Mihai Eminescu

Poezia La mormntul lui Aron Pumnul

mbrac-te n doliu, frumoas Bucovin, Cu cipru verde-ncinge antic fruntea ta; C-acuma din pleiada-i auroas i senin !e stinse un luceafr, se stinse o lumin, !e stinse-o dalb stea" Metalica, vibr#nda a clopotelor $ale %uie te n caden i sun ntristat; Cci, ah" geniul mare al de teptrii tale & i, se duse-acuma pe-a nemuririi cale 'i-n urm-i ne-a lsat" (e-ai dus, te-ai dus din lume, o" geniu nalt i mare, Col) unde te-a teapt toi ngerii n cor, Ce-ntoan tainic, dulce a sferelor c#ntare 'i-i mpletesc ghirlande, cununi mirositoare, Cununi de albe flori" (e pl#nge Bucovina, te pl#nge-n voce tare, (e pl#nge-n t#nguire i locul tu natal; Cci umbra ta mrea n falnica-i *burare + urm-ncet cu ochiul n trist lcrimare Ce-i sim naional" ,rme*e nc-n cale-i i lacrima duioas, Ce $unii toi o vars pe trist morm#ntul tu, ,rme*e-i ea prin *boru-i n c#nturi t#nguioasen c#nturi rsun#nde, suspine-armonioase, Colo, n Eliseu".