Sunteți pe pagina 1din 35
Bine aţi venit lala Universitatea Bine aţi venit Universitatea ,,Ştefan cel Mare”” din Suceava !! ,,Ştefan
Bine aţi venit lala Universitatea
Bine aţi venit
Universitatea
,,Ştefan cel Mare”” din Suceava !!
,,Ştefan cel Mare
din Suceava
lala Facultatea
Facultatea dede Istorie
Istorie şişi Geografie,
Geografie,
Departamentul dede Geografie
Departamentul
Geografie
Meteorologie Meteorologie şi şi Climatologie Climatologie Anul II Anul Specializările: Geografia turismului, Specializările: Geografia turismului, Geografia
Meteorologie
Meteorologie şi
şi Climatologie
Climatologie
Anul II
Anul
Specializările: Geografia turismului,
Specializările:
Geografia turismului,
Geografia mediului
Geografia mediului,,
Lector univ. dr. Dumitru Mihăilă
Lector univ. dr. Dumitru Mihăilă

Structura cursului

Structura cursului

Partea II -- Meteorologie

Partea

Meteorologie

Structura Originea atmosferei Originea atmosferei.. Capitolul I.I. III. Soarele şi activitatea solară. Capitolul II. Atmosfera terestră.
Structura
Originea atmosferei
Originea atmosferei..
Capitolul I.I.
III. Soarele şi activitatea solară.
Capitolul II.
Atmosfera terestră.
Noţiuni generale.
Compoziţia şi poluarea atmosferei
Compoziţia şi poluarea atmosferei..
II. Atmosfera terestră.
mezosfera, termosfera (şi ionosfera), exosfera, magnetosfera..
Soarele şi activitatea solară.
mezosfera, termosfera (şi ionosfera), exosfera, magnetosfera
Capitolul III.
stratosfera,
Structura
atmosferei
atmosferei
generale.
stratosfera,
(troposfera,
(troposfera,
acvatice.
Forma atmosferei
Forma atmosferei..
Limitele atmosferei
Noţiuni
Limitele atmosferei..

 Capitolul

 Capitolul

•• Capitolul

Capitolul IV. Temperatura solului si a bazinelor

Capitolul V. Temperatura aerului.

Capitolul VI. Presiunea aerului şi vântul.

densarea lor şi precipitaţiile atmosferice. Vaporii de apă din atmosferă, con- Elemente de meteorologie sinopti- Fronturile
densarea lor şi precipitaţiile atmosferice.
Vaporii de apă din atmosferă, con-
Elemente de meteorologie sinopti-
Fronturile atmosferice.
Masele de aer.
Anticiclonii.
Ciclonii.

Capitolul VII.

Capitolul VIII. Precipitaţiile atmosferice.

Capitolul IX.

Partea aa IIII--aa -- Climatologie

Partea

Climatologie

Capitolul X. 1.

Probleme de bază ale climatologiei. Noţiunea de

• Capitolul XII. Circulaţia musonică. Rolul climatic al curenţilor oceanici. Repartiţia sumelor medii anuale ale radiaţiei
• Capitolul XII.
Circulaţia musonică.
Rolul climatic al curenţilor oceanici.
Repartiţia sumelor medii anuale ale radiaţiei globale (to-
Circulaţia generală a atmosferei în troposfera superioa-
Circulaţia generală a atmosferei în troposfera
Repartiţia presiunii atmosferice în lunile ianuarie şi
Importanţa climatogenetică a alizeelor şi a zonei ecua-
Repartiţia sumelor medii anuale ale bilanţului radiativ.
climat. Elementele şi factorii climatici.
• Capitolul XIV.
• Capitolul XIII.
Factorii fizico – geografici.
• Capitolul XI.
Influenţa uscatului şi a mării asupra climatului.
Influenţa vegetaţiei asupra climei.
Influenţa reliefului asupra climatului.
Rolul climatic al stratului de zăpadă şi gheaţă.
Factorii antropici.
Factorii dinamici.
Factorii radiativi.
inferioară.
toriale.
tale).
iulie.
ră.
…………… rezultate. Climatul intertropical permanent umed (ecuatorial). Climatul polar şi climatul polar excesiv. Clasificarea climatelor -
……………
rezultate.
Climatul intertropical permanent umed (ecuatorial).
Climatul polar şi climatul polar excesiv.
Clasificarea climatelor - generalităţi, istoric, metodologie,
climatice (temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice).
Repartiţia geografică a principalelor elemente
Capitolul XVI. Climatele Terrei.
Capitolul XV.

Bibliografie selectivă

Bibliografie selectivă

2000)) –– Meteorologie Mare” Suceava 2002)) –– Meteorologie şi Climatologie, Editura Universitară, Bucureşti 1968)) -- Meteorologie
2000)) –– Meteorologie
Mare” Suceava
2002)) –– Meteorologie şi Climatologie, Editura Universitară, Bucureşti
1968)) -- Meteorologie şi climatologie, Manual pentru şcolile tehnice şi
Meteorologie şi Climatologie, Editura Universitară, Bucureşti
Meteorologie şi climatologie, Manual pentru şcolile tehnice şi
Meteorologie –– Climatologie, Partea aa IIII-- aa –– Clima
silvice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
silvice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
climatologie aa României, Editura Univ
2000)) –– Meteorologie şi climatologie
Meteorologie şi climatologie –– Curs,
Meteorologie –– Climatologie,
României, Editura
Dumitrescu Elena ((1973
Editura Univ
Curs dede Meteorologie
Curs dede meteorologie
Curs dede Meteorologie
tologie, Curs multiplic
climatologie –– Curs,
Curs dede climatologie
Climatologie, Partea
,, Erhan Elena ((1974
Climatologie, Partea
Erhan Elena ((1988
Editura Cugetarea,
gie, Curs multiplic
meteorologie –– climatologie,
Bucureşti..
climatologie, Vol
Partea II –– Meteorolo
Meteorologie şi
Dumitrescu Elena
şi climatologie
1983)) –– Curs
1973)) –– Curs
1974)) –– Curs
1988)) –– Curs
tologie, Curs
Curs, Editura
Curs, Editura
Elena ((1983
Univ..
Mare” Suceava
Cuza ”,”, Iaşi
Cugetarea,
I,I, Curs mul--
„Ştefan cel
„Ştefan cel
Erhan Elena
Erhan Elena
Erhan Elena
Cuza” Iaşi
Cuza” Iaşi
Cuza” Iaşi
Cuza” Iaşi
multiplic..,,
multiplic..,,
gie, Curs
Bucureşti
Davidescu
Davidescu
Meteorolo--
Bacinschi
Bacinschi
Apostol
Apostol
Ciulache
Ciulache
Curs mul
Donisă
,,,,
Univ..
Cuza
tiplic
Erhan
„AL..II..
„AL..II..
Clima--
tiplic..,,
((1968
((2000
((2002
((2000
Univ..
DD..
Univ..
Univ
Univ
Univ
„AL
„AL
Iaşi
Iaşi
Iaşi
Vol..
Al..
Univ..
SS..
Donisă
Al
LL..
II..
II..








GG..
Bucureşti ăilă Mih Mihăilă ((2006 Mihăilă Mihăilă ((1970 Slavic Slavic Gh Pop ((1964 Pop Gh Univ
Bucureşti
ăilă
Mih
Mihăilă
((2006
Mihăilă
Mihăilă
((1970
Slavic
Slavic Gh
Pop
((1964
Pop Gh
Univ
Bucureşti
Pop
((1963
Pop Gh
Măhăra
Măhăra Gh
((1962
Lungu
Lungu
Bibliografie -- continuare
Bibliografie
continuare
Univ..









DD..,,
Gh..
AA..NN..
1975)) –– Geografia fizică, Editura Ştiinţifică Bucureşti
Gh..
DD..
CC..,,
II..
Gh..
Gh..
Strahler
Strahler
cureşti
cureşti
Stoica
Stoica
Studiu climatic, Editura
2010)) –– Introducere
,,Şte
((1975
,,Şte--
((2001
dagogică, Bucureşti
dagogică, Bucureşti
Pedagogică
Editura Didactică şi Pedagogică
Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Clima Podişului Sucevei, teză
Editura Didactică şi PePe--
,,Ştefan cel Mare” Suceava
Studiu climatic,
fan cel Mare” Suceava
Cristea
Cristea
fan cel Mare” Suceava
Tanasă
Editura Tehnică
Editura Univ
Univ..
Moldovei..
doctorat –– manuscris
manuscris
2001)) –– Meteorologie,
Editura Ştiinţifică Bucureşti
–– Biblioteca Facultăţii dede Geografie şi Geologie din Iaşi
Editura Universităţii din Oradea
Meteorologie, Editura Universităţii din Oradea
Biblioteca Facultăţii
Geografia fizică,
1964)) –– Climatologie,
Climatologie, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
Geografie şi Geologie din Iaşi
Introducere înîn meteorologia practică, Editura
1971)) –– Meteorologie generală, Editura Tehnică BuBu--
1963)) –– Meteorologie generală, Editura Didactică şi
NN..
1962)) –– Meteorologie şi climatologie,
Meteorologie şi climatologie, –– Editura Didactică şi
meteorologia practică, Editura
Meteorologie generală,
Meteorologie generală,
Tanasă II ((2010
Câmpia Moldovei
2006)) –– Câmpia
1970)) –– Clima Podişului Sucevei, teză dede doctorat
((1971
,,Ştefan cel Mare” Suceava

CAPITOLUL I.I. Noţiuni generale

CAPITOLUL

Noţiuni generale

I.1. Obiectul şi definiţia meteorologiei

I.1. Obiectul şi definiţia meteorologiei

Climatologia sese ocupă studiind atmosfera terestră, atât sub raportul apariţiei şi evo declanşează şi întreţin procesele
Climatologia sese ocupă
studiind atmosfera terestră, atât sub raportul apariţiei şi evo
declanşează şi întreţin procesele fizice şi fenomenele din caca--
declanşează şi întreţin procesele fizice şi fenomenele din
componentă aa ştiinţelor geografice,,
meteorologice pepe spaţii întinse şi
Meteorologia este oo componentă
final lala caracterizarea şi pre
al surselor energetice cece
al însuşirilor şi structurii
şi pepe intervale
luţiei,, al însuşirilor şi
ocupă dede caracteristicile
studiind atmosfera terestră, atât sub raportul apariţiei şi evo--
mentelor meteorologice
factorii climatogenetici,
caracterizarea şi pre--
climatogenetici, gene
surselor energetice
ştiinţelor geografice
Aceste abordări servesc
Meteorologia este
timp, înîn legătură
caracteristicile medii
legătură directă
vederea vremii..
directă cucu factorii
climate..
mentelor
medii ale
dede timp,
drul acesteia
drul acesteia..
intervale mari
structurii,, al
vederea vremii
ratori dede climate
luţiei
spaţii întinse
Climatologia
ale ele
gene--
ratori
mari
ele--



Aceste abordări servesc înîn final

Denumirea dede Meteorologie;

Denumirea

Meteorologie;

Meteorologia caca ştiinţă

Meteorologia

ştiinţă

meteoron”” -- care înseamnă tătă cucu perfecţionarea tehnicii instrumentale şi acumula perfecţionarea tehnicii instrumentale şi acumula--
meteoron”” -- care înseamnă
tătă cucu perfecţionarea tehnicii instrumentale şi acumula
perfecţionarea tehnicii instrumentale şi acumula--
rea datelor meteorologice furnizate dede reţeaua
Denumirea dede meteorologie provine dede lala două
ctă abia înîn aa doua jumătate aa secolului al XIX
rea datelor meteorologice furnizate
Meteorologia începe săsă sese afirme
seamnă ştiinţă, cunoaştere..
seamnă ştiinţă, cunoaştere
reţeaua dede sta

Meteorologia începe
meteorologie provine
loc înîn aer şi ,,,,logos
greacă:: ,,,,meteoron
ţii meteorologice..
ţii meteorologice
afirme caca ştiinţă
vinte dede origine
orice fenomen care
care înîn--

origine greacă
doua jumătate
ştiinţă distin
care înseamnă
orice fenomen
logos”” care
Denumirea
două cucu--
secolului al XIX--lea
ctă abia
lea oda
aer şi
are loc
care are
distin--
vinte
oda--
sta--

1) Care este sursa energetică pentru procesele şi fenomenele principale cece sese

1) Care este sursa energetică pentru procesele şi fenomenele principale

atmosferă??

algoritmul: radiaţia solară –– suprafaţa

suprafaţa

desfăşoară înîn atmosferă

desfăşoară

2) Care este rolul suprafeţei terestre înîn algoritmul: radiaţia solară

2) Care este rolul suprafeţei terestre

atmosferă ??

terestră -- atmosferă

3) Clarificarea relaţiei dintre meteorologie şi geografie..

3) Clarificarea relaţiei dintre meteorologie şi geografie

natură termodinamică şi auau caca sursă primară dede mişcările aerului umiditate, schim produce unun schimb permanent
natură termodinamică şi auau caca sursă primară dede
mişcările aerului
umiditate, schim
produce unun schimb
permanent dede căldură şi umiditate generat dede energia radiantă
Între atmosferă şi suprafaţa terestră sese produce
Principalele fenomene şi procese fizice care sese desfăşoară
Acest schimb depinde dede factorii geografici,, respectiv
 Între atmosferă şi suprafaţa terestră
energia radiantă
energie radiaţia solară transformată înîn căldură
grafie sese stabilesc relaţii reciproc necesare..
Principalele fenomene şi procese fizice care
oscilaţiile dede temperatură şi umiditate,
energie radiaţia solară transformată
ce, latitudine, curenţi oceanici etc..))..
feţei terestre, numită şi ,,,,suprafaţă
stabilesc relaţii reciproc necesare
între meteorologie
feţei terestre, numită şi
precipitaţiilor, mişcările
căldură lala nivelul supra--
meteorologie –– ştiinţă
fază ale apei, geneza
geneza precipitaţiilor,
Acest schimb depinde
suprafeţei terestre
ce, latitudine, curenţi oceanici etc
vegetaţie, sol,
natura suprafeţei
ştiinţă dede esenţă
(relief, vegetaţie,
umiditate generat
factorii geografici
termodinamică şi
suprafaţă activă
bazine acvati
temperatură şi
sursă primară
esenţă fizică
nivelul supra
respectiv dede
sunt dede natură
bările dede fază
desfăşoară

sol, bazine
înîn atmosferă
permanent
căldură şi
Astfel între
ale apei,
fizică şi
terestre (relief,
solară
atmosferă,, caca oscilaţiile
grafie
activă””..
schimb
solară..
aerului
schim--
acvati--
şi geo
Astfel
bările
geo--
etc..,,
sunt
etc

natura

Vremea şi evoluţia ei

Vremea şi evoluţia ei

 proceselor at ale atmosferei, diferitelor stări fizice continuă mişcare, mişcare, reprezintă Succesiunea înîn timp atmosferei,

proceselor at
ale atmosferei,
diferitelor stări fizice
continuă mişcare,
mişcare, reprezintă
Succesiunea înîn timp
atmosferei, înîn continuă
anumit moment
caracterizează starea fizică aa at
timp aa diferitelor stări fizice
mersul sau evoluţia vremii
mersul sau evoluţia vremii..
mosferice, cece caracterizează starea fizică
Totalitatea fenomenelor şi aa proceselor at--
Totalitatea fenomenelor şi
într--unun anumit
at--
ale
consti--
şi loc,
mosferei
tuie vremea
loc, consti
mosferice,
tuie vremea..
reprezintă
mosferei într
Succesiunea
moment şi


Cum caracterizăm vremea; cece şi care sunt elementele me

Cum caracterizăm vremea;

şi care sunt elementele me--

teorologice; sunt acestea monitorizate??

teorologice; sunt acestea monitorizate

Ce reprezintă fenomenele meteorologice ??

Ce reprezintă fenomenele meteorologice

meteorologice,, caracteristice însuşiri fizice suspensie, cădere diaţia solară, terestră şi atmosferică, temperatura aerului şi soso-- cese
meteorologice,, caracteristice
însuşiri fizice
suspensie, cădere
diaţia solară, terestră şi atmosferică, temperatura aerului şi soso--
cese fizice din atmosferă numite elemente meteorologice (ra(ra--
diaţia solară, terestră şi atmosferică, temperatura aerului şi
cese fizice din atmosferă numite elemente meteorologice
lului, umiditatea atmosferică, nebulozitatea,
vaţiilor meteorologice
ale diferitelor însuşiri, fenomene
optice, electrice,
elementelor meteorologice
nebulozitatea, precipitaţiile,
fenomene meteorologice
generate dede hidrometeori
faţa terestră), fenomene
vaţiilor meteorologice..
numele dede fenomene meteorologice..
cantitative
Acestora
precipitaţiile, presi
hidrometeori (prezenţa
atmosferă înîn suspensie,
Vremea sese caracterizează
Acestora lili sese adaugă
umiditatea atmosferică,
adaugă manifestări
caracterizează prin
totalitatea determinărilor
care formează obiectul
cundare
manifestări şi
apei înîn atmosferă
atmosferică, vântul
diferitelor însuşiri,
fenomene optice,
depusă pepe supra
unea atmosferică,
vremii, generate
electrice, acustice
şi însuşiri
ale elementelor
caracteristice di
obiectul obser
cantitative şi
fenomene şi
care formează
sau depusă
care poartă
şi calitative
faţa terestră),
determinărilor
verselor stări
acustice care
cundare ale
(prezenţa
calitative ale
ale vremii,
cădere sau
prin totalitatea
etc..))
stări ale
Vremea
verselor
poartă
şi pro
numele
presi--
fizice sese--
supra--
vântul etc
apei
lului,
pro--
unea
di--

obser--


Ce reprezintă dede fapt fenomenele meteorologice

Ce reprezintă

fapt fenomenele meteorologice ??

şi alte fenomene cece nunu curcubeul), electrometeorii (produşi dede electri constituie hidrometeorii produşi dede prezenţa adaugă
şi alte fenomene cece nunu
curcubeul), electrometeorii (produşi dede electri
constituie hidrometeorii produşi dede prezenţa
adaugă fotometeorii (produşi dede prezenţa
sau depusă pepe suprafaţa terestră (roua)
sese încadrează categoriilor menţionate,
teori) oo constituie hidrometeorii produşi
suspensie (ceaţa), cădere (ploaia)
citatea atmosferică -- fulgerul)
suprafaţa terestră (roua)..
alte fenomene
categorie dede fenomene
atmosferă, înîn suspensie (ceaţa), cădere (ploaia)
fotometeorii (produşi
Principala categorie
fenomene (numite
minii -- curcubeul),
fenomenele acustice
pei înîn atmosferă,
numără litometeorii
citatea atmosferică
şi fenomenele
prezenţa lulu--
prezenţa aa--
SeSe adaugă
sau depusă
numără
acustice
(ecoul)
(pâcla)
(ecoul)..
litometeorii
(pâcla) şi
Principala
(numite şi
fulgerul) şi
şi me
printre care
electri--
teori)
minii
pei
me--


electrometeorii (produşi
încadrează categoriilor menţionate, printre care sese

lui..

Ramurile meteorologiei

Ramurile meteorologiei

bilanţul radiativ Micrometeorologia –– studiază scopul prevederii timpu-- atmosferei, suprafeţei fronturilor atmosferice) analizează parametrii Actinometria ––
bilanţul radiativ
Micrometeorologia –– studiază
scopul prevederii timpu--
atmosferei, suprafeţei
fronturilor atmosferice)
analizează parametrii
Actinometria –– studiază
problemele bilanţul
dinamică sese ocupă
Micrometeorologia
studiază parametrii
înălţimea dede 22mm deasupra solului..
atmosferei pepe întinse spaţii..
ocupă cucu studiul
Meteorologia generală
radiaţia solară,
deasupra solului
parametrii fizici
parametrii fizici
şi atmosferică,
aer, aa fronturilor
solară, terestră
maselor dede aer,
radiativ caloric,
Meteorologia
şi problemele
întinse spaţii
al atmosferei,
atmosferei
al mişcărilor
Meteorologia generală –– analizează
studiul teoretic
atmosferică,
Actinometria
acest scop,
ai atmosferei
suprafeţei
ai atmosferei
terestră şi
atmosferice) înîn scopul prevederii timpu
mişcărilor
caloric, al
teoretic al
atmosferei între
acestea..
întocmesc hărţile sinoptice,, reprezentări cartografice
fizici ai
fizici ai
între
ÎnÎn acest scop, sese întocmesc hărţile sinoptice
Meteorologia sinoptică sau ştiinţa ,,prevederii vremii” cercetea
Meteorologia sinoptică sau ştiinţa ,,prevederii vremii” cercetea--
macroprocesele atmosferice (geneza şi evoluţia ciclonilor şi anticicloni
studiază radiaţia
Meteorologia dinamică
reprezentări cartografice

lala înălţimea

suprafaţa solului şi nivelul dede 22 mm..

suprafaţa solului şi nivelul

precum şi

precum

terestre şi al Terrei..

terestre şi al Terrei

aerului atmosferic şi al transformărilor energetice legate dede acestea

aerului atmosferic şi al transformărilor energetice legate

zăză macroprocesele atmosferice (geneza şi evoluţia ciclonilor şi anticicloni--

lor, aa maselor

lor,

complexe ale stării fizice aa atmosferei

complexe ale stării fizice

(peşteri, clădiri, Fizica atmosferei grupează discipline atmosferei grupează chimice gene industriale, galerii meteorologiei, meteorologiei, precum procesele
(peşteri, clădiri,
Fizica atmosferei grupează discipline
atmosferei grupează
chimice gene
industriale, galerii
meteorologiei,
meteorologiei, precum
procesele atmosferice până lala cir
zăză fenomenele şi procesele atmosferice până
mină, tuneluri etc..))
Aerologia sau ,,fizica atmosferei libere” cercetea--

Aerologia sau ,,fizica atmosferei libere” cercetea
Inframeteorologia studiază parametrii fizici ai aeru--
Inframeteorologia studiază parametrii fizici ai aeru
industriale, galerii dede mină, tuneluri etc
procesele fizico
interioare (peşteri,
exosferă şi magnetosferă
exosferă şi magnetosferă..
constituţia şi
studiază constituţia
100 kmkm înălţime
înălţime..
spaţii închise,
din spaţii închise, interioare
hale
ale



gene--
at--
rate
caca 100
cir--
lui
rate dede activitatea
lui din
Fizica
Aeronomia
Aeronomia studiază
activitatea solară
tica atmosferei..
tica atmosferei
mosferei
acus--
clădiri, hale
comportarea at
ionosferă,
solară înîn termosferă,
termosferă, ionosferă,
fenomenele şi
speciale ale
discipline speciale
precum electricitatea,
şi comportarea
optica şi
electricitatea, optica şi acus
mosferei superioare,
superioare, procesele fizico--chimice

Ramuri ale meteorologiei aplicate

Ramuri ale meteorologiei aplicate

 Meteorologia

Meteorologia agricolă

asupra creşterii cercetează favorabilă favorabilă biometeorologia”” –– cercetează atmosferice cece influenţează meteorologice aa zborului sau ,,,,agrometeorologia
asupra creşterii
cercetează
favorabilă
favorabilă
biometeorologia”” –– cercetează
atmosferice cece influenţează
meteorologice aa zborului
sau ,,,,agrometeorologia
influenţează transportul
asigurării meteorologice
şi dezvoltării vegetaţiei
sau,,,,biometeorologia
marină -- studiază
aeronautică şi
aerian şi
silvică -- cercetează
scopul asigurării
vremii asupra
transportul aerian
studiază procesele
dezvoltării plantelor
influenţa proceselor
dezvoltării vegetaţiei
cercetează influenţa
agrometeorologia””:: -- studiază
studiază
agricolă sau
şi
asupra
asupra
vremii
vremii
nave..
aero--
sau
sau
fefe--
or or--
şi
şi
şi ani
aa
ani--
proceselor şi
şi dezvoltării
procesele şi
medicală sau
plantelor şi
zborului aero
creşterii şi
şi marină
nefavorabilă
nefavorabilă

influenţa vremii

influenţa

malelor..

malelor

 Meteorologia

Meteorologia silvică

nomenelor atmosferice asupra creşterii şi

nomenelor atmosferice asupra creşterii

forestiere..

forestiere

 Meteorologia

Meteorologia aeronautică

fenomenele atmosferice

fenomenele

maritim, înîn scopul

maritim,

navelor şi navigaţiei diverselor categorii dede nave

navelor şi navigaţiei diverselor categorii

 Meteorologia

Meteorologia medicală

influenţa

influenţa

ganismului uman..

ganismului uman

Ramuri speciale ale meteorologiei aplicate

Ramuri speciale ale meteorologiei aplicate

-- influenţa complexului influenţa factorilor meteorologici influenţa elementelor şi fenomenelor urbanistică şi sistematizarea teritoriului stabilirea amplasamentelor
--
influenţa complexului
influenţa factorilor meteorologici
influenţa elementelor şi fenomenelor
urbanistică şi sistematizarea teritoriului
stabilirea amplasamentelor industriale cucu
persia sau stagnarea noxelor atmosferice
persia sau stagnarea noxelor atmosferice,,
potenţial dede poluare,
tivităţilor balneoclimatice sau din turism
tivităţilor balneoclimatice sau din turism..
influenţa complexului meteorologic asupra acac--
influenţa factorilor meteorologici înîn emisia, dis--
logice înîn urbanistică şi sistematizarea teritoriului,,
-- înîn stabilirea amplasamentelor industriale
meteorologic asupra
--

logice
Acestea
meteoro--
referă la:
poluare,
potenţial
influenţa
emisia, dis
elementelor şi
Acestea sese referă la:
fenomenelor meteoro
--

Climatologia-- rramură

Climatologia

care

care

amură aa meteorologiei

meteorologiei

are unun caracter special

are

caracter special

meteorologic ((22m), matele şi stabileşte repartiţia lor geografică..  Baza studiului climatologic studiază geneza climatelor prin
meteorologic ((22m),
matele şi stabileşte repartiţia lor geografică..
 Baza studiului climatologic
studiază geneza climatelor prin
prafeţei terestre este mai uniformă
prafeţei terestre este mai uniformă..
tinzând către nivelul ştiinţei din care
matele şi stabileşte repartiţia lor geografică
tinzând către nivelul ştiinţei din care ss--aa desprins
climatul, este unun component al mediului fizico--geografic
Baza studiului climatologic oo constituie cunoştinţele dede me
 EaEa studiază geneza climatelor prin procese climatogenetice
constituie cunoştinţele
Climatologia este
acţiunea factorilor
m), unde
factorilor geografici,
geografici, clasifică
datele dede observaţie
geografică,, deoarece
înălţimea adăpostului
ramură importantă
meteorologică efectuate
procese climatogenetice
adăpostului meteorologic
observaţie meteorologică
importantă aa meteorologiei
component al mediului fizico
 Climatologia este oo altă
disciplină fizico
Este oo disciplină
geografic..
teorologie
şi descrie
clasifică şi
obiectul său,
climatul, este
teorologie şi
meteorologiei
influenţa susu--
sub acţiunea
deoarece obiectul
unde influenţa
înălţimea
fizico--geografică

şi sub
şi
me--
cli--
Este
său,
efectuate lala
şi datele
desprins..
descrie cli
altă ramură

Obiectivele meteorologiei

Obiectivele meteorologiei

ordin practic elaborarea şi perfecţionarea metodelor dede elaborarea şi perfecţionarea metodelor cipal două obiective dede ordin
ordin practic
elaborarea şi perfecţionarea metodelor dede
elaborarea şi perfecţionarea metodelor
cipal două obiective dede ordin practic::
Meteorologia contemporană
metodelor dede influenţă
cipal două obiective
previziune aa vremii
contemporană are
elaborarea metodelor
influenţă activă
asupra vremii;;
Meteorologia
asupra vremii

înîn
are
prin prin--
activă
vremii;;
elaborarea
previziune


Metodele şi mijloacele dede cercetare

Metodele şi mijloacele

cercetare

înîn meteorologie (şi climatologie)

meteorologie (şi climatologie)

atmosferice înîn con termediul instrumentelor meteorologice, deci instru informaţii indispensabile indispensabile privitoare Observaţia -- metodă privitoare
atmosferice înîn con
termediul instrumentelor meteorologice, deci instru
informaţii indispensabile
indispensabile privitoare
Observaţia -- metodă
privitoare lala desfăşura
care permite
permite obţinerea
aceasta sese poate
termediul instrumentelor meteorologice, deci instru--
diţiile lor reale;;
şi fenomenelor
rea proceselor
diţiile lor reale
dede informaţii
proceselor şi
poate realiza
Observaţia
fenomenelor atmosferice


rea
con--
aceasta
mental
mental..
prin inin--
sau prin
obţinerea
metodă care
vizual,, sau
desfăşura--
realiza vizual
Vizual cantitatea ceaţa etc prezenta prezenta electrice (orajele) procese aprecia aprecia norilor, norilor, norilor, norilor, Vizual
Vizual
cantitatea
ceaţa etc
prezenta
prezenta
electrice
(orajele)
procese
aprecia
aprecia
norilor,
norilor,
norilor,
norilor,
Vizual
cantitatea
(roua,
poate
poate
polei,
unor
unor
felul
felul
sese
şi optice..
şi optice
Observaţia vizuală
Observaţia vizuală
unor
Observaţia
Observaţia
vizuală
vizuală
permite
permite
elemente şi fenomene atmosferice
fenomene atmosferice
elemente şi
aprecierea
aprecierea
calitativă
calitativă
unor

aa
asupra cărora nunu sese pot face încă
asupra cărora
pot face încă

procese hidrometeorologice
hidrometeorologice (roua,
determinări instrumentale;;
determinări instrumentale
electrice (orajele)
nebulozitatea,
nebulozitatea,
polei, ceaţa

Observaţia instrumentală

Observaţia instrumentală

 Observaţia

Observaţia instrumentală

pot fifi obişnuite (utilizate (utilizate personal tehnic) şi înregistratoare efectuează lala staţiile meteorologice.. (termometrul, pluviometrul, funcţionează
pot fifi obişnuite
(utilizate
(utilizate
personal tehnic) şi înregistratoare
efectuează lala staţiile meteorologice..
(termometrul, pluviometrul,
funcţionează înîn regiuni
pluviometrul, barometrul,
intermediul aparatelor
prin intermediul
automată
barometrul, higro
staţiile meteo
obişnuite (utilizate
(utilizate lala staţiile
care funcţionează
realizează cucu instrumente
instrumentală sese realizează
staţiile meteorologice
regiuni greu
etc..))
greu
sau
lala
lala
meteo--
anemometrul etc
instrumente cucu
higro--
aparatelor
automate care
distanţă
sau prin
distanţă
staţiile
staţiile
automată

instrumentală este

este folosită

folosită înîn cazul

cazul majorităţii

majorităţii

măsurătorilor cece sese efectuează

măsurătorilor

 Observaţia

Observaţia instrumentală

citire directă (termometrul,

citire directă

metrul, anemometrul

metrul,

înregistratoare..

înregistratoare

 Înregistratoarele

Înregistratoarele pot

rologice, încadrate cucu personal tehnic) şi înregistratoare cucu

rologice, încadrate

transmitere

transmitere

meteorologice automate

meteorologice

accesibile)..

accesibile)

Alte metode dede investigaţie

Alte metode

investigaţie

utilizate înîn afara observaţiei

utilizate

afara observaţiei

 Metoda experimentului,, care cercetează procesele şi fenome

Metoda experimentului

care cercetează procesele şi fenome--

meteorologice înîn condiţii

condiţii dede laborator

laborator..

Metoda prezintă aa--

Metoda prezintă

nele meteorologice

nele

grindinii cucu ajutorul rache-- prelucrat cucu ajutorul mijloacelor electronice este prelucrat staţiile şi observatoarele meteorologice ajutorul
grindinii cucu ajutorul rache--
prelucrat cucu ajutorul mijloacelor electronice
este prelucrat
staţiile şi observatoarele meteorologice
ajutorul mijloacelor electronice dede calcul
natură şi chiar lala
scopuri practice
proceselor şi feno--
rapide aa problemelor,
rezultatelor cercetării expe--
precipitaţiilor atmosfe
trecut lala experimentul
experimentul înîn natură şi chiar
urma observaţiilor efec--
scară aa proceselor şi feno
date acumulat
problemelor, dar are deza
decurge din reducerea lala scară
deza--
calcul
dar are
ajutorul rache
Volumul mare dede date acumulat înîn urma observaţiilor efec
nivel glo
pentru stimularea artificială aa precipitaţiilor atmosfe--
rezolvări mai
matematice..
mai rapide
Volumul mare

vantajul unei rezolvări

vantajul unei

vantajul cece decurge din reducerea

vantajul

menelor cercetate..

menelor cercetate

-- ÎnÎn ultima vreme ss--aa trecut

ultima vreme

aplicarea înîn scopuri practice aa rezultatelor cercetării expe

aplicarea

rimentale pentru stimularea artificială

rimentale

rice, producerea şi disiparea ceţii şi aa grindinii

rice, producerea şi disiparea ceţii şi

tei antigrindină, atenuarea îngheţurilor radiative nocturne etc..

tei antigrindină, atenuarea îngheţurilor radiative nocturne etc

tuate

tuate dede staţiile şi observatoarele meteorologice dede lala nivel glo--

bal este

după metode statistico -- matematice

după metode statistico

Staţii

Sta

ţii meteorologice

meteorologice pepe glob

glob

Sta ţii Sta ţii meteorologice meteorologice pepe glob glob

MMijloace

ijloace moderne

moderne dede investigaţie

investigaţie

-- Radiosonda

Radiosonda -- permite recepţionarea dede lala sol

permite recepţionarea

înălţimi cece pot depăşi 3030 kmkm..

pot depăşi

sol aa valori

valori--

lor meteorologice dede lala înălţimi

lor meteorologice

-- Spectroscopul fac observaţii asupra auro măsura direct sau indirect con-- poate măsura direct sau Radarul
-- Spectroscopul
fac observaţii asupra auro
măsura direct sau indirect con--
poate măsura direct sau
Radarul meteorologic
prezenţa diferitelor gaze:: oo--
indicaţii asupra com--
altor fenomene care dau
special înîn studierea fronturi--
km, fiind utilizat înîn special
variaţia acestora
Spectroscopul --
Lidarul (laserul)
hidrogen, dioxid
perturbaţiilor at
permite efectuarea observaţiilor
studierea fronturi
înălţimi mari
ceţii, temperatura aerului, prezenţa diferitelor gaze
orice moment al zilei şi al anului pepe oo
care sese fac observaţii asupra auro--
indirect con
timp, înîn orice moment al zilei şi al anului
carbon etc
200--300
cucu care
etc..,,
timp
aerosoli, înălţimea bazei norilor şi compoziţia aces--
-- Radarul meteorologic -- permite efectuarea observaţiilor
300 km, fiind utilizat
distanţă aa perturbaţiilor at--
-- Lidarul (laserul) -- poate
direcţiei şi vitezei vântului
variaţia acestora înîn timp

orice condiţii

înîn orice condiţii dede timp,

rază dede 200

rază

lor atmosferice, norilor, perturbaţiilor atmosferice etc.;.;

lor atmosferice, norilor, perturbaţiilor atmosferice etc

centraţia înîn aerosoli, înălţimea bazei norilor şi compoziţia aces

centraţia

tora şi aa ceţii, temperatura aerului,

tora şi

xigen, hidrogen, dioxid dede carbon

xigen,

şi spaţiu, precum şi depistarea dede lala distanţă

şi spaţiu, precum şi depistarea

mosferice, aa direcţiei şi vitezei vântului..

mosferice,

relor polare şi aa altor fenomene care dau indicaţii asupra com

relor polare şi

poziţiei aerului şi stării atmosferei lala înălţimi mari..

poziţiei aerului şi stării atmosferei

Avionul caca mijloc meteorologice, extraterestru, pepe oo durată îndelungată, oo suprafaţă extinsă şi -- Sateliţii meteorologici,,
Avionul caca mijloc
meteorologice,
extraterestru, pepe oo durată îndelungată, oo suprafaţă extinsă şi
-- Sateliţii meteorologici,, studiază atmosfera din spaţiul
Permite efectuarea observaţiilor vizuale şi
efectuarea observaţiilor vizuale şi
aceste progrese tehnice auau permis
doar pepe verticala unui singur punct..
cercetare este folosit înîn sondajele
globală aa
cercetarea atmosferei superioare
studiază atmosfera din spaţiul
mijloc dede cercetare este folosit
verticala unui singur punct
Sateliţii meteorologici
suprafaţă extinsă şi
durată îndelungată,
permis cercetarea
Toate aceste
progrese tehnice
sistematică, din
atmosferei terestre..
atmosferei terestre
meteorologică
meteorologică
scară globală
meteorologice,
unghiuri diferite
din unghiuri
depăşind 100
sistematică,
extraterestru,
instrumentale..
diferite şi
instrumentale
utilizează
--
depăşind
1515--2020km,
înălţime
înălţime
cercetarea
-- Avionul
utilizează
dede
Racheta
Racheta
recordul
recordul
nunu doar
Permite
sondajele
pentru
cercetarea atmosferei superioare..
-- Toate
100kmkm..
urcând
urcând
scară
km,
şi
pentru
lala
sese
lala





Legături stabilite

Legături

stabilite între

între Meteorologie

Meteorologie ––

ar fifi :: geologia special cucu mecani electronica,, opop-- proceselor şi feno-- etc..)) fizica (în(în special
ar fifi :: geologia
special cucu mecani
electronica,, opop--
proceselor şi feno--
etc..))
fizica (în(în special
diversificat şi adâncit legăturile cucu fizica
diversificat şi adâncit legăturile
drologia,, geobotanica
drologia
pedologia şi altele..
geobotanica,, pedologia şi altele
geomorfologia,, hi
geologia,, geomorfologia
adâncit şi
măsura dezvoltării lor, meteorologia şi climatologia şi--auau
meteorologia şi climatologia şi
ştiinţele
relaţiile cucu
diversificat relaţiile
mai bună înţelegere aa proceselor şi feno
bună înţelegere
ştiinţele Pământului
ÎnÎn aceeaşi
Climatologie şi alte ştiinţe
Climatologie şi alte ştiinţe


electricitatea,, electronica
hi--
des--
matematica
mecani--
tica
tica etc
caca fluidelor
căror des
ale căror
menelor atmosferice..
menelor atmosferice
Pământului cum
măsură ss--auau adâncit
cum ar
termodinamica,, electricitatea
astronomia,, ale
matematica,, chimia
fluidelor,, termodinamica
PePe măsura dezvoltării lor,
chimia şi
aceeaşi măsură
şi astronomia
şi diversificat
coperiri auau permis
permis oo mai
coperiri