Sunteți pe pagina 1din 6

Academia de Studii Economice din Moldova

la fundamentele managementului organizaiei


pe tema:

Aportul lui Henry Ford la dezvoltarea managementului

2010

Date biografice

Henry Ford s-a nscut pe data de 30 iulie 1863, intr-un satuc din apropierea oraselului provincial Dirborn,statul Michigan, !"#$n adolescenta el a %ost nu&it 'baiat de tara ( ,care aparent nu se inscria in peisa)ul social orasenesc #$nsa 'baiatul de tara (era talentat ,in*estrat cu o &are capacitate de &unca# $n 18+, a %ost salahor de &ecanic in Detroit #"poi a lucrat &ecanic in di%erite co&panii industriale # irguincios cu& era ,baiatul de tara a devenit in scurt ti&p un &ecanic si inginer &inunat #$n 18,3,Ford a %ost invitat sa lucre*e in -o&pania electrica .dison# $nsa in 18,, se trans%era la co&pania de auto&obile din Detroit #/e parcursul unui an 018,1-18,32 el personal a 'desenat( &otorul cu co&bustie interna cu o capacitate de 3 litri ,%olosind in acest scop ideea descrisa intr-un articol , publicat intr-un )urnal engle* din acele ti&puri#

Henry Ford (1863-1947) , inginer si economist genial , a creat propriul motor cu combustie interna,precum a construit si automobilul care ii poarta numele !l a "ondat into#arasirea automobilistica pe actiuni Ford Henry Ford a reusit sa cree$e o piata de automobile cu un #olum de #in$ari de %& milioane masini cu o #aloare de 6&& miliarde dolari '() , ce cuprinde intreaga lume )cesta a "ost desemnat in 1999 *businessmanul secolului+ Ford a creat *automobilul pentru toti+ in 19&3 , apoi a "ondat compania automobilistica *Ford motors *,care este asta$i una dintre cele mai bogate si mai in"luente corporatii transnationale din lume Ford a#ea un caracter de inginer-no#ator de in#idiat !l aplica imediat in practica ideile ,indi"erent de unde ar "i #enit ele, de la sine insusi sau de la subalternii sai ,de la alti sa#anti din di"erite tari ale lumii -ele trei lucrari ale lui Ford sunt ade#arate *biblii de a"aceri + pentru toti intreprin$atorii din lume

Planul de afaceri inceputul tuturor inceputurilor


.n lucrarile sale */iata mea,reali$arile mele+ si *)sta$i si maine+ Henry Ford si-a e0pus cre$ul sau ,+intreprinderea nu poate "i administrate la intimplare 1ea trebuie sa se conduca de plan+ !l sublinia in mod deosebit ca *unii oameni nu pot intelege acest lucru !ste msi usor sa te iei dupa multime ,sa accepti conditiile asa cum sunt, sa pro"iti de oca$ie pentru a stoarce cit mai mult si a te lauda cu dibacia ta 2ar acest lucru este incompatibil cu ideea de deser#ire 3a "el si cu gestiunea de a"aceri )cest lucru este incompatibiul si cu acumularea capitlului+ Ford a numit planul sau 1plan de a"aceri ,pentru a sublinia prioritatea producerii asupra bene"iciului *4lanul de a"aceri + , in conceptia lui Ford ,repre$inta sc5ita de constructor plus planul miscarii "lu0ului te5nologic 6ostenitorii lui au demonstrate ca *administrarea planica incepe cu sc5ita 7+ si de aceea ,in continuare *productia nu este administrata de om ,ci de procesul muncii+, adica de *autoritatea sistemului de con#einer+ .ntr-un ast"el de sistem "iecare operatiune de productie este personali$ata si, ca urmare ,aproape ca e0clude necesitatea unei armate numeroase de controlori Ford a desc5is o sectie de plani"icare atunci cind in 19&8-19&3 a creat compania *Ford motors+ 'ectia, la rindul ei , a creat structura organi$atorica de administrare a intregii companii Ford le insu"la subalternilor sai ade#aratul incontestabil ca succesul companiei se spri9ina *7 pe

1
metodele planice si pe corelarea planica a proceselor de productie+ .n ca$ul in care se aplica aceste metode , produsul "inal incepe cu sc5itele 4lanul si

proiectul 1sunt preocuparea intreprin$atorului +7 -el care elaborea$a planul , intreprin$atorul,scrie Ford ,-ar trebui sa stie e0act ce doreste sa reali$e$e7+ +!u sc5ite$ planul in care "iecare detaliu este gindit pina la s"irsit+,a"irma Ford Ford era "erm con#ins ca *7 4lanul de lucru ,minutios elaborate ,poate sa se reali$e$e in "apte si sa duca la re$ultate "oarte bune + .nsa nici lui Ford nu i-a mers totdeauna bine '-au intimplat si e0cedente *7de mar"uri necorespun$atoare ,care insa nu pot "i cali"icate drept supraproductie , ci drept o productie lipsita de plan * Ford insa credea sincer ca , cu timpul +7 lumea isi #a concentra atentia,interesul si energia asupra crearii planurilor in numele bunastarii omenirii7+

Fordism
Henry Ford a creat ,in ba$a pricipiului productiei planice ,un sistem pur stiinti"ic pri#ind organi$area productiei prin metoda de banda ,pe care l-a implementat personal la u$inele de automobile ale companiei sale in doua orase din statul 6ic5igan )cest sistem a "ost raspindit in lume sub denumirea *"ordism+ !l constituie o sinte$a a metodelor noi de organi$are si administrare a intreprinderilor industriale mari in ba$a principiului productiei in "lu0 Ford a utili$at in ca$ul acesta teoria lui 'mit5 despre speciali$area ingusta )dam 'mit5 sublinia ca la producerea boldului sunt "olosite 18 operatii ,"iecare dintre care era e"ectuata de un singur anga9at dupa principiul, o operatie 1un anga9at 'mit5 scria , *de$#oltarea maiestriei muncitorului este legata in mod obligatoriu de cantitatea de munca pe care el este in stare sa o indeplineasca ,iar di#i$area muncii , care limitea$a muncitorul la o singura operatie simpla si care "ace aceasta operatie singura preocupare a #ietii lui ,mareste intro mare masura abilitatea muncitorului * 4roductia de automobile a lui Ford a "ost create pe principiile di#i$arii muncii aplicata la manu"actura 'mit5 Ford a trans"ormat ideea in putere .ar puterea 1e #iata 2aca pe timpul lui 'mit5 di#i$area muncii in cadrul manu"acturii de bolduri marea producti#itatea de 84& de ori ,atunci di#i$area muncii la u$inele de automobile Ford a#ea un e"ect de doua ori mai mareproducti#itatea muncii a crescut de peste %&& de ori ,la producerea automobilului model *:+ la con#eier 3a u$inele Ford "iecare muncitor, lucrind la linia de asamblare,e"ectua o singura operatiune , care uneori insemna doar o singura miscare , si pentru e"ectuarea careia nu era ne#oie numaidecit sa ai o cali"icare inalta

Linia de asamblare Ford, 1913

2
Ford nota ca pentru 43 la suta dintre muncitori era su"icenta o pregatire de o $i, 36 la suta 1de la o $i pina la o saptamina , 6 la suta 1 una- doua saptamini, pentru 14 la suta 1 de la o luna pina la un an

3ui Ford ii apartin si reali$ari cu titlu de noutate , ca tipi$area productiei , standardi$area si uni "icarea pieselor , compatibilitatea pieselor , blocurilor si asamblelor -a re$ultat , a crescut considerabil producti#itatea muncii, a sca$ut pretul de cost , s-au redus preturile , a crescut de doua ori salariul $ilnic si ,in "ine , au crescut esential pro"iturile )st"el ,+modelul :+ ,editia 191& se #indea la pret de 78& de dolari '() , iar peste patru ani a ca$ut pina la 36& de dolari Henry Ford nu recunostea cri$ele si concurenta !l scria ca totul depinde de omul de a"aceri 2aca el se conduce de un plan , daca intreprinderea acestuia se aseamana cu un laborator stiinti"ic , daca el plateste bine muncitorii si le creea$a conditii adec#ate pentru munca si odi5na , atunci producti#itatea creste considerabil, iar c5eltuielile si preturile scad .n consecinta , creste pro"itul Ford intelegea bine ca sistemul de con#eier nu este per"ect .n 1913 ,bunaoara intensitatea con#eierului a dus la concedierea in masa a anga9atilor, care nu puteau suporta ritmul inalt -um a procedat in ca$ul acesta; !l a ridicat salariul de la 8,% la % dolari pe $i < i-a "acut pe muncitori actionari ai companiei sale < a creat conditii ideale de munca si odi5na < anga9atii au "ost asigurati cu apartamente ,iar copiii acestora isi "aceau studiile in institutii superioare de in#atamint pe banii companiei Ford era ,de "apt, departe de gindul de a "ace un act de bine"acere , el incerca prin crearea unor conditii de munca bune sa-si mentina sistemul si sa obtina totodata o producti#itate a muncii cu mult mai inalta

Cum a ajuns Compania Ford, pana in 1919 sa produca o masina pe minut?


Henry Ford nu a de$#oltat productia in masa pentru ca el a cre$ut orbeste in de$#oltarea celor mai a#ansate metode de productie, el a cre$ut in productia de masa, pentru ca a "ost con#ins ca #a a#ea piata pentru industria sa Ford nu a "acut a"aceri pentru bani 2e "apt, a strigat de multe ori lo$inci de genul, => a"acere care nu produce nimic decat bani, este o a"acere saraca? > declaratie a lui din 19&7, spune multe despre maniera in care Ford si-a gandit a"acerea, copul meu a fost sa cree! un motor pentru o multime" Pretul #a fi atat de mic incat, nici un om cu un salariu decent nu #a a#ea probleme in ac$i!itionarea produsului" %reau ca fiecare familie sa se bucure de ore pline de binecu#antare" &oata lumea isi #a permite si #a cumpara un motor" Calul a disparut de pe sosea, este e#identa e#olutia catre automobile

De unde a #enit ino#atia?


4entru Ford, reali$area a "ost la ni#elul intuiti#, sau de speculare a e0istentei pietei auto 4iata auto a "ost mereu acolo, Ford nu a "acut decat sa o"ere modelele Faptul ca pretul masinilor a "ost unul re$onabil, a condus la generarea unor cereri "ara precedent 2in pro"iturile generate in urma cererilor s-a in#estit in cresterea e"icentei si in standardi$are

Ford, clasicul si ateul in management

-and spui 'enr( Ford, spui clasic 6odelele lui de masini, au "ost mereu simple (modelul :) )poi, e cel putin impropriu sa spui mananagement si sa #orbesti de stilul lui 2e ce; 2aca e0ista ateism in management, atunci Henry l-a in#entat Ford nu a cre$ut nici o clipa in management si nu l-a aplicat @u a abordat modele complicate, nu a a#ut strategii de management, )* +)eep it imple tupid, a "ost modelul caracteristic ) #rut, si s-a asteptat sa "aca miliarde de dolari, singur, "ara un management clar @u a#ea, nici ingineri, nici oameni de #an$ari si nici e0ecuti#i ) mers pe in"iintarea locurilor de munca si nu pe ierar5i$area posturilor" @u #a "i niciodata recunoscut drept un uman, un lider al oamenilor, un manager iubit ci, un manager care a produs productia in masaA Henry Ford s-a stins din #iata pe 7 aprilie 1947, in urma a doua atacuri de cord

Conclu!ia'enr( Ford repre$inta o personalitate impunatoare care si-a adus aportul la de$#oltarea managementului printr-o serie de reali!ari marcante,
B )utor al unui nou mod de organi$are a producCiei industriale, cunoscut sub denumirea de "ordism B B B 3inia sa de asamblare, de-a dreptul re#oluCionarD, i-a permis sD #EndD maFinile la un preC la care putea sD aibD acces o "amilie americanD cu #enituri medii -elebrul constructor de automobile a reuFit per"ormanCa de a dubla salariile muncitorilor simultan cu reducerea orelor de lucru de la 9 la 8 ore 4rin di"erite optimi$Dri, Gn special la linia de ansamblare, prin reali$are unor standarde pentru maFini, Ford a reuFit sD o ia Gnaintea celorlalCi competitori cu o maFina ie"tinD, standardi$atD, a9ungand ca produca mai mult decat orice alta companie

B .ntentia lui Henry Ford a "ost clar aceea de a produce cel mai mare numar de #e5icule, de conceptie re$onabila, la cel mai 9os cu putinta pret

Din g.ndirea lui 'enr( Ford1 H@ici o sarcina nu este prea grea dacD o GmparCi Gn cEte#a sarcini mai mici + 8 H@u banii iti aduc siguranta 'iguranta ti-o poate da doar un baga9 #aloros de cunostinte, e0perienta si abilitati + 3 H!secul nu inseamna decat oportunitatea de a incepe din nou, de data asta mai inteligent +

Bibliografie:
1, 2, 0nciclopedie 1Clasicii 2anagementului3 ,editura 1Piter3, an4t5Petersburg , 26617 18bser#ator economic3,autor59" Posto#an , articolul 1'enri Ford5senior- uccesul poate fi planificat3, C$isinau, 19997 1:pra#lenie personalom3,autor 5)")alasni4o#a,articolul51;enri Ford3, 266<7 $ttp-==>>>"$fmg#"org "

3, /,