prelucr . metal e lo r , ind o co mbust ib ililo r s i ind o chtrntca,
care in 1979 au participat lao lalt a cu 73.7% la pro d. Ind. a
jud o
St ructura pe ramur i principale a produqiei industriale
(in procente)
Fata de total Fata de total
tara
. judet
1965 1979 1965 1979
Total 7.0 5.7 100 .0 100 .0
Co mbus tibil 35,9 34 .4 36 .0 28 .0
Metalurgie fer oasa 0 ,9 1 .2
Constr. de rnas ini

pr'elucr , metale lor 7.6 5,6 22,9 33 . 2
Ch im ie 8.1 8,2 7 .8 12. 5
Extr . mi n . nemetalife r e 11.6 3,7 0.4 0 . 2
Mat. de constr . 8.4 6,3 3.9 3.8
Expl . prelucr. /emnului 2,5 2,7 2. 9 2.0
Celu loza si hirti e. 11.9 8,7 2.1 2.1
St lcla, faianta 20 ,9 8.1 1 ,7 1 .0
Textila 4.6 3. 9 4.9 5.6
Confectii .
1.8 1 .8 1 .1 1 .1
Al imentara
3.2
2,7 10 , 2 6.5
Energio eiectrico s! termico este asigu rat a de termoce ntral el e
Braz l-c Ptotest f , Bus t eni , Valea Ca lug a r easca. Cimpina de
hidrocentralele, de mica capacitate, de pe valea Doftanei
de la Sina ia; in construct ie se afla hidrocentrala de pe Teleajen
(Man ec iu) . In cadr ul indoextractive se e vident iaza Ind. combus-
t ibililor, ce det ine 0 pon de r e r idi cata in cad r ul jud . f iind
cu noscu te. in ac est se ns. exp/ . de tifei ae ni, Ur lat i.
Baicoi. Cimpina . de pa dure. Pau-
Blejoi . Bucov. Plopen i de gaze not uro /e (P lope ni
Braz i. Baico i. La acestea se adauga
extr . de ligni t de la de Padure Ceptura. de sore.
Sia nic ( Pra hova) de roci utile necesare in ind o mat. de
co nstr . : gi ps Batr ini . Sianic), calcar (Comarnic).
ma r ne (Gura Be li ei) V%rificoreo superiooro a zocomin-
te /or de hidrocorburi a dete r minat construirea a nu meroase
ir.stalatii noi in rafina riile mai vechi. pr ecum realiza r ea
unor no i platforme pet r och imice . Astfel , pe lin ga rafinar iile
de la Cimpina. Te leaje n au fost construi te
co mbinatele pet rochimice (SV) Teleaje n in SE
Ind. constr . de prelucr . meta lelor
a fost profilata pent ru prod . ' de grele. inst alati i de
fo ra j. ut ilaj de ra finari i. ut ilaj chimic Cimpina).
mecan ica fi na (Sinaia Breaza), re paratii de ut ilaj chimic .
petrolier . mini er Ci mpina Po iana Cimpina.
Plopeni , de Padu r e) . Uzina ..1 Mai" este
una dintre cele ma i mari uni tati din lu me si det ine unul
dintre pr imele locuri pe glob, d in punct de al
cal itat ii performantelor inst alat iilo r de fo ra j. cit al e x-
portului . In ind. chimico. pe / inga ra finari ile ment ionate . au
fost puse in funq iu ne inst al atii mo de r ne pe nt r u real izarea
de mase plast ice cauciuc s intet ic in cadrul Comb . petro-
ch imic de la Brazi. constru i ndu-se. in tim.p .
noi capacitat i de fosfati ce ac id su lfuri c (Val ea
Calugareasca). de t e r ge nt i (Dero - lacuri
un ul dintre mar ile o biectiv e il co ns tit uie Intrep .
651
de anvel o pe Flo r es t l. Pr ezen ta e xp loata r ea roci lo r ut ile
expllca de zv. indo mot . de constr. fiind cu noscute u nit at ile
de cirnent , var , ipsos produse refractare Comar nlc, pro-
duse refractare Azuga . de prefabr icate din beton Bucov,
incl us iv ceramica br uta , (Pleas a- incl us iv produse refractare),
Berce ni prod use izol at oa r e) , ult imele dall1i. com. suburb .
ale o r as ului Plo ies t i et c. In ca dr ul indo de exp /. si preiucr .
a lemnului , in afara de un it. de expl. de fabr icile de che-
restea de la Vale nii de Munte . Maneciu- Ungureni. Telega .
Izvoarele s.a . , se evideritiaza unit. de rnobil a mobilie r de
la Plo iest i , Cimpi ria. Mizil . Pu che nii Mari s .a . In indoce/ulo-
ze i si hirti ei, Fa br ica de la Buste n! a fost cornpletata cu noi
s ec t i i de h irt ie cartoane s peciale , iar la Bol de st i-Scae nl
a fost creata 0 irnpor tanta capacitat e de rnucava , care utili-
zeaza, i n principal. des eu r ile de h i r ti e , in Ind. sticiei, pone-
lonutui [aiamei cea ma i irnpo r tanta un itate 0 consti tu ie
Intrep . de geamur i st iclar ie Boldes t i-Scaeni , care se apro-
vizio neaza cu nisip cuar tos de la Valen ll de Munte . precu m s i
fabr ici le de art icol e sa nit a r e din por t elan Ploies t l cel e de
st iclar ie stlcla-rn e naj Azuga , Plo ies t l. in cad r ul ind obunuri-
lor de lorg consum s-au de zvo lt at : indotextilo la Ploies t i (b um-
bac. Tina), Azuga (lina). Vale nil de Munte (matase). Urlaf (fi la-
t ura de fire tip bumbac pie ptanate) . Paules t t. Ploies t ,
cln epa) a tricotajelor , la Cimpina (Fabrica de ciorapi ) . In
indoalimetitarii principalele unitati s int : Fabr ica de conserve
din legume fr uct e Valen ii de Munte cent rele de prelucr .
pr ima r a a fructelor: Fili pestii de Padure , Magur ele. Gura
Vadu lu i; Fabr ica de be r e Azuga ; unit . de vin ificat ie: Ploies t i ,
Mizil, Ur lat i , Valea Ca luga reasca ; de prepa rat e din carne:
Ploiest i , Sina ia , Val e nii de Mu nt e, Mizil s i no ul abat or de
pasa r i de la Balco l : uni t. de prod use lactate: Ploi esti Si naia ,
precum sare al ime ntara Slanlc ,
AGRICU LTURA. Co ndit iile social-economice. pedoclima-
t ice de re lief s in t favo ra bil e gezv . cult ur ilo r agr ico le
e xt inde r ii sectorului zootehnic. In 1979, din s upr . totala de
469400 ha , terenurile ag ricole de tineau 277.9 mii ha (d in
care :146 .9 mii ha .a r abil : 100.5 mii ha .pas un l f inet e: 11 .3 mii
ha ,vii pepinier e vi ticole; 19 ,1 mii ha .Iivezi pepini ere po-
micole), 141,9 mii ha fond for es tier, 7 862 ha ape s i bal t i.
41.7 mii ha alte supr afe t e . Principalele fonduri de inves t it!i
a/ocate dezv . un e i agr . complexe s-au r i dicat , in perioada
1951 -1979 . la 5,7 miliar de le i, fiind in dr e pt at e, cu precader e,
spre : dez v. bozei tehnico-moteriole; imbu nototiri funciore
(desecar i pe 36 .8 mii ha : ind iguir i pe ntr u co mbat er ea inun-
dat iilor pe 1 429 ha: combaterea eroziunii so lulu i 38.0 mii
ha : arnenajar i pent ru ir igati i 27 ,0 mii hal ; extindereo plonta-
tiilor viticole s i pomicole; dezv . /egumiculturii intensive (constr .
de se r e pe cca 130 ha la Ta ta rani- Ploiest i-Sud) : construire o
unor complexe ferme zootehnice moderne la: Gherg hita .
Baico i (vaci de lapt e bovine);
Gherghita . Cio rani. Braz i (porcine);
leologu ov ine); Baicoi , Loloias ca (complexe
av ico le); stu pine s istemat ice la Loloiasca
i n an ul 1979. unitot ile ogri cole de produqie din jud o(10 I.A. S:.
parcul de agr. - 12 S.M .A . . 85 C A.P . . Inst. de
cer cetari pen tr u vit icu ltura vin ificatie Val ea Calugareasca .
Staiiunea de cercetari pr o d. po mico le Pr ahova - com.
Magur e le, Ce nt rul de incercar e a soiurilo r Valea Calugareas-
cal. dispuneou de urmatoa rea baza t e hnica : 2 401 t r act oa r e
agr icole fi zice . reven ind /a un t r act o r fizic 61 ha , 1 976 p/uguri
pentru t r act o r . 650 semanatori me can ice . 530 de
st rop it prafuit Cond it iile nat u rale au determinat 0
ut ilizare co r es punzat oa r e a terenur ilor . Astfel. culturo plan-
te/or de cimp ocupa supr . int inse in partea de S SE a jud o
(C Gherghitei C liv ezile pepin ierele
pomicole apar in masiv, in limi tele dealurilor subcar pat ice
(b azi ne le Prahove i Tel eaje nu lu i), iar vi t a de vie se dez v .
in co nd it ii optime , pe de alu r ile su bca r pati ce ale Bucove -
lului D. Cio r t ea . animalelor s-a dezv . pe
intr egul ter it. . fiind preponderenta in zona mo nt ana
premontana, unde sint fi ne t el e .
Cu ltura plantelor de cimp . In an ul 1979. din supr . cul -
t ivata de 148.5 mii ha. griul secoro det ineau 31 .8 mii
ha . porumbu/ 51 .8 mi i ha . leguminoosele pentru boobe
4701 ha. Cond it ii o pt ime de dezv . i ntil nesc in S SE
ju d o cul tur ile de orz orzooico (15.7 mii hal. f1ooreo
soorelui 5 409 ha, sfe clo de zohOr 4000 ha , cortofii legumefe
a
JUOETUl PRAHOVA
12.2 mii ha (legume 6 385 ha, in s pecial in lungul va ilor und e
s-au ereat areale legumi col e) , plante/e de nutre] 16 ,4 mii ha .
Reprezentat ive s int supr . vit ico te, culture vitei de vie e ta -
jindu-se i n a lt . intre 80 450 m. Supr . vi ilo r pe rod. in 1979,
era de 10 ,0 mii ha (78 % altoit e ind igene), reali zindu -se
prod . me di i la ha su perioar e pe t a ra la viile al t o ite (62 ,0 q) .
in jud o Pra hova se gasesc unele din tre ce le ma i vechi pod go r ii
ale tarii : Dealul Mare cu centrele vi t icole Bold est i, Valea
Ca lugareasca , Ur lati , Ceptura , Tohan i,
Cr ico v. Livez ile pepiniere /e pomico/e (peste 19,1 mii hal
det in supr . int inse (1 000-1 500 hal in raza localit . Posesti ,
Drajna, Starchio jd , Baicoi . Produ ctia totala de fr uct e re a-
lizata in 1979, de 107 .8 mii t , s it ueaza jud o pr int r e pri mel e 10-
cur i pe tara (prod. de pr une 44 .0 mii t mere 43 ,3 mii t ).
Cre sre r ea animale/or . Ca racter ul int ensiv al ag r . se r e rna r ca
s i in extinderea sistemulu i indust r ial de cr es t e r e a
an ima /elo r de rasa , care se baz eaza pe bogatele pasun! fi-
net e na tural e (100 .5 mi i hal din munt li Buce gi- G ir bova-
Clucas d in de p . subcar pa t ice Che ia St ar ch ioj d , pe cul -
t ur ile furaj e r e (16 ,5 mii hal de po ru mb pe ntru in silozare .
La i nce pu tul a nului 19 80 , efecti vul de an ima le se ri di ca la
108 .6 mii ca pete bov ine , 177.9 mii po rcine . 289 .0 mi i ov lne ,
4225 .3 mii pasa r]. Pro duct la agricola anirnala (40 % din val .
prod . glob . a j ud.) se r idi ca, i n 1979, la: 56,2 mii t car ne gre u-
t at e vie , 968 ,5 mi i hi la pt e , 575 t !ina. 312.8 mil. buc. oua ,
Rase le predominant e s int : Br una de la bovine .
Mar el e alb la porcin e T igaia la ovi ne . Dintre alte act ivitat i
a le zootehn ie i, ap icul tura are con dit!i favorabile de dez v .,
baza rnelifera ex istenta asigu r ind practi carea une i ap icu ltur i
intensi ve (pastorale) . cant itatea de miere r ecoltata anual
aju ng ind la 368 .2 t de la ce le cca 27 ,9 mii familii de alb ine .
SI LVICU LTU RA. Fo nd ul forest ier oc u pa, in anul 1979 , 0
supr . de 141, 9 mii ha (2. 3% din fondul forest ier al tari i
cca 31 % din s upr. ju d .) , ras inoas e le do minind in co mpczlt la
padur ilor s ituate in zona montana. u rmate de fag st ejar ,
ca r e pr edomina la al t . mai joase . Anual se e xtrag din padu-
ril e de pr o duct ie cca 600000 m
3
rnasa Ie rnnoasa, ia r r efa-
cerea fo nd ul ui fo r est ier exploatat es te as lgurata prin irnpa-
duri rile i n supr . de pes te 1 000 ha, din care pest e 50 % cu
ras ln oas e . Pe l inga le rnn , se r ecolt eaza anual , ca produse acce-
sorii, cca 300-400 t fr uc t e de padur e ci up e r ci. Fondu l
cinegetic , bogat r eprezentat in paduri !e ju d . , permite 0
in tensa a vinatoarei, ia r pescui tul es te as igurat
de bogata r etea a ap el or de munte, po pu late cu pastrav
repopulate anua/ cu puiet produ s in pas t ravar iile exist e nt e
Az uga etc.) .
CAlLE DE COMUNICATIE .\Lungimea lin iilo r de d . in
e>;pl., in 1979 , a fo st de 337 km , d in care 172 km c.f. e lec-
tr ificata; densitatea pe 1 000 km
2
era de 71,8 km , mult supe-
r ioara med ie i pe ta ra (Iocul do i}J. Lung imea drumur ilor
public e la anulu i 1979 i nsum a 2217 km. din care
475 km modern izat e 604 km cu imbracamint i as falt ice
usoare ; densitatea la 100 km
2
de t e r it . era de 47 . 2 km,
media pe tara (30,9 km /100 km
2
) cea mai ridicata
din tre t oate j udo I .V. ; Gh.V.; J.$ .; N.S.
i NVAT AMiN T. incepind cu ma i bine de un seco l in urma
(1865, pedagogica l invata mintul din jud . ca r uia i se
adauga act ivitat ea de pest e t re i decenii a Univers itatii po-
pu lare de la Valenii de Munte . fondata condusa de Nicolae
lo rga . a cunoscut 0 cont inua efervescenta. co ncr et izindu-se
(a nul 19 79-1980 ) i n: 420 gradinite de co pii ; 415
gen erale; 31 licee (d in care: 20 licee industr iale. un lice u de
ch imie indu stri ala. t re i licee agro indust r iale, un lice u eco-
nomic de dr e pt ad ministrat iv, un lice u san itar, trei !ice e
de mate mat ica- f izica , un lice u de fil ol ogie- ist o ri e , un
pe dagogic); 23 profesionale ; 13 de In
municip iul fu nqio neaza Institu tul de petrol ga ze
cu tre i facul tati (Te h nol ogi a chimi za r ea petrolului ga-
zelor , Util aj teh nol ogic Fo r a jul sondelor exploatarea
zacamint elor de petrol ga ze) .
CULTURA SI ARTA. Reteaua asezamintelor culturaJe
cup rin de (1979) : 14 case de cultura, din care 13 cas e de cu l-
t ura munici pa le 86 cami ne cultura le comunale.
104 fil ial e artistica de amatori este a lcatu ita
654
din: 108 ech ipe de t eat r u , sase ech ipe de teatru de papus},
193 forrnat ii co ra le grupur i vocal e , 113 fo r mat ii de dansur i
popu/are, 13 ansamblur i folcl o ri ce , 62 ta r afur i orchestre
de muz ica popul a ra, 16 for rnati l de inst r ume nt e populare,
doua colective de obice iur i popular e , 227 br igazi artistice,
cinci fanfare , sas e for mati i de estrada , 50 fo r rnatil de muztca
usoara . lnsrttur iile artisti.ce de spectacole concerte si nt
concentrat e in municipiu l Ploiest l: Teatr ul de stat (sectla
drama . papus l estrada) Fila r mo nica de stat (O rchestra
s imfonica " Cipr ia n Poru rnbescu " O rchestra de muzica
po pu lar a "F laca ra Prahove i") . In jud o fu nct to neaza (1979)
869 biblioteci cu 4 769000 volum e 144 cinematografe
i nst ala rli cinematografice , din care 24 cu banda nor mala .
N urna r ul a bonatilor la radio rad ioficare est e de 137691 ,
iar la te/eviz iune de 154 262 . Organul de presa al Co mit e-
t ului judet ea n al P.C.R. a l Cons iliulu i popular judetean
este ziaru l "Flamura Prahove i" . Reteaua mu ze isri ca se com-
pune din 21 unitat i, din ca re : ci nci ist o r ice , un muzeu
de ar ta , doua muze e tehn ice , sas e muzee memor iale , un muzeu
de st llnte nat ur a le, cinci muzee etnograflce , un muzeu mixt.
Manifestari etnofolclorice au loc la : Gu ra Vitioarei (com.
s ub urb . a oras ului Valenii de Mun te)-" La Hanul
Brebu - File de istorie ; Plo ies t l - Festival al ci ntecului,
dansulu i portu lui popular. Pr inc ipa lefe rne st e sugurl tra-
di tional e au fost : olar it ul (Brazi, Puchenii Mar i) ; dcgarltul
(Breaza, Ple trosani - com. Puc henii Mar i - . Cerasu) :
du lgheritul t im pl ar itul (Provita de Sus. Pr ovlt a de [os):
i mplet itu r i de rac hi ta pap ura (Puchen ii Mari); confectl o-
nar ea fringhiilor (Poienar ii Burc hi i); industr ia casnlca (con-
fec tlonarea manuala a covoarelor, tesatu rl cusaturi pentru
impodobirea int e r-i o r ul ui case lor : Azu ga, Sina ia , Boldest l-Sca-
e ni, Comarnic, Starch ioj d) etc. Unele dintre ele s int prac-
ticate as t azi. in zo na montana a jud o se gas esc citeva in-
tehnice popu /are: mori cu clutura, mor i cu vroat a
verti ca la , joaga r e piv e.
OCROTIREA SANATATI I. Ret ea ua san itara dispune (1979)
de : 7958 pat ur i de asl st e nt a me dica la , din care 6 778 apar t in
celor 16 s pit ale din ju d . ; 15 dis pe nsare-policl inici ; t r e i sa-
natori i (Flo r es ti , Dra jna, Izvo r-S ina ia) cu 1 010 paturi; 0 sec-
t ie sanator lala osteoart icul a ra (Azu ga) cu 30 pat ur i; un pr e-
ventori u pe ntr u adult] (Poiana Ta pului) cu 303 patu ri; doua
preve ntor ii pentru copii (Poia na Tapulu i, cu 225
pa tur i: doua leagane de copii ( Bai co i, St r ej nicu) cu225 paturi;
45 dispensare medica le ur ba ne ; 86 dispensare medi cale
rurale; 74 dispensare de int r e pr inde r e; 16 dispensare
un dispensar med ical balnear (Slanic); 25
de cart ier cu 2225 paturi ; de int re prindere
cu 545 pat ur i; 52 farmac ii pu blice ; 39 farmacii cu circ ui t
inchi s 17 pu nct e farmaceuti ce de cat eg . I.
I .P.; I.G .; 1.5 .
OBIECTIVE TURISTICE. i n ca drul jud . ma joritatea obiec-
t ive lor t ur ist ice se grupeaza pe. va ile Prahova Tel ea jen;
s int cuprins e in zona turistica Prahova, cu t r e i su bzone
si cinci ce ntre tu rist ice . Subzona t uri sti ca Prahova se de sfa-
i n V ju d ., incl uzind o bi ectivel e din lu ng ul vail or Pra -
hova . Doft a na. ca din M. Baiu M. Munici piul
atestat documentar , ca din 1580 (dar e xis-
t enta inaintea ac estei date) . este pr inc ipalul ce ntru t ur ist ic
a l judo in Muze ul j udet ea n, sect ii de: ist orie etnografie .
Muz eul " Ceasul de-a Ilingul vr emi i" a r e ap roap e 2000 pies e ,
din ca re pe ste 300 r ea lizate in sec . 17- 19 ; Muzeul memori al
I. L. Caragi ale , organi zat in t r-o casa din sec. 18 (Casa 0 0-
br escu) , prez int a aspecte semnificative d in viata ac tivita-
tea marelu i scr iitor ; i nt r-o c1adir e de la sfirsitul sec. 18
(declarata monu ment de arh it ect ura). care a apart inut lui Hag i
Prodan. muzeu ; Muz eu l de nat u r ii cu pat ru seqii
- e vo lut io nis m. geologi e-geografie . flo ra fauna ocro-
t ir ea na turii; Muzeul r epublican al pe trolu /ui , unic i n tara.
Al t e obiectiv e : biser icile Sf. Nicolae - ct it o r ie a lui Mihai Vi-
t eazul, cu fragmen te de fresca din ti mpul lui Mat ei Basar ab -
Sfintii Voievozi (1712) , cu pic turi din sec . 18 ; case vechi:
Hagi Pr o da n (1785). Dobrescu Kogal niceanu (sec. 18);
Palatul Culturi i (stil neoclasic , real izat int r e 1912-1918)
sect ii ale mu zeulu i judet ea n; intre c1adirile no i:
Pala tu l Administrativ, Casa de Cultura, Sala Spo rt u r ilo r ;
statuia Liber tat ii. monumentul Vi nat orilor. (in memor ia
JUDETUL PRAHOVA
=
eroilor cazu tl in Razboiul pentru lndepende nta) , monumentul
r id icat i n amint irea Congresu lu i a l II- lea al P.C.R. , plac i
me mo ri ale, case consp irat ive al e o rgan izat ie l locale a P.C.R.
s t atu i bust uri ; in S mun ici pi ul ui . Hipod romu l republ ican.
In Tlrgusoru Vechi (com . su bu r bana, o r asu l Plo ies t i), as ezar i
ne ol iti ce (Cult uril e Cr is , Boian , Gurnel nl ta). d in epoc ile bron-
z ulu i (Cul t uril e Tei, Monteoru), f ieru lu i, geto-dacilor (se c.
2 i .e . n . -1 e . n .) epoca rorna na (sec . 2) ; asezare a dacilo r
l ibe ri (sec. 3); as ezar : necropole din sec. 4 -11; vestigi i
me di ev a le (sec . 14-18); ruine le ct itor iilor lu i Vladislav II
(14 40) , Mih nea Turc itu l (15 78 -1579). Antonie Vo da din
Popest l (1662-1671) ; m uze u lo cal de istor ie in co nacul
Mo ruz i (de pe ma lu l sting al va ii l.eaot u): Bucov, as ez ar i
sec. 3 8 -10, pa r c, ca m ping , lac: satul Va/eo Orlei (com.
Bucov), biser ica de le mn d in sec. 14 ; Ghighiu (com. suburb.
Bar canest i). manast ire din sec. 19, cu pictura de Gh. Tatta-
r escu , steja ri seculari , monume nte ale natur ii; Puchenii
Mori. centru de oiar it s i i mplet it uri din papura , btser lca
cu pictu r i de N. Grigoresc u etc.; la Gherghilo, curtea dom-
neasca a l ui Vlad Tepes , loc de batalii ale l ui Stefan ce l Mare
(1474) Miha i Viteaz ul (1600); bise r ica ridicata de Mate i
Basarab (1641). De pe val ea Prahovei , s pre V iN, se aj u nge
ia: Fi l ipesti ! de r;rg - ruinele pa latului posteln icului Canta-
cuzino (se c. 17) . clad ir ea Postel vechi (sec. 18), Conacul
Filipescu (se c. 18); de Padure - biserica Tre i lerarhi
(1688) co ns tr uita de Cantacuzino; Magureni - bis e r ica
s ec. 17 pa lat al spatarulu! Draghi ci Cantacuzino ; in com.
Floresti, bis er ica d in sec. 17; satu l Colinesu, ruine le pala-
t ulu i Cantacuzino (Micul T rianon) cu parcul 0 bis er ica din
sec .19 pictat a de Gh . Tattar es cu , cu conac d in sec . 19. rno-
me nt ul "Tabara rnil i t a ra de la Floresti" ce a minteste de mo-
mentu l unif icar i i armatelor Pri ncipatelor romarie In 1859;
i n orasu l Eoicoi . ins talat ii balnear e , biserica Sf irit ii lrnparat!
cu pictur i de N . Grigorescu (1853) ; Tintea, statiune balneara
[o ca la : obeliscul r idicat pe lo cu l unde s-a prabustt ,
la 13 sept . 1913 , Aurel Vlaicu ; Cimpino (atestat documentar
i n 1503) ; m uze ele memor iale : N . Grigorescu, cu peste 100
lu cr ari ( i n fat a case i, bustul pi ctorulu i). Bogdan-Petriceicu
Has de u (documente . fotografii, manuscr ise ca re privesc
viata mar elu i om de cu ltura a f iicei sa le , lu lia Has deu);
Poio no Cimpino , stat iune ba lneara locala. doua biser ici de la
i nc e pu tul sec. 18 ; din se pleaca la obiectivele aflate in
lungu l vaii Doftono ; in sat ul Te/ego, lacuri sarate in locul
vech ilo r exploatari de sare . rel ief carst ic dezvoltat pe sare,
izvoa r e sarate fo los ite in cura balneara; fosta inchisoare.
in care au facut an i grei de temnita militanti de
frun t e ai progresiste. a fost trans-
fo r mat a in muze u (inaugurat in noiembrie 1949) ; in spatele
in chi so rii . cimitirul; Brebu, casa domneasca (1641), ridicata
de Matei Basarab, caracterist ica arh itecturi i muntenesti
di n s ec. 17 : biserica (1650, ter minata de C.
- 1690) inconjurata de ziduri de aparare; t ur n ul , i nt r-o
frumoasa plastica arhitecton ica; i n Gisa domneasca cu
s- a o rga nizat un muzeu de ist o ri e cu exponate ce ilust r eaza
ep o cil e do mnilor romani Mat ei Basarab Constantin Brin-
covea nu : pe ri ul Doftana, Cheile Doftonei, apoi baraj ul
de la Poltinu (inalt de 104 m) la cul de acumu lare; d in
se ur ca pe culmile masiv el o r Boiu sa u la
pasul Pe valea Pr ahove i, in amonte de Cimpi na. se
655
afla lo cal it. c1 imate r ica Breazo, cunoscuta pr in valoarea tesa-
turilor , cusatu r ilo r prelucrarea art lstlca a lemnului; muzeu
de arta populara d in valea superioara a Prahovei. La Posada
se int ra i n defileul Prahovei; pe dreapta vail, Schitul Lespezi
(sec. 17), in amonte de care se afla orasul Sinoio, atestat
docu mentar in sec. 18 ; are ca obiective : castelul Peles
(1873 -1883) , st ilur i var iate - gotic, r enas t er e germani
la exterio r , r enaste r e italiana , baroc german. rococo. h is-
pano-maur etc . , i n int eri o r; Expozit ia de arta decora-
t iva europeana (obiecte de fe roner ie, porte/an , sticlar !e ,
a rg lntar le d in d ife rite cent re din Europa); Muzeul rezer-
vat !ei nat ural e Buceg i din parcu l orasulu i (colectii de
fl ora fauna); Manastirea Sina ia (1690-1695) . st il arhi-
tecton ic br incovenesc , muzeu av ind ca ex po nate manus-
c ris e ob iecte specifice . Pe sti nga Prahovei , rez ervot ia de
orini de la Cumpotui, iar in saua Podu cti los, 0 r ezervatle
paleontologlca : in oras pe abruptul Bucegilor; amenaiart
pentru practicarea sporturilor de ia r na agrement (tele-
cablna , telesch l, pirtie de bob etc.) . Orasul stat lune
c1imaterica. punct de plecare in M. Buceg i (telecabina)
M. Baiu; muzeul memorial Cezar Petrescu; punct zoologic;
in apr optere , cascodo Urlatooreo ; monumentul "Ultima
grenada". La limita nor dlca a jud o se afla orasul Azugo, sta-
tiune cllrnaterlca punct de plecare in M. Baiu M. Bucegl ,
pe Va/eo Cerbului; pastravaria Umbose ! etc. Versantul estic
al Bucegilor 0 parte din platou intra in subzona montana
Bucegi cu irnpunatoare abrupturi structurale. relief r ez idual ,
r ez ervatle naturals cornplexa: tel ecab lna, cabane, locuri
pent ru schi agrement . ,Subzona turistidi Teleajen
se desfasoara in E jud o In bazinul super ior al Teleajenului
se im pu n, prin fr umuset ea pe isajulu i, culmile din M.
Zagon u, Brotoceo, Grobotis - chei, relief structural , vi rfu ri
piramidale ; pirt ii pentru schi la Munte/e Rosu. Statiunea
c1imaterica Cheia: rnanast ir ea (1835) cu pictura executata de
Gh . Tattarescu 5 i col ectie rnuzeis tica de st iinte natu ral e;
rnanas tir ea Suzan'a . 19); locuri pentru s i pas-
travar ie (Valeo Stinii). In Subcar pat l, pe Teleaj en , in orasul
valenii de Munte. muze ul me mo ri a l N . lorga bustu l sa-
vantulu i; muzeul de ist o ri e etnogra(ie al vaii Teleaje nului;
r uinele manastirii Valen i (sec . 17) . In satul Fagetu (com.
s u bu r ban a Gura Vit ioa r ei ), la Hanul (sec. 17) , un
muze u al transportur ilor de pe va lea Teleajenu lu i; 'in com.
manast irea Zamfira (b iser ica veche din se c. 18,
bi s e ri ca noua d in 1857, pictata de N . Grigoresc u); monu-
mentu l lui Teodor Diamant in Pe
valea Sianicu lui. statiunea bal neoclimaterica S/anic: rezervat ia
geologica de la Groto Miresii, lacur i sarate, relief carstic
dezvoltat pe sa re ; Muzeu l sarii co leetii de arta cu
piese caracterist ice regiun ii ;_ in sal ina veche, mica expo-
z itie cu sculptur i in sare . In bazinul Drajnei, i n Drojno
de Sus, urmele cetati i dacice Ramidava ale unu i castru
roman ; la Storchiojd. piese etnografice specifice locului .
Spre SE. in bazinul Cricovului Sarat. la Ur/oli, muzeu et-
nografic; la Voleo Cringului (local it . componenta a
Ur lati). Casa domneasca din viile Brincoveanu ; in satul
Varbilo (com. lordacheanu), manastire (1539) cu scul pturi
i n le mn piatra ; in com. Apostoloche. manast ire (1595) cu
bise r ica, z idur i de incinta, beciur i clopotnita ; muzeu
etnografic . M .I.

S-ar putea să vă placă și