CHIMITI ROMNI CELEBRI SI DESCOPERIRILE LOR

elev Cimpei Alexandru Clasa a VII -a C

PETRU PONI
(1841 1925)

fost chimist, fizician, pedagog, mineralog i om politic romn, pioner al nvmntului chimic n Romnia Este unul din ntemeietorii colii Romneti de Chimie, alturi Constantin I. Istrati Este autorul primului manual de FIZIC i CHIMIE din Romnia i organizatorul primelor laboratoare de chimie destinate cercetarilor stiintifice. A facut cercetari asupra compozitiei chimice a petrolurilor romanesti, a srii i a apelor minerale din Romania. La Iasi este amenajat Muzeul "Poni - Cernatescu" Printre lucrrile de specialitate publicate de profesorul Petru Poni se numr: Cercetri asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broteni (1882), Mineralele de la Bdenii-Ungureni (1885), Fapte pentru a servi la descrierea mineralogic a Romniei (1900), prima monografie asupra mineralelor rii noastre, Cercetri asupra compoziiei chimice a petrolurilor romne (1903).

CONSTANTIN ISTRATI
(1841 1925)

Este al doilea ntemeietor al colii Romneti de Chimie A fcut cercetri asupra bogiilor naturale ale Romniei (sare, petrol, chihlimbar, ozocherit, etc.). Studiind derivaii halogenai ai benzenului, a descoperit o nou clas de colorani, pe care i-a numit franceine. Pentru aceast invenie i s-a acordat Medalia de aur la Expoziia Internaional de la Paris, n 1889 A izolat din plut o substan nou, friedelina A fost profesor i autor de manuale A scris lucrarea Curs elementar de chimie, tradus n mai multe limbi.

COSTIN D.NENIESCU
(1902 - 1970 )

Este considerat cel mai mare chimist romn al tuturor timpurilor. A condus Secia de tiine Chimice a Academiei Romne. A dezvoltat Scoala de chimie organica, rezolvand numeroase probleme ale industriei chimice si abordand probleme teoretice de insemnatate. nc de la nceputul anilor 1930 , face cercetrilor sistematice privind reacii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu. Numeroi compui organici i reacii i poart numele. Se poate spune c hidrocarbura Neniescu, prima anulen (CH)10, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicrii metodelor fizice n chimia organic n Romnia. A avut contributii in chimia izomerilor, halogenilor, acizilor, polimerilor. A adaptat nomenclatura chimica la specificul limbii romane. Membru al mai multor academii de stiinte din Europa.

GHEORGHE SPACU
(1883 1955)

Dup specializri la Viena i Berlin, Spacu revine n ar, unde a avut o prodigioas carier didactic la Universitile din Iai, Cluj i Bucureti. A studiat proprietile a numeroase substane chimice i a creat coala Romneasc de Chimie Analitic. A fcut cercetri fundamentale n domeniul combinaiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa srurilor duble, a sintetizat noi clase de combinaii complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc. n anul 1916 a obinut titlul de doctor n chimie cu meniunea "cu distincie" pentru lucrarea "Combinaii complexe de fier-Feramine" A fost membru al Societilor de Chimie din Paris, Berlin, Viena i Washington.

LAZAR EDELEANU
(1862 1941)

In 1887, in timpul studiilor doctorale realizate la Berlin in domeniul chimiei, Edeleanu a descopera amfetamina, substanta cu actiune stimulatoare asupra sistemului nervos. In anul 1908 concepe cea mai nsemnat dintre inveniile lui, cunoscutul procedeu Edeleanu, constnd n rafinarea produselor petrolifere. Procedeul a fost aplicat mai nti experimental n Romnia la rafinria Vega, apoi industrial n Frana (la Rouen, de catre Germania - Borsig Company i ulterior n lumea ntreag. Metoda Edeleanu metoda de extractie si rafinare a hidrocarburilor este folosita si astazi in industria petroliera A fost membru al Societii de tiine Naturale din Moscova. A fost distins cu medalia Redwood (Anglia).

NICOLAE TECLU
(1839 1916)

fost chimist romn care a descoperit becul cu gaz care i poart numele arztorul Teclu. Folosirea acestui tip de arztor este rspndit n Romania, dar i n ntreaga lume. Primul chimist romn, inventator de aparatur chimic. Cele mai importante au fost aparatul pentru detectarea metanului i un altul pentru prepararea ozonului Fost profesor de chimie la Academia din Viena. Teclu este autorul a 52 de lucrari originale publicate, din care cele mai multe de referate la studiul gazelor, la ardere si la productia industriala a hartiei. Totodata a facut peste 60 de descoperiri, care i-au dus numele in lumea intreaga. Teclu se inscrie in sirul precursorilor romani ai aeronauticii.

RALUCA RIPAN
(1894 1972)

Raluca Ripan a fost aleas n 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Romne, devenind astfel prima femeie academician din ara noastr. In anul 1967, Oficiul de stat pentru invenii a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan i chimitilor Ignat Eger i Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenia Procedeu de obinere a uraniului din minereuri. Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan i chimistului Nicolae Pascu pentru invenia Procedeu de mrire a flotabilitii minereurilor . In 1968 n colaborare cu chimitii Ioan Todoru i Alexandru Botar pentru invenia Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere n 1970 alturi de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenia Preparat de aur lichid, strlucitor, pentru decorarea sticlei de menaj i procedeu pentru obinerea acestuia.

Alti chimisti romni

Eugen Angelescu - Contributii in domeniul chimiei coloizilor organici. Cercetari privind solubilitatea selectiva a unor substante organice, cinetica chimica si chimia aplicata in special la industria alimentara. Petre Bogdan - Creator al invatamantului de chimie fizica din Romania. Cercetari in domeniul disociatiei electrolitice, al constitutiei moleculare a lichidelor. Eugen Macovschi - Cercetari asupra permeabilitatii membranelor biologice (biochimist roman).

Radu I. Vladescu - medic veterinar si biochimist roman. A organizat in Romania cel dintai laborator de chimie biologica.
Dumitru Isacescu - Cercetari in domeniul chimiei macromoleculelor. Gheorghe Longinescu - Contributii in domeniul chimiei analitice si al chimiei fizice. Constantin Ghe. Macarovici - Studii si cercetari in chimia anorganica si anlitica Alexe Marin - Unul dintre primii promotori ai studiului chimiei ca obiect de invatamant in Romania.

Gheorghe D. Mateescu - Contributii in spectroscopie.

Stefan Micle - Lectii de popularizare a chimiei Stefan Minovici - Lucrari in domeniul chimiei toxicologice analitice, organice si biologice Ilie G. Murgulescu - A inventat procedeul de polimerizare a acrilnitrilului. Anastasie Obregia fratele lui Alexandru Obregia - cecetari in domeniul stereoizomeriei colorantilor si al chimiei tehnologice.

Adrian Ostrogovich - Colaborator al lui Constantin I. Istrati. Contributii in domeniul combinatiilor organice heterolitice.
Georgio Ostrogovich - Studii in domeniul chimiei biuretului si al derivatilor sai Virgil Percek - Contributii in domeniul chimiei macromoleculare. Unul dintre cei mai cunoscuti specialisti din lume in domeniul sintezei polimerilor. Margareta Poni - Membra fondatoare a Institutului de Chimie Macromoleculara "Petru Poni". Alexe Popescu - Cercetari in domeniul catalizatorilor.