Sunteți pe pagina 1din 563

PROFESOR DOCTOR DOCENT DUMITRU DOBRESCU

FARMACOTERAPIE PRACTIC
Volumul I
EDITURA MEDICAL
Coperta de ADRIAN
CONSTANTINESCU
REDACTOR DE CARTE: PROF. DB. V.
STANESCU
TEHNOREDACTOR: MIHA1 STEFNACHE
BUN DE TIPAR: i. VII. 1989.
FORMATUL: 16170X100.
HlRTIE: SCRIS IA 70X100153.
COLI TIPAR: 33.
TIPARUL EXECUTAT SUB CDA.
126/1989, LA NTREPRINDEREA
POLIGRAFIC ,CRISANA, ORADEA,
STB. L. SALJAN NR. 105
REPUBLICA SOCIALISTA ROMNIA
ISBN 973-39-0022-2 ISBN 973-
39-0023-0
PREFAT
Lucrar noastra
,Farmacoterapie, aparuta
ri81, a avut o foarte buna
primire din tea medicilor si
farmacistilor, devenind,ia cum
am dorit, un util instrument
lucru pentru numerosi prac-
ticieni. ilti dintre cei care au
utilizat aceasta ca ct si
dintre cei care nu si-au
putut-o pura, ne-au solicitat
scoaterea unui nou ',um,
actualizat.
Prezen ,Farmacoterapie
practica'` este un ipuns la
aceste solicitari. In aceasta
na lucrare este accentuat
continutul prac. S-au
restructurat multe capitole
povit conceptiilor
farmacologice moderne, -au
introdus toate medicamentele
cuprve n Nomenclatorul
Ministerului Sanatii si cele
care snt n diverse faze de
asiilare. S-a mentionat un
mare numar denedicamente noi,
introduse n ultimii anin
circuitul terapeutic interna-
tional ct substante aflate n
curs de investigare i care au
perspectiva de a deveni
mednmente. S-au citat
numeroase sinonime centru a
permite practicienilor din
tara oastra sa gaseasca
medicamentele similre sau
echivalente din Nomenclator.
S-, pus un accent deosebit pe
modul de adninistrare corecta
a medicamentelor penru a
obtine beneficii maxime cu
riscuri ninime. S-au introdus,
la multe capitole, ideile de
medicamente de electie (de
prima alegere) si de
alternativa (de rezerva), care
trebuie sa se integreze n mo-
dul de gndire al tuturor
practicienilor. Au fost aduse
la zi datele privind interac-
tiunile medicamentelor. S-a
introdus, pentru prima data
ntr-o carte completa de
farmacologie n limba romna,
influentarea testelor de
laborator de catre medica-
mente.
Capitolele snt structurate
potrivit conceptiei ca
Farmacologia moderna are sase
ramuri, trei fundamentale
(farmacocine- tica,
farmacodinamie,
farmacotoxicologie) si trei
aplicative (farmacografie,
farmacoterapie,
farmacoepidemiologie), ultimele
avnd drept baze cunostintele
primelor ramuri. Redactarea
materialului este astfel
realizata nct cititorul sa
poata ajunge la textul cautat
ntr-un timp foarte scurt.
Ne exprimam speranta ca si
lucrarea de fata va deveni un
ajutor real al medicilor si
farmacistilor n munca lor
neobosita pentru sanatatea
populatiei.
Prof. dr. docent D. DOBRESCU
Bucuresti, iunie 1988
PRESCURTRI FOLOSITE N LUCRARE
AB antibiotic(e)
ac. acid
ACH acetilcolin
ACTH hormon adrenocorticotrop
ADH hormon antidiuretic hipofiar
admin. admini!trare
AD" acid deo#iribonucleic
ADP acid adenoindifo!foric
A$%P acid adenoinmonofo!foric
ap. aparat
ATP acid adenointrifo!foric
b& bacii &och
cap. capitol
CC
centimetru cub
Cind contraindica'ii
cm centimetru
C$B concentra'ie minim bactericid
C$I concentra'ie minim inhibitoare
CoA coenim A
C($T catecolortometil)tran!feraa
conc. concentra'ie
CT chimioterapic(e)
DCI denumire comun interna'ional
D* do letal
D$ do ma#im
e#. e#emplu+ e#emple
fi,) fi,ura
-.R.I. farmacopeea rom/n edi'ia I.
, ,ram (I(
)0
1,)
2)3)PD ,lucoo)3)fo!fatdehidro,enaa
Hb hemo,lobin
HD* lipoproteine cu den!itate mare
4)HT !erotonin
I, imuno,lobuline
I$A( inhibitor al monoamino#idaei
i.m. intramu!cular
I.(.B. In!titutul (ncolo,ic Bucure5ti
G
i.6. intra7eno!
1cal 1ilocalorie
1, 1ilo,ram
8 litru
l.c.r. lichid cefalorahidian
*D* lipoproteine cu den!itate mic
m metru
$A( monoamino#idaa
m, mili,ram (I(
)0
,)
min minut
ml mililitru (I(
)0
8)
mm milimetru
mmc milimetru cub
m9: mili echi7alent
mmol milimol
mol unitatea de ba pentru cantitatea de materie
"A noradrenalina
n, nano,ram (I(
);
,)
am nanometru (I(
);
m)
nmol nanomol
nr. numrul
(.$.<. (r,ania'ia $ondial a <nt'ii
(R* otorinolarin,olo,ie
pa,. pa,ina
Pf ein particularit'i farmacocinetice
Pfdin particularit'i farmacodinamice
Pfto# particularit'i farmacoto#icolo,ice
P2 pro!ta,landine
Ph.9ur. farmacopeea european
Ph.Int. farmacopeea interna'ional
p.o. calea oral
po!ol. po!olo,ie
prec. precau'ii
Prod. farm. ind. produ!e farmaceutice indu!triale
R"A acid ribonucleic
!.c. !ubcutanat
<I !i!temul interna'ional de unit'i
<"C !i!temul ner7o! central
<"6 !i!temul ner7o! 7e,etati7
T 8=> timp de ?n@umt'ire
TA ten!iunea arterial
u. unit'i
u.i. unit'i interna'ionale
7it. 7itamin
6*D* lipoproteine cu den!itate foarte mic
7=7 7olum la 7olum
$, micro,ram (I(
)3
,)
Aum micrometru (8B
3
m)
inmol micromol (8BC
3
mol)
La denumirile comerciale ale medicamentelor T
indica produse realizate de industria
farmaceutica romneasca, N produse straine
incluse n Nomenclatorul Ministerului Sanatatii,
R produse straine neincluse n Nomenclatorul
Ministerului Sanatatii.
*
* *
La capitolul ,Interactiuni asocierea
substantelor mentionate cu litere cursive determina
modificarea efectelor (accentuare sau diminuare)
n limite controlabile, fiind necesara ajustarea
dozelor sau a intervalului dintre prize.
Asocierea substantelor scrise cu litere aldine
produce modificari intense ale efectelor, adesea
toxice, grave. De aceea este necesara evitarea
asocierilor respective.
* *
La capitolul ,Influentarea testelor de
laborator snt indicate mecanismele responsabile
de modificarile mentionate, astfel: C mecanism
de ordin farmacocinetic; D farmacodinamic; T
farmacotoxicologic; L interferenta cu metoda
analitica de determinare de laborator.
CUPRINS
ANTIBIOTICE Sl CHIMIOTERAPICE ANTIMICROBIENE
Chimioterapicele (CT) snt substante naturale,
semisintetice sau sintetice cu efecte inhibitoare
selective contra agentilor biologici patogeni
pentru om si. animale si contra celulelor atipice
(neoplazice). Antibioticele (AB) snt substante
antimicrobiene produse de diferite microorganisme
(bacterii, ciuperci, actinomicete). I
1.1. BAZE MICROBIOLOGICE
Agentii 'biologici patogeni pentru om snt
microorganisme si meta- zoare (viermi paraziti).
Clasificarea microorganismelor, utila d.p.d.v.
far- macoterapic, este indicata n tabelul 1.
Alte clasificari (fungi, protozoare,, viermi)
snt mentionate la capitolele respective.
Microorganismele patogene produc infectii cu
localizari preferentiale si complicatii
caracteristice (tabelul 2).
1.2. BAZE FARMACOCINETICE
Proprietatile farmacocinetice ale AB si CT
constituie, mpreuna cu spectrul de activitate,
aspecte esentiale pentru fundamentarea farmaco-
terapiei. Cunoasterea acestor proprietati este
indispensabila pentru folosirea stiintifica a
substantelor si pentru obtinerea eficientei
optime.
Absorbtia (viteza, procente absorbite) este
diferita pentru fiecare substanta si cale de
administrare. Tabelul 3 reda posibilitatile de
absorbtie- utile pentru terapeutica.
Transportul sub forma ibera si legata de
:
jk-
oteinele plasmatice este util de cunoscut,
deoarece numai forma libera imprima proprietatile
farmacocinetice si farmacodinamice.
Concentraiile serice (nivele, timpul de mentinere a
valorilor eficiente)- snt influentate de
absorbtie, de repartitie si fixare n tesuturi,
de bio- transformari si de eliminare.
Difuziunea n diferite tesuturi si n lichide
biologice este caracteristica pentru fiecare
substanta (tabelul 3). Pentru activitatea
terapeutica snt
Tabelul 1
Spectrul de activitate al AB si CT uzuale
3=meriicarnente de electie; 2 = eficacitate buna, medicament de
alternativa; l = eficace numai la doze mari
Coci Bacili
$
2rampoiti7l 2ram)
ne,a)
ti7l
2ram)
poiti7i
2ramne,ati7i D0
S
tE
%7@ F
I
F
p+
B
u
00
G
e
ta
o
HP
,
(
%<
D
i
s
p
l
o
c
o
c
c
u
s

p
n
e
u
m
o
n
i
a
e
F
.
4>
I4
o
B)
F
J
K
HL
0
0
ce
0
<
B.
(
!
cu
F
t:

2
()
M
9
H
4)
M
(
>
o
o
u
ft
c
NN
)O)
0
o
CA
0
!)f
N
<ub!tan'a
S
t
a
p
h
y
l
o
c
o
c
c
u
s

a
u
r
e
u
s
S
t
a
p
h
y
l
.

a
u
r
e
u
s

!
e
c
r
e
t
o
:

p
e
n
i
c
i
l
i
n
a

S
t
r
e
p
t
o
c
o
c
c
u
s

p
y
o
g
e
n
e
s
S
t
r
e
p
t
o
c
o
c
c
u
s

f
a
e
c
a
l
i
s
"
e
i
!
!
e
r
i
a

m
e
n
i
n
g
i
t
i

i
s
%
!
e
i
s
s
e
r
i
a

g
o
n
o
r
r
h
o
e
a
e
8

C
l
o
s
t
r
i

i
u
m

t
e
t
a
n
i
B)
A
P
F
,
0
I
Q
F
)o
B)
C
a
u
o
"
0
(
CD
F
0
,
0
J
o
F
P(
"
CR
a
<
#
r
u
c
e
l
l
a
$
s
c
h
e
r
i
c
h
i
a

c
o
l
i
%
a
e
m
o
p
h
i
l
u
s

p
e
r
t
u
s
i
s
&
l
e
'
s
i
e
l
l
a

p
n
e
u
m
o
n
i
a
e
u

o
E
0
F
eo
0
ca
S
T
H
P
r
o
t
e
u
!

m
i
r
a
'
i
l
i
s
#
a
c
t
e
r
o
i

e
s

s
p
.
DB
(
e
0
ca
(
U4
0
e
o
,
B
PF
0
cu
<
S
a
l
m
o
n
e
l
l
a
e
S
h
(
g
e
l
l
a
e
T
r
e
p
o
n
e
m
a

p
a
l
l
i

u
m

)
$
n
t
a
m
o
e
'
a

h
i
s
t
o
l
y
t
i
c
a

@
*
c
t
i
n
o
m
y
c
e
s

i
s
r
a
e
l
i
6
i
r
u
!
u
r
i

m
a
r
i

A
8 + 0 4 s 3 V Q ; 8B 88 8> 80 8W 84 83 8V I< 8; >B >8 >> >0 >W >4 >3 >V >Q
Ac. nalidi#ic XN
+
> > > Y Y 8 Y Z Y Y ZZ
Ampicilina 8 > 0 > > > > 8 Y 8 0 > > ZZ 8 0 8 Y > 0 8 Y Z Z 0 Z
Benilpenicilin > Y 0 8 0 0 0 0 0 Y Y Y Y 8 Y Y Y 8 Y 8 Y 0 ZZ Y Z 0 Y
Carbenicilin 8 Y > > 8 8 8 8 8 Y Y 0 > Z 8 > 0 Y > > > , Y Y Y 0 Y
Cefalotin
Cefaolin
0 0 > ) > 8 8 8 8 Y 8 0 8 Y 0 8 0 8 ) ) 8 > % Y - - 0 -
Cefamandol
Cefo#itin
0 3 > - > > > 1 1 - 1 0 > - 0 2 0 2 - 1 > - - Y -
Cefoperaon
Ceftria#on
> > > - > 0 0 1 1 Y 8 0 0 ) 0 0 0 > 0 ) 1 >
Ciproflo#acin > > - 8 8 > > > 8 _ > 0 0 - > _ > 8 > 0 0 - - 8 _ - -
Cloramfenicol > > 1 1 > > 0 8 > - > > 0 0 8 8 8 > 1 0 > 8 0 > ) > 0
9ritromicin > > > > > > > > > - - - > 0 - ) - > - ) - 8 8 o > 0 >
-eno#imetilpenicilin 8 - > - 8 8 8 8 8 - Y > -
2entamicin 8 8 8 8 8 > ) 0 > 0 8 ) 0 - 8 ) ) ) ) ) )
&anamicin 8 8 8 > 8 8 Y ) 8 > 8
"eomicin 8 8 ) ) ) ) - ) ) ) 8 8 ) ) 8 > 8
" itrofurantoin Y > Y - > 1 1
(#acilin 0 0 1 - 1 - - 1 1 - - - > - - - - - - - - - - 0 -
Polimi#in - - - - - - - - - - 1 1 - 0 1 - - - 2 - 8 - - - - - -
Rifampicin 2 2 2 2 2 2 2 1 1 0 1 2 2 0 1 - 1 - 8 8 1
<treptomicin 1 1 - 1 0 . 2 - 0 1 2 -
<ulfamide - - 2 - 2 2 1 1 - - 1 2 1 - 2 1 1 1 1 1 0 - - - - 2
Cotrimo#aol 2 2 1 1 2 2 2 8 2 - 0 0 0 2 0 0 0 1 - 0 0 - - - 2
Tetracicline 1 1 2 2 2 1 2 2 2 - 0 0 0 0 1 - - 2 1 1 2 2 3 3 3 3 3
$elo)alo)piperacilin 1 1 2 3 2 2 2 2 1 - 1 3 2 ) 2 2 3 2 3 1 1 1
6ancomicin 2 2 1 1 1
14
Tabelul 2
Medicamentele de electie si alternativele pentru
principalele infectii
(dupa Angelescu, 1976, Medical Letter, 1986, Lang,
1973)
15
A,entul pato,en $edicamentul de elec'ie (de prim
ale,ere)
$edicament(e) de ?nlocuire
(alternati7e)
8 > 0
C"C/ 01*M 2"3/T/4/ Streptococcus
pyogenes ,rupe A+ C+ 2
(an,ine+ !carlatin+ eriipel+ fle,mon+ otit+
!epticemie+ !i) nuit+ bronhopneumonie+
fe) br puerperal+ !epticemie)
Benilpenicilin (infec'ii
!e7ere 5i medii)
-eno#imetilpenicilin
(infec'ii u5oare)
Benatinbenilpenici) lin
(profila#ie)
9ritromicin. Cefalo) !porine.
6ancomicin
Streptococcus ,rupa B Benilpenicilin
Ampicilin
Cefalo!porin. 6anco) micin.
9ritromicin.
Streptococcus virians (I) (en) docardit
!ubacut+ !inuit+ !epticemie)
Benilpenicilin[
2entamicin (!au
!treptomicin)
Ampicilin[&anamicin
Cefalo!porin. 9ritromicin
[ !treptomi) cin.
6ancomicin (P)
#ntrococcus 5Str. 6aecalis) (I) (en)
docardit !ubacut+ inf. biliare+ urinare+
peritonit+ !epticemie)
Benilpenicilin (P) !au
ampicilin (P) [
!treptomicin (P) !au
2entamicin (P) !au
&anamicin (P)
6ancomicin[,enta) micin
!au !treptomicin (P)
Str. anaero'ius (I) (inf. uro,enitale+
!epticemii+ apendicit+ ,an,ren pulmonar)
Benilpenicilin Tetracicline. 9ritromicin.
Clindamicin Cloramfenicol
Cefalo!porin
Diplococcus pneumoniae (pneumonie+
menin,it+ !inuit+ otit+ bron5it+
!epticemie)
Benilpenicilin 9ritromicin. Cefalo) !porine.
Cloramfenicol
Staphylococcus aureus (I) (ne!e) crecor de
penicilina) (inf. cutanate+ furuncul+
o!teomieli) t+ pneumonie+ ma!tit+ menin)
Dit+ enterocolit po!t)AB+ abce!e
meta!tatiee multiple).
Benilpenicilin (infec'ii
medii) Benilpenicilin[
&anamicin (,entamicin)
(infec'ii !e7ere) (P)
9ritromicina. Cefalotina.
*incomicina. Clindamicin.
Imipenem. 6ancomicin (P)
Staphylococcus aureus (I) (!ecretor de
penicilina)
(#acilina. Clo#acilina.
9ritromicina (infec'ii
u5oare 5i medii+ o !in,ur
!ub!tan')
(#acilina[,entami) cina
(inf. !e7ere)
Ca la tulpinile ne!e) cretoare
de penicilina) + Au,mentin+
Ti) mentin
1 + 3
16
8 > 0
Staphylococcus aureus (I) (rei!tent la
meticilin)
6ancomicin[rifampi) cin
5i=!au ,entamicin
Co)trimo#aol
C"C/ 01*M!$0*T/4 / !eisseria
meningitiis (II) (fa) rin,it+
larin,otraheobron5it+ menin,it+ !inuit+
otit+ artrit+ con@uncti7it+ !epticemie)
Benilpenicilin (P) Cloramfenicol (P)
Cefalo!porine Co)
trimo#aol <ulfamide (P)
!eisseria gonorrhoeae (II) (ure) trit+
pro!tatit+ epididimit+ 7ul7o)7a,init+
con@uncti7it la nou)n!cu'i+ endocardit+
!ul) pin,it+ !epticemie)
Amo#icilin
Ceftria#on
Ampicilina. Penicilina 2.
Rifampicina. &anamicina
(P). Co) trimo#aol.
Clorain) fenicol (P). <pecti)
nomicin.
#*C/7/ 01*M2"3/T/4/ #acillus
anthracis (crbune cutanat+ di,e!ti7)
Benilpenicilin ([!er
anticrbuno! ?n forme
,ra7e)
9ritromicin
Tetraclicline
#acillus perfringens 5Clostriium 8elchii)
(II) (,an,rena ,aoa!+ !epticemie)
Benilpenicilin (P)
( [ !er anti,an,reno!)
Cloramfenicol (P)
$etronidaol
Clostriium tetani (II) (t\tano!) Benilpenicilin (P)
(W)!er antitetanic !au
imuno,lobuline !pecifice)
Tetraciclin (P)
Coryne'acterium iphtheriae (an,ina
difteric+ to#emie+ mio) cardit+
poline7rit)
9ritromicin ( [ !cr
antidifteric)
Benilpenicilin
7isteria monocytogenes (II) (me)
nin,oencefalit ,ranulomatoa! !eptic la
prematuri 5i nou) n!cu'i)
Ampicilina (e7.
[,entamicin)
Tetraciclin. 9ritromicin.
Co)trimo#aol
#*C/7/ 01*M!$0*T/4/ Salmonella (I)
Bac. tific (febra tifoid) 5i paratifici
(paratifoi) de)
Cloramfenicol Ampicilin. Co)trimo#aol
S. cholerae suis (I) (!epticemii) Ampicilin [ co)tri)
mo#aol
Cloramfenicol
Alte !almonele (I) (to#iinfec'ii alimentare) Ampicilin Cloramfenicol
Co)irimo#aoi
Shigella (I) (dienteria bacteria) n) Co)trimo#aol Amino,licoide per os AB
peptidice per os9
Cloramfenicol Ampicilina
Tetraciclin
$scherichia coli (I) Y Infec'ii urinare Cotrimo#aol. Ac. nalidi#ic.
"itrofuran) toin. Ampicilin
<ulfamide (<ulfafura) ol+
<ulfametin). Tetraciclin.
Cefale) #in. Cloramfenicol
Y Infec'ii biliare Ampicilin (P) [ ,en)
tamicin+ tobramici) n
Cefalo!porine. Carbe) nicilin.
Tetraciclin. Au,mentin. Co)
trimo#aol. Cloramfenicol
Y Infec'ii inte!tinale AB Polipeptidice.
Amino,licoide per o!
Ampicilin. Cloramfenicol.
-uraolidon. Cefalo!porine
Y <epticemii 2entamicin (P) [ Co)
trimo#aol. 2entamicin
(P) [ Cefalotin (P)
Coli!tin (P). Ampicilin
(P). Rolitetra) ciclin (P).
&anamicin
&le'siella pneumoniae (I) (pneumonie+
colan,it+ infec'ii cutanate+ inf. urinare+
!epticemii)
2entamicin (P). &anamicin
(P). Coli!tin (P) (e7. :
cloramfenicol) (P)
Cloramfenicol. Cefalo)
!porine. Co)trimo#a) ol.
Tetraciclin. Polimi#in B
(P). Au,mentin. $eloci)
lin
$ntero'acter 5*ero'acter) (I) (inf. urinare+
!epticemii)
2entamicin (P) &anamicin (P). Clo)
ramfenicol. Tetraciclin.
Carbenicilin. Polimi#in B
(P)
Serratia (I) (inf. urinare+ !epticemii la or,+
cu aprare redu!+ menin,it)
2entamicin (P) &anamicin (P). Carbenicilin.
Ac. nalidi#ic. Coli!tin. Co)
tri) mo#aol
2roteus mira'ilis (I) (colan,it+ inf. urinare+
inf. cutanate+ !epticemii)
Ampicilin 2entamicin (P). &anamicin
(P). Coli!tin (P).
Cloramfenicol. Co)trimo#aol.
"itro) furantoin. Cefalo!po)
rine
8 >
0
2roteus vulgaris9 rett,erii+ mor) ,anii (I)
(colan,ita+ inf. ui%inare+ inf. cutanate)
Ceftria#on Cefota#im
2entamicin (P)
&anamicin (P). Coli!) tin
(P). Carbeniciii) n.
Cloramfenicol. Au,mentin.
Co)trimo) #aol
2rovientia stuartii (I) (inf. u) rinare+
colan,it+ inf. cutanate+ !epticemii)
2entamicin
Ce?alo!porine
Carbenicilin. Au,mentin.
Co)trimo#aol.
Cloramfenicol
2seuomonas aeruginosa (I) (inf. urinare+
!epticemii)
Carbenicilin
Ticarcilin
2entamicin. Piper) acilin.
$elocilin. Imipenem
2seuomonas aeruginosa (I) (inf. cutanate+
ar!uri+ otit+ bron5it cr.+ fi!tule+ colan,it)
2entamicin (P) [
Carbemicilin (P)
Ami1acin. Ticarcilin.
Ceftaidim. Imipenem.
Cefoperaon
4i'rio cholerae (holera) Tetraciclin Co)trimo#aol
%aemophilus influenzae (II) (inf. mi#te ale
pneumoniilor 7irale+ bron5it)
Ampicilina
Amo#icilin
Tetraciclin. Co)tri) mo#aol.
Cefalo!po) rine. 9ritromicin
%. influenzae (II) (menin,it) Ampicilin [
Cloraml%enicol (P)
Cefalo!porine
%aemophilus 5#oretella) pertu- sis (tu!e
con7ul!i7)
9ritromicin
<piramicin
Ampicilin. Tetraciclin
%aemophilus Ducrey (5ancrul moale+
proctit+ elefantiai!)
9ntromicin
Ceftria#on
Co)trimo#aol
#rucella (II) 5#. melitensis9 #. a'ortus !ui!+
#. a'ortus 'ovis) (bruceloa)
Tetraciclin ([
!treptomicin)
Cloramfenicol ([
!treptomicin). Co)
trimo#aol. Ri) f ampicin
[ Tetraciclin
-rancisella (II) 52asteurella) tu- larensis)
(tularemie)
<treptomicin (P)
2entamicin
Tetraciclin
Cloramfenicol
;ersinia 52asteurella) pestis (pe!ta) Co)trimo#aol Tetraciclin (P).
2entamicin. Cefalo)
!porin
/ Farmacoterapie practica, vo). t
1 2 3
18
17
2asteurelia multocia (holera ,inilor) Benilpenicilin Tetraciclin
#acteroies (I) (inf. re!piratorii) Benilpenicilin $etronidaol. Clindamicin.
Cloramfe) nicol. Cefo#itin
#acteroies (I) (inf. di,e!ti7e) Clindamicin
$etronidaol
Cloramfenicol. Cefo#itin.
$elocilin. Ticarcilin.
Imipenem
<uso'acterium fusiforme (an,ina 6incent
a!ociat cu #orrelia9 inf. dentare mi#te+
abce! ami,) dalian+ abce! pulmonar+ !epti)
cemii)
Benilpenicilin $etronidaol. Cloramfenicol
Campylo'acter fetus 9ritromicin Tetraciclin. 2entami) cin.
Cloramfenicol
*cineto'acter Imipenem 2entamicin. Carbe) nicilin.
Co)trimo#a) ol. Do#iciclin
7egionella 9ritromicin[
rifampicin
Co)trimo#aol
#*C/7/ *C/D"1$3/ST$!=/
Myco'acterium tu'erculosis (II)
(tuberculoa)
A !e 7edea cap. V
Myco'acterium leprae (lepra) Dap!on[rifampicin 9tionamid
*CT/!"M/C$T$ *ctinomyces israelii (II)
(actinomicoa)
Benilpenicilin Tetraciclin
!ocaria (II) (nocardioa) <ulfapiridin Ciclo!erin. <ulfa)
mid[Ampicilin. Co)
trimo#aol. 9ritromicin.
1/C&$TTS,, (tifo! e#antematic+ febra
buto) noa!+ febra ]+ trombo+ ,an)
,ren+ encefalit)
Tetracicline Cloramfenicol
8
2
0
C%7*M/D//
Miyaga8anella 5#e.sori.ia) psit- taci
(p!itaco+ ornito)
Tetraciclin Cloramfenicol
Miyaga8anella limfogranuloma) tosis
(limfo,ranulomatoa in,hinal "icola!)
-a7re)
Tetraciclin
9ritromicin
Cloramfenicol
Chlamyia trachomatis (trahom+
con@uncti7it cu incluiuni+ u) retrit+
cer7icit+ !alpin,it ne) ,onococice)
Tetraciclin (*)
9ritromicin
Cloramfenicol (*). Co)
trimo#aol (oral).
<ulfio#aol
M/C"27*SM$
Mycroplasma pneumoniae (a,ent 9aton+
pneumonia atipic primar)
9ritromicin
Tetraciclin
Y
>reaplasma urealyticum (uretri) t+
pro!tatit)
9ritromicin Tetraciclin
S2/1"C%$T$
Treponema pallium (!ifili!)
Benilpenicilin Tetraciclin. 9ritromicin
#orrelia recurrentis (febra recurent) Tetraciclin Benilpenicilin
7eptospira (lepto!piroe+ icter+ nefrit
inter!ti'ial+ menin,it)
Benilpenicilin Tetraciclin
4/1>S>1/
6. con@uncti7itei cu incluiuni
Tetraciclin (* !au () Cloramfenicol (*)
4accinia $eti!aon (e7. :
imuno,lobulin
!pecific)
__
%erpes simple? Cheratita Triiluridin (*) Ido#uridin (*). 6idarabin
(*)
2enital AcLclo7ir Y
9ncefalit AcLclo7ir 6idarabin
19
NOTE
8. Coloana 1 indica localizarile si complicatiile
cele mai frecvente.
>. Cifrele romane ntre paranteze, dupa numele
agentului patogen, indica (I)=anti- biograma
este obligatorie; II = antibiograma este utila
(pentru depistarea rezistentei; n anumite boli
etc.). Lipsa acestor cifre denota ca
antibiograma nu este necesara, ntruct toate
tulpinile snt sensibile la AB si CT mentionate.
0. La coloanele 2 si 3, daca snt indicate mai
multe substante, se va administra numai cte una
(monoterapie). Semnul + (plus) ntre doua
substante indica asocierea acestora.
W. Literele dintre paranteze indica calea
preferentiala de administrare, pentru bolile
respective: (P) = parenteral; (L) = local; (0) =
oral. n lipsa acestor indicatii se alege calea
orala sau parenterala, functie de absorbtia
substantei, gravitatea infectiei etc.
4. Unele medicamente au un potential advers. Ele se
Influena A Amantadin Y
6iru! !inci'ial re!pirator Riba7irin Y
<>!0/
%istoplasma capsulatum
Amfotericin B &etoconaol
Cania al'icans Amfotericin BW^
-lucitoin
&etoconaol
*spergillus Amfotericin B Y
Cryptococcus neoformans Amfotericin [ -?ucitoin &etoconaol
Mucor sp. Amfotericin B Y
Cocciioies immitis Amfotericin B &etoconaol
$iconaol
#lastomyces ermatitiis Amfotericin B &etoconaol Y
#lastomyces 'rasiliensis Amfotericin B <ulfamid
Sporotrichum schene@ii Iod Amfotericin B
&etoconaol
Dermatofi'i 2ri!eoful7in Y
1 2 3
20
vor utiliza numai n infectii severe si daca
alte medicamente, mai bine suportate, nu snt
eficace. Aceste medicamente snt: streptomicina
(P), kanamicina (P), gentamicina (P).
vancomicina (P), cloramfenicol, polimixina B
(P), cicloserina, amfotericina B.
!uo!tance "i7el !an,uin Difuiune ?n
'e!uturi
"i7el ?n
l.c.r.
*ichid
pleural
*ichid
peritoneal
Concentrare !ub form acti7
Dup
admin.
oral
Dup admm.
paren teral
Bil @ Mrin
8 > 0 i 4 3 V Q 8 ;
W)W)W)
W)W)
W)W)
[ [
W)W)
W) [
[
[ [
[ W)
W)W)
[ [
[ [
[ [
[ [ W)
W) W)W)
W)W)W)
W) W)W)
[ W)
W_ W)
W) W)
B
W)W) W) W)
W) W) W)W)
W)W) W)W)
Tabelu
l 3
Absorbtia si
difuziunea AB si CT
(dupa Lang9 1973 si
Angelescu, 1976)
Beniipenicilin Y [ [ [ [[
-eno#imetil) Z@) )@) Y [[
penicilin [[
$eticilin
)))
[
(#acilin [ [ [ [[
Ampicilina [ [ [ [ )fX )f[
Carbenicilin [P[ [ [ [ [ [
(indanil) [[
Cefalotin [
:
[ )f) [ [
9ritromicin [ [ WX [ [ [ Cb [[
"o7obiocin [ [ [ [ [ [[
<treptomicin B [ [ [ [ [ `
&anamicin B [ [ [
2entamicin B )h [ [ [
Polimi#in B B [ [ [ `
Coli!tin B [ [ I[P )r
Tetraciclin )f [ HY8Yh [ [
Cloramfenicol [ [ [ [ [ [ [
*incomicin [ [
Ac. nalidi#ic B
%%iitrofurantoin [ [ B
-uraolidon B B
)^ulfamide cla!ice ) [ [ W)W)
!ulfamide retard [ W)W)
(otrimo#aol [ [ [ W)W)
aifampicin [ [ __ [ [
22
W) W)W) W)W) W)W)
W) W)W) W) [ W)
[ W)W) [ W) [ [
W) W)W) W)W) W) W)
[ W) [ W) [ W) W) [ W) W)
W_ W)W) [ [ W)W)
W) W)W) W)W) WC W)
W) [ W) W) W) W)W)W)
B [ W) W)W) WZ )@)
WC W)W) W)W) W)W)
W) [ Wr W)
B [ [ W)
B W) W) W)
[ [ W) W)W)
W)
+ +
W)W) W)W)W)
[ W)W) W)W) [
W) [ [ W)W) W)W)W)
B B B
____:
B B W)
B B B B
W)W)W) W)W) W) W) W)
W) W) W)W) W) W) W)
W)W)W) W)W) W)W) [
W) W)W) W) Wb W)W) [
foarte importante, de cunoscut si de realizat,
concentratiile optime la locul infeciei si timpul de
mentinere a acestora.
#iotransformArile snt diferite, ca si cai metabolice
si produsii realizati, unii cu activitate
farmacodinamica.
$liminarea este importanta de cunoscut din cel putin
patru puncte de vedere: a) cAile e eliminare9 fie pentru a
aprecia viteza eliminarii CT si AB, dependenta de
nivelul functional al organului excretor, fie
pentru actiune antiinfectioasa la locul de
eliminare; b) forma e eliminare (activa antiinfectios sau
inactiva); c) viteza eliminarii (pentru reglarea in-
tervalului dintre doze), d) pH-ul lichidelor
excretate, cunoscnd ca activitatea antiinfectioasa
a diferitelor CT si AB este mult influentata de
acest parametru (tabelul 4).
Tabelul 4
1.3. BAZE FARMACODINAMICE
1.3.1. SPECTRUL DE ACTIVITATE
Actiunea CT si AB asupra agentilor patogeni se
caracterizeaza prin specificitate si selectivitate,
exercitndu-se asupra unui numar definit de specii.
De aceea pentru cunoasterea acestor substante este
necesar a te preciza spectrul de activitate adica
tipurile de microorganisme asupra carora au efecte
inhibitoare. Spectrul de activitate este
caracteristic fiecarei substante si este limitat
(ngust) pentru unele, larg pentru altele (tabelul
1). In general, bacteriile grampozitive snt mai
sensibile la actiunea CT si AB dect cele
gramnegative. Bacilul tuberculos, ciupercile,
virusurile, protozoarele snt sensibile la un numar
mic de substante. Microorganismele cu un echipament
enzimatic redus (ex. piocianicul) sau iara enzime
Valorile de pH care asigura eficacitatea maxima
pentru AB si CT curente
(Lang, 1973)
Penicilin 3+BY3+4 Polimi#in 3+4YV+4
2rupul ampicilinei 4+4Y3+B Tetraciclin 4+4YV+0
Carbenicilin 3+BYQ+B Cloramfenicol >+BY;+B
Cefaloridin V+4YQ+4 9ritromicin Q+BYQ+4
Cefalotin 3+4 *incomicin Q+BYQ+4
<treptomicin V+4YQ+B Rifampicin 4+4YQ+B
&anamicin/ V+3YQ+B " itrof ur antoin 4+4Y3+B
"eomicin V+3YQ+B Ac. nalidi#ic 4+BY3+B
2entamicin V+Q <ulfamide 4+4YV+4
proprii (ex. virusurile) snt mai putin
susceptibile la actiunea CT si AB. Sensibilitatea
unui microorganism la un CT sau AB se exprima prin
concentratia minima inhibitoare (CMI) si
concentratia minima bactericida (CMB). CT si AB nu
actioneaza asupra toxinelor microorganismelor.
1.3.2. ACTIUNI ASUPRA MACROORGANISMULUI
Cele mai multe AB nu au efecte farmacodinamice
evidente asupra macroorganismului, la doze
terapeutice. Desi ele nu influenteaza direct
formarea anticorpilor, claca snt administrate
precoce n bolile infectioase, pot diminua starea
de imunitate prin scurtarea timpului de contact
dinti e antigenul microbian si macroorganism. De
aceea uneori pot aparea recaderi si recidive.
Pentru a evita acest neajuns, n unele infectii
(ex. n febra tifoida) AB se asociaza cu
imunoterapia specifica.
1.3.3. MOD DE ACTIUNE
CT si AB pot actiona bacteriostatic si/sau
bactericid. Actiunea bac- teriostatica se poate
manifesta zile si saptamni fara ca
microorganismele sa moara, fiind posibila reluarea
functiilor celulare dupa ncetarea efectului AB.
Efectul ,in vivo al CT si AB, administrate n doze
bacterio- statice, este de multe ori mai mare dect
cel observat in vitro pentru concentratii
corespunzatoare. Aceasta se datoreste interventiei
mecanismelor de aparare ale organismului. Unele
substante snt bactericide la concentratii mai
mari. Modul de actiune mai depinde si de
microorganism, pH, timpul de contact etc. In
functie de modul de actiune se disting 4 grupe de
AB.
0rupul ,9 bactericide, partial si n faza de repaus:
streptomicina, neo- micina, kanamicina,
gentamieina, paromomicina, sisomicina, netilmicina,
tobramicina, dibekacina, amikacina, pentisomicina,
propikacina, poli- mixine.
0rupul +9 bactericide numai n faza de multiplicare:
peniciline, cefa- losporine, tienamicina,
bacitracina, vancomicina, ristocetina, rifamicina.
0rupul B9 bacteriostatice, n concentratii mari
bactericide: cloram- fenicol, tiamfenicol,
tetracieline, eritromicina, oleandomicina, spirami-
cina, rosaramicina, lincomicina, clindamicina,
novobioeina.
0rupul 49 exclusiv bacteriostatice: cicloserina,
capreomicina, viomi- c'ina.
1.3.4. MECANISM DE ACTIUNE
CT si AB pot actiona: a) La nivelul peretelui
celulei bacteriene (care are rol n protectia fata
de variatiile osmotice din mediu si n multipli-
care) inhibnd biosinteza substantelor din
structura peretelui. Astfel actioneaza
penicilinele, cefalosporinele, bacitracina,
cicloserina, ristocetina, vancomicina, teicoplanin.
Ele snt active numai n faza de multiplicare a
germenilor, b) La nivelul membranei citoplasmatice
(care intervine n reglarea permeabilitatii celulei
si n sinteza proteinelor) producnd inhibitia
functiilor ei. Astfel actioneaza polimixina,
nitrofuranii, amfoteri- cina B, nistatina,
colistina, imidazolii. Snt mai active n faza de
multiplicare dar actioneaza si n cea de repaus, e)
Asupra proceselor metabolice intracitoplasmatice,
prin doua mecanisme: i. inhibarea sintezei
proteice (ex. AB cu spectrul larg, aminoglucozide,
eritromicina, lincomi- cina); snt mai active n
faza de multiplicare dar au efecte si n faza de
repaus; ii. antagonism competitiv, inhibnd
sinteza acizilor nucleici (ex. sulfamide,
trimetoprim, ac. nalidixic, novobiocina); snt
active numai in faza de multiplicare a germenilor.
1.3.5. REZISTENTA LA CT Sl AB
/ Notiunea exprima capacitatea microorganismelor
de a se mentine n / stare activa si de a se
multiplica n prezenta concentratiilor de
substante 6 realizate n snge sau n tesuturi.
Mecanismele instalarii rezistentei snt: a)
producerea de enzime care modifica substanta
antimicrobiana (ex. beta- lactamaza); b)
modificarea permeabilitatii microorganismului
pentru medicament (ex. pentru tetracicline,
aminoglicozide); c) dezvoltarea unei structuri-
tinta alterate, pentru medicament (ex. receptor
alterat pe ribo- zomul bacterian la
microorganismele rezistente la eritromicina); d)
dezvoltarea unei cai metabolice care ocoleste
reactia inhibata de medicament (ex. sulfamide);
e) dezvoltarea unei enzime active pentru
metabolismul bacteriei dar mai putin sensibila la
medicament (ex. sulfamide). Originea rezistentei
poate fi negenetica si genetica. Cea negenetica
cuprinde starea metabolica inactiva
(nemultiplicare, ex. forme ,persistente ale mi-
cobacteriilor) si pierderea structurii tinta
pentru medicament la unele generatii de
microorganisme (ex. trecerea n forme L,
protoplasti, rezistente la beta-lactamine).
Originea genetica a rezistentei se ntlneste
frecvent. Ea poate fi cromozomiala si
extracromozomiala. Prima apare prin mutatie
spontana, o modificare n structura receptorului
pentru medicament (ex. pentru streptomicina).
Rezistenta extracromozomiala este legata de
plasmide, elemente genetice extraeromozomiale.
Factorii R snt
o clasa de plasmide purtatoare de gene pentru
rezistenta la substante antimicrobiene. Aceste
gene controleaza formarea enzimelor care distrug:
antibioticele (ex. beta-lactamaze). Plasmidele
pot fi transferate prin trans- ductie (includerea
ntr-un virus care le transfera la alta
bacterie), prins, trecerea de la o celula
bacteriana la alta, prin conjugare baeteriana,
prin. translocare.
1ezistena CncruciDatA consta n scaderea sensibilitatii
unor microorganisme la actiunea unui CT sau AB cu
care nu au venit n contact, dar / care este
nrudit cu o alta substanta, la care germenii
respectivi au deve-
;
nit rezistenti.
' /nstalarea rezistenei este influentata defactori
dependenti de:
a) substanta (instalare rapida la streptomicina,
kanamicina, gentami- cina, neomicina,
eritromicina, lincomicina, clindamicina,
rifampicina, acick nalidixic; lenta la
peniciline, cefalosporine, bacitracine,
polimixine, sulfamide, trimetoprim; medie la
nitrofurani, cloramfenicol, tetracicline);
b) microorganisme (tot mai multe tulpini de
stafilococ, gonococ, streptococ viridans devin
rezistente, n timp ce streptococul hemolitic,
menin gococul, bacilul tific, nu si-au modificat
sensibilitatea);
, c) localizarea focarului.
= Masuri pentru prevenireainstalariirezistentei, a)
pre!crierea CT 5it
AB numai cu indicatii precise; b) alegerea, cnd
este posibil, pe baza anti biogramei; c)
evitarea AB la care rezistenta se instaleaza
repede; d) doze- de atac eficiente la nivelul
focarului infectios; e) doze de ntretinere su-
ficiente pentru mentinerea concentratiilor
eficace; f) administrarea ls& intervale de timp
bine calculate, potrivit parametrilor
farmacocinetici; g) durata tratamentului bine
orientata; h) ori de cte ori este necesar si'
| posibil se va realiza potentarea efectelor CT si
AB, prin asocieri ntre?
| aceste substante sau asocierea lor cu alte tipuri
de medicamente.
1.3.6. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR Sl
CHIMIOTERAPICELOR
A. Antibiotice
a) #eta-lactamine (peniciline,
cefalosporine/cefamicine, peneme, peni- cilinat
sulfone, monobactame);
b) *lte anti'iotice cu spectru e tip penicilinic. i) $a c r o l i d e (eri-
tromicina, triacetiloleandomicina, spiramicina).
ii) * i n c o mi c i n e (lincomicina, clindamicina). iii)
Diverse (pristinamicina).
c) *minoglucozie (streptomicina, ncomicina,
kanamicina, gentami- cina, tobramicina,
paromomicina).
d) *# cu spectru larg (tetracicline, cloramfenicol).
e) Grupul rifampicinei.
f) *# polipeptiice (polimixina B, colistina).
,) AB cu structuri iverse (novobiocina, acid fusidic,
vancomicina, ristocetina, fosfomicina, puromicina).
B. Chimioterapice. a) Sulfamie anti'acteriene. b)
Diaminopirimiine ttrimetoprim). c) Chinolone. d) Derivati de
nitrofuran. e) Derivati de chi- nolinA. f) Derivati de imiazol.
g) Derivati de formalehiA. h) *lte structuri (ac. mandelic,
terizidona, dapsona, mesalazina).
1.4. BAZE FARMACOTOXICOLOGICE
Observatia ,nici un medicament nu este lipsit de
efecte adverse este valabila si la CT si AB. De
aceea n toate cazurile trebuie sa se faca un
bilant ntre beneficiul terapeutic si riscul
efectelor adverse. Cea mai mare parte din acestea
snt alergice si toxice si se manifesta la nivelul
tubului digestiv si ficatului, rinichilor,
sistemului nervos si sngelui (tabelul 5).
Sngerarile imputabile AB si CT pot avea trei
cauze, a) Interferenta cu vit. K (cloramfenicol,
tetracicline, neomicina, cefamandol), mai ales la
bolnavi subalimentati sau cu alimentatie
parenterala. b) Influenta asupra plachetelor
(cloramfenicol, trimetoprim, carboxipeniciline,
ureidopenici- line). c) Interactiunea cu
anticoagulante orale (metronidazol). n insufi-
cienta renala, daca nu se ajusteaza dozele (tabelul
6), incidenta efectelor adverse este crescuta. Se
pot nregistra: efecte oto- si nefrotoxice, cu
Tabelul 5
Efectele adverse ale AB si CT (si controalele
necesare)
(Lang, 1973)
<ub!tan'ele Aler,ice
(te!te
cutanate)
Di,e!ti7e
(control
!caune)
<an,uine
(Hemo)
leuco)
,rama)
Renale
(Analia
urinii)
Hepatice
(Te!te
enima)
tice)
"euro)
to#ice
(audio)
metrie+
!en!ibi
litate)
Peniciline [ [ [ W ` ` [
(naturale+
!emi!intetice)
Cefalo!porine [ [ W `
<treptomicina [ [ [ [ [ [[
&anamicina
i
[ [ [[
Ami1acin [ [ [[
2entamicin ` [ [ [[
Tobramicina [ [ [[
Polimi#ina [ [ [ [[
Tetraciclin [ [[[ ` [ [
Cloramfenicol WC [[ [ [ [
9ritromicin WX [[ [ [
*incomicin WX [[ [ `
"itrofurani [ [ [[ [ [ [ [ [[
<ulfamide W) [ WX [[ [ [ [ [
[ [
Co)trimo#aol
[ [ [[ [
[ [ [ W)
Ac. nalidi#ic W) [ [ [ [ [
Rifampicin WX [ [ W) [
6ancomicin W)W) [
+ + + peste 5%
+ 4- ntre 15% + sub 1%
posibile
aminoglucozide si vancomicina; efecte neurotoxice
cu benzilpenicilina (doze mari), polimixina E,
nitrofurani; nefrotoxicitate cu polimixina B,
colistina, cefaloridina, meticilina;
hepatotoxicitate cu sulfamide, tetracicline,
estolat de eritromicina, oleandomicina; efecte
toxice hematiee cu cloramfenicol, sulfamide.
1.5. FARMACOTERAPIE
In administrarea AB si CT snt valabile
principiile farmacoterapice generale cu unele
aspecte particulare.
1.5.1. ALEGEREA MEDICAMENTELOR
In unele infectii acute si cronice, pentru
alegerea AB sau CT, este utila, uneori obligatorie,
efectuarea identificarii agentului patogen prin
cultura si/sau testarea sensibilitatii. n unele
infectii acute cu evolutie grava (meningite,
septicemii, pneumonie etc.) adesea nu se poate
astepta rezultatul testarilor de laborator.
Antibioterapia se instituie pe baza c- torva
indicatii: date furnizate de ncercarea de
identificare a agentului patogen sau de colorarea
gram efectuata pe sputa, urina, exsudat din plagi,
l.e.r.; tabloul clinic; cunostinte privind
sensibilitatea la AB sau CT a agentilor patogeni
curent ntlniti n mediul unde a aparut infectia
respectiva (spital etc.); date din literatura
privind frecventa localizarii infectiilor acute
produse de diferiti agenti patogeni. In principiu,
n tratamentul unei infectii se obtin rezultate
optime cu un AB sau CT sau cu
o asociere. Acestea snt denumite n mod curent
meicamente e elec- ie (de primA alegere). In cazurile care nu
beneficiaza de astfel de medicamente sau care nu le
suporta, se recurge la meicamente e Cnlocuire 5alternative). In
aceste cazuri exista o ordine de preferinta. n
tabelul 2 snt indicate medicamentele de electie si
alternativele, pentru principalele infectii.
n prescrierea unui tratament antimierobian se va
face alegerea ntre substantele bactericide si cele
bacteriostatice. Bactericidele se indica n:
a) infectii cu evolutie subacuta, cnd mecanismele de
aparare fiziologice
Tabelul 6
Posologia antibioticelor si chimioterapieelor (doze/24 ore)
(Goodman, Gilman, 1975; Medical Letter, 1986; Lang, 1973)
<ub!tan'a Cale de
admini!trare
Adult Copil <u,ar Inter7ale ?ntre prie (ore) ?n func'ie de
clearance)ul creatininei (ml=min)
Doe Inter7al
Intre
prie
(ore)
(m, !au u=1,) (m, !au u=1,)
Doe Inter
7al
?ntre
prie
(ore)
P?n la 8
!ptm?n
8YW !ptm?ni
QBY4B 4BY8B !ub 8B
Doe Inter
7al
?ntre
prie
(ore)
Doe Inter
7al
Intre
prie
(ore)
8 > 0 4 4 3 V 0 ; 8B 88 8> 80
Amfotericin B i.7.
(perfuie)
B+>4Y8
m,=1,
c. cap.
8>.Q.
B+>4Y8 Y B+8Y8 Y B+8Y8 Y >W >W >WY03
Ampicilin oral i.m.+ i.7. >YW , >Y
8> ,
3
3
4BY8BB
8BBY>BB
3
3
4B%Y8BB 8> 8BBY>BB Q Q Q 8>
Ac. nalidi#ic oral >YW , 3 3B 3 >BY 03 3 >BY 03 3 3 "u "u
Carbenicilin oral (?ndanil)
i.7.+ i.m.
8+4Y0 ,
>BYWB% %
3
3
4BY 34
8BBY4BB
3
3
0BB Q WBB 3 3 >YW , la 3
ore
> , la 8>
ore
Cefalotin i.7.+ i.m. >Y8> , WY3 3BY8BB WY3 WB 8> 3B Q 3 Q 8>
Cefale#in oral 8YW , 3 >4Y 4B 3 "u Y "u Y 3 QY8> >8YW0
Cefaolin i.7.+ i.m. 8YW , 3 >4Y 4B 3 "u Y "u Y 8> V m,=1, ia
8> ore
4 m,=1,
la >W
ore
Clindamicin oral
i.m.
B+3Y8+Q ,
8Y0 ,
3
3
8BY >4
8BY WB
3
3
Y Y Y Y 3 3 Y
Cloram?enicol oral
i.7.
0BY4B
m,=1,
0BY8BB
m,=1,
3
3
4B
4BY8BB
3
3
>4 3 4B 3 3 3 3
1 > B E 5 3 V Q 9 c io n i
12
13
Clo#acilin oral
i.m.
>YW , 3 4BY8BB 3 NU Y "u
Y
Q Q 8>
Coli!tin i.m.
oral
4BY8BB
BBB u=1,
8BBY84B
BBB u=1,
QY8>
Q
>4B BBB
u=1,
Q
Y
Y
Y
>W 03Y3B 3BY;>
Do#iciclin oral 8BBY>BB
m,
>W >YW >W >YW >W >YW >W >W >W >W
9fitard i.m. B+WY>
milioane u.
QY8> 4BY3B mii
u.
8> Nu
Y
Nu
Y
QY8> QY8> QY8>
9ritromicin oral
i.7.
8Y> , 8Y
W ,
3
3
0BY4B
>BY4B
3
3
WBYQB 3 WB 3 3 Q 8>
-lucitoin oral 4BY8BB
m,=1,
3 4BY84B 3 Nu
Y
Nu
Y
8> 8>Y>W Nu
2entamicin i.m.+ i.7. 0Y4
m,=1,
Q 0%Y4 Q 3 8> V+4 Q 8> 8>Y03 WQYV>
2ri!eo?ul7in oral B+4Y8
m,=1,
3Y>W 8B 3Y8> "u
Y
"u Y 3Y>W 3Y>W 3Y>W
&anamicin oral 0Y4 3 4B WY3
_ KM _
i.m.+ i.7. 84 m,=1, QY8> 84 QY8> 84 8> 84 QY8> >W >WYV> V>Y;3
*incomicin oral
i.m.
8+4Y> ,
B+;Y0 ,
3YQ
Q
0BY3B
>BYWB
3YQ
Q
"u
Y
"u Y Q QY8> 8>
$eten amin oral >YW , 3 V4 3 "u

"u
__
3 "u "u
$e,acilin i.m. 8 milion 8Y0 ile 8 milion
(total)
8Y0
ile
Y
Y
Y Y
8Y0 ile
Y Y
$etaciclin oral B+3Y8+> , 8> 4Y84 8>

____
_.
__
8>
__
.
$oldamin i.m. B+3Y>+W
milioane u.
8
VY8W ile 3B BBB VY8W "u
Y
"u

VY8W
Y F
8 A >
I
3 W
8
5
3
7
0
; 8B
ll
8> 80
"itrofuranto)
in
oral >BBYWBB m, 3 4YV 3 "u Y "u Y
3
"u "u
"o7obiocin oral >YW g WY3 >BY4B WY3 Y
__ __ __
Y Y
__
"eo#aol oral WY3 , W 8BBY>BB W "u Z "u Y W Y Y
(#acilin oral i.m.+
i.7.
>Fi g >Y
8> ,
3
WY3
4BY8BB
8BBY0BB
3
WY3
4BY8BB 8> 8BBY
>BB
3
Q Q
8>
Penicilina 2 (benii
penicilina)
i.m. 8+>Y>W
milioane
WY8> >4 BBBY
>4B GGGu
WY8>
50 oootl.
8> 4B BBB
Q
"u !e modific
Penicilina 6 oral 8+3Y0+>
milioane
3 >4 BBBY
>4B BBB M.
3 Y Y Y Y 3
Q
8>
Polimi#in B i.m. 8+4Y>+4
m,=1,
Q
8+4Y>+4
Q
"u ) "M ZZ "u "u "u
Rifampicin oral B+3YB+; ,
B+;Y8+> ,
8>
>#=!p)
tm?n
(tbc)
8BY>B 8> 8BY>B 8> 8B 8> 8> ~ Y
Rolitetra)
ciclin
i.m. >4B m, 8>Y>W 8BY84 8>Y8W "u Y "u Y Y Y Y
<treptomicin i.m. 8Y> g 8> >B 8> "u "u
__
>W >WYV> V>Y;3
<ulfafenaol oral > ,
(iua 8Y0) 8 ,
(iua W)
8> 4BYVB 8> 4B 8> 8>
<ulfametin oral 8Y8+4 ,
(iua 8)
B+4 , urm.
>W >B >W
---
>W
Tetraciclin oral 8Y> , 3 >BYWB 3 "u "u "u "u "u
Co)trimo#aol oral WY3
cnmpr.
8> > compr. 8> "u 8=>Y8
compr.
8> > compr. la
>W ore
"u "u
32
nu au timpul necesar intrarii n actiune; b)
infectii cu evolutie deosebita (ex. endocardita
lenta) sau asimptomatice, la organisme deficitare
n privinta capacitatii de aparare; c) la bolnavi
avnd mecanismele imunitare deficiente, ca urmare
a unor tratamente cu corticosteroizi,
antimitotice, radioterapie; d) la bolnavi cu
organisme debilitate (batrni, nou-nascuti,
prematuri, infectii cronice). Bacteriostaticele
si gasesc utilitatea n infectii usoare sau
medii, la organisme cu capacitate de aparare
normala.
1.5.2. DOZELE (tabelul 6)
Alegerea dozelor de AB si CT trebuie sa se faca
lund n considerare localizarea infectiei (a se
vedea tabelul 2), agentul patogen cunoscut sau
presupus si sensibilitatea acestuia la
antimicrobiene (tabelul 1 si eventual
antibiograma), reactiile adverse cunoscute ale
medicamentelor vizate (tabelul 5), particularitati
fiziologice si patologice ale bolnavului tratat
(ex. insuficienta renala, insuficienta hepatica
etc.). Este imperios necesar sa se evite dozele
prea mici, intervalele neregulate si prescrierea
la ntmplare.
1.5.3. LOCALIZAREA INFECTIEI
Pentru asigurarea eficientei terapeutice a unei
substante antimicrobiene, cunoscuta ca fiind
activa contra unui agent patogen, este necesara
realizarea concentratiei utile n focarul
infectios. Atentie deosebita trebuie acordata
localizarilor meningeale si urinare, cunoscnd ca
unele antimicrobiene nu traverseaza n suficienta
masura bariera hematoencefalica sau nu se
concentreaza n urina, n forma activa. In
meningite se pot atinge nivele terapeutice n
l.c.r. cu benzilpenicilina si ampicilina admi-
nistrate parenteral n doze mari, suportate de
organism, Aminoglucozidele, greu difuzibile si mai
toxice, nu pot fi administrate parenteral n doze
mari, fiind necesara introducerea intrarahidiana.
In infectiile urinare se folosesc cu bune
rezultate nitrofurantoina, ac. nalidixic,
metenamina, care realizeaza nivele sanguine mici,
ineficace, dar care se concentreaza n urina n
forma activa. Ampicilina se elimina renal n
concentratii mari, putnd fi eficace n unele
33
infectii urinare, chiar daca antibiograma, reali-
zata cu concentratii mai mici de AB, nu o indica
activa.
1.5.4. INFLUENTA pH-ULUI
Eficacitatea AB si CT este influentata, printre
alti factori, de pil. Cnd valorile acestuia snt
nepotrivite cu caracteristicile fizico-chimice ale
substantelor antibacteriene, snt necesare doze
mai mari din AB si CT, care sa asigure nivele de 4
832 de ori mai mari dect n cazul cnd pH-ul
are valoare optima. n tabelul 4 snt indicate
valorile de pH care asigura eficacitate maxima
pentru AB si CT curente.
1.5:5. INSUFICIENTA RENALA
Se stie ca unele substante antimicrobiene se
elimina renal, nebiotrans- formate. Aceste
substante, administrate n doze obisnuite la
bolnavi cu
insuficienta renala, realizeaza concentratii
serice si tisulare mari, responsabile adesea de
efecte adverse. Pentru evitarea acestora este
obligatorie ajustarea dozelor si/sau a
intervalului dintre prize, n functie de gradul
de insuficienta renala. Nivelul functional renal
se estimeaza curent prin determinarea clearance-
ului creatininei, desi el are o valoare
orientativa ielativa. n unele cazuri este mai
bine sa se faca masurarea nivelelor sanguine ale
substantelor antimicrobiene. n tabelul 6 snt
indicate dozele de AB si CT, ajustate n functie
de gradul de insuficienta renala. Valoarea
functiei renale poate fi estimata si dupa
concentratia creatininei serice (tabelul 7).
1.5.6. MOD DE ADMINISTRARE
Calea de administrare si forma farmaceutica
Tabelul 7
Valorile functiei renale estimate dupa
concentratia creatininei serice
(Lang, 1973)
Creatinina !eric (m,d) -unc'ia renal 5. din 7aloarea normal)
H8+0 N4B
8+0Y>+4 >4Y4B
>+4Y8B 8BY>4
N8B.B H8B
34
recomandate snt conditionate de localizarea
infectiei si forma clinica, particularitatile
far- macocinetice ale substantei antimicrobiene,
starea fiziologica si patologica a bolnavului
tratat. n cazul administrarii i.v. a AB, n
injectii obisnuite sau n perfuzii, se va acorda
atentie deosebita incompatibilitati- lor care pot
aparea la asocierea, n aceeasi seringa sau n
flaconul de perfuzie, cu alte medicamente.
Incompatibilitatile curent ntlnite snt indi-
cate la fiecare substanta.
1.5.7. AB i.v. Sl NCRCAREA CU SODIU
Problema este valabila pentru beta-lactamine.
Aportul sodat difera dupa produse fiind cuprins
ntre 1,36,4 mEq/g antibiotic.
1.5.8. DURATA TRATAMENTULUI
In stabilirea duratei tratamentului cu
substante antimicrobiene trebuie avut n vedere
ca tratamente prea scurte pot fi urmate de
reluarea evolutiei infectiei iar cele prea lungi
pot determina reactii adverse, su- prainfectii,
dezvoltarea rezistentei agentului patogen. In
principiu, tratamentul trebuie sa dureze pna la
disparitia semnelor infectiei (ex. febra,
ieucocitoza) pentru cteva zile.
1.5.9.ANTIBIOTERAPIA N SARCIN
Indicatii utile snt date n tabelul ,,.+G. Cn ce
priveste perioada de lac- tatie, se vor evita
tetraciclina, streptomicina, cicloserina,
trimetoprim, pi- rimetamina, metronidazol.
35
1.5.10. ANTIBIOTERAPIA LA NOU-NASCUTI Sl
PREMATURI
Se recomanda n mod curent (Lang, 1973)
benzilpenicilina, fenoxime- tilpenicilina,
oxacilina, ampicilina, carbenicilina,
cefalosporine, eritromi- cina, lincomicina,
clindamicina. Cu precautii si numai n indicatii
deosebite procainbenzilpenicilina, gentamicina,
kanamicina, nistatina, polimixi- nele,
streptomicina. Snt contraindicate izoniazida,
ac. na'lidixic, novobio- cina, PAS, sulfamide.
Dozele snt indicate n tabelul 6. Ele pot fi
calculate si dupa indicatiile din tabelul 8.
Tabelul 8
Calcularea dozelor de AB si CT la copil, n
functie de doza adultului
(Lang, 1973)
1.5.11.ASOCIEREA AB Sl CT
In principiu asocierile nu snt justificate
dect n infectii grave. Se recurge la asocieri
pentru a realiza largirea spectrului de
activitate (n infectii mixte), ntrzierea
instalarii rezistentei, potentarea efectelor
anti- bacteriene. Pentru asigurarea eficientei
asocierilor dozele vor fi aceleasi ca si n cazul
monoterapiei, se aleg substante cu aceleasi
particularitati farmacocinetice, se evita
substantele care prezinta rezistenta ncrucisata.
Indicatiile asocierilor snt redate n tabelul 9.
Tinnd seama de cele
W grupe de AB n functie de efectul
bacteriostatic si/sau bactericid (vezi
Tabelul 9
Indicatiile asocierilor de AB
(ngelescu, 1976)
Y Tratament initial de ,acoperire
bacteriologica, n infectii acute f. severe
(numai pna la izolarea germenului patogen).
Septicemii, endocardite bacteriene, bronho-
pneumonii grave, empieme, peritonite si
pelviperitonite acute, otomastoidita acuta,
meningite otogene etc. Penicilina G +
6lr!ta copilului Propor'ia din doa adultului
0
8
luni 8=3
3 luni 8=4
8 an 8=W
0 ani 8=0
3Y; ani
8=>
8B%Y8>6> ani >=0%
.36
oxacilina+gentamicina. Cefalotiia+ gentamicina.
Y Tratamentul infectiilor severe, cu etiologie
mixta (23 germeni asociati). Aceleasi situatii
si AB ca mai sus. Dupa izolarea germenilor si
antibiograma se reconsidera terapia.
Y Obtinerea unui efect bactericid nalt, pentru
sterilizarea focarelor greu accesibile si
mpiedicarea selectarii de mutante rezistente.
Tbc: HIN+RMP + EMB. Endocardite: Penicilina G+
STR 5Str. virians). Ampicilina+gentamicina (enterococ).
Oxaeilina+gentamicina (stafilococ auriu).
Y Vindecarea si sterilizarea n boli
transmisibile grave sau cronicizate siu cu
potential de cronicizare. Pesta, morva,
tularemie, bruceloza: tetraciclina + sirepto-
micina + cotrimoxazol. Dizenterie cronica:
neomicina + furazolidona oral.
Y Tratamentul infectiilor determinate de
germeni cu sensibilitate variabila. Infectii
stafilococice severe. Penicilina G+oxacilina.
Tbc: ,triplu atac, infectii urinare cu
gramnegativi de spital: gentamicina
(cefalotina, colistina) + cotrin oxazol.
Y Prevenirea micozelor postantibiotice. n
tratamente cu AB cu spectru larg: tetraciclina
(ampicilina)+nistatina.
3 Farmaeoterapie practic !oi. ". 37
Di
fof
e/i
tir
s
BACT9PI(<TAT=Cf
Adifie \
5uif3miif
e
. I
#*CT$1/C/Di
B=termen
]3 bSu/famt/e
$MX
T (Commo$eif=)
B0
cap. 1.3.3.), exista urmatoarele reguli ale
asocierii AB (Rainer, 1982). Substantele din
grupele 1, 2, 4 asociate ntre ele nu dezvolta
antagonism. Asocierea AB din grupul 1 cu grupurile
2, 3, 4 produce rar antagonism. De obicei
predomina substanta bactericida. Asocierea AB din
grupul 2 cu grupul 3 determina dominanta actiunii
bacteriostatice (a substantei din grupul 3); este
posibil un antagonism. Asocierea grupului 2 cu 4
determina actiunea dominanta a substantei
bactericide. Asocierea grupului 3 cu 4 determina
rar antagonism. Un ndrumator util este schema
Lang (1973), indicata n fig. 1. De asemenea,
pentru practica terapeutica pot
A
S/rep/cmc
m
tiu i
l
der/fem/cr/ii
b
| /Veomwms |
!
Po//m/x/
m 3
2erna 68 0
2eHrHcH3mt 4
,)B 53?IcH33m
HJ53H2e *mpHcHHm
CsrKeHr3c33$HrI
CffeHarpKr8ff
D)
Ad
tf
/e
-
Po
fe
/r
te
re
.38
=g$ie
BAcrmosm/e
f
L
Te/Tic/c/we %i
C/ffrjm
femci?/
j_______
i
r//rm/cm
=ht= a
Fig. 1. Asocierea AB si CT (Lang, 1973,
modificata).
fi utile unele asocieri de antibiotice,
recomandate de Lang (1973) si redate n tabelul
10. n afara de asocierea AB si CT ntre ele,
cunoscnd rolul important al capacitatii de
aparare a organismului n vindecarea unei
infectii, ori de cte ori este necesar,
substantele antimicrobiene vor fi asociate cu
mijloace de stimulare a acesteia.
3 Farmaeoterapie practic !oi. ". 39
B* 40
#$ocieri %e #B &i '( (*an,+ 8;V0) Ta'elul ,G
<ub!tan'e Doe 5l mod de admini!trare Indica'ii
Benilpenicilin
(#acilin
>.8B mii. ?n perfuie rapid)
>.8Y>%YW , ?n in@. i.7+
prealabil
2ermeni ,rampoiti7i
(!tafilococ)
Benilpenicilin
Ampicilin
>.8B mii. ?n perfuie ra) pid[
>.8Y>YW , ?n in@. i.7.
prealabil
2ermeni ,ramne,ati7i
(enterobacterii)
Benilpenicilin &anamicin !au
2entamicin
>.8B mii. ?n perfuie ra) pid[
>.B+00B+4 , i.m.
>.WB m, i.m.
Infec'ii ,ra7e cu ,ermeni
,rampoiti7i !au ne,ati7i
Ampicilin
2entamicin
>.8L+W , i.7.[ 2*+,-,
m, i.m.
2ermeni ,ramne,ati7i
Ampicilin
(#acilin
>.8Y>YW , i.7.[ >.8Y>W ,
i.7.
2ermeni de natur necuno!cut
Cefaloridin !au Cefalotin !au
Cefale#in 2entamicin !au
&anamicin
>.> , i.m. >Y0.W , i.7. 0.8 , per
o![ >.WB m, i.7. >.B+4 , i.m.
2ermeni de natur necuno!cut
Penicilin
<treptomicin
84 mil.[ >.B+4 , Infec'ii de ,ra7itate medie cu
,ermeni !en!ibili la cele > AB
Tetraciclin
9ritromicin
8 ,=i per o![ 8 ,=i per o! Infec'ii de ,ra7itate medie !au
dup un trat. contra ,ermenilor
,rampoiti7i
Co)trimo#aol >.> compr.=i Inf. ci. re!piratorii+ urinare+
!almoneloe
Carbenicilin 2entamicin !au
Polimi#in B
2*15 ,[ 2*+, m, 2*5, m, Inf. !e7ere cu 2seuomonas9 coli9
2roteus
Carbenicilin
(#acilin
2entamicin
>.84 !au 0.8B , [ >Y0.8Y> ,
i.7.[ >.WB m, i.m.
<epticemie ?n in!uficien'a
mieloid
Tetraciclin
2entamicin
8 ,=i)f) -, m. 2ermeni ,ramne,ati7i.
A!ocierea neobi5nuit dar
utiliabil e#cep'ional
Cloramfenicol
&anamicin
8+4Y> ,=i B+33Y8 , i.m.
41
1.5.12.ANTIBIOTERAPIA LOCAL
Se folosesc substante care se prescriu rar sau
nu se administreaza deloc pe cale orala sau
parenterala, au capacitate alergizanta redusa,
snt bine suportate de tesuturi, actioneaza
bactericid, dezvolta rar rezistenta, au spectru de
actiune cit mai larg, nu se absorb n circulatia
generala, snt stabile pe plagi. Se prescriu
curent bacitracina, asociata de obicei cu
neomicina si polimixina, tirotrieina,
pristinamicina. Desi genta- micina este prescrisa
local, multi autori considera ca ar trebui sa se
renunte la ea, ntruct este foarte utila pentru
efecte sistemice si are potential alergizant dupa
aplicatii locale repetate. Antibioterapia locala
se recomanda n (Lang, 1973): a) infectii cutanate
superficiale, dermatoze in~ fectioase, piodermite,
impetigo, rani infectate, arsuri; b) ca aerosoli
n infectiile bacteriene ale cailor respiratorii
superioare, bronsite. Particulele de aerosoli
trebuie sa aiba 23 R*I^ C) instalatii locale,
spalatura prin dien n osteomielita, spalatura
continua a vezicii prin cateter.
1.5.13.UTILIZAREA PROFILACTIC A AB S CT
Este mult mai putin recomandabila, pe criterii
stiintifice, n comparatie cu cea curativa. Cu
toate acestea, n practica se ntlnesc numeroase
situatii de utilizare asa-zis profilactica a AB si
CT, adesea nejustificate care, nu numai ca nu aduc
beneficii dar prezinta riscuri evidente cum snt
aparitia de tulpini rezistente si de stari de
dismicrobism, sensibilizare, alte efecte adverse.
In prescrierea AB si CT ca profilactice trebuie
respectate anumite principii (Angelescu, 1976).
8. Profilaxia trebuie sa vizeze un singur agent
patogen, responsabil de producerea unei infectii
bine definite. Se practica numai la persoane care
au avut n mod cert contacte infectante.
>. Se folosesc antimicrobiene cu spectru ct mai
limitat, activ contra agentului patogen
incriminat. Se evita AB cu spectru larg. Se
prescriu asocieri de AB exclusiv n cazuri foarte
grave.
0. Profilaxia cu AB vizeaza de obicei agenti
patogeni la care rezistenta se instaleaza lent sau
deloc.
W. Administrarea profilactica a AB de regula se
face pentru scurt timp. Ea poate fi mai lunga
numai la bolnavi cu reumatism poliarticular acut,
42
n cazul tuberculozei si al malariei. Se vor
folosi doze si intervale ntre prize asemanatoare
cu cele curative.
4. Profilaxia se efectueaza individualizat.
3. La bolnavi cu viroze respiratorii,
administrarea profilactica a AB si CT se va face
numai n situatii bine justificate (sugari,
vrstnici, cardiaci, pulmonari cronici, cirotici,
diabetici).
V. Proflaxia cu AB nu se practica n cursul
corticoterapiei de scurta durata sau cu doze mici,
echivalente secretiei fiziologice.
Q. n chirurgie, profilaxia cu AB nu se
foloseste n interventiile aseptice. Este indicata
numai n cazurile grave, cnd nu se poate face un
drenaj bun, n interventii septice.
;. Profilaxia cu AB si CT nu exclude si nu
nlocuieste masurile de asepsie si antisepsie, nu
previne infectiile intraspitalicesti. Pentru acti-
vitatea practica, pe lnga respectarea
principiilor de mai sus, snt utile indicatiile
din tabelele 11 si 12, reproduse dupa Angelescu
(1976), referitoare la infectiile specifice si
suprainfectiile nespecifice.
Tabelul 11
Indicatiile profilaxiei cu AB n infectii
specifice
(Angelescu, 1976)
/nfecii streptococice. Scarlatina, angine.
Fenoximetilpenicilina, 400 000800 000 u/zi, 5
zile sau Moldamin, copil 600 000, adolescent 1 200
000 u. La contacti. Protectie f. buna. Nu la
adulti cu exsudat faringian negativ.
1einfecii streptococice. La bolnavi cu RAA, cardita sau
nefrita poststreptococice. Moldamin, dozele de mai
sus, saptamnal (luni, ani). Se practica numai la
copii si adolescenti. La adulti selectiv.
Protectie buna.
2revenirea enocaritei 'acteriene. La cardiaci valvulari supusi
amigdalectomiei sau extractiilor dentare. Benzii-
sau fenoximetilpenicilina. 3 zile nainte si 3
dupa interventie, 800 0001600 000 u/zi.
Obligatorie la orice vrsta. Rezultate bune.
Difterie. $ritromicina. 0,05 g/kg/zi, 7 zile. La contacti
(copii) nevaccinati Schick-pozi- tivi. Adulti
depistati ca purtatori recenti. Protectie buna
(uneori).
Meningococemie Di meningita meningococicA. Fenoximetilpenicilina. 800
000 u/zi, 3 zile. Contacti (copii). Adulti
depistati purtatori. Protectie sigura.
Tuse convulsivA. Eritromicina. Ca la difterie.
<e'rA tifoiA. Cloramfenicol. 0,05 g/kg/zi, 7 zile. Sau
cotrimoxazol, 2 g/zi (adult), 7 zile. Indicatii
limitate, n infectii de laborator sau contaminare
hidrica certa. Protectie slaba.
%olerA. Tetracilcina. 0,05 g/kg/zi, 4 zile. Contact
43
intim, n mediu epidemic.
2estA 5ciumA). Streptomicina 1 g/zi + tetraciclina 2
g/zi, 5 zile. Contacti. Infectii de laborator.
Protectie buna.
MorvA. Sulfadiazina 4 g/zi sau cotrimoxazol 2 'g/zi,
5 zile.
TMtanos. Benzii sau fenoximetilpenicilina, 7 zile, 1
600 000 u/zi+ATPA (0,5 ml i.m.) sau anatoxina
nativa, 0,2 ml/zi, 7 zile. In stari de soc
posttraumatic benzilpenici- lina-f ATPA+ser
antitetanic (10 000 u). Pentru plagi tetanigene,
nerezolvate chirurgical, la nevaccinati. Protectie
buna. La vaccinati, cnd asanarea chirurgicala
este buna, rapel cu ATPA fara antibiotic.
#lenoragie. Eritromicina, 2 g/zi, 3 zile. Sau
tetraciclina sau lincomicina sau cotrimoxazol.
Contacti. Protectie sigura. Nu penicilina.
Sifilis. Benzilpenicilina 1 600 000 u/zi, 14 zile.
Contacti. Observare prelungita {clinic si
Serologie) pentru confirmarea actiunii
profilactice. Protectie buna.
"rnitozA. Tetraciclina 0,05 g/kg/zi, 5 zile. Contacti.
Infectii de laborator. Protectie buna.
Tifos exantematic. Idem.
Tabelul 12
Indicatiile AB n profilaxia suprainfectiilor
nespecifice
(Angelescu, 197fi) (a se vedea si textul)
Y Viroze respiratorii, la bolnavi cu 1
onhopneumopatie cronica obstructiva. Cotri-
moxazol, 1 g/zi, 1014 zile. Doxicic.ina 0,2
g/zi. Tetraciclina 1,5 g/zi. Ampicilina oral, 1
g/zi, 7 zile. Se previn puseurile acute
bronsitice care duc la decompensare (cord
pulmonar cronic). Rezultate deseori bune.
Sulfametina este insuficienta.
Y In cursul corticoterapiei intensive sau n
cursul terapiei cu alte imunosupresive.
Penicilina G sau V, ampicilina, cefalotina,
cotrimoxazol, doze uzuale, 123' sap- tamni.
Indicatii selective, n functie de boala de baza
si starea de rezistenta individuala. Pericol de
candidoza a mucoaselor, de selectare de germeni
rezistenti de spital. Tetraciclina si
cloramfenicol contraindicate.
Y In boii de snge (leucemii, agranulocitoza,
pancitopenii etc.) de obicei supuse
corticoterapiei. Penicilina G, ampicilina,
cefalotina. Doze uzuale, 13 saptamni.
Obligator n angina ulcero-necrotica de
nsotire. In rest indicatii selective, exis-
tnd pericolele de mai sus.
Y Reducerea hiperamoniemiei n precoma si coma
hepatica. Neomicina 46 g/zi oral. Ampicilina 3
g/zi oral. Prin sonda nasogastrica n toata
durata precomei sau comei hepatice. Indicatie
utila, rezultate greu de apreciat.
Antibioticele snt recomandate frecvent, n
scop profilactic, n diferite ramuri chirurgicale,
pentru prevenirea infectarii plagii operatorii si
a bac- teriemiei. Exista unele indicatii chiar n
chirurgia ,curata, de ex. n chirurgia
cardiovasculara (aplicarea de valve) si n
44
ortopedie (nlocuirea soldului). Alte indicatii
cuprind interventiile pe tesuturi ,contaminate de
ex. pe intestin, pe aparatul biliar, histerectomia
vaginala. Al treilea grup de indicatii l
constituie interventiile n conditii deosebite, de
ex. rupturi de viscere, plagi traumatice. n
fiecare caz se va avea n vedere riscul efectelor
adverse toxice sau alergice, posibilitatea
suprainfectiilor bacteriene sau fungice (Kunin si
colab., 1977). Timpul optim de ncepere a ad-
ministrarii profilactice a AB este cu 1/21 ora
nainte de operatie, pentru a se realiza
concentratii active tisulare n timpul
interventiei (Burke, 1961). n cele mai multe
cazuri se considera suficienta admini trarea pro-
filactica pentru o durata de 24 de ore (23
prize).
In chirurgia cariovascularA9 AB pot contribui la
diminuarea riscului endocarditei cu Staphylococcus aureus9
Staph. epiermiis etc. n cazul implantarii de valve. Se
foloseste oxacilina, un gram la 4 ore, i.v. sau o
cefalosporina i.v. sau i.m., ambele timp de 24
ore. Pentru profila?ia enocaritei cu bacili gramnegativi
se adauga gentamicina 1,5 mg/kg i.m., la 8 ore. n
chirurgia vascularA este utila o cefalosporina. n ortopeie9
profilaxia infectiilor stafilococice se realizeaza
cu oxacilina sau o cefalosporina, ca n chirurgica
cardiovasculara. n chirurgia intestinului s-a recomandat
profilaxia preoperatorie cu AB pe cale orala,
neomicina si eritromicina. Efecte bune se obtm si
cu administrarea parenterala. Se foloseste o
cefalosporina sau ampicilina 1 g la 4 ore i.v.
asociata cu gen- tamicina 1,5 mg/kg la 8 ore i.m.
n ambele scheme tratamentul dureaza 24 de ore si
este activ fata de enterobacteriacee, anaerobi,
streptococi din grupul D. Nu exista un acord
asupra utilitatii AB n irigarea cavitatii
peritoneale sau a plagii (Polk, Lopez-Mayor, 1961;
Griffiths si colab., 1976). n chirurgia 'iliarA se
recomanda profilaxia fata de enterobacteriacee si
streptococi din grupul D, mai ales la bolnavi cu
risc crescut (vrstnici, cei cu colecistita acuta,
icter obstructiv, litiaza coledociana). Se
folosesc cele doua scheme parenterale indicate mai
sus, la chirurgia intestinala (Chetlin, Elliot,
1973; Keighley si colab., 1975) sau cefazolina. In
ginecologie este utila profilaxia cu AB fata de
enterobacteriacee, anaerobi, streptococi din grupa
D, n histerectomii vaginale, nu n cele
abdominale (Ledger si colab., 1973; Ohm, Galask,
1975). Se folosesc schemele citate mai sus, la
chirurgia intestinala. n urologie se recomanda
45
tratarea cu AB, potrivit germenilor incriminati,
numai la bolnavi cu urocultura pozitiva nainte de
interventie. !u se recomanA profila?ia cu *# n chirurgia
gastrica, toracica, neurochirurgie, cateterism
cardiac, sigmoidoscopie, toracocenteza,
paracenteza. n rupturi viscerale9 profilaxia fata de
enterobacteriacee, anaerobi sau streptococi din
grupul D se face cu ampicilina
, g la 4 ore, i.v., asociata cu gentamicina 1,5
mg/kg la 8 ore, i.m. Dozele mentionate se
administreaza 510 zile. Plagile traumatice,
susceptibile de infectare cu Staphylococcus aureus9
streptococi din grupa A, Clostri- ia9 necesita
tratament profilactic cu oxacilina 1 g la 4 ore,
i.v., sau o cefalosporina i.v. sau i.m. timp de 5
7 zile. AB au fost recomandate pentru profilaxia
enocaritei 'acteriene la bolnavi cu boli valvulare car
46
diace, cu valve implantate sau cu alte suferinte
cardiovasculare (ex. cardiopatii congenitale,
stenoza subaortica hipertrofica idiopatica etc.).
Nu exista studii controlate privind eficacitatea
acestor tratamente. In cazul interventiilor
stomatologice sau "17 se administreaza ben- zil-
penicilina, 12 milioane unitati, i.m. sau i.v.,
asociata cu procain- penicilina, 600 000 unitati
i.m., cu 3060 de minute nainte de interventie,
urmata de fenoximetilpenicilina oral 500 mg la 6
ore, minimum
W prize. Dupa o alta schema se administreaza
fenoximetilpenicilina oral,
+ g cu 12 ore nainte de interventie, apoi 500 mg
la 6 ore, 4 prize. n cazul alergiei la penicilina
se foloseste eritromicina, un gram oral, cu
8Y 2 ore nainte de interventie, urmata de 0,5 g
la 6 ore, 4 prize. n cazul interventiilor
gastrointestinale sau genitourinare se administreaza benzii-
penicilina, 2 milioane unitati i.m. sau i.v. sau
ampicilina 12 g i.m. sau i.v., asociate cu
streptomicina 1 g i.m., cu 3060 minute nainte de
interventie. Dozele se repeta dupa 12 ore. O alta
schema cuprinde ampicilina 3,5 g asociata cu
probenecid 1 g oral, cu 12 ore nainte de
operatie, apoi ampicilina 15 mg/kg la 6 ore, 4
prize. Se asociaza streptomicina 1 g i.m. cu o ora
nainte de operatie si repetata dupa 12 ore.
Strep'tomicina poate fi nlocuita cu gentamicina
1,5 mg/kg i.m.
1.5.14. GREELI N ANTIBIOTERAPIE Sl CAUZE DE INSUCCES
Pot fi privite din trei puncte de vedere,
bacteriologic, clinic, farmacologic (Lang, 1973).
a) D.p.d.v. 'acteriologic pot exista greseli n
recoltarea materialelor pentru analiza, efectuarea
de examene incomplete, aparitia rezistentei
agentilor patogeni, aparitia de forme persistente,
modificarea infectiei, suprainfectie, infectie
virotica.
b) D.p.d.v. clinic se pot semnala greseli de
diagnostic, existenta de focare infectioase
nchise (ex. abces), prezenta unei insuficiente
circulatorii (ex. colaps), scaderea capacitatii de
aparare, aparitia de infectii secundare, toxemie,
reactii hiperergice, obstacole pe cai excretoare,
prezenta de corpi straini (calculi), sechestre,
diverse alte particularitati (prematur, nou-
nascut, vrstnic, sarcina, tulburari metabolice
cronice, boli easeetizante, tulburari sanguine,
47
hepatice etc.). Trebuie gndit mereu ca
administrarea AB si CT nu exclude asepsia si
antisepsia. Plagile trebuie tratate riguros.
Colectiile purulente trebuie evacuate chirurgical.
AB si CT nu pot produce sterilizarea sechestrelor
osoase si a calculilor biliari infectati.
Obstacolele pe caile de evacuare fiziologice
trebuie ndepartate chirurgical.
c) D.p.d.v. farmacologic pot interveni indicatii
gresite, alegerea AB nepotrivite, dozare
insuficienta sau exagerata, tratament tardiv,
durata scurta de administrare, ignorarea
particularitatilor farmacocinetiee ale AB ales,
asocieri cu efecte antagoniste, aparitia de efecte
adverse, depasirea termenului de valabilitate
pentru AB recomandate, forme farmaceutice
preparate gresit. Greselile mentionate pot fi
evitate, cel putin partial, daca se tine seama de
,cele sapte pacate capitale n practica anti-
bioterapiei (Angelescu, 1975): lipsa
diagnosticului clinic, nefolosirea sau
interpretarea gresita a datelor de laborator,
indicatii nejustificate, alcge- rea gresita a
antibioticului sau a asocierilor, greseli n
conducerea tratamentului, utilizarea abuziva a AB
n scop profilactic, greseli n tehnica de
administrare.
1.6. FARMACOEPIDEMIOLOGIE
In principiu, AB si CT se administreaza cu
prudenta la bolnavii cu insuficienta hepatica sau
renala, la gravide, la nou-nascuti si prematuri.
La bolnavi cu insuficienA renalA se va tine seama de
cele trei grupe de AB si CT, preconizate de Lang
(1973): a) AB care pot fi aministrate Cn oze o'iDnuite sau
putin reduse, peniciline, cefalotina,
doxiciclina, mino- ciclina, eritromicina,
lincomicina, cloramfenicol; b) AB pentru care se
reuc ozele sau se maresc intervalele dintre prize,
streptomicina, kana- micina, gentamicina,
cefaloridina, vancomicina, tetraciclina,
polimixina E, unele sulfamide; c) AB care se
elimina exclusiv prin urina si nu se aministreazA Cn
insuficiena renalA9 nitrofurani, ac. nalidixic,
polimixina B, sulfamide cu actiune scurta. In-
insuficienta renala se prefera penicilina,
cefalotina, eritromicina, doxiciclina,
minociclina.
Unele antibiotice snt bine tolerate de cei cu
ficatul normal dar pot produce efecte toxice la
doze mari si la persoane cu suferine hepatice
preexistente. Printre acestea snt tetraciclina
i.v., griseofulvina, sulfamide, etionamida,
pirazinamida, PAS. La bolnavii cu icter nu se vor
administra cloramfenicol, novobiocina, ac.
nalidixic, sulfamide. n insuficiena hepaticA nu se
administreaza eritromicina, rifampicina,
triacetiloleandomicina, Jincomicina. In general,
este contraindicata asocierea AB si CT care pro-
duc aceleasi tipuri de efecte adverse, pentru a
evita potentarea lor. Ex. clasice furnizeaza
asocierea aminoglucozidelor ntre ele si
asocierea diferitelor substante nefrotoxiee
(aminoglicozide, penicilina n doze mari, cefa-
losporina, furosemida). Aceste asocieri snt mai
periculoase ndeosebi la vrstnici, n
insuficienta renala latenta, nefroscleroza, n
insuficienta cardiaca congestiva, la cei cu
leziuni renale, n septicemii cu germeni gram-
negativi (Lang, 1973). n cursul antibioterapiei
pot aparea suprainfectii bacteriene sau micotice.
La aparitia lor se opreste medicatia initiala si
se nlocuieste cu alte substante, active.
Bibliografie
ANGELESCU M. Folosirea rationala a
antibioticelor. Ed. Medicala, Bucuresti, 1976.
ANGELESCU M. Produse farmaceutice, 1975,
martie, 25. BARZA M. Ann. Intern. Med., 1985,
103, 552. BODEY G. P., DEERHAKE B. Appl.
microbiol., 1971,
>8+ 61. BROOKS A. P. Lancet, 1974, 2, 723. BURKB
J. F. Surgery, 1961, 50, 161. BURTON J. R.
JAMA, 1974, 229, 679. CHETLIN S. H., BLLIOT D. W.
Arch. Surg., 1973, 107, 319. COLYIN R. B.
Ann. Intern. Med., 1974, 81, 404. DRUM- MER S. si
colab. N. Engl. J. Med., 1980, 303, 1417.
GHEORGHIU GH. si colab. Produse farmaceutice,
1976, 62. FABRE J. si colab. Chemotherapia,
1966, 11, 73. GHEORGHIU GH. si colab. Produse
farmaceutice, 1976, 62. GRIFFITHS D. A. si colab.
Lancet, 1976, 2, 325. HENKE M. E., POPPLIN L.
Lancet, 1974, 2, 723. KEIGHLEY M. R. si colab.
Br. J. Surg., 1975, 62, 275. KLASTERSKY J. si
colab.
Y Curr. Ther. Res., 1972, 14, 49. KLASTERSKY J.
Spectrum, 1974, 17, 5. KUNIN C. M. si colab.
JAMA, 1977, 237, 1003. LANG E. Antibiotherapie,
Edil.
Sandoz, 1973. LAURENCET F. L., FABRE J. R. J.
Urol. Nephrol., 1968, 74, 1038. LEDGER W. J. si
colab. Am. J. Obstet. Gynecol, 1973, 115.
LEIBOWITZ BARBARA si colab. Curr. Ther. Res.,
1972, 14, 820. MAXWELL D. JAMA, 1974, 230, 586.
McGOWAN J. E. si colab. Am. J. Med., 1974, 57,
225. Medical Letter, Handbook of Antimicrobial
49
Therapy, 1974. OHM M. J., GAL ASK R. P. An. J.
Obstet. Gynecol., 1975, 123, 590. PESSAYRE D. si
colab. Gastroenterology, 1977, 72, 284. POLK H.
C., LOPEZ-MAJOR J. F. Surgery, 1989, 66, 97.
REINER R. Antibiotics, Roche, Basel, 1982.
ROBLES J. L. Rev. Farmacia y Bioqiumica, 1969,
08+ 36. SOLOMKIN J. S. si colab. Am. J. Med.,
1985, 78, Supl. 6 A, 85. WALTERS B. N., GUBBAY S.
S. Br. med. J., 1981, 282, 19. WILLIAMS M. J.
Phar- maceut., 1976, 217, 219.
ANTSBSOTiCE BETA-LACTAMINE Sl ANTIBIOTICE CU
SPECTR! DE IIP PE"#C#"#C
2.1. PENICILINE
2.1.1. BAZE F1ZICO-CHIMICE
Penicilinele snt antibiotice naturale sau de
semisinteza, avnd comun nucleul de baza, acidul
6-aminopenicilanic. Acesta este un acid mono-
bazic, format dintr-un inel tiazolic si unul ji-
lactamic. La inelul tiazolic snt legate doua
grupari metilice si un carboxil (dimetiltiazolidin
carbonic), iar la inelul lactamic o grupare
acilamina, de care se leaga un radical (R),
diferit pentru fiecare penicilina.
Clasificare. Penicilinele cuprinse n nomenclatorul
Ministerului Sanatatii pot fi grupate astfel:
8) Peniciline naturale.
A ) I n @ e c t a b i l e : a) cristalizate (benzilpenicilina
sodica sau pota- sica); b) de depozit
(procainbenzilpenicilina,
benzatinbenzilpenicilina).
B ) ( r a l e : fenoximetilpenicilina.
II) Peniciline de semisinteza.
A ) R e i ! t e n t e l a p e n i c i l i n a (oxacilina).
B) Cu i ! p e c t r u l a r , b (ampicilina, amoxicilina,
carbenicilina). In structura penicilinelor
naturale, gruparea carboxil grefata pe inelul
tiazolic poate forma:
1. DouA tipuri e sAruriN a) cu metale alcaline (Na, K)
sam alcalino- teroase (Ca); b) cu baze organice
(procaina).
>) $steri9 de exemplu benzatinpenicilina, care este
N,N'-dibenziletilen- diamindipenicilin G, o
molecula de baza legnd doua molecule de penici-
iina G.
2.1.2. BAZE FARMACODINAMICE
Spectrul e activitate. Este diferit pentru
penicilinele cunoscute (tabelul 1).
2.1.3. BENZILPENIC1LINA
Sin. Penicilina G, #enzylpenicillinum (F.R. IX),
Benzylpenicilliu {Ph. Eur.), Crystopen
K
, Nalpen G
K
,
Specilline
R
, Eskacillin
11
, Ka-Pen
R
.
P. fiz.-chim. AB obtinut din mediile de cultura ale
mucegaiurilor 2eni- cillium notatum si P. chrysogenum. Pulbere
alba, inodora. Sarea de sodiu si cea de potasiu
snt higroscopice, foarte usor solubile n apa.
Sarurile formate cu baze organice si esterii snt
greu solubile. Penicilina pierde relativ repede
activitatea antibacteriana sub influenta
umiditatii, acizilor, bazelor, metalelor,
alcoolilor, substantelor oxidante, vitaminelor B
si C, penicilinazei, o enzima produsa de unele
microorganisme. Nestabilitatea moleculei se
datoreste usurintei cu care este deschis inelul
lactamic. Penicilina este nestabila n solutie
apoasa. De aceea substanta se pastreaza sub forma
de pulbere iar solutiile se pastreaza la frigider
si se consuma n cel mult 2448 de ore dupa
preparare. Activitatea antimicrobiana a
penicilinei G se exprima n unitati internationale
(o unitate internationala u.i. corespunde
activitatii a 0,6 micrograme penicilina G sodica,
fata de o tulpina standard de stafilococ auriu).
Activitatea microbiologica este de cel putin 1 530
u.i./mg pentru benzilpenicilina potasica si 1 600
u.i./mg pentru cea sodica.
P. fcin. Inactivata de sucul gastric. Absorbtie
buna pe cale i.m. Dupa 400 000 u.i. concentratia
sanguina maxima 36 u./ml la 30 minute. Con-
centratiile sanguine active se mentin circa 6 ore.
n contact cu seroasele (pleurala,
intraarticulara) se mentine circa 24 ore. n
contact cu mucoasele (oculara, nazala, vaginala)
se absoarbe putin avnd numai actiune locala.
Absorbtie redusa prin piele si mucoasa rectala.
Circula legata 50% de proteinele serice. Difuziune
buna n toate tesuturile cu exceptia sistemului
nervos si tesuturilor nevascularizate (cornee,
zone necrozate). Trece mi bine meningele inflamat
dect normal. Traverseaza placenta, trece putin n
laptele matern si n sputa. Este biotransformata
n ficat, n proportii mici (10% pe ora).
Eliminare predominant renala, 20% prin filtrare
glomerulara, 80% prin secretie tubulara. n
primele 3 ore se elimina 80% dintr-o doza.
Concentratia urinara este de 50100 de ori mai
51
mare dect cea sanguina. Eliminarea renala este
ntrziata prin reducerea ingestiet de lichide si
prin asocierea cu probenecid. TV2 este la normal
de 1/2 ora. Cnd clearanee-ul creatininei este de
60 ml/min, T1/2 este 0,8 ore iar end scade sub 10
ml/min, T1/2 este 620 ore. n anurie TV2 23 ore.
Ti/
2
la prematuri 3,2 ore, la nou-nascuti 1,41,7
ore.
2. fin. Spectrul e aciune (tabelul 1). 1ezistena. Prezenta
pentru stafilococ, streptococ nehemolitic,
enterococ, gonococ. Nu exista rezistenta
ncrucisata cu alte antibiotice.
P. Ito?. Efecte adverse locale: dureri la locul
in@ectrii+ infiltratii no- dulare, abcese, flegmoane
(prin lipsa sterilitatii solutiei in@ectate)+ trombo-
flebita (dupa perfuzii i.v. prelungite), iritatii
ale !i!temului nervos (dupa in@. intrarahidiana, convulsii,
meningite chimice+ mielite). Sensibilizare, mai ales
dupa administrari repetate, n contact cu
tegumentele si mucoasele. Soc anafilactic (0,02%
din accidentele alergice), boala serului, a!tm bron-
sic, edem angioneurotic, dermite de contact
(urticaria 00d)) De retinut ca alergia la peniciline
este ncrucisata (pentru penicilinele naturale si da
semisinteza). Circa 10o/
0
din bolnavii alergici la
penicilin preint aceasta particularitate si la
cefalosporine. Sensibilizarea la penicilina este
consecinta actiunii dintre unele componente ale
organismului si unii metaboliti ai antibioticului,
determinantul antigenic major fiind
peniciloilpolilizina (P.P.L., sin. Pre-Pen
R
).
Aceasta poate fi folosita pentru testarea starii
de sensibilizare. Persoanele cu test cutanat
pozitiv la PPL fac fenomene alergice la doze
terapeutice de penicilina. La aceste persoane
penicilina este contraindicata. De notat ca o
reactie negativa la PPL nu confera certitudinea
asupra lipsei de sensibilizare la penicilina. S-a
descris si o ,mixtura de determinanti minori,
formata din benzilpenicilina si produsii sai de
hidroliza. Persoanele cu test cutanat pozitiv la
acesti ,determinanti mi- i'.rri pot face soc
anafilactic la administrarea de peniciline. Pentru
testarea sensibilizarii la penicilina, daca nu
exista PPL, se poate folosi solutia apoasa de
benzilpenicilina. Se stie ca persoanele cu
sensibilizare marcata la aceasta substanta pot
face reactii severe la injectarea intrader- mica.
Pentru a evita aceasta situatie unii autori
recomanda initial testul prin scarificare cu o
solutie avnd 5 in pe ml. Daca n 20 de minute nu
apare nici o reactie locala se face un al doilea
test cu o solutie avnd 10 000 u pe ml. In cazul
cnd rezultatul este negativ se practica testul
intradermic cu o sol. de 10 000 u pe ml. Reactia
Herxheimer (dupa doze mari de la nceputul
ti'atamentului n luesul recent sau visceral).
Anemie hemolitica (dupa doze mari, prelungite),
Nefrita interstitiala la alergicii Ja panicilina
si necroza tubulara, dupa perfuzii cu doze mari.
Contractii musculare la doze mari i.v. la cei cu
insuficienta renala.
FARMACOTERAPIE
Penicilina este anti'ioticul e elecie n tratamentul
infectiilor cu pneumococ (pneumonii, meningite,
septicemii), eu streptococ hemolitic (ongine,
erizipel, scarlatina, infectii puerperale, otita,
mastoidita, septicemii), n endocardita lenta cu
streptococ viridans, lues. Poate fi utila n
carbune, gangrena gazoasa, tetanos, difterie.
Profilactic, penicilina se foloseste n
reumatismul poliarticular acut, plagi zdrobite
(tetanos, gangrena gazoasa), n pregatirea
preoperatorie (chirurgie pulmonara, ORL), n
unele boli infectioase.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Infectii cu germeni rezistenti la
penicilina. Organisme sensibilizate la
penicilina. Penicilina nu va fi administrata
local n solutie, pulbere sau unguent, aceasta
cale facilitnd sensibilizarea. La administrarea
ben- zilpenicilinei, n doze mari, se va tine
seama ca sarea de potasiu aduce
8+V mEq ioni potasiu pe 1 milion unitati.
FARMACOGRAFIE
2rep. farm. in. 2enicilina 0 potasicA
T
9 flacon cu 4GG GGG u.i.9 1 000
000 u.i. si 5 000 000 u.i. 2enicilina 0 soicA
T
9 flacon cu
400 000 u.i.
r
1 000 000 u.i. si 5 000 000 u.i.
Mo e amin.9 posol. Calea cea mai utilizata pentru
administrarea penicilinei este cea i.m.
Penicilina cristalizata se foloseste n
infectiile acute, cnd este necesara realizarea
unor concentratii nalte, ntr-un timp scurt.
Solutia se prepara imediat nainte de
ntrebuintare prin dizolvarea a 50 000100 000
u.i./ml ser fiziologic steril. Pentru adulti se
folosesc doze medii de 800 0002 400 000 u.i./zi.
n meningite purulente, endo- cardita lenta,
septicemii se administreaza 24 milioane si chiar
peste 5 milioane u.i./zi. Pentru copii ntre 030
luni se administreaza n medie 50 000 u.i./kg/zi,
53
ntre 30 luni 15 ani 25 00050 000 u.i./kg/zi.
Pentru a asigura o concentratie sanguina
eficienta si constanta, penicilina cristalizata
se administreaza la 4 sau la 6 ore. Pentru
realizarea unor concentratii ridicate penicilina
se administreaza i.v. n perfuzie, dupa diluarea
n ser fiziologic sau solutie glucozata izotonica
$5Vo%& Pentru administrarea n aerosoli se dizolva
100 000 u.i. penicilina n 12 ml ser fiziologic.
Penicilina G se administreaza intrarahidian numai
daca este absolut necesar (n meningite
pneumococice, meningite purulente la nceput). Se
injecteaza cel mult 10 000 u.i. odata, ntr-o
solutie cu maximum 1 000 u.i./ml. Intrapleural
sau intraarticular se administreaza 50 000 100
000 u.i. penicilina G, dizolvata n 510 ml ser
fiziologic steril, dupa evacuarea cavitatii.
INTERACTIUNI
Efectele penicilinei snt accentuate de
probenecid si oxifenbutazona (diminua excretia).
INCOMPATIBILITTI N SOLUTIE
Solutiile pentru injectare i.m. sau i.v.
benzilpenicilina sodica si cea potasica snt
incompatibile cu adrenalina, aminofilina,
amobarbital sodic, amfotericina B, bicarbonat de
sodiu, cefalotina sodica, clorpromazina, co~
listina, dexametazon, efedrina, fenitoina,
fenobarbital, gentamicina, hepa- rina,
hidrolizate de proteine, hidroxizina,
lincomicina, novobiocina, pento- barbital,
polietilenglicol, rolitetraciclina, polimixina B,
proeaina, proclor- perazna, prometazina, solutii
acide, solutii alcaline inclusiv trometamina,
sulfadiazina, tetraciclina, tiopental, vitamina B
complex, vitamina C, van- eomicina.
Solutiile n glucoza 5% sau clorura de sodiu
0,9o/
0
snt stabile 24 ore la temperatura camerei.
Solutia de benzilpenicilina potasica si cea
sodica are pH 5,07,5. Stabilitatea cea mai buna
la pH ntre 5,56,5. Activitatea scade repede la
pH sub 5,5 si peste 7,5 ca si n sol. glucoza la
pH alcalin.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
< ? n , e . Pot creDte eozinofilele (T, pna la 20o/
0
din nr. leucocitelor), reticulocite (Fiziologic,
n anemie hemolitica). Pot scAea hematocrit,
hemoglobina, nr. eritrocite (T, anemie
hemolitica), nr. leucocite (T, leuco- penie), nr.
trombocite (T). Pot apare celule L.E. (T, rar).
L. c. r. Pot creDte proteinele (L, cu ac.
sulfosalicilic si cu r. Folin-Cioclteu). < e r + Pot
creDte bilirubina, GOT (T, colestaza), CPK (T, pna
la de 5 ori dupa injectii repetate), creatinina
(T, sensibilizare cu nefropatie), potasiul (C, la
perfuzia i.v. a sarii de potasiu). Pot scAea
bilirubina (C, interactiune de deplasare),
haptoglobina (T, n anemie hemolitica). Poate
deveni pozitiv testul Coombs direct si indirect (T).
M r i n . Pot creDte glucoza (L, metode de reducerea
cuprului, nu influenteaza clinistix), hemoglobina
(T, r. sensibilizare), potasiul (D, la perfuzia
i.v. a sarii de sodiu), proteine (L, cu ac.
sulfosalicilic si T, nefrotoxicitate la doze
mari), 17-cetosteroizi (L, cu r. Zimmerman), 17-
oxicorticosteroizi (L, cu r. Porter-Silber).
Poate scAea excretia PSP (C, interferenta).
2.1.4. BENZILPENICILINA - FORME DE DEPOZIT
(RETARD)
2. fcin. Injectate exclusiv i.m. n suspensie
apoasa (nu solutie clorurata izotona), elibereaza
lent benzilpenicilina, pentru o perioada de timp
variabila, n functie de preparat, doza,
concentratie. Realizeaza concentratii sanguine si
tisulare mai mici dect penicilina G
cristalizata, care se mentin mai constante n
timp si dureaza mai mult.
P. fin. Spectrul benzilpenicilinei, cu actiune
numai fata de germenii f. sensibili (streptococ
hemolitic, treponema pallium) din cauza concentratiilor
sanguine mici.
FARMACOTERAPIE
Lues. Profilactic, n infectiile streptococice,
reumatism poliarticular.
2.1.4.1.PROCAIN BENZILPENICILINA
Sin. 2rocaini #enzylpenicillinum (Ph. Int.), Efitard
T
,
Procainpenici- lina G, Aquacillin
R
, Depocillin
E
,
Jenacilin
R
, Nopenol
R
, Procacillin
R
, Leder-
cillift
R
.
2. fiz.-chim. Contine 5458,5o/
0
penicilina G si 37,5
40,5% procaina, raportate la substanta uscata.
Activitatea biologica este de minimum 975
u.i./mg. Pulbere microcristalina sau alb-galbuie,
fara miros sau cu miros foarte slab
caracteristic, gust slab amar. Putin solubila n
alcool, greu solubila n apa.
P. fcin. Doza de 300 000 u.i. injectata i.m.
(suspensia apoasa) da o concentratie plasmatica
55
maxima de 1,5 u./ml dupa 25 ore. Concentratia
eficienta se mentine minimum 24 ore.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. $fitar
T
9 flacon injectabil cu
benzilpenicilina potasica 200 000 u.i. si
procainpenicilina G 600 000 u.i.
Mo e amin.9 posol. I.m. La adulti 0,81,6 milioane
unitati n 24 ore, divizata n 2 prize la 12 ore.
La copil peste +
,
H
+
ani 200 000 400 000 unitati la
12 ore. n gonococia urogenitala s-a recomandat
4,8 milioane unitati i.m. (2,4 milioane n
fiecare fesa).
2.1.4.2.BENZATIN BENZILPENICILINA
Sin. #enzathini 'enzylpenicillinum (DCI), Moldamin
T
,
Extencilline
R
, Bicilline
R
, Tardocillin
R
, Dibencil
R
,
Dipo-Saft
R
, Penadur
R
, Penilente
R
, Per- mapen
R
.
P. fcin. Dupa doza de 1,2 milioane u.i. injectate
i.m., n suspensie apoasa, concentratia
plasmatica maxima a benzilpenicilinei este de
B+ 20 u./ml si se atinge la 612 ore. Aceasta
concentratie scade treptat, atingndu-se
concentratii minime active (0,03 u./ml) dupa 2
saptamni.
2ro. farm. in. Molamin
T
9 flacon injectabil cu benzatin
benzilpeni- cilina, corespunznd la 600 000 u.i.
si la 1 200 000 u.i. benzilpenicilina.
Mo e amin.9 posol. I.m. Adulti 1,22,4 milioane
unitati la 7 zile. La copii de 715 ani, 1,2
milioane unitati, la acelasi interval. Suspensia
se prepara cu 2,53 ml apa distilata la 600 000
u. si cu 56 ml la 1,2 mii. u. si se agita
puternic. Injectarea i.m. se face imediat, cu un
ac gros.
2.1.4.3. CLEMIZOL PENICILINA
Sin. Clemizolum penicillinum (DCI), Megacillin
R
, Clemipen
R
,
Neope- nyl
R
. Combinatie ntre benzilpenicilina si
clemizol. Inj. i.m., un flacon cu un milion u.i.
la 13 zile.
2.1.5. PENICILINE ORALE
2.1.5.1. FENOXIMETILPENICILINA
Sin. 2heno?ymethylpenicillinum (DCI), Penicilina V
1
,
Oratren
R
, Os- pen
R
, Beromycin
R
, Cilubid
R
,
Milcopen
R
, Fenoxypen
R
, Uticillin
R
.
P. fiz.-chim. Activitatea microbiologica este de cel
putin 1 600 u.i./mg. Pulbere cristalina alba sau
alb-galbuie, fara miros sau miros slab carac-
teristic, gust amar. Usor solubila n alcool
(1/7), foarte greu solubila n apa (1/1 700).
Suspensia 0,5o/
0
n apa are pH 2,44.
2. fcin. Insolubila si stabila n mediul acid din
stomac. Absorbtie buna la nivelul intestinului,
cu concentratii sanguine eficiente (0,71,2
u./ml) la 2 ore (dupa 250 000 u.), care se mentin
34 ore. Legare de proteine 60'0/
0
. TV2 1/2 ora la
adult, 3 ore la prematur, 1,41,7 ore la nou-
nascut.
2. fin. Spectrul de actiune asemanator cu
penicilina G.
P. fto?. Greturi, diaree. Sensibilizare mai rar
dect penicilinele injectabile. Sensibilizarea
ncrucisata cu alte peniciline.
F ARMACOTER APIE
Infectii cu streptococ (angine, erizipel,
traheobronsite, otite). Angina Vincent. In
profilaxia reumatismului, dupa interventii ORL si
stomatologice.
FARMACOEPIDEMIOLOGICE
Cin. Infectii grave (meningite, endocardite,
pielonefrite, septicemii). Sensibilizare la
peniciline. Vome.
FARMACOGRAFIE
2rep. farm. in. 2enicilina V
T
, plic cu 10 comprimate a 200
000 u.i. (=125 mg).
Mo e amin.9 posol. Oral. Adulti 24 comprimate la 4
6 ore (2,4
W+Q milioane u.i./24 ore). Copii pna la 6 ani 0,05
0,2 milioane u.i./kg/zi n 4 prize. Nou-nascuti
0,05 milioane u.i./kg/zi n 3 prize. n faringita
streptococica la copii tratamentul cu 250 mg de 2
ori pe zi 10 zile realizeaza efecte bune (Bass,
1986). Administrarea se va face cu cel putin o
ora nainte si la 3 ore dupa mese.
2.1.5.2. PENICILINE DE ALTERNATIV LA
FENOXIMETILPENICILIN
Rezistente la aciditatea sucului gastric.
Indicate n infectii cu germeni grampozitivi.
Administrare orala. 2heneticillinum (DCI),'
feneticilina, sin. Altocillin
B
, Syneillin
R
. Oral
250500 mg la 6 ore. 2ropicillinum (DCI), sin.
Baycillin
R
, Oricillin
R
. Oral 0,51,5 g/zi n 4
prize. *ziocillinum (DCI), sin. Globacillin
R
, Nalpen
R
.
Oral 750 mgX2/zi.
57
2.1.6. PENICILINE DE SEMISINTEZ REZISTENTE LA
PENICILINAZ
#aze Iarmacoinamice. Penicilinaza este o enzima
secretata de germeni grampozitivi (mai ales
stafilococ) si gramnegativi (colibacil), datorita
careia se manifesta rezistenta fata de penicilina
'. Spectrul penicilinelor rezistente la
penicilinaza este asemanator cu al penicilinei ',
dar substantele de semisinteza snt mai putin
active asupra unor germeni. Au avantajul ca snt
active fata de stafilococul penicilino-rezistent.
#aze farmacoto?icologice. Sensibilizare ncrucisata cu
penicilina '.
2.1.6.1.OXACILINA
Sin. "?acillinum (DCI), Oxacilina
T
, Bastocill
R
,
Prostaphlin
R
, Bristo- pen
R
, Cryptocillin
R
,
Rezistopen
R
, Stapenor
R
.
P. fiz.-chim. Oxacilina sodica contine 90o/
0
penicilina si are activitatea microbiologica de
cel putin 815 |j.g/mg oxacilina. Pulbere
cristalina alba, fara miros sau cu miros slab
caracteristic, gust amar. Usor solubila n apa.
Solutiile si mentin activitatea 48 de ore la
temperatura obisnuita.
P. fcin. Absorbtie orala si parenterala.
Rezistenta la sucul gastric acid si la
penicilinaza. Absorbtia digestiva este variabila,
cel mult 65o/o si este mai slaba dupa masa.
Injectabil (1 g), realizeaza concentratii serice
maxime (15 mg/ml) de circa 2 ori mai mari dect
oral. Circula legata 93o/
0
de proteinele
plasmatice. Difuziune buna n tesuturi,
asemanatoare cu benzilpenicilina. Eliminare
predominant renala, rapida, mai putin hepatica.
Activitatea se mentine 46 ore. TV2 la normali
este 0,41 ora. Pentru clearance al creatininei
de 60, respectiv 10 ml/min, T1/2 este 0,4 respectiv
1,52 ore. In anurie T1/2 2 ore. La prematur TV2 1,2
1,6 ore, la neu-nascut 0,60,8 ore.
P. fin. Spectrul de activitate asemanator
benzilpenicilinei. Este mai putin activa dect
aceasta fata de pneumococ, streptococ, stafilococ
dar mai activa dect meticilina. Stafilococul
penicilinazo-secretor este de 4
4 ori mai susceptibil la oxacilina dect la
meticilina.
2. fto?. Oxicilina poate creste GOT seric. Eruptii
cutanate, pruriginoase, greturi, vome, diaree.
Febra. Tulburari renale (albuminurie, hema-
iurie) la sugari, dupa doze mari (150 mg/kg/zi).
FARMACOTERAPIE
nfectii cu stafilococi penicilinorezistenti
localizate la nivelul pielii, ap. respirator,
excretor, osteomielita, septicemie.
Cin. Alergie la penicilina. Infectii cu germeni
sensibili la penicilina G. Primele luni de
sarcina. Insuficienta hepatica.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. "?acilinA
T
N flacon cu 12 capsule,
continnd 0,275 g monohidrat de oxacilina sodica
(=0,25 g oxacilina); flacon injectabil cu
B+ 275 ,g oxacilina sodica (=0,250 g oxacilina);
flacon injectabil cu 0,550 g oxacilina sodica
(=0,500 g oxacilina).
Mo e amin.9 posol. Calea orala se foloseste n
formele clinice medii. Se administreaza cu o ora
nainte sau 2 ore dupa mese. Adulti 24 g/zi, n
prize la 6 ore. Copii 50100 mg/kg/24 ore.
Sugari: pna la o saptamna 50100 mg/kg/24 ore;
14 saptamni 100200 miligrame/kg/24 ore. Calea
i.m. (profund) se foloseste n formele clinice
grave. Adulti si copii mari 412 g/24 ore, n
prize la 6 ore.
INCOMPATIBILITTI N SOLUTIE
Fenobarbital, gentamicina, heparina,
hidrolizate de proteine, metara- minol,
noradrenalina, nitrofurantoina, novobiocina,
oxitetraciclina, pento- barbital, polimixina B,
succinilcolina, sulfadiazina, tetraciclina,
vitamina B complex. n solutie de glucoza 5% si
n cea de clorura de sodiu 0,9% este stabila 6
ore la temperatura camerei, la concentratie de
0,52 mg/ml. n apa sterila este stabila 3 zile
la temperatura camerei si 7 zile la frigider.
Este instabila n sol. glucoza la pH alcalin.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
S /0 . e. Pot creDte eozinofilele (T, sensibilizare).
Pot scAea nr. eri- trocite, 0r. trombocite (T, la
doze mari, injectabil), 0r. leucocite (T). Ser. Pot
creDte bilirubina, retentia BSP, fosfataza alcalina
(T, colestaza, rar), creatinina, uree (T,
azotemie trecatoare, la doze mari), GOT, GPT,
timol (T, hepatotoxicitate). Uri 0a. Pot creDte
proteine, hemoglobina (T, 0e- frotoxicitate).
2.1.6.2.CLOXACILINA
Sin. Clo?acillinum (DCI), Orbenin
T
, Tegopen
B
, Bactopen
K
,
Staphybio- tic
R
. Cloxacilina sodica contine 95%'
penicilina si are activitatea microbiologica de
59
cel putin 825 ng/tag cloxaeilina. Pulbere
cristalina alba, fara miros, cu gust amar. Usor
solubila n apa. Rezistenta la sucul gastric acid
si penicilinaza. Absorbtie buna oral si
parenteral. Concentratiile serice active se
mentin 46 ore. TV2 la normal = 0,60,8 ore.
Circula legata de proteinele plasmatice 7595%.
Eliminare predominant renala, secundar hepatica.
Poate produce greturi, balonari, diaree.
Cresterea GOT. Fenomene alergice (eruptii
cutanate, astm, eozinofile).
Indicata n infectii cu stafilococi penicilino-
rezistenti.
Cin. Alergie la penicilina. Insuficienta
hepatica. Administrare ca la oxacilina. Pentru
formele injectabile se vor folosi 5 si respectiv
10 ml ser fiziologic n cazul flaconului de 250
mg si respectiv de 500 mg cloxaeilina..
2.1.6.3.METICILINA
Sin. Meticillinum (DCI), Celbenin
R
, Methicillin
R
,
Azapen, Cinopenil
R
. Degradata de sucul gastric.
Activa numai parenteral. Rezistenta la peni-
cilinaza. Difuziune redusa n l.c.r. mai buna n
lichid pericardic, ascitic, pleural. Concentratii
crescute n bila. Eliminare renala. TV2=0,5 ore
la normal.
Bactericid pentru stafilococul auriu, care este
sensibil la concentratii de meticilina de 0,150
ng/ml. Unele tulpini snt rezistente. Meticilina
este mai putin activa dect benzilpenicilina fata
de alti germeni grampo- zitivi (1/10 pentru
pneumococ, 1/4 pentru streptococ viridans, 1/20
pentru streptococi grupa A). Nu influenteaza
germenii gramnegativi. Nefrotoxic (produce uneori
hematurie macroscopica, a 23-a saptamna de
tratament, reversibila la oprirea administrarii,
dar care recidiveaza la reluare). Alergii, cu
atingerea maduvei hematopoetice (leucopenie,
anemie). Efecte medulotoxice. Indicata n
infectii cu stafilococi penicilinorezistenti,
abcese, flegmoane, celulite, osteomielite,
otomastoidite, pneumonii, endocardite,
enterocolite, pielonefrite, septicemii, plagi
infectate. *ministrare. Adulti
8 g la 46 ore (412 g/24 ore). Copii 100300
mg/kg/24 ore. Sugari: pna la 1 saptamna 50100
mg/kg/24 ore; 14 saptamni 100 200 mg/kg/24
ore. Administrarea se face de preferinta i.m.,
profund.
2.1.6.4.NAFCILINA
Sin. !afcillinum (DCI), Nafcil
R
, Naftopen
R
, Unipen
R
.
Pulbere alb-gal- buie, solubila n apa si alcool.
Sol. 3% n apa cu pH 57. Se pastreaza ia
frigider pentru 48 ore si 24 ore la temperatura
camerei.
Absorbtie digestiva limitata, diminuata dupa
mese. Dupa inj. i.m. picul plasmatic de 58 ^g/ml
se atinge n 12 ore. Circula 90% legata de
proteinele plasmatice. Excretie prin bila n
proportii mari. Eliminare si urinara, 30o/
0
din
doza inj. i.m. si 10% din cea administrata oral.
Spectrul asemanator cloxacilinei. Efecte adverse
ca benzilpenicilina. Dupa i.v. poate da
tromboflebite, mai ales la vrstnici. Poate
creste GOT dupa inj. i.m.
Indicatii n infectii grave eu stafilococi
penicilinorezistenti. Infectii mixte cu
streptococi sau pneumococi si stafilococi
penicilinorezistenti.
-AR$AC(2RA-I9
41 61
4
9
Cin. Alergici la peniciline. Precautii la
alergici.
Inj. i.m., la adulti 500 mg la 46 ore, la
copii 25 mg/kg/zi. Oral, adulti
B+ 251 g la 46 ore, copii 2550 mg/kg/zi,
divizate n 4 prize. Inj. i.v.
B. 51 g la 4 ore, cel mult 2448 ore.
2.1.6.5. ALTE AB ASEMNTOARE CU OXACILINA
Folosite ca AB de rezerva n infectii cu
stafilococ producator de peni- cilinaza.
Diclo?acillinum (DCI), sin. Dichlor-Stapenor
R
, Dycill
B
.
Oral si
8. m. 0,251 g la 46 ore. <luclo?acillinum (DCI),
sin. Floxapen
R
, Sta- phylex
R
.
2.1.7. PENICILINE DE SEMISSNTEZ CU ,SPECTRU
LARG
#aze Iarmacoinamice. ,Penicilinele cu spectru larg
inhiba mai multe specii microbiene dect
penicilina G naturala. Spectrul lor este nsa
mai
4 Farmacoterapie practica, voi. I.
62
restrns dect al antibioticelor ,clasice cu
spectru larg (N.B a nu se confunda) (vezi tabel
1). Influenteaza toti germenii sensibili la
penicilina G (coci si bacili grampozitivi, coci
gramnegativi, spirochete), cu actiune n general
mai slaba dect aceasta. Efect slab sau nul asupra
stafilococilor penicilinazosecretori. Efect asupra
unor bacili gramnegativi (coli, %aemo- philus influenzae9
Salmonella9 Shigella9 $nterohacter9 &le'siella9 #rucella9 2roteus mira'illis).
2.1.7.1. AMPICILINA
Sin. *mpicillinum (DCI), Ampicilina
T
, Penbritin
R
,
Pentrexyl
R
, Bino- tal
R
, Ameill
R
, Ampicin
R
,
Fontapen
K
, Penidine
R
, Principen
R
, Suractin
R
,
Deripen
B
.
P. fiz.-chim. Aminopenicilina folosita ca sare
sodica cu activitate microbiologica de cel putin
850 |ug/mg. Este o pulbere cristalina, alba,
higrosco- pica, fara miros, cu gust amar, usor
solubila n apa.
P. fcin. Rezistenta la sucul gastric acid,
degradata de penicilinaza. Absorbtie buna oral si
parenteral. Dupa 250 mg oral concentratia serica
este de 13 ng/ml. Dupa 500 mg, 5 |ug/ml la 2 ore
si scade la 2 ng/ml dupa
W ore. Administrarea pe stomacul plin determina o
scadere a absorbtiei cu 3Qo/
0
. Dupa 500 mg i.m., 7
jug/ml la o ora. Aceste nivele snt superioare
C.M.I. pentru germenii cu sensibilitate obisnuita.
Realizeaza concentratii mari n bila (200 |
iig/tal). Legare de proteine serice 18%. Difuziune
slaba n l.c.r. la normali, mai mare n meningite
si la doze ridicate. Se elimina predominant prin
urina, netransformata, n forma activa, 35% din
doza administrata n primele 68 ore, realiznd
concentratii urinare de 200 |Ug/ml. Eliminarea
este ntrziata de probenecid. Se elimina si
hepatic. T1/2 0,752 ore la adulti normali, 6,4 ore
n anurie, 44,7 ore la prematuri, 1,72,8 ore la
nou-nascuti.
P. fin. Este bactericid la concentratii putin
superioare celor bacterio- statice.
P. fto?. Capacitate alergizanta de cinci ori mai
mare dect penicilina G. Sensibilizare ncrucisata
cu aceasta. Eruptii cutanate la circa 7% din cei
tratati. Eruptii cutanate mai frecvente n
insuficienta renala, hiperurice- mie, mononucleoza
infectioasa. Unele eruptii snt precoce (ziua 2
4), nepruriginoase, localizate pe membre. Altele
snt tardive, chiar dupa oprirea administrarii,
cuprind suprafete mari, snt papuloase, prurigi-
noase. Alte reactii adverse: epigastralgii,
-AR$AC(2RA-I9
41 63
diaree, dismicrobism cu aparitia de candidoze,
agranulocitoza.
FARMACOTERAPIE
Infectii ale ap. respirator, digestiv, biliar,
urinar cu germeni sensibili. Gonoree. Complicatii
infectioase n chirurgie. Administrata n
infectiile aparatului respirator difuzeaza bine
initial, cnd tesuturile snt inflamate. Ulterior,
pe masura diminuarii inflamatiei, difuziunea scade
si efectul devine mai slab.
F ARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Alergie la peniciline. Infectii cu germeni
rezistenti la ampicilina. Administrata la mame
care alapteaza se elimina prin secretia lactata si
poate favoriza candidoza si diaree la sugari
(Williams, 1976).
2ro. farm. in. *mpicilina
r
: flacon cu 20 capsule a 0,250
g ampicilina anhidra; flacon injectabil cu 0,250 g
si 0,500 g ampicilina.
Mo e amin.9 posol. "0 formele clinice medii se
prefera calea orala. Adulti 24 g/24 ore, n prize
la 6 ore. Copii 50100 mg/kg/24 ore. Sugari: pna
la o saptamna 50100 mg kg/24 ore; 14 saptamni
100 200 mg/kg/24 ore. "0 formele clinice grave se
administreaza i.m. sau i.v. Adulti 212 g/24 ore.
Copii 100200 mg kg/24 ore. Prize la 6 ore. Pentru
injectare i.m. pulberea din flacon se dizolva n
circa 2 ml apa distilata sterila si se
administreaza imediat. Pentru i.v., se dizolva n
1020 ml apa distilata sau sol. clorurata izotona
sterila si se injecteaza lent sau in perfuzie.
INTERACTIUNI
*lopurinol creste incidenta eruptiilor produse de
ampicilina (se avertizeaza bolnavii). Ampicilina
scade efectul contraceptivelor orale.
INCOMPATIBILITTI IN SOLUTIE
Adrenalina, clindamicina, cloramfenicol
hemisuccinat, clortetraciclina, fenobarbital,
gentamicina, hidrolizate de proteine, lincomicina,
noradrena- lina, novobiocina, oxitetraciclina,
pentobarbital, polimixina B, promazina,
succinilcolina, sulfizoxazol, tetraciclina,
tiopental sodic. Stabila n sol. glu- coza 5%, 4
ore la temperatura camerei, la conc. pna la 2
mg/ml. Instabila daca pH-ul este alcalin. Stabila
8 ore la temperatura camerei, la conc. pna la 30
mg/ml, 24 ore la 5C. Inactivarea creste cu
concentratia. Administrare n cel mult o ora de la
prepararea solutiei.
64
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
S n g e. Pot creDte eozinofilele (T,
sensibilizare), monocitele (T, n agranulocitoza),
nr. leucocite (T, n sensibilizare). Pot scAea
leucocitele (T). P l a ! ma . Pot creDte catecolaminele
(L, met. fluorometice). < e r . Pot creDte CPK, GOT, GPT
(T, dupa inj. i.m.). M r i n . Pot creDte aminoacizii
(L), proteine, hemoglobina, hematii, leucocite (T,
nefrotoxici- tate), glucoza (L, r. Benedict).
2.1.7.2. AMOXICILINA
Sin. *mo?icillinum (DCI), Amoxil
N
, Alfamox
H
, Bristamox
R
,
Clamo- xyl
R
, Larotid
R
.
P. fcin. Absorbtie buna digestiva. Dupa doza de
250 mg jeun realizeaza concentratia sanguina
maxima de 5 ftg/ml. Absorbtia nu este practic
influentata de alimente, putnd fi administrat
oricnd n raport cu mesele. Legare de proteine
serice 17%. Biotransformare n proportii mici.
Eliminare renala, n cea mai mare parte
netransformat, 64% n primele
3 ore. Eliminarea renala este ntrziata de
probenecid. Dupa o doza terapeutica nivelele
eficace se mentin 8 ore. T1/2 este de o ora la
normali si de 7 ore cnd clearance-ul creatininei
scade la 10 ml/min. La nou-nascuti
B ore.
P. fin. Spectrul de activitate asemanator
ampicilinei. Efect bactericid mai intens.
-AR$AC(T9RAPI9
65
n infectiile aparatului respirator ar avea
avantajul ca difuzeaza bine, mentinndu-si
eficacitatea si dupa ce procesul inflamator local
si permeabilitatea tesuturilor diminua. In
infectii ale aparatului excretor. n go- r.oree.
n enterocolite, la purtatori de bacili tifici.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Alergie la penicilina.
- FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. *mo?il
N
(Beecham, Anglia): flacon cu 15
sau
100 capsule de 250 mg amoxicilina; flacon de 60
ml cu sirop avnd 125 mg ainoxicilina n 5 ml (o
lingurita).
Mo e amin.9 posol. Infectii de gravitate medie:
adulti si copii peste jO ani 250 mg de 3 ori pe
zi (la 8 ore); copii pna la 2 ani 62,5 mg de 3
ori pe zi, intre 210 ani 125 mg de 3 ori pe zi.
n cazuri grave dozele pot fi marite. n gonoree,
o doza unica de .3 g. n febra tifoida: la adulti
24 g pe zi, timp de 14 zile; la copii 2 g pe zi
timp de 21 zile. La purtatori de bacili tifici 2
4 g pe zi, pna la negativarea coproculturii. n
enterocolite
8Y 2 g pe zi.
2.1.7.3. ALTI ANALOGI Sl
DERIVATI DE AMPICILINA
(PROAMPICILINE)
#acampicillinum (DCI), sin. Bacampicin
R
, Bacocil
R
,
Penglobe
R
(ester etoxicarboxi-1 etilic al
ampicilinei). Ciclacillinum (DCI), sin. Ultracillin
R
.
$picillinum (DCI), sin. Dexacilline
R
, Florispec
R
,
Spectacillin
R
. %etacilli- mim (DCI), sin.
Phenazacillin, Penplenum
R
, Versapen
R
, Versatrex
R
,
Heta- biotic
B
, Hetacin-K
R
. Metampicillinum (DCI), sin.
Bonopen
K
, Magnipen
B
, Suvipen
R
. 2ivampicillinum (DCI),
sin. Alphacillina
R
, Berocillin
R
, Centu- rina
R
,
Maxifen
R
, Pivacilin
R
, Pivatil
R
, Pondocillin
R
.
Talampicillinum (DCI), sin. Talacillin
R
(ester
ftalidilic al ampicilinei). <ur'ucillinum (DCI).
<armacocineticA. Dupa administrarea orala
amoxicilina, ciclacilina si epicilina se absorb
ca atare; bacampicilina, hetacilina,
metampicilina, pi- vampicilina si talampicilina
snt transformate n ampicilina, nca din tubul
digestiv. Metampicillina injectata este partial
transformata n ampi- cillina. Nivelele sanguine,
dupa administrare orala de doze egale, snt: ase-
66
manatoare cu ampicilina pentru epicilina,
hetacilina, metampicilina; superioare
ampicilinei, pentru amoxicilina, bacampicilina,
pivampicilina si talampicilina. De aceea, dozele
acestor ultime patru substante snt jumatate din
dozele ampicilinei. Ciclacilina realizeaza nivele
plasmatice de 4 ori mai mari dect ampicilina,
dar se admnistreaza n doze egale cu aceasta.
Difuziunea n rinichi, l.c.r., urina este
asemanatoare pentru cele opt substante.
Amoxicilina realizeaza concentratii mai mari n
secretia bronsica. Metampicilina injectata da
concentratii mai mari n bila.
Spectrul. Asemanator pentru cele opt substante.
Amoxicilina este mai activa dect ampicilina
asupra streptococului, dar este mai putin activa
dect benzilpenicilina. Toate substantele snt
inactive fata de germenii penicilinazosecretori.
<armacoto?icologie. Pivampicilina produce mai frecvent
efecte adverse digestive. Exista intoleranta
ncrucisata pentru substantele grupului, cu -alte
peniciline si rar cu cefalosporine.
<armacoterapie. Indicatiile ampicilinei.
<armacografie. Bacampicilina, oral, 400800 mg de 2
3 ori/zi. Epi- eilina, oral, 250500 mg la 6 ore.
Copii sub 20 kg 50100 mg/kg zi, n
4 prize. Hetacilina 2 g/zi, oral, i.m. sau i.v.,
n 24 prize. Copii 50 100 mg/kg, oral sau
perfuzie i.v. Pivampicilina, oral 350700 mg de 3
4 ori pe zi. Talampicilina 13 g zi n 34
prize. n gonococie 1,5 ( o singura priza. Copii
sub 6 ani jumatate din doza adultului.
2.1.7.4.CARBENICILINA
Sin. Car'enicillinum (DCI), Carinacillinum (DCI),
Carbenicilina
T
, -Geopen
N
, Pyopen
R
, Anabactyl
R
,
Microcillin
R
.
2. fcin. Ca atare nu se absoarbe din tubul
digestiv, fiind activa numai dupa injectare.
Eliminare renala. Dupa 1 g i.m., concentratia
sanguina maxima (20 M-g/ml) se realizeaza la 12
ore. Circula legata 50% de proteinele plasmatice.
Compusul carbenicilina indanil sodica
(Carindacilina) este rezistent la acidul
clorhidric si este activ oral. n organism
actioneaza dupa hidroliza n carbenicilina si
indanol. TV2 este de 0,81,5 ore la normali si de
1,2 respectiv 3,7-20 ore cnd clearance-ul
creatininei scade la 60, respectiv 10 ml/min. n
anurie T
1
/2=23 ore. La prematuri 56 ore, la nou-
nascuti 2,53 ore.
2. fin. Numita si ,penicilina pentru proteus si
67
pseudomonas. Nu este activa fata de stafilococul
penicilinazopozitiv.
P. fto?. Sistem nervos: efecte neurotoxice
(contractii musculare, la doze mari). Snge:
tulburari de coagulare, anemie, trombopenie,
leucope- nie. Vase: tromboflebite (dupa inj.
i.v.). Ap. digestiv: greturi, vome, diaree
(Geopen
R
). Fenomene alergice (eruptii, prurit).
Cresterea GOT.
FARMACOTERAPIE
Infectii cu bacili gramnegativi, mai ales
urinare, septicemii, meningite, arsuri infectate.
Carindacilina trebuie rezervata pentru
tratamentul oral al infectiilor urinare cu
Streptococcus Iaecalis9 2seuomonas9 2roteus indol-pozitiv,
$ntero'acter aerogenes.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Alergie la peniciline. Infectii cu
stafilococ penicilinorezistent. Insuf. renala
grava. 2recauii. Aduce un aport de 4,7 mEq ioni de
sodiu pentru un gram de substanta injectabila.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Car'enicilina
r
, flacon cu 1 g si 5 g
carbenicilina sodica. 0eopen
N
(Pfizer S.U.A.),
cutie cu 40 comprimate a 500 mg carin- dacilina
(=382 mg carbenicilina).
Mo e amin.9 posol. n forme clinice medii i.m.
Adulti 1 g la 6 ore. Copii 100500 mg/kg/24 ore.
Sugari: pna la o saptamna 300 mg/kg/24 ore; 14
saptamni 400 mg/kg/24 ore. n forme clinice
grave si septicemii, i.v., adulti, 1240 g/24 ore
n prize la 46 ore. Pentru administrare orala,
n infectii minore, se administreaza la adult 24
g/zi, n prize la
3 ore. Daca snt necesare doze peste 4 g/zi se
injecteaza carbenicilina sodica. La copil 5065
mg/kg/zi.
INCOMPATIBILITTI lN SOLUTIE
Adrenalina, amfotericina B, cloramfenicol
hemisuccinat, eritroxnicini lactobionat,
fenitoina, gentamicina, kanamicina, lincomicina,
noradrena- lina, oxitetraciclina, streptomicina,
tetraciclina. Stabila n sol. glucoza 5%. si n
clorura de sodiu 0,&o/
0
24 ore la temperatura
camerei si 72 ore. la frigider. Se evita
dizolvarea n solutie salina avnd ea nsasi mult
sodiu.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
68
S ) * ( e. Poate creDte timpul de coagulare (T). Pot
scAea hemoglobina, nr. eritrocite (T, anemie
hemolitiea), neutrofile, nr. leucocite, nr.
trombocite (T, rar). P l a ! ma . Poate creDte timpul de
protrombina (T, mai ales la uremiei). < e r . Pot
creste CPK, fosfataza alcalina, LDH, GOT, GPT (T).
2.1.7.5. TICARCILINA
Sin. Ticarcillinum (DCI), Neoanabactyl
R
, Ticar
R
,
Ticarpen
R
. Penicilina de semisinteza inactivata de
penicilinaza, cu spectrul de activitate asemanator
carbenicilinei (Bodey, Deerhake, 1971; Mc.Gowan,
1974) 5$ntero- 'acter9 2roteus9 $. coii, Pseudomonas aeruginosa).
Tulpinile de Pseudo- monas rezistente la
carbenicilina prezinta acelasi fenomen si la
ticarcilina- Pentru unele tulpini de Pseudomonas
activitatea ticarcilinei este de 2
W ori mai mare dect a carbenicilinei si exista
sinergism in vitro ntre ticarcilina si
gentamicina sau tobramicina. Asociate n acelasi
flacon, ticar- eilina inactiveaza gentamicina si
tobramicina. Ticarcilina are efecte bune n
infectii urinare si septicemii cu bacterii
gramnegative. Efectele adverse snt asemanatoare
cu carbenicilina. n infectii grave doza de
ticarcilina este de 200300 mg/kg/zi, i.v. n
prize (pna la 20 g la un bolnav de 70 kg). n
infectii urinare necomplicate se inj. i.m. sau
i.v. 4 g/zi. la insuficienta renala se folosesc
doze mai mici.
2.1.7.6. ALTE AB CU EFECTE ASEMNTOARE
CARBENICILINEI
Snt peniciline de semisinteza cu ,spectru
larg sau active pe germeni problema.
Carbenicilina, ticarcilina, carfecilina snt
numite si carboxipe- niciline. Azlocilina,
mezlocilina, piperacilina, furazlocilina,
apalcilina snt u reidopeniciline.
Carfecillinum (DCI), sin.: Uticillin
R
, Pencina
R
. Este
carbenicilinfenil sodica. Oral 0,51 gx3/zi.
Sul'enicillinum (DCI), sin. Sulbenil
R
. I.m. si
i. v. n doze egale cu carbenicilina. *zlocillinum
(DCI), sin. Securopen
R
.
I. v. 25 g la 8 ore. Toate cele trei substante
mentionate snt AB de rezerva n infectii cu
Pseudomonas si Proteus. Mezlocillinum (DCI), sin.
Baypen
R
. I.v. 25 g la 68 ore. Infectii cu bacili
si coci gramnegativi, coci grampozitivi, anaerobi.
2iperacillinum (DCI), sin. Pipril
R
. I.m. si i.v. 100
300 mg/kg/zi. Infectii cu Pseudomonas,
enterobacteriacee. <urazlo- cillinum (DCI) si *palcillinum
69
(DCI), asemanatoare cu piperacilina. MeO eillinamum
(DCI), sin. Selexidin
R
. Aminopenicilina.
Bactericid activ numai pe gramnegativi exceptnd
Pseudomonas, H. influenzae, Bacteroides. Greu
absorbit oral. n infectii urinare, i.m. si i.v. 5
mg/kg la 68 ore. 2ivmecillinamum (DCI), sin Selexid
K
.
Este al mecillinamului. Absorbtie orala. 200400
mgX34/zi. Temocillinum (DCI), sin. Negaban
R
. Derivat
de ticarcilina, activ pe gramnegativi exceptnd
Pseudomonas, Enterobacter, anaerobi. TV2 5 ore.
I.m. sau i.v. (lent sau perfuzie), 2 g/zi n 2
prize.
2.2. CEFALOSPORINE
2.2.1. BAZE FIZICO-CHIMICE
Snt AB semisintetice derivate de la
cefalosporina C, substanta naturala produsa de
mucegaiul Cephalosporinum acremonium. Nucleul
activ este acidul 7-aminocefalosporanic, apropiat
structural de nucleul penicilinelor, ac. 6-
aminopenieilanic.
Clasificare: A. Dup generatii 5i acti7itatea fa' de
Pseudomonas aeruginosa.
I. Cefalosporine propriu-zise. 1. /nIecta'ile9 a). 2rima generaie.
Cefa- lotina, cefazolina, cefaloridina,
cefapirina, cefacetril. b). * oua generaie. Cefamandol,
ceforanid, cefotiam, cefuroxim. c). * treia generaie9 i)
Cef- menoxim, ceftizomin. ii) Ceftizoxim,
cefoperazon, ceftriaxon, cefotaxim, ceftazidim.
iii) Cefsulodin. 2. Cu aministrare oralA. Cefalexina,
cefaclor, cefradina, cefradoxina, cefroxadina,
cefadroxil.
II. Cefamicine. Cefamicina C, cefoxitina, cefmetazol,
cefotetan.
III. "?a-'eta-lactame (oxacefalosporine). Latamoxef
(moxalactam).
B. Dupa spectrul antimicrobian. 1. Medicamente
orale: cefalexina, cefaclor, cefradina,
cefradoxil, cefroxadina. 2. Grupul grampozitivi:
generatia ntia si a doua, cefotaxim,
cefoperazon. 3. Grupul gramnegativi: cefotaxim,
ceftazidim, ceftriaxon, cefoperazon. 4. Grupul
Pseudomonas: cefsulodin, ceftazidim, cefoperazon.
5. Grupul anaerobi: cefoxitin, latamoxef,
cefoperazon.
2.2.2. BAZE FARMACOCINETICE
Absorbtie digestiva buna pentru substantele
recomandate pe cale orala, asigurnd realizarea
70
de nivele plasmatice comparabile cu cele obtinute
prin inj. i.m. Alimentele nu influenteaza
absorbtia digestiva. Legarea de proteinele
plasmatice este mare la cefalotina si cefazolina,
mica pentru cefaloridina, cefalexina, cefadroxil,
cefradina, medie pentru altele. Difuziunea
tisulara este moderata pentru cefalosporinele din
prima generatie, buna pentru generatia a treia.
Difuziunea n l.c.r. este slaba. Cefotaxim si
latamoxef difuzeaza mai bine.
Prima generatie este sensibila la beta-
lactamaza, a 2-a si mai ales a treia generatie
snt stabile, ndeosebi fata de enzima produsa de
entero- bacteriacee (Enterobacter, Serratia,
proteus indol pozitiv). Cefotaxim este partial
metabolizat n ficat. Eliminarea cefalosporinelor
se face n cea mai mare parte prin urina, pentru
cefalotina, cefacetril, cefapirina partial sub
forma de metaboliti, pentru celelalte substante
mai ales sub forma initiala, netransformata,
activa.
2.2.3. BAZE FARMACODINAMiCE
Bactericide prin mecanism asemanator
penicilinelor. Spectrul de activitate (tabelul 1)
cuprinde, n general: coci grampozitivi, unii cu
sensibilitate mai mica dect la peniciline, de
ex. pneumococ, streptococ, entero- coc,
stafilococ neproducator de penicilinaza.
Stafilococcul penicilinazopo- zitiv este mai
sensibil la cefalosporine dect la
benzilpenicilina. Sensibilitatea lui la
cefalosporine este asemanatoare cu cea la
meticilina. Cocii gramnegativi (meningococ,
gonococ) snt mai putin influentati de cefalo-
sporine dect de peniciline. Aceeasi remarca
pentru spirochete (Treponema) si anaerobi
(Clostridium). Active pe bacili gramnegativi
(coli, %aemophilus9 salmonele, shigele, Klebsiella,
2roteus mira'ilis). Aceasta activitate constituie una din
diferentele importante fata de penicilinele natu-
rale. Diferentele ntre cefalosporine, privind
spectrul de activitate, snt definitorii pentru
optiunile terapeutice. Substantele din prima
generatie snt active pe germenii grampozitivi,
slabe pentru gramnegativi. Generatia a doua are
activitate pe grampozitivi si gramnegativi (nu pe
2seuomonas). Generatia a treia este activa pe
grampozitivi si gramnegativi. Dintre grampozitivi
streptococul A beta-hemolitic si pneumoeocul snt
mai putini sensibili la cefalosporinele de
generatia a 3-a dect la penicilinele si
71
cefalosporine generatia l-a si a 2-a.
Stafilococul auriu sensibil la meticilina este
mai sensibil la cefalosporinele din generatia
nti si la penicilinele rezistente la
penicilinaza dect la cefalosporinele generatia a
treia, Stafilococul rezistent la meticilina nu
este sensibil la nici o cefalosporina.
Enterococul este rezistent la generatia a 3-a.
Anaerobii snt rezistenti, aci- netobacter
moderat sensibil sau rezistent la cefalosporine
generatia a 3-a. Cele trei subgrupe din generatia
a 3-a se deosebesc prin activitatea fata de
Pseudomonas. Subgrupul cefomenoxim are actiune
moderata, subgru- pul ceftizoxim si latamoxef,
actiune intensa, cefsulodin foarte intensa.
Ultimul este activ exclusiv pe Pseudomonas.
2.2.4. BAZE FARMACOTOXICOLOG1CE
Experimental, au actiune nefrotoxica
cefaloridina, cefalotina, cefazo- lina. La om
este mai activa din acest punct de vedere,
cefaloridina. Toate cefalosporinele snt
potential nefrotoxice n asociere cu
aminoglicozide si/sau cu diuretice. Manifestari
alergice diverse (urticarie, eritem, stare
febrila, soc anafilactic) n 14% din cazuri.
Alergie ncrucisata cu penicilinele si ntre
cefalosporine. Fenomene iritative la locul
injectarii i.m. si flebite. Efect de tip
disulfiram, la asociere cu alcool, descris pentm
cefamandol dar prezent, probabil si la alte
cefalosporine (Drummer si colab., 1980). Anemia
hemolitica (rar, cefadroxil).
2.2.5. FARMACOTERAPIE
Toate cefalosporinele snt *# e rezervA9 a)
Folosirea lor poate fi utila n infectii cu
enterobacteriacee, gonococ si %. influenzae. Fata de
entero- bacteriacee ele au actiune comparabila cu
gentamicina dar snt mai bine tolerate, b) Fata
de Pseudomonas aminozidele si ureidopenicilinele
snt AB de prima alegere. Cefalosporinele din
generatia a 3-a se folosesc cnd exista
rezistenta la ureidopeniciline sau cnd
aminozidele snt contraindicate. c) Asocierea
cefalosporine generatia a 3-a aminozide este
justificata n septicemii grave la organisme
compromise si n infectiile nozo- comiale grave,
n asteptarea rezultatelor antibiogramei, cnd se
72
suspecteaza &le'siella9 bacterii coliforme, 2roteus9
2seuomonas. Se va tine seama de interactiuni (!). d)
n infectii cu gonococ si %. influenzae producator de
beta-lactamaza generatia a 3-a nu poate nlocui
generatia a
>) a. e) Cefsulodin are interes limitat n
infectii cu 2seuomonas. Susele rezistente la
piperacilina snt si la cefsulodin. f) n cazuri
selectionate de profilaxie n chirurgie, cnd
riscul de infectie depaseste 5% se foloseste o
cefalosporina cu TV2 lung, cu 26 ore nainte si
la 1224 ore dupa operatie, g) n infectii mixte,
ndeosebi si cu anaerobi, localizate pulmonar,
abdominal, pelvin se folosesc cefalosporine din
generatia a 3-a.
h) Meningite cu gramnegativi se trateaza cu
cefoperazon sau cefotaxim care difuzeaza bine n
l.c.r.
2.2.6. FARMACOEPSDEMIOLOGICE
Cin. Cefalosporinele din generatia a 3-a nu se
folosesc n infectii cu grampozitivi si
profilactic n chirurgie.
2.2.7. CEFAPIRiN
Sin. Cefapirinum (DCI), Cefatrexil
R
, Ambrocef
R
,
Bristocef
11
, Cefalo- ject
R
. Neabsorbita orala.
Dupa 1 g i.m. pic plasmatic, de 1624 |Ug/ml la
30 minute. Legarea de proteine 50o/
0
. T V2 36
minute. Excretie urinara. Activa pe grampozitivi
cu CMI 0,061 |ng/ml, asemanator cu cefalotina,
mai slab dect cefaloridina pe toti germenii cu
exceptia stafilococului. Administrarea i.m. sau
i.v. (35 minute) 26 g/zi n 46 prize. n in-
fectii severe pna la 12 g/zi. Copii 4080
mg/kg/zi n 4 prize.
2.2.8. CEFOPERAZON
Sin. Cefoperazonum (DCI), Cefobid
R
, Cefobine
R
.
Pulbere cristalina alba, solubila n apa. Sol. ,G
33% au pH 55,5. Dupa 1 g (respectiv
> g) i.v picul plasmatic este 153 |ag/ml (252).
Dupa 8 ore concentratiile respective snt 4 (8),
dupa 12 ore 0,5 (2). Inj. i.m. de 1 g (respectiv
2 g) dau picul plasmatic de 32 |iig/ml (40).
Concentratiile la 8 ore snt 7 (14), la 12 ore 1
(4). Difuzeaza bine, realiznd nivele
terapeutice, n toate tesuturile si fluidele
(lichidul de ascita, l.c.r., urina, bila, sputa,
73
amigdale, sinusuri, apendice, plamni, rinichi,
ureter, prostata, testicul, uter, os). Excretie
prin urina (2030%) si bila. Dupa 2 g inj.
concentratia maxima n urina este 1 000 |iig/ml,
n bila 6 000. TV2 2 ore. n insuf. hepatica este
prelungit T 1/2 Si crescuta excretia urinara. La
bolnavii cu insuf. hepatica si renala se produce
acumularea n snge. Actioneaza bactericid prin
inhibitia sintezei peretelui celulei bacteriene.
Speciile sensibile snt Staphylococcus aureus (producator
sau nu penicilinaza), Staph. epiermiis9 Streptococcus grupa
A, pneumoniae9 grupa D, faecalis9 $scherichia coli, &le'siella9
$ntero'acter9 Citro'acter9 %aemophilus influenzae (beta-lac- tamaz-
pozitiv si negativ), 2roteus mira'ilis9 vulgaris9 morganii9 rettgeri9
2roviencia9 Serratia9 Salmonella9 Shigella9 2seuomonas9 !eisseria go- norrhoeae
si meningitiis9 #oretella9 ;ersinia9 anaerobi, coci si bacil
grampozitivi, bacili gramnegativi (nu #acteroies
fragilis). Efecte adverse,, eruptii cutanate (mai ales
la alergici si la cei sensibilizati la peniciline
si cefalosporine), neutropenie, cresterea
transaminazelor serice, diaree. Indicat n
infectii cu germeni sensibili, indiferent de
localizare cai biliare., respiratorii, ap. uro-
genital, peritoneu, cavitatea abdominala, oase,
articulatii. n septicemii cu bacili gramnegativi
se asociaza cu un aminozid mai ales la bolnavi cu
risc ridicat de ex. imunodeprimati. Doza zilnica
>Y 4 g la adulti (pna la 1216 g n cazuri
grave), 2550 mg/kg (300) la copii, n 2 prize la
12 ore (dozele medii) sau 3 prize la 8 ore (doze
mari). Inj. i.m. (12 g dizolvat n 3 ml apa sau
lidocaina 0,51%). Inj. se fac n locuri diferite.
I.v. (1 g n 10 ml sol. clorurosodica 0,9% sau
glucoza 5%, inj. n 3 minute), perfuzie i.v.
scurta (12 g n 20100 ml sol. izotona, inj. n
1560 minute).
2.2.9. CEFTRIAXON
Sin. Ceftria?onum (DCI), Rocephin
R
. Cristale galbui,
solubile n apa. Solutia 12%. are pH 68. Valori
pKa 24,5. Rezistent la beta-lactamaza. Solutiile
snt stabile 24 ore la 5 si 6 ore la temperatura
ordinara. Administrat i.m. biodisponibilitatea
este 100%. Dupa 500 mg i.v. picul plasmatic atinge
100 jug/ml, dupa 24 ore concentratia fiind de
circa 7 (Lig/ml. Dupa 1 500 mg i.v., valorile
respective snt 350 si 20. Legare de proteine
plasmatice 8095%. Proportiile formei libere
plasmatice 5% la concentratii joase si 1020o/
0
la
concentratii nalte. Doza de 50 mg/kg produce in 2
24 ore concentratii n l.c.r. de cteva ori mai
74
mari dect CMI pentru germenii care produc
meningita. Excretie n forma neschimbata, activa
prin rinichi (60%) si ficat (40%). Doza la 1 g da
n urina concentratia de 10 fig/ml si n bila de
240 |Ug/ml, pentru 1224 ore. Ty
2
=8 ore la adult,
6,5 ore la copil, 12,5 ore peste 70 ani. Durata
actiunii unei doze 24 ore. Spectrul de activitate
cuprinde (n paranteze CMI 90% n ug/ml).
Streptococcus grupa A (0,05), Streptococcus grupa B si
pneumococ (0,1), Streptococcus virians (1,0), Staphylococcus
aureus (6,3), Clostriium (16), %aemophilus influenzae (0,05),
!eisseria meningitiis si gonorrhoeae (0,012), 2roteus mira'ilis
(0,025), $scherichia coli9 &le'siella (0,2), Citro- 'acter9 Shigella
(0,25), Salmonella (0,4), Proteus indol-pozitiv
(1,6), $n- tero'acter (6,3). Infectiile cu unii germeni
partial senzitivi pot beneficia de ceftriaxon
5Streptococcus fecalis9 Chlamyia9 7isteria9 #acteroies9 2seuomonas9
*cineto'acter9 Staphylococcus epiermiis). Snt insensibili
>reaplasma9 Mycoplasma9 Myco'acterium9 fungi.
Efecte adverse: greturi, vome, diaree,
stomatita, eruptii cutanate, eozinofilie,
trombopenie, leucopenie, anemie hemolitica,
cefalee, ameteli,, oligurie, reactii anafilactice.
Ceftriaxon este indicat n infectii cu germeni
sensibili ale ap. respirator, excretor, locomotor,
digestiv, genital, septicemii, meningite, infectii
la bolnavii cu deficit al mecanismelor de aparare.
Are efect aditiv cu aminoglicozidele fata de
Pseudomonas si Streptococus faecalis (cele 2
substante se administreaza separat). Doza medie la
adult si copii peste 12 ani 12 g o data pe zi.
Copii -2080 mg/kg/zi. Administrarea i.m.
75
<0,250,5 g dizolvat n 2 ml sau 1 g n 3,5 ml
lidocaina 1%), i.v. (0,25
B. 5 dizolvat n 5 ml sau 1 g n 10 ml apa
distilata, inj. n 24 minute), perfuzie scurta
(n 40 ml sol. clorurosodica 0,9% sau glucoza 5%,
injectata n 515 minute).
2.2.10. ALTE CEFALOSPORINE INJECTABILE
Cefalotinum (DCI), sin. Keflin
R
, Ceporacin
R
,
Cepovenin
R
. Nefrotoxic la doze f. mari, la
asociere cu aminozide si diuretice (rar). Inj.
i.m. 28 g/zi n 4 prize. In forme grave de la 1
g la 3 ore i.m. la 1 g la 2 ore i.v. (inj. sau
perfuzie). Copii 60100 mg/kg/zi.
Cefaloriinum (DCI), sin. Ceporin
R
, Kefspor
R
,
Loridin
R
. Activitate mai intensa dect cefalotina.
Nefrotoxic (necroza tubulara la doze mari, de
peste 4 g pe zi, la bolnavi cu insuficienta
renala organica sau functionala, n cazuri de
asocieri cu alte antibiotice sau substante
nefrotoxice (ex. aminoglucozide) si cu diuretice
(ac. etacrinic, furosemid). Incidenta este mai
mare la administrarea i.v. si la vrstnici. Bine
suportata i.m. Contraindicatii: insuficienta
renala cu clearance al creatininei sub 50 ml/min.
8. m. doza uzuala 2 g pe zi, maxima 4 g pe zi
(1 g la 6 ore). I.v. produce mai putine fenomene
flebitice dect alte cefalosporine dar produce
mai frecvent nefrotoxicitate.
Cefazolinum (DCI), sin. Ancef
R
, Cefamezin
R
, Kefzol
R
,
Totacef
R
. Activitate predominanta pe bacili
gramnegativi. T1/2 este de 2 ore dupa inj. i.m. la
normali si de 3050 ore cnd clearance-ul
creatininei scade la 10 ml/min. Preferabila
pentru inj. i.m. (putin dureroasa), n cazurile
curente putnd fi administrata la 12 ore.
Administrare i.v. si i.m., doza uzuala 24 g pe
zi, maxima 6 g pe zi. Solutia de cefazolina este
incompatibila cu: amobarbitalul, calciu (clorura,
gluconat), clortetraciclina, co- istina,
eritromicina, gentamicina, kanamicina,
oxitetraciclina, pentobarbital, polimixina B,
tetraciclina. Solutia n glucoza 5% si n clorura
de sodiu 0,9% este stabila 24 ore la temperatura
camerii si 96 ore la frigider.
Cefacetrilum (DCI), sin. Celospor
R
, Ty
2
=l,31,4 ore
la normali si 1630 ore la cei cu clearance al
creatininei de 10 ml/min.
Cefamanolum (DCI), sin. Mandol
R
. Activ pe coci
grampozitivi egal sau inferior cefalosporinelor
generatia ntia inclusiv stafilococi. Inactiv pe
76
enterococi. Mai activ pe //- influenzae dect alte
cefalosporine ca si pe $. coli9 &le'siella9 2roteus mirP'ilis.
Activ pe $ntero'acter si 2roviencia. Nu prezinta avantaj
fata de benzilpenicilina pentru infectiile cu
streptococ grupa A, pneumococ si nici fata de
penicilinele de semisinteza si vechile
cefalosporine pentru infectiile cu stafilococ.
Rezervat n infectiile cu bacili gramnegativi
care nu pot beneficia de alte AB. Doza zilnica 1
2 g i.v. sau i.m. la 46 ore. n infectii severe
12 g/zi.
Ceftaziimum (DCI), sin. Glazidim
R
. Nu este
utilizabila oral. Legare de proteine 10%.
Difuziune slaba n l.c.r., mai mare n meningite.
Eliminare neschimbata prin urina 8090%. TV2 2
ore. Activa pe bacili gramnegativi (Listeria
monocytogenes si Campylo'acter snt rezistenti), !eisseria
gonorrhoeae9 coci grampozitivi (nu enterococ si
stafilococ rezistent ia metici'lina) (mai putin
dect prima generatie de cefalosporine). Inj.
i.m. sau i.v., 24 g/zi n 23 administrari.
CeIuro?imum (DCI)+ !in. e.inacef
B
. *e,are de proteine 04d. "emeta) boliat.
9liminare renal. TL
>
circa o or. Acti7 pe coci ,rampoiti7i (!tafilococ productor
!au nu de penieilina+ pneumococ+ !treptococ+ nu enterococ)+ ,onococ (inclu!i7
rei!tent la penicilin)+ bacili ,ramne,ati7i
V
nu Proteu! indol poiti7i+ Bacteroide!+
P!eudomona!. In@. i.m. 5i i.7+
B+ V4Y8+4 , la Q ore. ?n ,onoree do unic 8+4 ,.
2.2.11. CEFALOSPORINE ORALE
Cefale?inum (DCI)+ !in. Cepore#
R
+ &efle#
R
+ &eforal
R
+ (racef
B
+ Pali) tre#
R
.
Ab!orb'ie bun di,e!ti7. Biotran!formare redu!. 9liminare renal+ prin !ecre'ie
tubular+ cu concentrare ?n urin. Tulburri di,e!ti7e (,re'uri+ 7ome+ diaree)+ aler,ii.
Adul'i 8Y> , pe i (?n W prie+ la 3 ore)+ Doa ma#im W , pe i. Copii >4Y4B
m,=1,=i.
Cefrainum (DCI)+ !in. 9!1acef
B
+ <efril
B
+ 6elocef
R
. (ral+ doa uual
8Y > , pe i+ ma#im W , pe i. In@. i.m. 5i i.7. doa uual >YW , pe i+ ma#im Q
, pe i.
Cefaro?ilum (DCI)+ !in. (racefal
&
. (ral+ doe uuale 8Y> , pe i+ ma#imum W
, pe i.
2.2.12. CEFAMICINE
<?nt AB beta)lactamice ob'inute din actinomicete+ cu !tructur apropiat
cefalo!porinelor. Cefamicina C !e ob'ine din culturile de Strepto- myces
lactamurans 5i e!te apropiat !tructural cu cefalo!porina C.
Cefo?itinum (DCI)+ !in. $efo#in
R
. "u !e ab!oarbe oral. Dup 8 , i.m. pic
pla!matic de >> @u,=ml la >B minute. *e,area de proteine 4BYVBd. TL
>
!ub o or.
Difuiune bun ?n 'e!uturi+ 7ariabil ?n l.c.r. "u e!te biotran!format. 9liminare
renal. <pectrul ca cefalo!porinele din ,enera'ia a doua. -oarte acti7 pe #acteroies
fragilis. Inacti7 pe 9nterobacter. In@. i.m. 8Y> , la WYQ ore. In@. i.m. !?nt dureroa!e+
ameliorate prin a!ociere cu lidocain B+4d. Compatibil cu !olu'ii de clorur de !odiu+
bicarbonat de !odiu+ lactat de !odiu+ ,luco. "u !e a!ocia cu ,entamicina+
77
Cefmetazolum (DCI) 5i Cefotetanum (DCI)+ au !pectrul de acti7itate a!emntor
cu cefalo!porinele din ,enera'ia a doua. <?nt foarte !tabile fa' de betalactamaa
barililor ,ramne,ati7i.
2.2.13. OXACEFALOSPORINE
<tructur a!emntoare cu cefalo!porinele cu deo!ebire c !ulful din inelul
dihidrotiainic e!te ?nlocuit cu o#i,en.
7atamo?efum (DCI)+ !in. $o#alactam+ *amo#actam+ $o#am
R
. <pectrul
a!emntor cefalo!porinelor din ,enera'ia a 0)a. In@. i.7. 8Y> , la Q ore.
2.2.14. PE"EME
AB beta)lactamice+ analo,i penicilinici cu o dubl le,tur ?n inelul tiaolidinic.
<?nt dou !ub,rupe+ carbapeneme (e#. tienamicina)+ c?nd !ulful din poi'ia 8 e!te
?nlocuit cu carbon 5i o#apeneme (e#. ac. cla7ulanie)+ c?nd !ulful e!te ?nlocuit cu
o#i,en.
Tienamicina. (b'inut din culturile <treptomLce! cattleLa. <tabil fa' de beta)
lactama. <pectru de ac'iune lar,+ inclu!i7 2seuomonas.
/mipenemum (DCI)+ !in. Prima#in
B
+ eienam
B
. Imipenem e!te AB be) ta)lactamic
deri7at de tienamicin. <e folo!e5te a!ociat ?n pr'i e,ale cu cilastatinum (DCI)+
inhibitor de dihidropeptida+ pentru a inhiba metaboli!mul tubular renal al
imipenemului+ pre7enind a!tfel formarea de produ5i nefroto#ici (Bara+ 8;Q4). TL
>
o
or. <pectrul de acti7itate mai ?ar, dec?t cefalo!porinele din ,enera'ia a 0)a. Coci
,rampoiti7i (nu !ta) filococi rei!ten'i la meticil%in 5i unii enterococi)+ coci
,ramne,ati7i+ ente) robacteriacee (rei!tente la ,entamicin)+ 2seuovionas9
anaerobi. AB de reer7 ?n infec'ii urinare+ re!piratorii+ ,inecolo,ice+ cutanate+
o!teomie) lit+ !epticemie cu bacili ,ramne,ati7i+ cu eficacitate cel pu'in e,al cefa)
lo!porinelor ,enera'ia a 0)a !au a!ocierii clindamicin )g),entamicin (<o) lom1in+
8;Q4). In@. i.7. B+4Y8 , la 3YQ ore.
*cium clavulanicum (DCI)+ !in. Au,mentin
R
. (comp.) Cla7ucid
R
(comp.).
Produ! de Streptomyces clavuligerus. <tructur a!emntoare nucleului penicilinic+
?n care inelul tiaolidinic e!te ?nlocuit cu unul o#a) olidinic. Acti7itate
antibacterian !lab. Inhibitor de beta)lactama+ enim produ! de multe bacterii+
!tafilococ auriu+ enterobacteriacee+ %aemophilus inIluenzae9 ,onococ+ #acteroies
fragilis. Poten'ea penicilinele 5i cefalo!porinele fa' de ,ermeni rei!ten'i.
A!ocierea ac. cla7u) lanic [ amo#icilin (produ!ul Au,mentin
R
) realiea
e#tinderea !pectrului amo#icilinei la ,ermeni productori de beta)lactama+
!tafilococ (nu cel rei!tent la meticilin 5i cefalo!porine ,enera'ia ?nt?ia)+ %.
inIluenzae9
9. coli9 !eisseria9 2roteus mira'ilis9 Salmonella9 Shigella. A!ocierea e!te acti7 5i
fa' de &leb!iella 5i Bacteroide!. Admini!trare oral ca !are de pota!iu+ echi7alentul
a 8>4 m, ac. cla7ulanic+ a!ociat cu amo#icilin 4BB m, de 0 ori=i. ?n infec'ii !e7ere
do dubl. Copii p?n la 8> ani amo#icilin 0B m,[ac. cla7ulanic V+4 m,=1,=i ?n 0
prie.
Produ!ul Timentin
R
a!ocia ac. cla7ulanic (B+8YB+> ,) cu ticarcilina (0 ,). (
do la WY3 ore+ in@.
2.2.15. PENICILINAT SULFONE
Sul'actamum (DCI)+ !in. penicilanic acid dio#id 5i deri7atul !u pi7!ul) bactam
(!ulbactam pi7o#%il)+ !?nt inhibitori de beta)lactama cu propriet'i a!emntoare ac.
cla7ulanic. <ultamicillin
R
+ a!ociere !ulbactam[am ) picilin.
78
2.2.16. MONOBACTAME
<?nt beta)lactame monociclice produ!e de bacterii (nu de muce,aiuri)+ de e#.
Chromobacterium 7iolaceum dar 5i prin !inte inte,ral.
*ztreonamum (DCI)+ !in. Aactam
H
. Produ! de !inte. *an' lateral acil ca la
ceftaidim. -oarte acti7 (bactericid) de ,ramne,ati7i (bacili 5i coci) inclu!i7
P!eudomona!. Ineficient pe ,rampoiti7i. "u e!te hidroliat de beta)lactamae.
*e,are de proteine 44d. 9liminare ?n urin+ netran!format 34o=
B
. Indicat ?n infec'ii
,ra7e re!piratorii+ uro,enitale+ abdominale+ !epticemie cu ,ramne,ati7i. *a
imunodeprima'i !e a!ocia cu ami) noid+ cefalo!porine+ metronidaol. In@. i.m. !au
i.7. (lente !au perfuie) 8+4Y0 ,=i ?n >Y0 prie. In infec'ii ,onococice
necomplicate 8 , i.m. ?ntr)o pri. ?n infec'ii ,ra7e cu 2seuomonas p?n la Q ,=i.
Compatibil cu !olu'iile fiiolo,ice. <ol. !?nt !tabile WQ ore la temperatura ordinar.
!ocaricin *. Iolat din "ocardia uniformi!. Acti7itate moderat fa' de
,ramne,ati7i.
Sulfazecin. Iolat din 2seuomonas aciophila. 9fect mediu pe ,ramne,ati7i.
2.3. AB MACRQL1DE
2.3.1. ERITROMIC1NA
<in. $rythromycinum (DCI)+ Propionileritromicin
T
+ 9ritromicin lac) tobionat
T
+
9rLthromid
R
+ 9rLcinum
R
+ Iloticine
R
+ *ubomLcine
R
.
2. Iiz.-chim. AB din culturile de <treptomLce! erLthreu!+ cu caracter baic. Pu'in
!olubil ?n ap. <olu'ii apoa!e pu'in !tabile. *actobionatul con'ine 3Bd eritromicin
a7?nd acti7itatea microbiolo,ic de cel pu'in 30B +,(/m(. Pulbere alb !au alb),lbuie+
fr miro!+ !olubil ?n ap. <olu'iile au pH 3+4YV+4. Propionatul de eritromicin
con'ine Q4d eritromicin+ are acti7itatea microbiolo,ic de cel pu'in Q4B gu,=m,.
Pulbere alb+ fr miro!+ cu ,u!t !lab amar+ foarte ,reu !olubil ?n ap.
P. fcin. 9ritromicin ba e!te par'ial inacti7at de !ucul ,a!tric. Propionatul de
eritromicin e!te rei!tent la acidul clorhidric 5i are ab!orb'ie mai bun dec?t baa.
*e,are de proteine 3Bd. Concentra'iile acti7e !e men'in circa 3 ore. T6
>
8+WY> ore
la normali adul'i+ nou)n!cu'i 5i prematuri 5i >+ re!pecti7 WY3 ore c?nd clearance)ul
creatininei e!te de 3B+ re!pecti7 8B ml=min. ?n anurie T
8
=
>
j3 ore. Difuiune bun ?n
toate 'e!uturile. Tra7er!ea placenta+ nu menin,ele normal. <e concentrea ?n bil+
!ub form acti7+ de 3YQ ori mai mult dec?t ?n !?n,e. 9liminare prin bil 5i fecale
(>=0 din doa admini!trat) 5i prin urin (8=0+ reali?nd concentra'ii de 8BY84 ori mai
mari dec?t ?n !?n,e).
2. fin. Bacterio!tatic cu !pectru de ac'iune a!emntor cu penicilina 2+
cuprin?nd 5i !tafilococul penicilinao!ecretor. 9!te acti7 fa' de !treptococ+
Pneumococ+ !eisseria+ %. influenzae+ C. iphteriae9 #rucella. Rei!ten'a !e
in!talea repede pentru unii !tafilococi+ lent 5i rar pentru al'ii.
2. fto?. Ap. di,e!ti7+ anore#ie+ ,re'uri+ diaree+ (la pe!te > ,=i). -enomene
aler,ice+ erup'ii+ febr+ eoinofilie. Propionatul de eritromicin poate produce
hepatit cole!tatic (icter+ fenomene di!peptice+ febr+ eoinofilie+ cre5terea 2PT).
<cderea e!triolului urinar (cu V4D=
B
).
-AR$AC(T9RAPI9
Antibiotic de elec'ie ?n pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae9 difY terie+
pertu!i!. Antibiotic de reer7 ?n infec'ii cu Chlamyia trachomatis9 ,ermeni
rei!ten'i la penicilin (!treptococ ,rupa A+ pneumococ Y nu ?n menin,it 5i
endocardit Y+ lue!). Indicat la bolna7i aler,ici la penicilin+ inclu!i7 profilactic+ la
79
7al7ulari+ ?naintea inter7en'iilor chirur,icale !au !tomatolo,ice. 9!te bine !uportat
de om 5i e!te mult folo!it ?n pediatrie+ inclu!i7 ?n impeti,o.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
80
CinA. In!uficien' hepatic. Aler,ii la eritromicin. Infec'ii cu ,ermeni rei!ten'i
la macrolide.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm-in. 2ropionileritromicina
T
(!inonim Propiocine
R
)+ flacon cu >4
comprimate+ fiecare comprimat echi7alent cu >BB m, eritromicin ba. $ritromicinA
lacto'ionat
T
(!in. 9rLthrocine
R
)+ flacon in@ectabil+ echi7alent cu 0BB m, eritromicin
ba.
Mo. e amin.9 posol. (ral+ 2ropionileritromicinaT9 ?n prie la 3 ore+ cu o or
?nainte !au 0 ore dup me!e. Adul'i ?n infec'ii medii >BY>4 m,=1,=i (B+>YB+W , la
o pri). In infec'ii ,ra7e p?n la B+4 , la o pri 5i > , ?n >W ore. "0 infec'ii ,enitale
cu ChlamLdia trachomati! > ,=i timp de 0 !ptm?ni. Copii 0BY4B m,=1,=>W ore.
<u,ari: p?n la o !ptm?n WBYQB m,=1,=>W ore^ 8YW !ptm?ni WB m,=1,=>W ore.
Pentru farin,ita !treptococic la !ubiec'i cu aler,ie la penicilin+ American Heart
A!!ociation recomand >4B m, eritromicin oral+ de 0 ori=i timp de 8B ile.
In@ectabil. $ritromicinA lacto'ionat
r
+ e?clusiv intravenos9 ?n in@ec'ii lente (minim 4
minute+ la inter7al de 3 ore) !au perfuii. Adul'i 0BB m, la 3 ore. Copii echi7alentul a
8BYWB m, eritromicin ba=1,=>W ore+ ?n in@ec'ii i.7. lente+ ?n >YW prie.
I"T9RACkIM"I
9ritromicin cre5te to#icitatea carbamaepinei+ er,otaminei+ dihidro) er,otaminei+
di,o#inei9 teofilinei 5i efectele anticoa,ulantelor orale+ bromo) criptinei+
ciclo!porinei.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Aminofilina+ carbenicilina+ cefalotina+ cloramfenieol hemi!uccinat+ co) li!tina+
heparina+ hidroliate de proteine+ metaraminol+ tetraciclin+ tio) pental+ 7itamina B
comple#+ 7itamina C. 9ritromicin lactobionat e!te !tabil 8B ore ?n !olu'ia de
,luco 4d ni >> ore ?n !olu'ie de clorur/ de !odiu B+;d. <olu'ia ini'ial ?n ap
!teril fr con!er7an'i+ e!te !tabil
> !ptm?ni la fri,ider. <tabilitatea optim ?ntre pH 3YQ. "u !e a!ocia cu !olu'ii
care dau pH final !ub 4+B.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T+ !en!ibiliare)+ nr. leucocite (T). Pot scAea nr.
leucocite (T). Pla!m. Poate creDte timpul de protrombin (T). <er. Pot creDte
bilirubina+ reten'ia B<P+ timol (T+ cole!ta)+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT (T+
hepatoto#icitate)+ 2(T+ 2PT (*+ met. eolorime) trice). Pot scAea cole!terol+ ,luco
(T+ hepatoto#icitate). Mrin. Pot creDte catecolamine (*+ met. fluorometrice)+ 8V)
ceto!tero%ii+ 8V)o#icortico) !teroii (*.). -ecale. Poate scAea urobilino,en (T+
cole!ta+ la circa 84d din trata'i).
2.3.2. ALTE MACROLIDE
Spiramycinum (DCI)+ Ro7amLcin
&
+ <electomLcin
R
. AB ob'inut din culturile de
Streptomyces am'ofaciens. Acti7 pe ,ermeni ,rampoiti7i+
!eisseria9 %. influenzae9 %. pertussis9 Clostriium. Difuiune bun ?n 'e!utul limfoid
ami,dalian+ plm?n+ !ecre'ii bronhice+ !ali7. Indicat ?n infec'ii re!piratorii. Adult >
,=i+ ?n > prie. Copii 4BYVB m,=1,=i ?n
>Y 0 prie.
Troleanomycinum (DCI)+ Triacetilolendomicina+ CLclamicin
R
+ $atro) mLcin
R
+
TA(
&
+ oLtiron
R
+ Tetraolean
R
. 9!ter triacetic al oleandomicinei+ AB ob'inut din
culturile de <treptomLce! antibioticu!. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. Concentrare ?n bil
5 Farmacoterapie practic !oi. ".
(ni7ele de 8BY0B de ori mai mari dec?t ?n !?n,e) 5i ?n urin. Difuiune !lab ?n l.c.r.
Concentra'iile acti7e !e men'in 3 ore. <pectrul de acti7itate a!emntor eritromicinei.
<iner,i!m cu tetraciclin. Bacterio!tatic. Rei!ten' de tip penicilin+ ?ncruci5at cu
eritromicina. Indicat ?n infec'ii cu !tafilococi. Admini!trare 8Y> ,=i.
&itasamycinum (DCI)+ !in. *eucomicina+ ALermicina
R
. AB cu ac'iune
a!emntoare eritromicinei dar mai !lab. <?nt cuno!cute 84 leucomicine+ notate cu
A@.. . . A
84
. *eucomicina A
0
!in. 6osamycinum (DCI)+ Ro!aeine
R
. Doa 8+4 ,=i e!te
echiacti7 cu 8 , eritromicin.
1osaramicinum (DCI)+ !in. Ro!amicin. (b'inut din culturile de $icro)
mono!pora ro!aria. Ab!orb'ie bun oral. Concentra'ii ?nalte ?n pro!tat+ f. utile ?n
pro!tatite bacteriene. <pectrul a!emntor eritromicinei cu acti7itate e,al pe
,rampoiti7i 5i mai acti7 pe ,ramne,ati7i. -oarte acti7 pe Mycoplasme9
Chlamyia9 #acteroies fragilis. (ral >4B m, la 3 ore.
*vermectine. AB cu eficacitate antimicrobian redu!+ puternic acti7e contra
nematodelor.
2.3.3. LINCOMICINA
Sin. 7incomycinum (DCI)+ *incocin
R
.
2. fiz.-chim. AB ob'inut ?n culturile de <treptomLce! lincolnen!i!. <ub!tan'
monobaic+ !olubil ?n ap+ !tabil ?n mediu acid.
2. fcin. Ab!orb'ie di,e!ti7 >BY04d din doa admini!trat oral. Dup 4BB m,
picul pla!matic e!te de 0Y8B u,=ml 5i !e realiea la >YQ ore. Dup 3BB m, i.m. !e
ob'in concentra'ii !erice de +84Y>B n,=ml. *e,are de proteine !erice >4d. Difuiune
?n !pa'iul e#tra) 5i intracelular+ pu'in ?n l.c.r. 9#cre'ie predominant hepatic 5i mai
pu'in prin urin (Wd dup admini!trare oral+ 84d dup i.7.). Tc=
>
jWY4 ore la
normali 5i 3+W re!pecti7 8B ore pentru un clearance al creatininei de 3B+ re!pecti7 8B
ml=min. In anurie T6a$MR ore.
2. fin. <pectrul de acti7itate cuprinde mai ale! ,ermeni ,rampoiti7i (?n
parante conc. inhibitoare): pneumococ+ !treptococ+ pio,en 5i 7iri) dan!+ #.
antliracis (B+4 Au,=ml)^ C/. tetanii9 Coryne'acterium (> gi,=ml)^ !tafilococ auriu (>Y4
fi,=ml).
-AR$AC(T9RAPI9
Infec'ii cu pneumococ+ !treptococ+ !tafilococ. Ac'iune util ?n o!teo) mielit.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 7incomycin
"
($ede#port+ M.R.<.<.)+ flacon cu B+4 , lincomicin
pulbere !teril in@ectabil.
Mo e amiri.9 posol. (ral. Adul'i+ 4BB m, la 3YQ ore. Copii+ 0BY 3B
m,=1,=>W ore. I.m. Adul'i 4BB m, la QY8> ore+ ?n cauri ,ra7e la
3 ore (> ,=i). Copii+ 84Y0B (3B) m,=1,=>W ore+ di7iat ?n > prie^ la 8> ore. <e
diol7 4BB m, ?n 0Y4 ml ,luco 4d !au clorur de !odiu B+;d. I.7. numai ?n
perfuie. Doa de 4BB m, !e diol7 ?n 8BB ml !olu'ie. <e repet la QY8> ore.
I"T9RACkIM"I
9fectul lincomicinei e!te diminuat prin a!ociere cu caolin9 care !cade ab!orb'ia
di,e!ti7 a antibioticului. Acela5i efect !e ob'ine prin a!ociere cu alte asor'ante9
pectine 5i ciclamat. Pentru a e7ita ace!te fenomene+ ?nainte 5i dup admini!trarea
lincomicinei (8Y> ore) nu !e 7a con!uma dec?t ap. *incomicina accentuea
efectele curarizantelor.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
82
Ampicilina+ benilpenicilina+ carbenicilina+ coli!tina+ fenitoina+ hidro) liate de
proteine+ hidrocortion+ 1anamicina+ no7obiocina+ !treptomicina+ !ulfadiaina.
<olu'iile ?n ,luco 4o=
B
5i ?n clorur de !odiu B+;d !?nt !tabile >W de ore la
temperatura camerii.
2.3.4.-!TE -. C SPECTR! /E T#P PE"#C#!#"1C
Clinamycinum (DCI)+ Cleocin
R
+ Dalacin
R
+ <obelin
R
. AB oli,oaharid+ deri7at
!emi!intetic al lincomicinei. -. bine ab!orbit di,e!ti7 fr a fi influen'at de preen'a
alimentelor ?n !tomac. Dup 84B m, oral picul pla!) matic+ de >Y0 ngIml9 !e ob'ine
?ntr)o or. T
,
H
+
0 ore. *e,at ;Bd de proteinele !erice. Difuiune ?n toate 'e!uturile.
Biotran!formare ?n propor'ii mari. 9#cre'ie renal+ 8Bd netran!format. <pectrul
a!emntor lincomicinei. Preint ri!c de colit p!eudomembranoa!+ cu pierderi
importante de ap 5i electroli'i+ periculoa!e la cei cu in!uficien' renal. Indi cat ?n
abce!e+ pneumonie+ empiem 5i alte infec'ii cu #acteroies fragilis 5i <uso'acterium.
Admini!trare oral. Adul'i 8 ,=i+ copii 84 m,=1,=i+ ?n prie la 3 ore. In@. i.7. 0BB m,
diol7ate ?n 4B ml !ol. ,luco 4d !au clorur de !odiu B+;d. ?n perfuie i.7.
ma#imum 8+> , pe or. <olu'iile !?nt incompatibile cu aminofilina+ ampicilina+
barbituriee+ calciu ,luconat+ fenitoina+ !ulfat de ma,neiu+ 7itamina B comple#.
<olu'iile ?n ,luco 4d 5i ?n clorur de !odiu B+;d !?nt !tabile >W ore.
2ristinamicina9 !in. 2ristinamycinum (DCI)+ PLo!tacine
R
+ <tapLlo) cine
R
. AB
ob'inut din culturile de <treptomLce! pri!tina !pirali!. 9fect bactericid pentru
!tafilococ+ bacterio!tatic pentru al'i ,ermeni ,rampoiti7i 5i ,onococ. Indicat mai
ale! ?n infec'ii cutanate cu !tafilococ 5i !treptococ+ o!teomielit cu !tafilococ+ numai
?n cauri care nu r!pund la alte AB. 9fecte ad7er!e di,e!ti7e. Adul'i >Y0 ,=i+
repartiate ?n >Y0 prie+ la me!e. Copii 4BY8BB m,=1,=i+ ?n >Y0 prie.
3.
AMINOGLUCOZIDE
[AMINOZIDE]
#aze farmacocinetice. Ab!orb'ie di,e!ti7 redu!+ cu ineficacitate !i!) temic. "u
!?nt di!tru!e de !ucurile di,e!ti7e+ elimin?ndu)!e inte,ral prin !caun+ dup
admini!trare oral. Ab!orb'ie bun dup in@ectare i.m.+ cu T 6
>
de circa > ore.
Difuiune bun ?n 'e!uturi+ mai pu'in ?n l.c.r. Concentra'ii mari ?n parenchimul renal+
ce7a mai pu'in pentru tobramicin. 9liminare renal+ pe!te ;Bd ?n form acti7.
#aze farmacoinamice. Ac'iune bacterio!tatic 5i bactericid a!upra unor
,ermeni ,rampoiti7i 5i ne,ati7i. Acti7i a!upra enterobacteriaceelor 5$. coli9
&le'siella9 $ntero'acter9 Serratia9 2roteus9 Citro'acter)9 al'i barili ,ramne,ati7i
52seuomonas)9 coci ,rampoiti7i (!tafilococ). <pectrul de acti7itate real+ ?nt?lnit ?n
practic+ e!te dependent pentru fiecare amino,lucoid de rei!ten'a dob?ndit a
,ermenilor.
#aze farmacoto?icologice. (to) 5i nefroto#icitate. Ri!cul de nefroto#i) citate e!te
minim ?n tratamente de !curt durat+ cu doe medii+ la !ubiec'i cu func'ia renal
normal. Ri!cul cre5te ?n cauri cu func'ia renal diminuat+ chiar dac acea!t
5 Farmacoterapie practic !oi. ".
diminuare e!te trectoare (de e#. 7?r!tnici in!uficient hidrata'i+ bolna7i acu'i cu
tulburri hemodinamice+ 5oc infec) 'io!). Ri!c mai mare prin a!ociere cu
cefalo!porine 5i !aluretice. -enomenele nefroto#ice ale aminoidelor !?nt re7er!ibile
dup ?ntreruperea admini!trrii. (toto#icitate 7e!tibular (ame'eli) 5i cohlear
(diminuarea acuit'ii auditi7e). ?naintea apari'iei !emnelor clinice apar tulburri pe
electroni!ta,mo,ram 5i pe audio,ram. -enomenele pot apare 5i dup oprirea
admini!trrii aminoidelor. Ri!cul de ototo#icitate ar fi mai mare la per!oane care
repet un tratament cu aminoide+ chiar dac ace!ta a fo!t fcut la di!tan'.
Tulburrile infraclinice !?nt re7er!ibile+ cele cu manife!tri clinice e7idente !?nt
ade!ea definiti7e. 2entamicina 5i tobra) micina afectea preponderent labirintul+
&anamicina cohleea. Aminoi) dele au ac'iune curariant.
FARMACOTERAPIE
51 84
$a@oritatea autorilor !?nt de acord ?n a recomanda utiliarea amino) ,lucoidelor
numai ?n cauri !trict indicate+ ,ra7e+ care nu beneficia de alte antibiotice.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Aminoidele nu !e 7or pre!crie ?n !trile infec'ioa!e obi5nuite. <e contraindic
admini!trarea i.7. 5i a!ocierea cu alte medicamente nefro) to#ice+ cu diuretice 5i cu
cefalo!porine.
I"T9RACkIM"I
Cre!c nefroto#icitatea amino,lucoidelor+ c!"#$%&$'()* &$#(+(,()*
c(%&#"-()* "+!$-'(c()" B* !.'$%+(/. Cre!c ototo#icitatea+ "c. -"c'()(c* !.0
'$%+(/* 1.+-")(/* c(%&#"-()* a!ocierea amino,lucoidelor ?ntre ele. Au efect
aditi7 curariant+ medicamente curcirizante9 narcotite+ miorela?ante centrale+ sulfat
e magneziu. Pot ma!ca efectele ototo#ice+ difenhidra) min+ antiemetice.
Alcaliniantele urinii accentuea efectele antibiotice. Amino,lucoidele pot mri
eficacitatea anticoagulantelor. Amino,licoi) dele orale !cad efectul metotre?atului.
Ticarcilina 5i car'emicilina !cad efectele amino,licoidelor.
3.1. STREPTOMICtNA
Sin. Streptomycinum (DCI)+ <treptomicin
T
.
2. fiz.-chim. Antibiotic produ! de actinomicetul <treptomLce! ,ri!eu!. Din punct
de 7edere chimic !treptomicina e!te un triaharid+ format din !treptidin+ !trepto 5i
")metil,lucoamina. Mltimele dou componente formea !treptobioamina.
<treptidin e!te un meoinoitol pe care !?nt ,refate dou ,rupri ,uanidin. Mnitatea
interna'ional de !treptomicin e!te cantitatea de !ub!tan' care inhib cre5terea unei
tulpini !tandard de $cherichia coli ?ntr)un ml de mediu 5i e!te e,al cu 8 @u,. Intr)un
,ram de !treptomicin intr un milion de unit'i. <treptomicina e!te o pulbere alb+
hi,ro!copic+ cu caracter baic puternic+ termo!tabil. Cu aciii formea !ruri
hidro!olubile. ?n terapeutic !e folo!e5te !ulfatul de !treptomicin+ care are o
acti7itate microbiolo,ic de cel pu'in V>B u.i.=m,. ?n !olu'ie apoa! e!te !tabil ?ntre
pH 0YV. 9!te mai !tabil dec?t penicilina. <olu'ia ?n !er fiiolo,ic poate fi p!trat
mai multe ile. Acti7itatea ma#im a !ub!tan'ei !e manife!t la pH ;. 9!te
incompatibil cu metale ,rele+ acii 5i bae tari+ o#idan'i+ reductori.
P. fcin. Ab!orb'ie di,e!ti7 >d+ cu eliminarea aproape inte,ral prin !caun+ !ub
form acti7+ dup admini!trare per o!. Difuea ,reu prin membrane reali?nd ?n
'e!uturi >BY>4d din ni7elul !an,uin+ ?n l.c.r. 8=4Y8=8B din ni7elul !an,uin. Dup
in@ectare i.m. trece repede ?n !?n,e. Dup doa de 8 , i.m.+ concentra'ia !an,uin
ma#im (8BY0B fi,=ml) !e atin,e la circa o or. Concentra'ii acti7e !e men'in QY8>
ore. Introdu! intrarahidian per!i!t >W ore ?n l.c.r. Admini!trat ?n aero!oli !e
ab!oarbe pu'in prin epiteliul al7eolar+ a7?nd numai ac'iune local. Tra7er!ea lent
placenta d?nd ?n pla!ma fetal 4Bd din concentra'ia de la mam.
<e lea, de proteinele pla!matice 0Bd. Dup i.m. !e elimin predominant prin urin
(QBd) ?n mare parte ?n form acti7+ mult mai concentrat dec?t ?n !?n,e (4BB @i,=ml).
9#cre'ia urinar e!te ?nt?riat la cei cu in!uficien' renal. T
,
Hz >YW ore la adul'i
normali 5i 4>Y8>B ore c?nd clea) rance)ul creatininei j 8B ml=min. *a nou)n!cu'i
prematuri (8Y0 ile)+
V ore.
2. fin. Inhib complet+ la concentra'ii !ub 8B g#,=ml+ #. antracis9 &le'siella
pneumoniae9 2asteurelia9 %aemophilus influenzae9 !eisseria gonorrhoeae9 #rucella+
Salmonella9 Shigella9 7eptospira. Bactericid pentru b. &och uman la conc. 4Y8B
85
@u,=ml dup un contact de V> ore 5i 8BY 4B g*i,=ml dup Q ore. Inhib complet+ la
concentra'ii de 8BY8BB gu,=ml *ero'acter aerogenes9 $scherichia coli9
2seuomonas aeruginosa9 Staphylococcus aureus9 Streptococcus faecalis9 unele
ric1ett!ii. <e cunoa5te rei!ten'a pentru b. &och (in!talat lent+ ?n 0BY3B ile)+ b. coli
(in!talat rapid+ ?n 0YW ile)+ b. dienterie+ proteu!+ p!eudomona!. 2ermenii
rei!ten'i ?5i men'in caracterele pato,ene. Rei!ten'a b. &och poate fi ?nt?riat !au
diminuat prin a!ociere cu alte chimioterapice !au antibiotice.
2. fto?. To#icitate relati7 mare. -rec7en'a 5i ,ra7itatea efectelor ad7er!e depind
de doa ilnic+ durata tratamentului+ calea de admini!trare+ factori indi7iduali. S!C.
*earea perechii a Q)a de ner7i cranieni cu tulburri 7e!tibulpre (ame'eli+ tulburri de
echilibru+ de mer!+ mai frec7ente la 7?r!tnici 5i renali+ !e pot 7iifdeca ?n 8BY8Q luni
de la oprirea admini!trrii !au pot rm?ne definiti7e)+ tulburri auditi7e (7?@?ituri ?n
urechi+ pierderea acuit'ii auditi7e+ pot e7olua 5i dup oprirea admini!trrii). ?n timpul
terapiei cu !treptomicin !e a@un,e la efecte ototo#ice ?n ma@oritatea caurilor la care
concentra'ia !an,uin !e ridic la 3B u,=ml mai mult de c?te7a !ptm?ni. Aler,ii.
9rup'ii+ eoinofilie+ con@uncti7+ febr. 1inichi. Albuminurie+ cilindrurie.
-AR$AC(T9RAPI9
*oc important ?n tratamentul tuberculoei+ ?n forme recente (infiltrati7e+
e#!udati7e+ di!eminate+ tbc. larin,ian+ inte!tinal+ ,enito)urinar). Indica'ie de
elec'ie ?n endocardita cu !treptococ+ a!ociat cu betalacta) mine.
-AR$AC]9PID9$I(*(2I9
Cin. Aler,ie la !treptomicin. Pruden' ?n in!uficien'a renal.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. StreptomicinA
T
+ flacon cu !ulfat de !treptomicin echi7alent la 8
, ba.
Mo e amin.9 posol. Calea de admini!trare curent e!te intramu!cu) lar.
Pulberea din flacon !e diol7 (?n condi'ii !terile) ?n !er fiiolo,ic !teril+ pentru a
ob'ine o concentra'ie de >BB m, !treptomicin la un ml. ?n ,eneral doa ilnic
pentru adult e!te 8 ,+ admini!trat frac'ionat la 3Y8> ore+ ?n infec'ii acute. Intra7eno!
(rar)+ ?n perfuie+ 8 ,=i. Intra) rahidian+ ma#imum > m,=1, !au 4B m, total+ folo!ind
concentra'ii de 8BY>B m,=l ml !ol7ent. Intrapleural 5i Intraperitoneal. (ral+ ?n
infec'ii di,e!ti7e (enterocolite cu ,ermeni !en!ibili+ dienterie) 8Y> ,=i+ c?te
B. 4 , la 3YQ ore. Aero!oli+ ?n infec'ii bronhice 5i pulmonare+ folo!ind
concentra'ii de 4BY8BB m,=l ml !ol7ent 5i 8Y> ml=5edin'.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Amobarbital+ bicarbonat de !odiu+ calciu ,luconat+ carbenicilina+ hi) drocortion
hemi!uccinat+ meticilina+ noradrenalina+ no7obiocina+ pento) barbital+ procaina+
tetraciclin+ 7itamina B
>
.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
SCnge. Pot creDte eoinofilele (T+ p?n la 4Bd din cauri).qPot scAea hematocrit+
hemo,lobina+ nr. eritrocite (T+ anemie hemolitic)+ nr. leuco) cite (T)+ nr. tromboeite
(T). Pot aprea celule *.9. (T). *.c.r. Pot cre5te proteinele (*+ cu r. -olin)Cioc?lteu). <
e r. Pot creDte aot neproteic (T+ nefroto#icitate+ la >d)+ bilirubina (T+ ?n anemie
hemolitic)+ creatinina+ ureea (T+ nefroto#icitate). Pot scAea hapto,lobina (T+ ?n
anemie hemolitic)+ ureea (*+ cu r. Berthelot). Poate de7eni poiti7 te!tul Coomb!
(T). M r i n . Pot creDte fo!fataa alcalin (T+ nefroto#icitate)+ ,lucoa (*+ fal!
86
poiti7 cu met. prin reducerea cuprului)+ proteine (T+ nefroto#icitate 5i *+ cu r. -olin)
Cioc?lteu).
3.2. KANAMICINA
Sin. &anamycinum (DCI)+ &anamicin !ulfat
T
+ &antre#
R
+ &anam7) tre#
R
+
Re!i!tomLcin
R
+ &ana!Ln
R
.
2. fiz.-chim. AB din culturile de Streptomyces &anamiceticus. <ulfatul de
&anamicin are o acti7itate microbiolo,ic de cel pu'in V4B n,=m,. Pulbere cri!talin
alb+ fr miro!. Termo!tabil. M5or !olubil ?n ap. <olu'ia e!te !tabil la temperatura
ordinar. <ol. de &anamicin !ulfuric are pH W+4.
2. fcin. Ab!orb'ia di,e!ti7 0d. Rei!tent la !ucurile di,e!ti7e. In@ectat i.m.
difuea repede ?n !?n,e 5i 'e!uturi+ nu ?n l.c.r. Dup 8 ,
8. m. !e ob'in concentra'ii !an,uine de >BY04 @u,=ml la o or+ 4Y84 @u,=ml la 3
ore 5i 8+>Y3 fi,=ml la 8> ore. Dup B+4 , i.m. concentra'iile !an,uine ma#ime !?nt >B
fi,=ml la 8Y> ore 5i WYQ fi,=ml la 4YV ore. "i7elul !an,uin e!te mai cre!cut la
7?r!tnici. 9!te tran!portat practic nele,at de proteinele pla!matice. Concentra'ii
acti7e !e men'in circa Q ore. T
,
H
+
>Y W ore la adul'ii normali 5i 0YW+ re!pecti7 84Y
03 ore la cei cu clearance al creatininei de 3B+ re!pecti7 8B ml=min. In anurie T 1/2 e!te
de VB de ore. In diali 04+4 ore. *a copil prematur 8Q ore pentru 7?r!ta pe!te WQ orc
5i 3 ore pentru 7?r!ta ?ntre 4Y>> ile. 9#cre'ie predominant renal (dup i.m.) !au
prin fecale (dup admini!trare oral). 9liminarea renal !e face predominant prin
filtrare ,lomerular+ pu'in prin !ecre'ie tubular. Dup in@ectare 4BYQBd !e elimin
?n urina din >W de ore. Concentra'iile urinare atin, >BY8BB fi,=ml ?n primele 3 ore.
9#cre'ie 5i prin bil (4YQ fi,=ml).
2. fin. Bacterio!tatic 5i bactericid fa' de !tafilococ (8 gm,=ml)+ coli+ !almonele+
!hi,ele+ menin,ococ+ proteu! indol)poiti7+ &leb!iella+ Aero) bacter. $ai !lab dec?t
!treptomicina fa' de b. &och. "u e!te acti7 pentru pneumococ+ !treptococ pio,en 5i
7iridan!+ piocianic+ 2seuomonas9 9nterococ+ anaerobi.
Rei!ten'a !e in!talea lent la coli 5i !tafilococ. Rei!ten' ?ncruci5at cu
!treptomicina+ neomicina+ paromomicina+ framicetina+ 7iomicina. -a' de ,ermenii
!en!ibili are ac'iune !iner,ic cu penicilina.
2. fto?. !euroto?icitate (la 4d din bolna7i). 6?@?ieturi ?n urechi+ hipoacuie p?n
la !urditate+ ade!ea ire7er!ibil+ tulburri de echilibru+ cefa) lee+ ame'eli.
!efroto?icitate. Tulburri ,lomerulare 5i tubulare+ apar p?n la 255/0 din cei trata'i+
re7er!ibile dac !e opre5te la timp admini!trarea. Pentru e7itarea nefroto#icit'ii
tratamentul 7a dura cel mult VY8B ile (8BY84 ,) 5i !e 7a controla func'ia renal.
-enomenele de neuro 5i nefroto#icitate apar mai frec7ent la doe mari de 1anamicin+
la 7?r!tnici+ la cei cu in!uficien' renal+ la a!ocierea cu medicamente a7?nd neuro !au
nefrotropi!m. SCnge. *eucopenie+ eoinofilie. 2iele. 9rup'ii. *lte efecte averse.
Ac'iune curariant. Dup admini!trare oral+ ,re'uri+ colit+ !indrom de
malab!orb'ie.
-AR$AC(T9RAPI9
Infec'ii ,ra7e cu !tafilococ (bronhopneumonie+ abce! pulmonar+ endo) cardit+
!epticemie) cu efecte poiti7e ?n QBY;Bd din cauri. Infec'ii cu bacili ,ramne,ati7i+
infec'ii uro,enitale (pielite+ nefrite). &anamicina+ aplicat local+ poate fi util ?n ar!uri
infectate.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. In!uficien'a renal. A!ociere cu alte amino,lucoide.
87
-A$AC(2RA-I9
Prod. farm. in. &anamicinA sulfat
T
+ flacon echi7alent cu B+4 , !au
8 , &anamicin ba.
Mo e amin. posol. Pentru ac'iune !i!temic e!te obli,atorie admini!trarea i.m.
Adul'i 84 m,=1,=>W ore (ma#imum 8+4 ,=i). In@ec'iile !e admini!trea ?n prie la 8>
ore (pentru func'ia renal normal). Poate fi admini!trat 5i i.7. ?n perfuie 5i direct ?n
abce!. Tratamentul nu 7a dura mai mult de VY8B ile. Copii 84Y0B m,=1,=i ?n W
prie. (ral+ ?n prie la 3 ore. Adul'ii 0YW , >W ore. Copii 4B m,=1,=>W ore. "umai
pentru ac'iune pe tubul di,e!ti7.
I"T9RACkIM"I
&anamicina cre5te to#icitatea metotre#atului.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Amfotericina B+ bicarbonat de !odiu+ calciu ,luconat+ carbenicilina+ cefalotina+
cefaolina+ clorpromaina+ colimicina+ fenitoina+ fenobarbital+ heparina+ hidrocortion
hemi!uccinat+ lincomicina+ hidroliate de proteine+ meticilina+ nitrofurantoina+
no7obiocina+ pentobarbital+ polimi#ina B+ pro) clorperaina+ promaina+ !ecobarbital+
!ulfadiaina+ !ulfio#aol+ tiopen) tal+ 7itamina B comple#+ 7itamina C. <olu'iile ?n
,luco 4d 5i clorur de !odiu B+;o=o !?nt !tabile.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofiiele (T+ !en!ibiliare)+ nr. leucocite (T+ ?n eoinofilie).
Pla!m. Pot scAea fibrino,en+ timp protrombin (T+ la ?nceputul tratamentului). <er.
Pot creDte aot neproteic+ creatinina+ uree (T+ nefroto#icitate)+ bilirubina+ reten'ia
B<P+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+ hepatoto#icitate). Pot scAea caroten
(C+ malab!orb'ie cu diaree)+ cole!terol (C+ formea !ruri cu acii biliari ?n inte!tin).
Mrin. Pot creDte fo!fataa alcalin+ hemo,lobina+ proteine (T+ nefroto#icitate). Pot
scAea 7olumul (T)+ e#cre'ia #iloei (C+ diminuarea ab!orb'iei inte!tinale). -ecale.
Pot creDte ,r!imile (C+ malab!orb'ie cu diaree).
3.3. GENTAMICINA
Sin. 0entamicinum (DCI)+ 2entamLcin
"
+ 2aramLcin
R
+ CidomLcin
R
+ 2entalLn
R
.
P. fiz-chim. AB ob'inut din culturile de $icromono!pora purpurea.
2. fcin. Ab!orb'ie di,e!ti7 ne,li@abil (B+>d). Dup in@ectare i.m. concentra'ia
!an,uin ma#im (4 Au,=ml) !e realiea ?n 3BY;B minute. Circul nele,at de
proteinele pla!matice. Concentra'iile acti7e !e men'in circa Q ore. T6
>
8YW ore la
adul'i normali 5i 0+V re!pecti7 84+4YWQ ore c?nd clearance)ul creatininei e!te de 3B+
re!pecti7 8B ml=min. ?n anurie T 62 e!te de VB de ore. *a prematuri de BY3 ile T 62
H ore+ de 3Y8W ile 4 ore. *a nou)n!cu'i 0 ore. 9#cre'ie prin filtrare ,lomerular+
aproape complet nemodificat+ cu concentra'ii urinare de 4BY8BB ori mai mari dec?t
cele !erice. ?n in!uficien'a renal !e produce cumularea. *a concentra'ii !an,uine
pe!te 80 Aa,=ml !e opre5te admini!trarea 5i !e di!tan'ea priele.
P. fin. Acti7 fa' de !tafilococ. $. coli9 *ero'acter9 2seuomonas (W u,=ml)+
&le'siella9 2roteus9 Serratia. Inacti7 fa' de anaerobi+ B.&. 5i treponeme.
2. fto?. (to 5i nefroto#ic+ mai ale! la cei cu leiuni renale !au ?n a!ociere cu alte
!ub!tan'e nefroto#ice (cefalotina+ cefaloridina) !au ototo#ice (ac. etacrinic).
-AR$AC(T9RAPI9
<epticemie 5i infec'ii ,ra7e cu ,ermeni ,ramne,ati7i !en!ibili (inf.
88
bronhopulmonare+ urinare+ menin,ite+ di,e!ti7e+ hepatobiliare+ ale oa!elor+ ar!uri
?ntin!e infectate). ?n infec'iile urinare !e a!ocia cu alcalini) ante+ pentru a aduce
pH)ul urinii pe!te V. *ocal+ ?n ar!uri infectate.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. Aler,ie la ,entamicin. 2recauii ?n in!uficien'a renal. <e a@u!tea doele
(tabelul 3).
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 0entamycin! (Pharmachim+ R. P. Bul,aria)+ cu !olu'ie
in@ectabil de !ulfat de ,entamicin ?n fiole de > ml cu WB m,=ml ,en) tamicin ba+
fiole de 8 ml cu 8B m, ba. Tub cu 84 , un,uent B+8d. 0entosept
T
9 flacon de 8B ml
cu !olu'ie oftalmic B+4d ,entamicin.
Mo e amin.9 posol. I.m. Adul'i 5i copii+ 0Y4 m,=1,=>W ore+ repartiate ?n 0
prie+ la Q ore. <u,ari: p?n la > !ptm?ni+ 3
a
m,=1,=>W ore ?n
> prie la 8> ore^ > !ptm?niY8> ani+ > m,=1, la Q ore. Intrarahidian
WY 4 m, la o in@ec'ie. *ocal+ pentru te,umente aplica'ii de 0YW ori pe i. In!tila'ii
?n !acul con@un :ti7al+ 8Y> picturi la W ore. ?n infec'ii !e7ere la fiecare or.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Amfotericina B+ ampicilina+ benilpenieilina+ carbenicilina+ cefalotina+
cefaolina+ cloramfenicol hemi!uccinat+ heparina+ meticilina+ o#acilina+ 7itamina B
comple#. <olu'iile ?n ,luco 4d 5i ?n clorur le !odiu B+;d !?nt !tabile >W ore la
temperatura camerii. <olu'iile nu 7or fi mai concentrate de B+8d. <e perfuea 8Y>
ore.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Poate scAea nr. eritrocitelor (T). <er. Pot creDte ac. uric (T+ dup in@.
i.m.)+ bilirubina+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT (k+ afectare hepatic)+ creatinina+ uree
(T+ nefroto#icitate). Mrin. Pot creDte proteinele (T).
3.4. TOBRAMICINA
Sin. To'ramycinum (DCI)+ BrulamLcin
R
+ Di!tobram
R
+ 2ernebein
R
+ "ebcin
R
+
"ebicina
R
+ (bracin
R
. AB amino,lucoid+ 0%)deo#i1anamicina B+ iolat ca factorul 3
din comple#ul nebramicin al filtratului ob'inut din culturile de Streptomyces
tene'rarius. Caracter baic. <e folo!e5te !ulfatul+ hidro!olubil.
-. !lab ab!orbit di,e!ti7+ nereali?nd concentra'ii !i!temice acti7e. Dup in@ectare
i.m. picul pla!matic !e ob'ine la 0BY;B minute. Doa de
8 m,=1, i.m. realiea concentra'ii !erice de WY3 )ii,=ml. T i=
>
>Y0 ore la normali
5i 4B de ore c?nd clearance)ul creatininei e!te 8B ml=min. Concentra'ii !an,uine
decelabile !e men'in circa Q ore. Circul practic nele,at de proteinele pla!matice.
Difuea ?n 'e!uturi. Realiea concentra'ii mici ?n bil 5i ?n l.c.r. Difuea ?n
!ecre'ia bron5ic 5i ?n abce!e. Tra7er!ea placenta. 9liminare renal prin filtrare
,lomerular a7?nd un clearance e,al cu al creatininei endo,ene. *a adul'i cu func'ia
renal normal !e elimin QWd ?n Q ore 5i ;0d ?n >W ore. Cu doa de 8 m,=1, i.m. !e
realiea concentra'ii urinare ma#ime de V4Y8BB fi,=ml.
<pectrul de acti7itate a!emntor cu ,entamicina+ cu diferen'a c efectele pe
,ermeni ,ranme,ati7i !?nt+ ?n ,eneral+ mai mici iar pe 2seuomonas 5i Serratia !?nt
mai inten!e. Bactericid. Rei!ten' uneori ?ncruci5at cu ,entamicina. A!ocierea cu
carbenicilina e!te !iner,ic fa' de 2seuomonas.
89
9fecte ad7er!e acu!tico)7e!tibulare mai redu!e dec?t ,entamicina+ cele renale
foarte rare. *a bolna7i cu in!u?. renal dep5irea concentra'iilor !an,uine admi!ibile
poate determina oli,urie+ cre5terea ureei !an,uine+
90
a aotului neproteic+ a creatininei. Alte efecte ad7er!e: cre5terea 2(T+ 2PT 5i a
bilirubinemiei+ anemie+ leucopenie+ trombopenie+ febr+ erup'ii+ ,re'uri+ 7ome+
cefalee+ a!tenie. Indicat ?n infec'ii ale ap. re!pirator+ ap. e#cretor+ ap. di,e!ti7+ <"C+
pielii+ oa!elor 5i 'e!uturilor !omatice+ !epticemii cu $. coli9 2seuomonas9 &le'siella9
Serratia9 $ntero'acter9 2ro- teus9 !tafilococ auriu+ a!ociat cu ,ramne,ati7i+
!treptococ ,rupa D.
Cin. Aler,ie la Tobramicin. A!ociere cu AB !au alte medicamente nefroto#ice
(amino,lucoide+ cefaloridin+ paromomicin+ 7iomicin+ poli) mi#ina B+ coli!tina
etc.) !au ototo#ice (diuretice). 2recauii. <upra7e,here permanent clinic+ (R*+
renal+ mai ale! la bolna7i cu in!uficien' renal. Diminuarea doelor !au oprirea
tratamentului la apari'ia efectelor ad7er!e. *a bolna7i cu in!uf. renala nu !e 7a dep5i
concentra'ia !eric de 8> Aii,=ml. Admini!trare. In@. i.m. Bolna7i cu func'ia renal
normal. Adul'i. Infec'ii medii 0 m,=1,=>W ore+ ?n >Y0 in@ec'ii. Cauri ,ra7e 4
m,=1,=>W ore+ ?n 0YW in@ec'ii. Dup ameliorare clinic 0 m,=1,=>W ore. Copii+ nou)
n!cu'i 0Y4 m,=1,=>W ore ?n >YW in@ec'ii. Durata medie a tratamentului VY8B ile.
?n in!uficien'a renal+ ini'ial
8 m,=1,+ apoi ?n func'ie de creatinina !eric. <e admini!trea 4B m, pentru bolna7i
de 4BY3B 1, 5i V4 m, pentru bolna7i de 3BYQB 1, la inter7ale diferite: WQ ore
pentru creatinin !eric pe!te V3 m,=l^ 03 ore+ 4WYV3^ >W ore+ 0WY40^ 8Q ore+ >BY
00^ 8> ore+ 80Y8;^ Q ore !ub 80 m,=l. C?nd calea i.m. nu e!te abordabil (5oc+ ar!uri+
hipotrofie mu!cular)+ !e folo!e!c in@. i.7. ?n doe identice cu i:m. <e prepar !olu'ii
cu cel mult
8 m,=ml ?n !ol. ,luco 4d !au clorur de !odiu ;d
B
. Perfuia durea
8Y > ore.
3.5. NEOMICINA
Sin. !eomycinum (DCI)+ "e,amicin
T
+ BL1omLcin
B
+ "eobiotic
B
.
P. fiz. chim. AB produ! de <treptomLce! fradiae. Pulbere alb !au !lab ,lbuie+
fr miro!+ cu reac'ie baic+ termo!tabil+ !olubil ?n ap. <area cu ac. !ulfuric e!te
!tabil la temperatura obi5nuit+ are acti7itate microbiolo,ic de cel pu'in 34B
u.i.=m,+ e!te o pulbere hi,ro!copic alb !au alb),lbuie+ fr miro!+ cu ,u!t !lab
amar+ e!te foarte u5or !olubil ?n ap+ f. ,reu !olubil ?n alcool.
P. fcin. Ab!orb'ie di,e!ti7 0Y4L
B
cu eliminare prin fecale (;4Y;Vd)+
nemodificat. Doe terapeutice orale dau concentra'ii pla!matice mici (8YW Au,=ml).
Dup in@ectare i.m. ni7elul pla!matic e!te ridicat (>B m,=ml) 5i !e men'ine 3YQ ore.
P. fin. Bacterio!tatic 5i bactericid pentru colibacil+ Proteu!+ <almo) nele+
<hi,ella. <lab acti7 pentru coci ,rampoiti7i+ inacti7 fa' de Xcoci ,ramne,ati7i+
ciuperci+ 7iru!uri. Ac'iunea nu e!te influen'at de !ucuri di,e!ti7e+ enime+ puroi.
Rei!ten' rar+ de7oltat lent.
2. fto?. Per o! produce rar efecte ad7er!e.
-AR$AC(T9RAPI9
Infec'ii cu ,ermeni !en!ibili+ localiate la ni7elul tubului di,e!ti7. Coma
hepatic. Preoperator pentru !uprimarea florei !en!ibile+ ?n chirur,ia colonului.
*ocal+ ?n infec'ii dermatolo,ice (impeti,o+ foliculite+ micoe !uprainfectate)+ ?n
oftalmolo,ie 5i (.R.*. 9!te bine ! !e 'in !eama c neomicina nu e!te acti7 fa' de
numeroa!e tulpini de !tafilococ 5i de !treptococ ,rupa A+ ,ermenii cei mai de!
?nt?lni'i ?n infec'iile cutanate acute.
-AR$AC(2RA-I9
2rep. farm. in. !egamiciri
r
+ flacon cu >B comprimate a 4BB m, ne) omicin
!ulfat. !egamicin B
T
+ tub cu 3 , un,uent+ con'in?nd B+4L
B
ne) omicin 5i 4B BBB ud
bacitracin. !eo'a.sept
T
(!in. "ebacetin
R
)+ flacon cu 8B , pulbere pentru u e#tern
con'in?nd B+B4 , neomicin 5i > 4BB u.i. (B+B0Q ,) bacitracin=8B ,.
Mo e amin.9 posol. (ral+ adul'i >YW ,=i+ ?n mai multe prie (la 3 ore). Copii
4BY8BB m,=1,=>W ore. *ocal+ aplica'ii de 8Y> ori pe i.
2rescripii magistrale. Rp. <ulfat de neomicin B+4 ,+ Bacitracin 8 ,+ Clorur de
!odiu B+; ,+ ap di!tilat la 8BB ,. D.<. <olu'ie oftalmic. Are reac'ie neutr. 9!te
acti7 8W ile dac !e p!trea la ?ntuneric 5i la loc rcoro!. 1p. <ulfat de neomicin
B+4 ,+ Bacitracin 8B BBB u+ <ulfat de polimi#in 8BB BBB u.+ Acid boric 8+4 ,+
Clorobutanol B+4 ,+ Ap di!tilat la 8BB ,. D.S. <olu'ie oftalmic. 6alabilitate o
!ptm?n. 1p. <ulfat de neomicin B+04 ,+ 2licerol WB ,+ Alcool la 8BB ,. D.S. 9#t.
In!tila'ii ?n conductul auditi7 e#tern+ ?n furuncule+ otit medie acut+ otit cronic.
1p. <ulfat de neomicin B+> ,+ Clorur de !odiu+ Tetraborat de !odiu
B+ 0 ,+ Ap di!tilat >B ml. D.S. e#t. <olu'ie oftalmic. 1p. <ulfat de neomicin B+>
,+ $etilcelulo B+4 ,+ Mlei de parafin > ,+ 2licerina 8 ,+ Ap p?n la >B ,. D.S. 9#t.
Aplica'ii locale. 6alabil 0B de ile. 1p. Hidrocor) tion acetat B+> ,+ "eomicin
!ulfuric B+8 ,+ Mn,uent cetilic moale (!au Mn,uent hidrofil) ad >B ,. $.f. un,. De
mai multe ori pe i+ aplicat local ?n !trat !ub'ire.
I"T9RACkIM"I
"eomicina poate !cdea ab!orb'ia igo?inei.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Poate creDte 7olumul mediu al hematiilor (T+ ?n anemie me,a) lobla!tic).
Pot scAea hematocrit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite (C+ T+ tulbur ab!orb'ia 7itaminei
B
8>
+ anemie me,alobla!tic)+ nr. leucocite+ nr. trombocite (T+ ?n anemie
me,alobla!tic !e7er). Pla!m. Poate cre5te timpul de protrombin (D+ diminu
di!ponibilitatea 7itaminei &). <er. Pot creDte aotul neproteic+ creatinina+ uree (T+
nefroto#icitate). Pot scAea cole!terol (C+ formea !ruri cu aciii biliari ?n inte!tin)+
ma,neiu (T+ eliminare cre!cut prin !caun ?n !teatoree)+ 7itamina B
8>
(C+ diminu
ab!orb'ia). Mrin. Pot creDte -I2*M (C+ ?n anemie me,alobla!tic)+ proteine (T+
nefroto#icitate). Poate scAea urobilino,enul (D+ diminu flora inte!tinal). -ecale.
Pot creDte aotul (T)+ ,r!imi (T+ inhibi'ia hidro) liei tri,liceridelor). Poate !cdea
urobilino,enul (D).
3.6. ALTE AMINOGLUCOZIDE
Su'stane naturale. Sisomicinum (DCI)+ !in. 9#tramLcin
R
+ BaLmicine
R
+ <i!mine
R
+
PathomLcin
R
. AB produ! de Micromonospora inyoensis9 deri7at dehidro,enat al
,entamicinei Ci o) Concentra'ii pla!matice ma#ime la 0BY;B minute dup in@. i.m.
TL
>
>Y0 ore. 9liminarea prin filtrare ,lomerular+ QBY;Bd ?n >W ore. Adult 5i copil
>YW m,=1,=i ?n >Y0 in@. i.m. !au i.7. (preferabil perfuie). Tratament VY8B ile.
2entisomicinum (DCI)+ e!te epi!i!micina. AB de reer7 ?n infec'ii !e7ere cu
,ermeni rei!ten'i la alte amino,licoide.
<ramycetinum (DCI)+ !in. 9nterfram
R
+ l
f
ramLcort
R
+ -ramL,en
R
+ <o) frade#
R
.
Ac'iuni 5i indica'ii a!emntoare cu neomicina. (ral+ la adul'i
>Y W ,=i+ la copii 4B m,=1, ?n infec'ii inte!tinale.
7iviomycinum (DCI) !in. *i7aline
9
. <pectrul a!emntor &anamici) nei a7?nd ?n
plu! ac'iune fa'% de P!eudomona! aeru,ino!a. In@. i.m.
92
8 ,=i.
2aromomycinum (DCI)+ !in. $stomycinum9 2ucimycinum9 2abbromL) cin
R
+
Huma,el
R
. AB produ! de <treptomLce! rimo!u!. "eab!orbit oral. <pectrul
a!emntor neomicinei. In amebiaa inte!tinal >4Y0B m,=1,=i+ ?n 0 prie+ 4Y8B
ile.
Spectinomycinum (DCI)+ Actino!pectacin+ Del!pectin
R
+ Trobicin
R
+ To) ,amLcin
R
.
AB ob'inut din culturile de Streptomyces specta'ilis. Bacterio!tatic pentru ,ermeni
,ramne,ati7i. -. acti7 fa' de ,onococ. "u influen'ea T. pallium. 9liminare
renal !ub form acti7. Indicat ?n ,onoree. Produce rar ame'eli+ ,re'uri+ fri!oane.
In@. i.m. profunde+ ?n !u!pen!ie+ la brba'i o !in,ur in@. de > ,+ la femei > in@.
concomitente de c?te > , ?n > locuri diferite.
Su'stane semisintetice. *mi@acinum (DCI)+ !in. Ami1in
R
+ Amitre#
R
i Ama1in
R
+
deri7at de &anamicin. Concentra'ii !labe ?n bil 5i l.c.r. 9liminare prin filtrare
,lomerular QBY;Bd ?n >W ore. Ti=
>
>Y0 ore la normali 5i BG de ore pentru un
clearance al creatininei de 8B ml=min. <pectrul a!emntor &anamicinei. In@. i.m. !au
i.7. (de preferat perfuie)X 84 m,=1,=i+ di7iat ?n > prie. $a#imum 8+4 ,=i 5i VY
8B ile.
!etilmicinum (DCI)+ !in. "etromLcine
R
. 9!te ")etil !i!omicina+ AB !emi!intetic+
deri7at dehidro,enat al ,entamicinei CiX. <pectrul a!emntor ,entamicinei.
-armacocinetic a!emntoare amino,licoidelor. AB de reer7 pentru
P!eudomona! 5i enterobacteriacee. Adul'ii 5i copii
0Y 4 m,=1,=i+ ?n >Y0 in@. i.m. !au i.7. (preferabil perfuie).
Di'e@acinum (DCI)+ !in. (rbicin
R
. 9!te dideo#i1anamicin B. Ac'iuni
5i indica'ii a!emntoare ,entamicinei.
2ropi@acinum (DCI). Dihidro#iiopropil1anamicina B.
A. B. CU SPECTRU LARG
4.1. TETRACICLINE
#aze fizico-chimice. <ub acea!t denumire !?nt de!emnate antibiotice naturale 5i
de !emi!inte+ cu !pectru lar,+ apropiate ca ori,ine (produ!e de !pecii de
<treptomLce!)+ !tructur 5i efecte. "ucleul de ba al ace!tor !ub!tan'e e!te format
din conden!area linear a patru cicluri aromatice (naftaeen)+ denumirea lor
e#prim?nd acea!t caracteri!tic. <e cuno!c: 8) tetracicline naturale (tetraciclin
propriu)i!+ cu ac'iune de !curt durat Y 3 ore)^ >) !ub!tan'e de semisintezA9 a)
pentru admini!trare oralA (metaciclina 5i minociclina+ cu ac'iune !emiretard+ 8> ore
5i do#i) ciclina+ cu ac'iune retard+ >W ore) 5i b) pentru admini!trare inIecta'ilA (roii
tetraciclin).
#aze Iarmacocinetice. Ab!orb'ie di,e!ti7 bun dar incomplet+ rea) li?nd
concentra'ii !i!temice eficiente. Propor'ia de tetracicline ab!orbit din inte!tin poate
fi !cut de !ub!tan'e ad!rrbante+ de r5ini !au prin le,area unor ioni metalici (Ca
[[
+
-e
[[
+ Al
[ [ [
)+ cu formarea de comple#e ,reu ab!orbabile. In cadrul ace!tor interrela'ii
!)a ob!er7at c admini!trarea concomitent a fo!fa'ilor care lea, ionii metalici din
con'inutul inte!tinal poate fi urmat de o ab!orb'ie mai bun a tetraciclinei. <e cu)
noa5te c ,lucoamina (>)amino)d),luco) ,rbe5te 7itea ab!orb'iei in) . te!tinale
a tetraciclinei. Ab!orb'ia rectal a tetraciclinelor e!te redu!+ admini!trarea pe
acea!t cale fiind uneori ?n!o'it de apari'ia unor efecte ad7er!e locale (dureri+
tene!me). Prin in@ectarea i.7. a tetraciclinelor !e realiea imediat o concentra'ie
!an,uin mare+ e,al cu cea ob'inut prin admini!trarea oral a unei doe duble.
Tetraciclinele nu !e aplic+ pe !eroa!e 5i nu !e admini!trea ?n aero!oli+ fiind
iritante. Admini!trate local+ pe piele !?nt bine !uportate. Difuiune bun 5i rapid ?n
toate 'e!uturile. ?n bil concentra'ii mai mari dec?t ?n !?n,e+ ?n l.c.r.+ mai mici dec?t
ni7elul !an,uin. Tra7er!ea placenta. Trec 5i ?n laptele (matern. 9liminare prin
urin 5i prin fecale. Dup doe terapeutice concentra'iile !an,uine eficace !e men'in
timp diferit+ func'ie de !ub!tan'.
#aze farmacoinamice. <pectru lar, de ac'iune. 9fect inten! pe coci
,rampoiti7i (!treptococ hemolitic+ !tafilococ auriu+ pneumococ)+ bacili
,ramne,ati7i (-riedlpnder+ //. pertusis)9 ric1ett!ii+ 7iru!uri mari. 9fect bun fa' de coci
,rampoiti7i (!treptococ 7iridan!+ enterococ)+ coci ,ramne,ati7i (menin,ococ+
,onococ)+ bacili ,ramne,ati7i (coli+ dienterie+ brscela+ //. influenzae9 proteu)+ b.
tetanic+ !pirochete 5Treponema pallium9 7eptospira)9 7iru!uri (trahom+ pneumonia
atipic)+ protooare (trichomo) na!+ amebe). Rei!ten'a !e in!talea lent+ rar.
#aze farmacoto?icologice. To#icitate relati7 redu!. -enomenele to#ice !e datore!c
concentra'iilor mari de tetracicline ?n.!?n,e 5i ?n 'e!uturi+ dup admini!trarea de doe
prea mari !au ?n in!uficien' renal. *p. igestiv. Anore#ie+ ,re'uri+ 7ome+ diaree+ colici
abdominale+ ar!uri la de) fec'ie+ enterita !tafilococic. Pancreatit. Tul'urAri ale
mucoaselor. <to) matite+ ,lo!ite+ 7a,inite+ rectite. Sensi'ilizare (rar) cu febr+ erup'ii
cutanate. $fect iritant local. -lebite+ tromboe+ dup i.7. <icat. -enomene to#ice+ uneori
efect letal+ dup i.7. 1inichi. Albuminurie+ ,licourie+ ami) noacidurie+ acido+ upA
tetraciclinA perimatA. Toate tetraciclinele cu e#cep'ia do#iciclinei+ cre!c concentra'ia
ureei ?n !?n,e la cei cu in!uficien' renal+ fr a reduce clearance)ul. Dini. Pi,menta'ii
dentare+ carii+ hipoplaia !mal'ului dentar+ la copii ale cAror mame au primit tetraci-
cline Cn timpul sarcinii 5i la cei trata'i ei ?n5i5i cu tetracicline+ at?t ?n perioade !curte c?t
5i de lun, durat. Sistem nervos. Hiperten!iune intra) cranian beni,n (la doe de
tetraciclin de >BBY8 BBB m,=i)+ mai ale! la tineri. 9fectul pare ) fa7oriat de
a!ocierea cu 7itamina A. Cefaleea poate di!prea repede dup oprirea admini!trrii dar
edemul papilar poate per!i!ta c?te7a luni (oalter! 5i 2ubbaL+ 8;Q8).
-AR$AC(T9RAPI9
Tetraciclinele !?nt indicate ?n pneumonie cu pneumococ+ !treptococ+ !tafilococ+ %.
influenzae9 &le'siella9 ?n farin,ite+ ami,dalite+ !inuite+ bron5ite. In infec'ii urinare+
pielonefrite+ ci!tite+ uretrite. Infec'ii ale 'e!uturilor .moi+ impeti,o+ furunculo+ abce!e+
pl,i traumatice !au po!toperatorii infectate. Infec'ii oftalmice 5i di,e!ti7e. Infec'ii
produ!e de Mycoplasma9 Chlamyia9 ?n tifo!ul murin 5i cel e#antematic+ febra ]+ limfo)
,ranulomatoa beni,n+ p!itaco+ tularemie+ brucelo+ endocardit bac) terian
!ubacut+ ,onoree. Tetraciclinele au fo!t recomandate ?n acnee. "u e#i!t do7ei !i,ure
pri7ind eficacitatea lor 5i nici a altor antibiotice. 9le pot contribui ?n! la apari'ia unor
!uprainfec'ii cu bacili ,ramne,ati7i. Tetraciclinele au fo!t recomandate ?n dia,no!ticul
neopla!mului+ datorit capacit'ii de a !e acumula ?n celulele mali,ne 5i a preenta fluo)
re!cen' ,alben)aurie ?n lumina ultra7iolet. In neopla!m ,a!tric !e admini!trea o
tetraciclin mai multe ile+ !e efectuea apoi o !pltur ,a!tric 5i !e cercetea
!edimentul ace!teia. $etoda e!te aplicabil 5i pentru plm?n (!ediment din lichidul
pleural)+ pancrea! (!ediment din lichidul a!citic)+ aparat e#cretor (!ediment urinar).
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
<in,ura tetraciclin recomana'ilA Cn insuficiena renalA este o?i- ciclina care nu
cre5te aotemia ?n a!emenea cauri. Toate tetraciclinele !?nt contrcnicate ?n ultimul
trime!tru al !arcinii+ ?n perioada neonatal 5i prima copilrie.
I"T9RACkIM"I
94
9fectul tetraeielinelor e!te !cut de ")-("c(/ $'"# (!e e7it a!ocierea !au !e
admini!trea la inter7al / cel pu'in o or)+ %"#(c(#"- / 1(%+.-* !(' oral (dac
a!ocierea nu poate fi e7itat fierul !e admini!trea cu
0 ore ?nainte !au > ore dup tetraciclin)+ %.#!"- / 2()c. Tetracielinele cre!c efectul
anticoagulantelor orale9 igo?inei9 litiului (to#icitate)+ !)0 !$'+()( (acidoa lactic).
Tetraciclinele !cad efectul c$)-'"c&-(3#$' $'"#.4 Alte interac'iuni po!ibile cu
barbiturice+ hipo,licemiante orale+ cor) tico!teroii+ in!ulina+ curariante+ fenitoina.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T+ !en!ibiliare)+ nr. leucocite (T+ cu limfocite
atipice)+ timp coa,ulare (T). Pot scAea hematocrit+ hemo,lo) bin+ nr. eritrocite (T+
anemie hemolitic)+ neutrofile (T+ rar)+ nr. leucocite (T)+ nr. trombocite (T)+ pH (T+
acido cu tulburare renal)+ trombo) pla!tina (T). Pot aprea celule *.9. (T). P#"%+5.
Pot creDte amoniac (T+ dup doe mari i.7.)+ catecolamine (*+ met. fluorometrice)+ timp
protrom) bin (T+ cole!taa). <er. Pot creDte amilaa (T+ mai ale! la ,ra7ide)+ aot
neproteic (T+ nefroto#icitate !au efect antianabolic)+ bilirubina (T+ hepa) toto#icitate+
mai ale! dup i.7.)+ reten'ia B<P+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+ cole!ta)+
creatinina+ fo!fat (T+ nefroto#icitate)+ pota!iu (T+ ?n aotemie)+ !odiul (T+ cu tulb.
renal)+ uree (T+ efect antianabolic). Pot !cdea calciu (T+ la ,ra7ide)+ cole!terol (T+
hepatoto#icitate)+ CB
>
(T+ acido)+ fo!fat+ pota!iu (T+ !indrom -anconi cu tetraciclin
de,radat). U'()5. Pot creDte aminoacii+ proteine (T+ nefroto#icitate)+ aot (T. tulbu)
rarea proteo!inteei)+ ,lucoa+ fo!fat (T+ ?n !indr. -anconi)+ ,lucoa (*i met. cu
reducerea cuprului 5i clinite!t)+ porfirine (*+ met. cu fluore!cen')+ !odiu (D)+ 7olum (D)
Pot scAea ,lucoa (*+ met. cu ,lucoo#idaa)+ uro) bilino,en (D+ diminu flora
inte!tinal). -ecale. Poate creDte colora'ia (*+ ro5u la a!ocierea cu ,lucoamina). Poate
scAea urobilino,en (D). Pot dea) 7eni pozitive hemora,ii oculte (T+ hemateme 5i
melen). *.c.r. Pot creDte proteinele (*+ cu r. -olin)Cioc?lteu).
4.1.1. TETRACICLIN
Sin. Tetracyclinum (DCI)+ Tetraciclin
T
+ AbricLcline
R
+ PanmLcin
&
R
PolLcLcline+
Tetrabon+ AchromLcin+ Ho!tacLclin
R
+ Ru7acLclin
R
+ "ipecin
&
f
<anclomLcin
R
+ Tetrabid
R
.
2. fiz.-chim. Pulbere cri!talin ,alben+ fr miro!+ cu ,u!t amar+ !en!ibil la lumin
5i umiditate. Pu'in !olubil ?n alcool+ foarte ,reu !olubil ?n ap. Are acti7itate
microbiolo,ic de cel pu'in ;V4 u.i.=m,. <e diol7 ?n acii dilua'i 5i ?n !olu'ii de
hidro#ii alcalini+ ?n care !e inacti7ea ?n timp. Clorhidratul de tetraciclin are acelea5i
propriet'i+ cu diferen'a c e!te !olubil ?n ap. <olu'iile de tetraciclin clorhidric au pH
8+QY>+Q. ?nchiderea la culoare e!te datorit de,radrii !ub!tan'ei acti7e. <tabiliarea cu
ac. a!corbic e!te ineficient prin diluare ?n 7olume mari de !olu'ii (pentru admini!trare
parenteral). <olu'iile trebuie admini!trate imediat dup preparare.
2. fcin. Ab!orb'ie bun din tubul di,e!ti7. In bil realiea concentra'ii de 8B ori
mai mari dec?t ?n !?n,e+ ?n l.c.r. numai WBYQBd din ni7e)
Iul !an,uin. In !?n,ele fetal !e ob'ine o concentra'ie e,al cu V4L
B
din cea matern.
9liminare prin urin (;Bd+ concentra'ii 8BBY0BB m,=ml) 5i prin fecale (8Bd+
concentra'ii 4BY>4B Aii,=,). Clearance renal 34 ml=min. Concentra'iile acti7e !an,uine
!e men'in WY3 ore. T62 3Y8> ore la normali+ 0BYQB ore e?nd clearance)ul creatininei
j 8B ml=min. 5i 0BY8>Q la bolna7i cu in!uficien' renal+ ?n timpul dialiei peritoneale.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. TetraciclinA
T
^ flacon cu 83 dra@euri de >4B m,^ flacon cu 83
cap!ule de >4B m,^ tub cu 3 , un,uent 0d.
Mo e amin.9 posol. (ral. Adul'i >YW , pe i+ ?n W prie e,ale+ la 3 ore. ?n
,onococie uro,enital+ la bolna7i cu aler,ie pentru penicilin+
> , tetraciclin=i+ ?n W prie orale+ timp de 4 ile. ?n infec'ii ,enitale cu ChlamLdia
trachomati! durata tratamentului de trei !ptm?ni. Copii pe!te V ani+ >4Y4B m,=1,=>W
ore+ ?n W prie e,ale+ la 3 ore. Mn,uent. Aplica'ii locale de >Y0 ori=i. Soluie oftalmicA
e clortetraciclinA (-.R. 6III): Clorhidrat de clortetraciclin 8 ,+ Mree 0 ,+ <ol. de borat
fenil) mercuric B+> ,d B+4+ Ap di!tilat la 8BB ,.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Clorhidratul de tetraciclin e!te incompatibil cu ACTH+ adrenalina+ aminofilina+
amobarbital+ amfotericina B+ ampicilina+ bicarbonat de !odiu+ calciu (clorur+ ,luconat)+
carbenicilina+ cefalotina+ cefaolina+ cloramfeni) col hemi!uccinat+ elorpromaina+
clo#acilina+ coli!tina+ eritromicina lacto) bionat+ fenitoina+ fenobarbital+ heparina+
hidrocortion hemi!uccinat+ hi) droliate de proteine+ in!ulina+ meticilina+
noradrenalina+ no7obiocina+ o#a) cilina+ penicilina 2+ pentobarbital+ proclorperaina+
polimi#ina B+ !trepto) micina+ !ulfadiaina+ !ulfio#aol+ tiaide diuretice+ 7itamina B
comple#+ 7itamina B
>
+ oarfarina. <olu'ii ?n ,luco 4d 5i ?n clorur de !odiu B+;d !?nt
!tabile 8> ore la temperatura camerii. <tabilitatea optim la pH 1,-2,-.
4.1.2. METACICL1NA
Sin. Metacyclinum (DCI)+ Biolatan
R
+ (ptimLcine
R
+ RondomLcin
R
+ Ti) berciclina
R
.
Dup admini!trarea oral a 84B m, concentra'ia !an,uin ma#im !e atin,e la >Y0 ore.
Concentra'iile acti7e !e men'in circa 8> ore. 9liminare prin urin 5i bil+ cu e#cre'ie ?n
fecale ?n form acti7. Clearance renal 08 ml=min. T6
>
QY84 ore.
Admini!trare oral. Adul'i 0BB m, de > ori pe i+ la 8> ore inter7al. mn cauri ,ra7e
;BBY8 >BB m, pe i. Copii V+4Y84 m,=1,=i.
4.1.3. M1NOCICLINA
Sin. Minocyclinum (DCI)+ $inocLn
R
+ $inoim
T
cine
&
+ &linomLcin
R
+ Ml) tramLein
R
+
6ectrin
R
. Ab!orb'ie bun di,e!ti7+ fr influen' din partea alimentelor. *e,at de
proteinele !erice VBYV4d) $etaboliat ?n propor'ii de!tul de mari. 9liminare prin
urin 5i fecale. ?n urin forma acti7 are concentra'ii mici+ pu'in eficace ?n infec'ii ale
ap. e#cretor. Clearance
renal ; ml=min. Tetraciclin !emiretard+ ac'iunea dur?nd 8> ore. *ministrare oral.
Adul'i >BB m, ini'ial 5i apoi 8BB m, la 8> ore. Copii ini'ial W m,=1,+ apoi > m,=1, la
8> ore.
4.1.4. DOXICICLIN
Sin. Do?ycyclinum (DCI)+ 6ibramicLn
"
+ De!L1lin
R
+ Do#imLcin
R
+ $o) nomLcin
R
.
AB de !emi!inte+ ob'inut prin hidro,enarea metaciclinei.
8
9!te a)3)deo#i)
o#itetraciclina.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. TL
>
84Y>4 ore la normali 5i 84Y 03 ore c?nd
clearance)ul creatininei j 8B ml=min. Dup in,e!tia a >BB m, do#iciclin !e atin,
concentra'ii !an,uine de 8+4 Au,=ml la o or+ de >+4; gu,=ml la > 8=W ore 5i 0+B3 An,=ml
?ntre > 8=WY; ore. (-abre 5i colab.+. 8;33+ *eiboJit 5i colab.+ 8;V>). Dup >W de
ore concentra'ia !eric e!te de 8+W4 u,=ml. Rata diminurii ?n !er e!te de 0+8d pe or.
*e,area de proteinele !erice >4Y08d. 9#cre'ia in V> de ore e!te de 0;+3d prin
urin 5i W+;d P
r
in !caun. Circa 4Bd din doa admini!trat oral e!te biotran!) format
?n deri7a'i inacti7i. Clearance)ul renal e!te de 83Y00 ml=min. Circa VBd din
cantitatea filtrat ,lomerular e!te reab!orbit tubular+ acea!t particularitate
96
contribuind in cea mai mare parte la caracterul retard al !ub!tan'ei. ?n in!uficien'a
renal eliminarea e!te pu'in influen'at (*aurencet+ 8;3Q).
P. fin. Acti7 fa' de Pneumoeoccu! (B+8)+ <treptococcu! hemolLticu! ,rup A
(B+>)+ Str. virians (B+4)+ $nterococcus (8>)+ Staphylococcus aureus (B+0)+
$scherichia coli (8>)+ &le'siella9 $ntero'acter (>4)+ 2roteus mira'ilis (>4B)+
2seuomonas aeruginosa (>4) (?n parantee !?nt indicate C.$.I. 4Bd ?n fi,=ml dup
&la!ter!1L 5i colab.+ 8;V>).
-AR$AC(T9RAPI9
Are indica'iile tetraciclinelor. Datorit clearance)ului renal mic e!te mai pu'in
acti7 dec?t alte tetracieline ?n infec'iile urinare. 9!te preferat ?n caul c?nd !e indic
o tetraciclin pentru infec'ii e#trarenale la bolna7i cu in!uficien' renal.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. inel. 4i'ramycin
!
(&r1a+ R.<.-.I.+ Pfeier+ <.M.A.): cap!ule cu 8BB
m, do#iciclin (flacoane cu 4 !au >4 cap!ule)^ flacoane in@ectabile fu 8BB m,
do#iciclin pulbere 5i WQB m, ac. a!corbic.
Mo e amin.9 posol. Adul'i. Prima i >BB m, ?ntr)o !in,ur pri++ apoi 8BB m,
pe i+ ?ntr)o pri+ la fiecare >W de ore. Copii+ prima i
W m,=1, ?ntr)o !in,ur pri+ apoi > m,=1,+ ?ntr)o pri+ la fiecare >W de ore. ?n
cauri ,ra7e doa ini'ial !e men'ine mai multe ile. Pentru admini!trare in@ectabil
pulberea din flacon !e diol7 ?n 4 ml ap di!tilat. <e folo!e!c doe a!emntoare
cu calea oral.
I"T9RACkIM"I
<cad efectul do#iciclinei+ 1"'1(-.'(c* c"'1"+"2&()"* !)(-$6)" (?i cre!c
biotran!formarea).
3 Farmaeoterapie practic !oi. ". 97
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T+ !en!ibiliare). Pot scAea nr. leucoci) te+ nr.
trombocite (T). <er. Pot creDte creatinina+ ureea (T+ nefroto#icitate)+ 2(T +(T). Mrin.
Pot creDte proteinele (T+ nefroto#icitate).
4.1.5. ROLSTETRACiCLINA
Sin. 1olitetracyclinum (DCI)+ Re7erin
R
+ pirolidinmetiltetraciclin+ <Ln) tetrin
R
+
<Lntodecin
R
+ Tetra7erin
R
+ Tran!cLcline
R
+ 6elacLcline
R
. <olubil ?n 8+8 p. ap 5i >BB p.
etanol. <olu'iile tamponate !?nt !tabile 3 ore la temperatura camerii 5i >W ore la fri,ider.
*a >4tC hidroliea 4Bd ?n
0 ore+ eliber?nd tetraciclin. Pulberea p!trat 0B ile la 0VtC 5i ?n atmo!fer umed
8BBd ?5i pierde aproape complet acti7itatea. "u !e ab!oarbe di,e!ti7. Dup i.7. (>4B
m,) d o concentra'ie !an,uin bacterio!tatic+ care !e men'ine circa >W de ore. Circul
W4Y4Bd le,at de proteinele pla!matice. Dup 04B m, i.m. concentra'ia !an,uin
ma#im (WY3 @u,=ml) !e atin,e la o or 5i a@un,e la circa B+Q An,=ml dup >W ore.
9#cre'ie renal 4Bd. T1/2 7ariabil+ ?ntre W+4YV ore+ mult prelun,it ?n in!uficien'a renal
(p?n la WY4 ile).
Produ!ele farmaceutice indu!triale !?nt condi'ionate ?n flacoane pentru i.m.+ cu
rolitetraciclin pulbere+ echi7alent la 0>B m, tetraciclin clorhidrat 5i flacoane pentru
i.7.+ cu rolitetraciclin pulbere+ echi7alent ia >V4 m, tetraciclin clorhidrat. Pentru
prepararea !olu'iei in@ectabile !e diol7 pulbere din flacon ?n ap di!tilat !teril+
apiro,en+ ?n 8B ml pentru i.7. 5i > ml pentru i.m. /nIectarea se face e?clusiv pe calea
inicatA pe flacon. In@. i.m. profund+ intra,luteal. In@. i.7. lent+ ?n >Y4 minute.
In@ectarea i.7. !e face cu mare aten'ie 5i ?n clino!tati!m la bolna7i trata'i concomitent cu
di,italice+ antihiperten!i7e+ neuroleptice (poten'are). Doe ?n func'ie de ,ra7itatea
infec'iei. Adul'i 8Y3 flacoane pe i ?n 8Y> in@ec'ii (la >WY8> ore). Copii+ pe!te 3 ani+
8BY84 m,=1,=>W ore (cel mult 0BB m,)+ ?n 8Y> in@ec'ii (la >WY8> ore).
. I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Aminofilina+ benilpenicilina+ heparina+ hidrocortion hemi!uccinat.
4.2. CLORAMFENICOL
Sin. Chloramphenicolum (DCI)+ Cloramfenico-+ Catilan
R
+ ChloromLce) tin
R
+
Clorocid
R
+ *e7omLcetin
R
+ Ru7amLcetin
R
+ *eu1omLcin
R
+ $icochlori) ne
R
+ Para#in
R
+
<LntomLcetin
R
.
P. fiz.-chim. Cloramfenicolul are acti7itatea microbiolo,ic de cel pu'in QGG fi,=m,.
Pulbere cri!talin alb !au alb),lbuie+ fr miro!+ cu ,u!t amar+ u5or !olubil ?n alcool+
,reu !olubil ?n ap. Palmitatul de cloramfe) nicol e!te o pulbere onctuoa!+ alb+ fr
miro!+ fr ,u!t. Trebuie ! fie
o pulbere amorf cu diametrul de 8Y4 microni !au ace fine cu lun,imea de cel mult 8B
microni. "u !e admit cri!tale cu diametrul mai mare de 0B microni. 9!te pu'in !olubil ?n
alcool+ practic in!olubil ?n ap. <ucci) natul de cloramfenicol 5i de !odiu e!te o pulbere
microcri!talin alb !au alb),lbuie+ cu ,u!t amar+ foarte hidro!copic+ u5or !olubil ?n
ap+ ,reu !olubil ?n alcool. Hemi!uccinatul !odic e!te !olubil ?n ap+ cu pH 3+BYV+4.
2. fein. Ab!orb'ie di,e!ti7 bun dar incomplet+ d?nd concentra'ii inte!tinale mari+
inhibitoare pentru flora !aprofit. Concentra'iile !an,uine+ ob'inute dup admini!trarea
oral 7aria func'ie de do. Dup 8 , !ub!tan' concentra'ia !an,uin ma#im e!te de
84 n,=ml !?n,e iar dup
0 , de WBY4B @a,=ml !?n,e. Ace!te concentra'ii !e atin, la apro#imati7 > ore de la
admini!trare. Ab!orb'ie bun rectal. Concentra'iile !an,uine eficiente !e men'in circa 3
98
ore. 9!terii palmitic 5i !tearic ai cloramfenico) lului !?nt hidrolia'i lent ?n inte!tin+ !ub
ac'iunea lipaelor+ liber?nd !ub!tan'a acti7+ care !e ab!oarbe pe m!ura de!facerii+
reali?nd concentra'ii !an,uine mai cobor?te dar mai per!i!tente. Difuiune bun 5i
rapid ?n toate 'e!uturile. In l.c.r. 0BY4Bd din ni7elul !an,uin+ ?n bil 8Vo=
B
. Tra)
7er!ea placenta d?nd la ft o concentra'ie e,al cu aceea din circula'ia matern.
Biotran!format ?n ficat+ trec?nd ?n form inacti7 ?n propor'ii ridicate. 9liminare urinar+
?n concentra'ii de 8BBY>BB @u,=ml+ ?n mare parte !ub form inacti7. Partea acti7 (4Y
3o=
B
din cantitatea admini!trat oral) realiea concentra'ii eficiente contra
microor,ani!melor !en!ibile+ ?n >W de ore !e elimin urinar circa ;Bd din cantitatea
ab!orbit di,e!ti7 T1/2 8+4Y4 ore la adul'i+ W+V ore ?n anurie+ 84Y>W ore la prematuri.
Hemi) !uccinatul are TL
>
0+4Y4 ore la adul'i.
2.fin. -oarte acti7 fa' de bacili ,ramne,ati7i (coli+ tific+ dienterie+
%. pertussis9 Pfeiffer)+ ric1ett!ii+ unele 7iru!uri mari (limfo,ranulomatoa in,hinal
beni,n). Acti7 fa' de coci ,rampoiti7i (!tafilococ auriu peni) ciiinorei!tent)+ coci
,ramne,ati7i (menin,ococ+ ,onococ)+ bacili ,ramne,ati7i (proteu!+ brucela+
-riedlpnder)+ unele 7iru!uri mari (trahom+ p!itaco). <lab fa' de unii coci ,rampoiti7i
(!treptococ hemolitic+ 7iridan! 5i faeca) li!+ pneumococ)+ bacili ,ramne,ati7i (holera+
pe!ta)+ 7iru!ul pneumoniei atipice. Bacterio!tatic. Rei!ten' rar+ in!talat lent+ mai
ale! ?n infec'ii urinare+ dup tratamente repetate. Rei!ten' ?ncruci5at cu tetraciclinele+
la bacili ,ramne,ati7i.
2. fto?. *p. igestiv9 diaree+ 7r!turi+ dureri la defeca'ie apar la doe mari (>Y0
,=i). Hemora,ii inte!tinale+ dup doe mari ?n tratamentul de atac al febrei tifoide.
9nterita !tafiloeocic (!e7er)+ apare dup 0Y4 ile de admini!trare a
cloramfenicolului+ cu diaree+ hipoten!iune cu tendin' la colap!+ !tare de 5oc. Tratament+
!uprimarea cloramfenicolului+ noradre) nalin i.7. perfuie+ corectarea tulburrilor
hidro)electrolitice. Tul'urAri la nivelul mucoaselor. 2lo!ite+ !tomatite+ limb nea,r+
anorectite. Pot aprea 5i dup oprirea admini!trrii. $ai frec7ente la debili+ !ubnutri'i+
anemici+ femei+ copii. SCnge. *eucopenie. Aplaie medular (idio!incra) ic)+
independent de do+ apare de obicei dup 8Y> !ptm?ni de tratament+ uneori dup
luniYani+ e!te ire7er!ibil 5i intratabil. Anemie apla!tic re7er!ibil+ dependent de
do+ di!pare la circa > !ptm?ni dup oprirea admini!trrii. Anemia apla!tic are o
inciden' de 8=0B BBBY 4B BBB. A fo!t !emnalat 5i dup aplicarea local a unei !ol.
B+4d cloram) fenicol 5i un,. 8d. 9fectele ad7er!e hematolo,ice apar mai ale! dup
admini!trare prelun,it 5i repetat. S!C. Confuii+ halucina'ii+ delir+ a!tenie+ parea
acomoda'iei.
-AR$AC(T9RAPI9
Cloramfenicolul are utiliare re!tr?n!+ limitat+ ?n caurile c?nd+ pe baa te!telor de
!en!ibilitate+ e!te AB cel mai acti7. Dac te!tele indic 5i alte !ub!tan'e cu acti7itate
e,al dar mai pu'in to#ice+ 7or fi folo!ite ace!tea (2oodman+ 2ilman+ 8;V4).
Cloramfenicolul are efecte clinice foarte bune ?n febra tifoid+ febrele paratifoide+
!almoneloe+ dienteria bacilar+ menin,ite cu bacili ,ram)ne,ati7i !en!ibili+ infec'ii
,ra7e cu anaerobi. ?n febra tifoid tratamentul cu eloramfenicol ?n do de 8Y> ,=i+
timp de 8WY84 ile (doa total >BY0B ,)+ e!te urmat de apari'ia recderilor ?n circa
>46o din cauri. Ace!t procent poate !cdea la 4+4Y3d dac+ imediat dup !i!tarea
admini!trrii cloramfenicolului (>WYWQ ore) !e ?ncepe 7acci) noterapia cu 7accin
antitifoparatific (B+4Y8+BY8+4 ml la V ile inter7al). Ac'iune bun ?n menin,ite
purulente cu bacili 5i coci ,ramne,ati7i. ?n infec'ii cu !tafilococ penicilinorei!tent.
Infec'ii urinare cu bacili ,ram) ne,ati7i rei!ten'i la !ulfamide. Infec'ii pulmonare cu
bacili ,ramne,ati7i !i 7iru!uri mari. Ric1ett!ioe (tifo! e#antematic+ febra ]). ?n tu5ea
con7ul!i7 are efecte fa7orabile dac e!te admini!trat precoce.
B* 99
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cloramfenicolul nu va fi recomanat Cn cazuri trata'ile cu alte *# sau CT !au ?n
!itua'ii nedefinite. !u se vor face serii repetate e tratament cu cloramfenicol. ?n cur!ul
tratamentului !e 7or face frec7ent e#amene hematolo,ice 5i !e 7a opri admini!trarea la
primele !emne de deprimare medular (2oodman+ 2ilman+ 8;V4).
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Cloramfenicol
T
+ flacon cu c?te 8> dra@euri !au cap!ule cu 8>4 m,
(pentru copii) !au >4B m, (pentru adul'i). Cloramfenicol hemi- succinai
,
9 flacon
in@ectabil cu echi7alentul a 8 , !ub!tan' acti7.
Mo e amin.9 posol. Calea de elec'ie pentru admini!trare e!te oral. Doa uual
pentru adul'i >YW ,=i+ pentru copii 4BY8BB m,=1,=i. Doa total ilnic !e ?mparte
?n W prie+ care !e admini!trea la inter7ale de 3 ore. Rectal+ ?n !upoitoare+ !e pre!criu
doe cu >4d mai mari dec?t cele crale. *ocal ?n un,uente 8)Y8>d (!tabilitate un an).
Pentru admini!trare in@ectabil !e diol7 pulberea din flacon ?n !olu'ie cloruro!odic
ioto) nic: ?n 4 ml pentru i.m+ (!ol. >Bd)^ ?n 8BY>B ml pentru i.7. (!ol. 8BY 4d)+ ?n
>B ml pentru aplicare local !au aero!oli (!ol. 4d). Pe cale paren) teral doa ilnic la
adul'i 8Y> ,+ ?n 0YW prie+ la QY3 ore.
Soluie oftalmicA e cloramfenicol (-.R. I.): Cloramfenicol B+4 ,+ Acid boric 8+3 ,+
Tetraborat de !odiu B+0 g9 <ol. de borat fenilmercuric B+>d.
B+ 4 , Ap di!tilat la 8BB ,. <olu'ia e!te !tabil 0 !ptm?n*
X I"T9RACkIM"I
Cre!c efectele cloramfenicolului+ paracetamol (to#icitate)+ cimetidina (anemie
apla!tic). <cad efectele cloramfenicolului+ 'ar'ituricele9 feni- toina. Cloramfenicolul
cre5te efectele 'ar'ituricelor9 anticoagulantelor cu- marinice9 sulfonilureelor
hipoglicemiante9 fenitoinei (to#icitate)+ etomida) tului (ane!teie prelun,it). A!ocierea
cloramfenicol)alcooe produce efecte de tip di!ulfiram. Alte interac'iuni po!ibile cu
contracepti7e orale+ fier.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Hemi!uccinatul de cloramfenicol cu adrenalina+ aminofilina+ ampicilina+ atropin+
barbiturice+ carbenicilina+ cefalotina+ clorpromaina+ difen) hidramina+ er,ometrina+
fenotiaine+ fenitoina+ ,entamieina+ heparina+ hi) droliate de proteine+ hidrocortion
hemi!uccinat+ hidro#iina+ metilpred) ni!olon+ no7obiocina+ pentobarbital+ polimi#ina
B+ procaina+ proclorpera) ina+ prometaina+ promaina+ !olu'ii acide+ !olu'ii alcaline+
!uccinilcolina+ !ulfadiaina+ !ulfio#aol+ tetraciclin+ tiopental+ trometamina+ 7ancomi)
cina+ 7itamina B comple#+ 7itamina B
>
+ 7itamina C. <olu'iile ?n ,lucoa 4d 5i ?n clorur
de !odiu B+;d !?nt !tabile >W ore la temperatura camerii. <olu'iile !?nt incompatibile la
pH ?n afara inter7alului 4+4YV+4.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T)+ methemo,lobina (T+ hemoli Ia deficien'i 2)3)
PD). Pot scAea hematocrit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite+ nr. leucocite+ nr. trombocite (T+
pancitopenie). Pla!m. Poate creDte timpul de protrombin (T). <er. Pot creDte
bilirubina+ reten'ie B<P+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+ hepatoto#icitate 5i
cole!ta)+ fier (T)+ uree +(*+ cu r. "e!!ler). Poate scAea ureea (*+ cu r. Berthelot).
Mrin. Pot creDte ,lucoa (*+ met. cu reducerea cuprului)+ 8V)ceto!teroii (*+ unele
metode+ nu cu m. ReddL). Poate scAea urobilino,enul (D+ reducerea florei inte!tinale).
-ecale. Poate de7eni pozitiv te!tul pentru hemora,ii oculte (T). Poate scAea
urobilino,enul (D). *.c.r. Pot creDte proteinele (*+ cu r. -o) lin)Cioc?lteu).
4.3. TIAMFENICOL
Sin. Thiamphenicolum (DCI)+ -lumucil
R
+ Thiophenicol
R
+ MrfamLeine
R
. <tructur
chimic apropiat de cloramfenicol+ ,rupul nitro fiind ?nlocuit cu metil!ulfonil.
Ab!orb'ie oral. *e,are de proteine 8Bd. Biotran!for) mare 4Y8Bd. 9liminare urinar
;BY;4d nemodificat. T
1
/2 8+4Y0 ore. <pectrul de acti7itate a!emntor
cloramfenicolului inclu!i7 anaerobii. Mnele enterobacteriacee pot fi mai !en!ibile la
cloramfenicol+ ?n !chimb unii coci pio,eni+ &le'siella9 Salmonella99 ,onococul+ pot fi
mai !en!ibili la tiamfenicol. *vantaI maIor fa' de cloramfenicol prin faptul c nu pro-
uce aplazie meularA ireversi'ilA ci numai anemia re7er!ibil. Ace!t fapt pledea
pentru ?nlocuirea total a cloramfenicolului cu tiamfenicol. Admini!trare oral+ i.m.+ i.7.+
la adul'i 8+4Y0 ,=i+ la copii >BY0B m,=1,=i.
u
5,
RIFAMPICINA, POLIPEPTSDE, ALTE ANTIBIOTICE
5.1. RIFAMPICINA
Sin. 1ifampicinum (DCI)+ <inerdol
T
+ <inerdol 9H
T
+ Rifadine
R
+ Rimac)
101
ian
R
.
2. fiz.-chim. Acti7itate microbiolo,ic de cel pu'in ;4B fi,=m,. Pulbere cri!talin
ro5ie)crmiie+ fr miro! !au cu miro! foarte !lab caracteri!tic+ foarte ,reu !olubil ?n
ap.
P. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. <tabil ?n mediul acid. Dup 84BYI 0BB m, oral+
concentra'iile !an,uine ma#ime !e atin, la cel mult > ore. Concentra'iile acti7e !e
men'in QY8> ore. *e,at de proteinele pla!matice V4d. Difuea bine ?n 'e!uturi 5i
intracelular. Biotran!formare ?n ficat+ 0BY3Bd prin deacetilare. De!acetilrifampicina
e!te acti7 terapeutic. TL
>
>Y 4 ore la normali 5i la +fel c?nd clearance)ul creatininei j 8B ml=min. ?n ciroa
hepatic TL2 3 ore+ ?n hepatita acut 3+4 ore. 9liminare prin bil 5i urin+ unde realiea
concentra'ii ridicate+ ?n form acti7. Colorea urina ?n ro5u.
P. fin. Bacterio!tatic 5i bactericid pentru ,rampoiti7i 5i bacilul &och (la
concentra'ii de ordinul frac'iunilor de micro,ram=ml.). Acti7 fa' de 7iru!ul onei
o!ter. $ecani!mul de ac'iune con!t ?n inhibarea AR")poli) meraei+ enim implicat
?n !intea AR" bacterian. Prin ace!t mecani!m Irifampicina ?mpiedic bio!intea de
noi molecule de AR". Are 5i ac'iune imunodepre!i7.
P. fto?. AP) di,e!ti7+ ,re'uri+ 7ome+ diaree+ leiuni hepatice. A!ocierea cu ioniaid
cre5te to#icitatea hepatic (Pe!!aLre 5i colab.+ 8;VV). <?n,e+ leucopenie. Rinichi+ leiuni
renale.+
-AR$AC(T9RAPI9
Antituberculo! (cap. V). 2onoree. Infec'ii cu ,ermeni !en!ibili+ re!piratorii+ ale
pielii+ o!teomielit+ inf. ,enitale+ urinare+ biliare. ?n ona o!ter+ indiferent de localiare
(interco!tal+ cer7ico)brahial+ lombo)fe!ier+ ab) dominocrural+ oftalmic+ facial+
auricular) durerile+ !ena'ia de ar!ur 5i ?n'epturi diminu 5i apoi di!par ?n primele >
YW ile de la admini!tra
102
*......
rea rifampicinei. 9rup'ia cutanat !e retra,e mai repede dec?t cu medi) ca'ia cla!ic.
Caurile tratate nu mai preint al,ii po!to!teriene (2heor) ,hiu 5i colab.+ 8;V3).
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. In!uficien' hepatic !au renal+ primele 0 luni de !arcin.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Sinerol
T
9 flacon cu 83 cap!ule de 84B m, rifampi) cin. Sinerol
$%
T
N flacon cu 83 cap!ule cu 8>B m, rifampicin 5i etil) he#anoat de !odiu^ plic cu 3 ,
pulbere pentru u intern (bu7abil) cu 80+QV4 , rifampicin d^ flacon cu 3 , pulbere
bu7abil.
Mo e amin.9 posol. Ca antitbc cap. V. In ,onoree+ o !in,ur do de ;BB m,. ?n
ona o!ter+ doa medie e!te de ;BB m, pe i+ ?ntr)o !in,ur pri+ timp de 3 ile.
Rareori e!te nece!ar o perioad mai lun, (; ile). Con'inutul unui plic de <inerdol
9H cu 3BB m, !ub!tan' acti7 !e diol7 ?n 3B ml ap (8B m,=ml).
I"T9RACkIM"I
Rifampicin !cade efectele medicamentelor anticoa,ulante orale+ barbi) lurice+ beta)
adrenolitice+ ciclo!porina+ contraceptive orale9 corticosteroizi
R
icizepam9 igito?ina9
igo?ina9 clisopiramia9 hipoglicemiante sulfonil- uree9 me?iletin9 chiniina9 teofilina.
Cu ioniaida cre5te hepatoto#icita) tea. Cu metadona poate declan5a !indromul de
ab!tinen'. Alte interac'iuni po!ibile cu probeneeid.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T). Pot scAea hemo,lobina+ nr. leuco) cite+ nr.
trombocite (T). <er. Pot creDte ac. uric+ uree (T+ nefroto#icitate) bilirubina (*+ colora'ia
rifampicinei)+ bilirubina+ reten'ia B<P (C+ inhib e#cre'ia hepatic)+ fo!fataa alcalin+
2(T+ 2PT+ timol (T+ hepatoto#ici) tate). Pot scAea proteinele (T+ hepatoto#icitate).
Te!tul Coomb! direct 5i indirect pot de7eni pozitive (T+ la Qd+ re!pecti7 00d din
bolna7i). Mrina. Pot creDte colora'ia (*+ datorit rifampicinei 5i metaboli'ilor)+ pro)
teinele (T+ nefroto#icitate).
5.2. A.B. POLIPEPTIDICE
5.2.1. POLIMIXINA B
Sin. 2olymy?inum # (DCI)+ Ape!porine
B
+ Aero!porin
R
. AB ob'inut din culturi de
Bacillu! polLmL#a. "u !e ab!oarbe di,e!ti7. Ab!orb'ie bun dup in@ectare i.m. cu
e#cre'ie renal. Realiea concentra'ii !erice ridicate ?n in!uficien'a renal. Acti7 fa'
de bacili ,ramne,ati7i (Aerobacter+ coli+ %aemophilus9 &le'siella9 !almonele+ !hi,ele).
"u e!te acti7 fa' de proteu!+ ,onococ. Bactericid+ neinfluen'at de !er+ puroi. Indicat ?n
infec'ii urinare+ menin,eale+ pulmonare (in@ectabil). Infec'ii di,e!ti7e (oral). *ocal+ ?n
infec'ii con@uncti7ale 5i cutanate. Polimi#ina admini!trat parentera?
103
cre5te nefroto#icitatea amino,lucoidelor 5i efectele de blocare neuromu!) cular
ale curariantelor. Admini!trare. Adul'i 5i copii pe!te 4 ani+ 0Y
W comprimate de W ori pe i. Copii de >Y4 ani >Y0 comprimate de 0 ori pe i. Copii
!ub > ani 8Y> comprimate de 0 ori pe i.
2reparate magistrale. 1p. Polimi#ina B !ulfat 8BB BBB u.+ Propilen,li) col > ml+
Ap di!t. fiart 5i rcit+ ad 8B ml. DS. <olu'ie otic. 1p. Polimi#ina B !ulfat 84B BBB
u.+ Clorur de !odiu ;B m,+ "itrat fenilmercuric v+> m,+ Ap di!t. !teril 8B ml. DS.
Colir. <tabil o lun.
/ncompati'ilitAi Cn soluie. Ampicilina+ cefalotina+ cefaolina+ hepa) rina+
hidroliate de proteine+ 1anamieina+ meticilina+ nitrofurantoina+ o#a) tilina+
o#itetraciclina+ penicilina 2+ predni!olon+ tetraciclin. <olu'iile !?nt !tabile V> ore la
fri,ider.
5.2.2. COUST1N
Sin. Colistinum (DCI)+ Colimicin
T
+ ColimLcine
"
+ polimi#ina 9+ coli!ti) methate.
P. fi.)chim. AB ob'inut din culturi de Bacillu! polLmL#a+ 7ar. coli!) tinu!.
2. fcin. Di felin. Dup in@. i.m. de 8 milion u. picul !an,uin de 0+0 gi,=ml (j8BB
unit'i)+ dup + milioane 3 (@,=ml. Dup QY8> ore di!pare practic din !in,e. T1/2 8+4Y0
ore la adul'i cu func'ia renal normal+ WQYV> ?n oli,urie. Difuiune ?n toate 'e!uturile+
cu concentra'ii pulmonare !upe) ?ioare celor !an,uine. Trece ,reu prin bariera ocular+
hematoencefalic+ placentar. 9liminare renal QBd ?n primele Q ore. 9#cre'ie ?n forma
acti7 reali?nd >W Aa,=ml dup primele > ore de la in@. a 8 milion u. Ab!orb'ie di,e!ti7
redu!+. cu e#cre'ie ?n fecale. 9fect bactericid pentru eolibacil+ &le'siella+
$ntero'acter9 Salmonella9 Shigella9 %aemophilus9 #or- etella9 2asteurella9 piocianic.
C$I pentru ,ermeni !en!ibili ?ntre B+>4Y
8 AH,=ml. Rei!ten'a apare ,reu+ dar poate fi ?ncruci5at cu polimi#ina B.
P. fto?. Apnee+ dup in@. i.m.+ datorit efectului curariant. Tulburri neurop!ihice+
mai ale! la 7?r!tnici 5i cei cu in!uf. renal. "efroto#icitate Ia doe de pe!te 8B mii. u. pe
i 5i pe!te 8B ile. Rar ,re'uri+ 7ome+ diaree+ dup admini!trare oral.
-AR$AC(T9RAPI9
(ral ?n ,a!troenterite eu ,ermeni !en!ibili+ profila#ia complica'iilor
hiperamoniemiei+ pre,tirea pentru inter7en'ii chirur,icale pe colon. In@ectabil ?n
!epticemii+ menin,ite+ endocardite+ infec'ii urinare+ ,inecolo,ice+ ob!t\tricale+
hepatobiliare+ (R*+ bronhopulmonare+ cutanate.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. Aler,ie la coli!tin. 2recauii. A@u!tarea doelor ?n in!uficien'a renal. "u !e
a!ocia cu hidro#idiona. Aten'ie la a!ociere cu !ub!tan'e nefroto#ice.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. ColimicinT N cutii cu 0B comprimate de >4B BBB u.i. !ulfat de
colimicin^ flacon in@ectabil cu 4BB GGG u.i. 5i cu 8 milion u.i. metan!ulfonat de
colimicin pulbere[!ol7ent.
Mo e arnin.9 posol. (ral. Adul'i 5i copii pe!te 8> ani 8+4Y0 milioane unit'i la 8
ore. Copii 8Y8> ani .1 milion u. la 8 ore. <u,ari 8BB BBB u.=1,=i In 0YW prie.
Prematuri 5i nou)n!cu'i 4B BBB u.=1,=i ?n 0YW prie. In@+.
i. m. ?n infec'ii de ,ra7itate medie+ reparti?nd doa ilnic ?n 2Y0 prie.. Perfuii
i.7. ?n infec'ii ,ra7e. Adul'i > milioane u. la 8 ore. *ocal+ compre!e+ pul7eriri+
in!tila'ii+ in@ec'ii ?n ca7it'i naturale !au patolo,iceX cu !olu'ii din 1 milion u. coli!tin 5i
>BY4B ml. !ol. cloruro!odic ;dw)
104
I"T9RACkIM"I
?n admini!trarea parenteral colimicina are efecte aditi7e nefroto#ice cu
amino,licoidele 5i poten'ea curarizantele.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Cefaolina+ cefalotina+ clortetraciclina+ eritromicina lactobionat+ +fenoC barbital+
hidrocortion+ hidro#iina+ 1anamicina+ lincomicina+ penicilina 2+ tetraciclin+ 7itamina
B comple#.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea nr. leucocitelor (T). <er. Pot creDte aotul neproteic+ creatinina+
ureea (T+ nefroto#icitate). Mrin. Pot creDte proteinele (T+ ne) froto#icitate).
5.2.3. BACITRACINA
Sin. #acitracinum (DCI)+ Baci,uent
R
+ Bacitin
R
. AB polipeptidic ob'inut din culturile
de #acillus su'tilis. Ab!orb'ie di,e!ti7 redu!. Bactericid fa' de ,ermeni ,rampoiti7i
(inclu!i7 !tafilococ penicilinorei!tent)+ ,o) noeoc+ T. pallidum. Ce7a mai pu'in acti7
fa' de *ctinomyces 5i <uso'acterium. Inacti7 pentru enterobacteriaeee+ 2seuomonas9
Cania9 Torula99 !ocaria. Aplicat local produce rar aler,ii. "efroto#ic dup in@ec'ii.
Indica'ii. 9#clu!i7 local+ !in,ur !au a!ociat. ?n furunculo+ pioder) mite+
imp\ti,o+ abce!e cu reultate 7ariabile. $ai util ?n eceme infectate+ ulcer cutanat
infectat+ pl,i traumatice 5i chirur,icale infectate) 9fecte bune ?n con@uncti7it 5i ulcer
cornean cu ,ermeni !en!ibili.
2ro. farm. in. !eo'asept (a !e 7edea la "eomicin). Aplica'ii localew
5.2.4. ALTE AB POUPEPTIDICE
0ramiciinum (DCI)+ !in. Bafucin
R
5i Thyrothricinum (DCI)+ !in. TLroY !ol7en
R
+
TLroet!
&
+ <olutricine
R
. Tirotricina e!te un ame!tec de ,ramici) din (>BY>4d) 5i
tirocidin (3BYQBd)+ polipeptide produ!e de Bacillu!. bre7i!. AB acti7e fa' de
,ermeni ,rampoiti7i. -olo!ite numai ?n aplica'ii locale. Capreomycinum (DCI)+ !in.
Caprocin
&
+ (,o!tal
R
. Ame!tec de) polipeptide antimicrobiene (capreomieina IA+ I B+ II
A+ III B) produ!e de) <treptomLce! capreolu!. Antituberculo! de reer7 mai pu'in acti7
dec?t. !treptomicina 5i rifampicina. 4iomycinum (DCI)+ !in. 6iocine
R
. Polipeptid)
produ! de <treptomLce! ,ri!eu! 7ar. purpureu!. Antituberculo! de reer7++ mai pu'in
utiliat dec?t capreomieina. *mfomycinum (DCI)+ !in. 9comL) trin
R
. AB produ! de
<treptomLce! canu!+ acti7 contra cocilor ,rampoiti7i+.
utiliat topic (dermatite). Micamicine (!in. o!treo,ricina+ !trepto,ramina+ 7ernamicina+
7ir,inamicina+ !tafilomicina)+ acti7e pe ,ermeni ,rampoiti7i 5i utiliate ?n aplica'ii
locale.
5.3. AB CU STRUCTURI DIVERSE
5.3.1. NOVOBIOCINA
<in. !ovo'iocinum (DCI)+ AlbamLcin
R
+ Biote#in
R
+ CardelmLcin
R
+ Ca) thomLcin
R
+
InamLcin
R
+ <pheromLcin
R
. AB ob'inut din culturile de Streptomyces spheroies.
Ab!orb'ie di,e!ti7 bun+ rapid+ 7ariabil. Concentra'iile acti7e !e men'in 68 ore.
Difuea !lab ?n 'e!uturi+ pleur+ pe) ritoneu+ nu ?n l.c.r. In bil realiea concentra'ii
de 2YQ ori mai mari clec?t ?n !?n,e. 9liminare prin fecale 5i prin urin (concentra'ii 4Y
20 t#,=ml+ a!emntoare cu cele !an,uine+ ?ntruc?t nu !e concentrea Cn rinichi). Acti7
fa' de coci ,rampoiti7i (inclu!i7 !tafilococ) 5i ne,ati7i. Bacterio!tatic 5i bactericid la
concentra'ii de B+8YB+> gu,=ml pentru !tafilococ^ B+8YB+W ngHml pentru pneumococ 5i
!treptococ^ >Y>4 gii,=ml pentru proteu. Rei!ten'a !e in!talea rapid. 9fecte ad7er!e.
Aler,ii+ febr+ erup'ii+ eoinofilie. Ap. di,e!ti7: ,re'uri+ colici abdominale+ diaree.
<?n,e: neutropenie. Rinichi: hematurie. -icat: la cobai cre5terea 2(T 5i 2PT !erice
dup no7obiocin parenteral. Hiperbilirubinemie. Di!par dup 8W ile. Admini!trarea de
fenobarbital !odic QB m,=1,+ ?nainte 5i dup no7obiocin !cade tulburrile hepatice
men'ionate (Roble!+ 8;3;).
Indicat ?n infec'ii !tafilococice rei!tente la alte antibiotice+ endocar) dit+
!epticemii+ pneumonie+ abce! pulmonar+ enterit+ panari'iu+ limfan) ,it+ fle,mon+
furunculo+ o!teomielit+ piodermit. Admini!trare. Adul'i >YW , ?n >W de ore+
repartiate ?n W16 prie+ la 6YW ore inter7al. Copii >BY4B m,=1,=>W de ore+ la acelea5i
inter7ale.
*cium fusiicum (DCI)+ !in. -ucidin
R
. Produ! de -u!idium coccineum. Mtiliat
!i!temic in infec'ii cu !tafilococi rei!ten'i la alte AB. 4ancomy- num (DCI)+ !in.
6ancocin
R
. AB de alternati7 ?n infec'ii cu !tafilococi 5i !treptococi rei!ten'i la alte
AB. Perfuii i.7. 4BB m, la 68 ore. 1isto- cetinum (DCI)+ ame!tec de > AB produ!e de
"ocardia lurida+ medicament de reer7 ?n !tafilococii+ pu'in utiliat din caua
to#icit'ii. <osfomyci- num (DCI)+ !in. -o!focin
R
. AB de reer7 acti7 fa' de !tafilococ
auriu+ enterobacteriacee+ !eisseria !p.+ 2seuomonas aeruginosa9 #acteroies !p.
2urornycinum (DCI)+ !in. AchromLcin. Acti7 fa' de tripanoome 5i amoebe dar to#ic.
2 .
CHIMI0TERAP1CE ANT MI CR OB IE NE
6.1. SULFAMIDE ANT1MICROBIENE
6.1.1. BAZE FIZICO-CHIMICE
<ulfamidele antimicrobiene !?nt !ub!tan'e ob'inute prin !inte+ deri7ate ale
amidei acidului !ulfanilic (!uifanilamida !au i!ulfamida) mamb)+ cu formula
,eneral
)N-C
e
H
4
_S0
2
-N<g
i
Prin diferite !ub!tituiri+ ?n acea!t formul+ !e pot ob'ine trei tipuri de deri7a'i:
a) "@ deri7a'i+ ob'inu'i prin !ub!tituiri la ,ruparea amidic. <ub!tan'ele !e
denume!c cu prefi#ul i!ulfab+ urmat de numele radicalului R
t
(e#. !ulfatiaol).
<ulfamidele din acea!t ,rup formea !ruri de !odiu+ !olubile ?n ap+ unele !olu'ii
a7?nd pH inten! alcalin (8BY88) 5i fiind iritante pentru 'e!uturi. ?n acea!t ,rup
intr !ulfamidele !i!temice din cla!ificarea de la cap. 3.8.>. 5i cele cu aplica'ii locale
(!ulfacetamida).
b) "
W
deri7a'i+ ob'inu'i prin !ub!tituiri la ,ruparea aminic. <e denume!c prin
radicalul le,at de aot+ urmat de i!ulfamidb (e#. acetil) !ulfamid).
c) "
t
5i "
W
deri7a'i+ ob'inu'i prin dubl !ub!tituire+ la ,ruparea aminic 5i la cea
amidic. Denumirea lor !e face prin indicarea radicalului le,at la "
W
+ urmat de
106
cu7?ntul i!ulfab 5i de numele radicalului le,at de "@ (e#.: ftalil!ulfatiaol+
!alao!ulfapiridin). <ulfamidele din acea!t ,rup au !olubilitate redu!+ ceea ce
determin o ab!orb'ie !lab din tubul di,e!ti7 5i eficacitate ?n infec'ii di,e!ti7e+ de
aceea !e nume!c i!ulf) amide inte!tinaleb. Alturi de !ulfamide+ !e folo!e5te 5i un
omolo, al ace!tora+ mafenid.
6.1.2. BAZE FARMACOCINETICE
9#i!t deo!ebiri e7idente ?ntre !ulfamide+ din punct de 7edere farw macocinetic+
foarte importante pentru farmaco,ralqie.
8. Sulfamie sistemice cu aciune scurtA. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. Concentra'ii
!an,uine ma#ime dup 8Y> ore (!ulfafuraol+ !ulfatiaol+ tulfacetamida) !au 3 ore
(!ulfadiain). Tran!port ?n !?n,e+ le,ate de proteinele pla!matice (4Bo=
B
!ul?adiaina). Difuiune ?n toate 'e!uturile nor) niale+ reali?nd concentra'ii
pla!matice de 0YQ m,d+ i
ar
?
n
ficat 5i ?n rinichi concentra'ii cu 8BYWBd mai mari
dec?t cele !an,uine 5i ?n lichidul cefalo)rahidian 0BYQ(HN=
B
din ni7elul pla!matic.
Difuiune dificil ?n focare !upurati7e ?ncap!ulate. <ulfamidele tra7er!ea placenta+
trec?nd in circula'ia fetal. Biotran!formare prin acetilare ?n ficat+ metaboli'ii fiind
inacti7i farmacodinamic 5i cu !olubilitate ?n ap diminuat. Acetilare ?n propor'ii
diferite (>4Y0Bd !ulfatiaol+ >QY04dX !ulfafuraol+ 84YWBd !ulfadiaina).
9liminare renal (reali?nd concentra'ii de 8BBY 0BB m,d) ni biliar (cu
concentra'ii de 4Y84 m,d)+ fiind reab!orbite par'ial din inte!tin. Propor'iile de
metaboli'i acetila'i ?n urin !?nt diferite+ de e#emplu la !ulfafuraol 0Bd. Durata
eliminrii ?n urin e!te ?n @urul a >W ore. ?n fecale !ulfamidele realiea concentra'ii
de 0Y4 m,o=
B
.
>. Sulfamie sistemice semiretar. <ulfameto#aolul !e lea, de proteinele
pla!matice 3BYVBd 5i are T
l
6z 8B ore. 9!te acetilat ?n propor'ii ridicate.
0. Sulfamie sistemice retar. Ab!orb'ie bun 5i rapid din tubul di,e!ti7.
Tran!port ?n !?n,e le,ate de proteine ?n. propor'ii mari (;Qd). Acetilare ?n propor'ii
redu!e (8Bd). 9liminare renal lent+ reali?nd ?n urin concentra'ii relati7 mici (8B
Y>B m,d). Timp de ?n@umt'ire mare.
W. Sulfamie intestinale. Ab!oi%b'ie redu! di,e!ti7. Concentra'ii !an,uine
redu!e (8Y> m,d) in!uficiente pentru ac'iune antibacterian !i!) temic. 9liminare
predominant prin fecale+ redu! prin urin (4d din doa in,erat).
6.1.3. BAZE FARMACOD1NAMICE
<ulfamidele nu difer ?ntre ele din punct de 7edere farmacodinamic.
Spectrul e activitate (a !e 7edea tabelul 8). Ac'iunea antibacterian a
!ulfamidelor e!te diminuat de puroi 5i de 'e!uturi leate. Alte efecte+ diuretic+
hipotiroidian+ hipo,licemiant.
Mo e aciune. <ulfamidele au efect bacterio!tatic. Di!tru,erea mi)
croor,ani!melor !e realiea prin for'ele fiiolo,ice de aprare ale or,ani!mului. De
aceea+ efectul !ub!tan'elor e!te !lab c?nd or,ani!mul nu di!pune de !uficiente re!ur!e
de aprare.
Mecanism e aciune. <ulfamidele+ a7?nd !tructur apropiat de a acidului
paraaminobenoic (APAB)+ ac'ionea ea anta,oni5ti competiti7i ai ace!tuia. APAB
e!te un factor de cre5tere pentru microor,ani!me+ ac'io) ri?nd prin dou mecani!me:
a) 9!te coenim nece!ar !inteei !ub!tan'elor pla!matice microbiene^ inhibi'ia
cre5terii bacteriilor prin lip!a APAB nu poate fi ?nlturat prin acid folie.
b) APAB intr ?n con!titu'ia acidului folie+ factor de cre5tere care inter7ine ?n
!intea aciilor nucleici.
1ezistena la !ulfamide !e in!talea lent. 9!te frec7ent la !tafilococ+ ,onococ.
9!te ire7er!ibil !au foarte ,reu re7er!ibil.
Clasificare. *. Sulfamicle sistemice. a) Cu ac'iune de scurtA uratAN !ulfafuraol+
!ulfadiaina+ !ulfadimidina+ !ulfameraina+ !ulfametiol+ !ul) fapiridina+ !ulfatiaol.
b) Cu ac'iune de uratA meie (!ulfamide !emi) retard): !ulfafenaol+ !ulfameto#aol.
c) Cu ac'iune de lungA cluratA9 (!ulfamide retard !au de depoit): !ulfameto#idiaina+
!ulfalen (!ulfame) topiraina+ *on,um
R
)+ !ulfadimeto#ina+ !ulfameto#ipiridaina+
!ulfado) #ina. B. Sulfamie intestinaleN ftalil!ulfatiaol+ !alao!ulfapiridina.
108
C. <ulfamide pentru aplica'ii locale: !ulfacetamida+ mafenid.
6.1.4. BAZE FARMACOTOXICOLOGICE
9fectele ad7er!e !?nt relati7 frec7ente. <ulfamidele retard 5i cele inte!tinale !?nt
mai bine !uportate. Inciden'a efectelor ad7er!e e!te cre!cut la doe mari 5i
admini!trare prelun,it. <"C. A!tenie+ ame'eli+ ce) falee+ ne7rite. Aparat di,e!ti7
(apar la 8Y>w=
B
din bolna7ii trata'i). 2re'uri+ inapeten'+ 7r!turi. Rareori
di!bacterie inte!tinal+ mai ale! dup tratamente prelun,ite cu !ulfamide
neab!orbabile. <?n,e. Ciano (met) 5i !ulfhemo,lobinemie)+ tulburri de coa,ulare
(prin hipo7itamino &+ con!ecin'a di!bacteriei). Anemia hemolitic apare la cei cu
deficit ?n ,lucoo) 3)fo!fatdehidro,ena !au poate fi de natur aler,ic. Cel mai
ade!ea anemia hemolitic apare ?n prima !ptm?n de tratament. *eucopenie 5i
a,ranulocito apar de obicei dup 0YW !ptm?ni de admini!trare a !ulfamidelor.
Aparat e#cretor. Cri!talurile (la unele !ulfamide de !curt durat) eu albuminurie+
hematurie+ bloca@ renal. $etabolitul acetilat al !ulfafuraolului are !olubilitate ?n
urin mai mare dec?t alte !ulfamide++ de aceea hematuria 5i cri!taluria apare rar (B+>Y
(+0o=
B
). Totu5i e!te nece!ar admini!trarea unor cantit'i !uficiente de lichide.
Cri!taluria poate aprea 5i la !ulfameto#aol+ ?ntruc?t e!te acetilat ?n propor'ii
ridicate+ deri7atul re!pecti7 fiind pu'in !olubil. Tulburri aler,ice (!e ?nre,i!trea la
4HN=o din bolna7ii trata'i cu !ulfamide). In mod curent !e ob!er7 erup'ii cutanate 5i
febr+ rareori boala !erului+ 5oc anafilactic+ dermatit e#fo) liati7. Tulburrile
aler,ice !?nt mai frec7ente dup aplicarea local+ manife!tate prin purpur+ fenomene
de foto!en!ibiliare. Pentru a pre7eni !en!ibiliarea !e 7a e7ita+ pe c?t po!ibil+
aplicarea !ulfamidelor pe te,umente+ iar admini!trarea pe mucoa!e !e 7a face numai
pentru perioade !curte de timp.
6.1.5. 0-RM-C1TER-P#E
Mtiliarea !ulfamidelor ?n tratamentul antimicrobian !)a redu! mult odat cu
introducerea antibioticelor+ mai acti7e. A!ocierea !ulfamideY)tri) metoprim a
determinat o re7enire a !ulfamidelor. ?n ultimii ani+ prin apari'ia noilor chinolone+
utiliarea !ulfamidelor e!te din nou ?n re,re!+ ?n preent sulfamiele sistemice !e
folo!e!c pentru tratamentul infec'iilor urinare (!ulfi!o#aol 5i co)trimo#aol). ?n
nocardio !?nt meclicaia e elecie. ?n infec'iile cu Chlamyia constituie tratament
alternati7. ?n alte infec'ii bacteriene (cu !treptococ+ menin,ocoe+ Shigella) !?nt mai
utile antibioticele. 7ocal9 aplicarea !ulfamidelor pe piele 5i mucoa!e nu este
recomana'ilA datorit eficacit'ii redu!e 5i efectelor ad7er!e. <e poate folo!i
!ulfacetamida !odic (!ol. 0BL
B
5i un,. 8Bd) pentru con@uncti7it+ ?n tratamentul
ar!urilor e!te util aplicarea cremei cu mafenid (8Bd). Dintre sulfamiele intestinale
!e folo!e5te !alao!ulfapiridina.
6.1.6. FARMACOEPIDEMIOLQG1E
CinA. <en!ibiliarea la !ulfamide repreint o contraindica'ie ab!olut. Acea!t
!tare e!te indicat de e#i!ten'a+ ?n antecedente+ a unor reac'ii ad7er!e ca leucopenie+
a,ranulocito+ anemie hemolitic+ purpur he) mora,ic+ febr+ icter+ dermatit.
Contraindica'ii relati7e: in!uficien'a hepatic+ renal.
<ulfamidele nu !e a!ocia cu metenamina+ produc?nd cri!talurie. 2recauii. In
tratamente prelun,ite !e 7a efectua periodic un control hematolo,ic.
109
6.1.7. INTERACTIUNI
<ulfamidele accentuea efectele medicamentelor anticoagulante orale+
sulfoniluree hipoglicemiante9 metotre?at (to#icitate)+ fenitoina9 tiopentAl. 9fectele
!ulfamidelor pot fi cre!cute de antiinflamatoare ne!teroidiene 5i !cute de
ane!teice locale. Alte interac'iuni po!ibile cu contracepti7e orale 5i proeainamid.
6.1.8. INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T+ !en!ibiliare)+ methemo,lobina (T+ ?n anemie
hemolitic)+ nr. leucocite (T+ ?n hemoli+ mai ale! !ulfamidele retard)+ reticulocite
(T+ ?n hemoli). Pot scAea hematocrit+ nr. eritrocite (T+ anemie hemolitic 5i
apla!tic)+ hemo,lobina (T+ la deficien'i ?n 2)3)PD)+ nr. leucocite (T+ anemie
apla!tic+ a,ranulocito)+ nr. trombo) cite+ reticulocite (T+ anemie apla!tic). Pot
de7eni pozitive te!tele pentru celule *.9. (T+ !indrom tip *.9.)+ corpu!culi Hein)
BodL (T+ ?n anemie hemolitic inten!). Pla!m. Poate creDte hemo,lobina (T+
hemoli). <er. Pot creDte aotul neproteic (T+ uremie)+ barbiturice (*+ interf%er cu
met. de ab!orb'ie ?n M.6.)+ bilirubina+ reten'ia B<P+ cole!terol+ fo!fataa alcalin+
2(T+ 2PT+ timol (T+ cole!ta)+ uree (*. cu r. Berthelot 5i dimetilamino)
benaldehida 5i T+ nefroto#icitate). Pot scAea bilirubina (C+ interac'iune de
depla!are)+ calciu (*)+ hapto,lobina (T+ la deficien'i ?n 2)3)PD)+ captarea I
808
(D+
circa V ile)+ PBI (D+ diminu iodarea tiroinei)+ tiro#inx (D+ diminu bio!intea).
Poate de7eni pozitiv te!tul Coomb! (T+ efect imuno) lo,ic). Mrin. Pot creDte ac. uric
(D+ efect uricouric)+ ac. aminole7ulinic+ coproporfirina (T+ porfirie acut)+ fo!fataa
alcalin (T+ nefroto#icitate)+ ,lucoa (*+ cu r. Benedict 5i clinite!t)+ hemo,lobina (T+
hemoli)+ PAH clearance (*+ met. Bratton)$ar!hall)+ porfobilino,en+ porfirine (T+
porfirie acut)+ proteine (*+ cu r. -olin)Cioc/lteu 5i ac. !ulfo!alicilic 5i T+ ne)
froto#icitate)+ turbiditate (C+ a!ociere cu metenamina)+ urobilino,en (*+ cu r. 9hrRich
5i T+ la deficien'i ?n 2)3)PD). Pot scAea e#cre'ia P<P (C+ competi'ie)+ urobilino,en
(T+ cole!ta). -ecale. Pot creDte coproporfirina+ pro) toporfirina (T+ porfirie acut).
Poate de7eni pozitivA reac'ia pentru hemora,ii oculte (T). *.c.r. Pot creDte proteinele
(*).
2.1.9. SUL7A7URA8OL
110
Sin. Sulfafurazolum (DCI)+ "eo#ao-+ <ulfi!o#aole+ Amido#al
R
+ 2an) tri!in
R
+
<o#omide
R
+ <uIfaiar
&
+ <ulfa!oI
R
+ <ulfo#ol
R
.
2. fiz.-chim. Pulbere cri!talin alb !au alb),lbuie+ fr miro!+ cu ,u!t !lab amar.
<e colorea la lumin. <olubil ?n 4B p. alcool+ foarte ,reu !olubil ?n ap. <e diol7
?n acii minerali dilua'i 5i ?n !olu'ii de hidro#ii alcalini.
P. Icin. <e ab!oarbe bine din tubul di,e!ti7+ atin,?nd concentra'ii !an,uine
ma#ime dup circa 8Y> ore. <e di!tribuie numai ?n lichidul e#tra) celular. In l.c.r.
realiea o treime din concentra'ia !an,uin. Biotran!) formare prin acetilare >QY
04d+ propor'ia re!pecti7 fiind !olubil ?n urin (ri!c mic de cri!talurie). 9liminare
urinar+ ;4d ?n >W de ore. T62
0Y ; ore la normali 5i 3Y8> ore la un clearance al creatininei de 8B ml=min.
-A%R$AC(T9RAPI9
Pielita 5i pielonefrita acut+ fr !uferin'e urinare ob!tructi7e 5i ?n ci!tita acut+
produ!e curent de $. coli. In nocardio+ medicament de elec'ie.
- AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. "ou)n!cu'i (primele !ptm?ni). 2ra7ide+ cu o !aptm?n ?nainte de
termen. In!uficien'a hepatic ,ra7+ in!uficien' renal e7ident. Pruden'. <u,ari
p?n la >Y0 luni.
- AR$AC(2R A-I9
2ro. farm. in. !eo?azol
r
. -lacon cu >B comprimate de 4BB m, !ul) fafuraol^
fiole de 4 ml cu !olu'ie apoa! in@ectabil WBd (> ,=fiol)^ flacon cu 8BB ml
!u!pen!ie oral 8Bd+ pentru u pediatric.
<ormule magistrale. 1p. <ulfafuraol 8+4 ,+ !olu'ie clorurat fiiolo,ic 8B ml
D.S. Colir. C?te 8Y> picturi de >Y0 ori pe i.
Mo e amin.9 posol. (ral. Adul'i+ ini'ial >YW ,+ ulterior c?te B+4Y
8 , la WY3 ore. Copii+ 84B m,=1,=>W ore+ di7iat ?n prie la WY3 ore (ma#imum 3
,=>W ore). In@. i.m. !au i.7.+ ?n cauri ,ra7e. Adul'i+ ini'ial
> fiole+ doa de ?ntre'inere o fiol la 3% ore. Copii+ ini'ial 8=W fiol la 8B 1, corp. *a
copii !ub 4 ani !olu'ia !e diluea 8:Q (!e in@ectea !olu'ie 4d). <u!pen!ia pentru u
pediatric+ oral+ ini'ial o lin,uri'=8B 1,corp+ doa de ?ntre'inere 8=>Y8 lin,uri' la 3
ore. Tratament local (pleur+ 7eica urinar+ pl,i infectate) cu !olu'ie ob'inut dintr)
o fiol [ 84 ml ap di!tilat.
I"C($PATIBI*ITlkI I" <(*MkI9 .
Clorur de amoniu+ codein fo!foric+ fenitoin !odic+ hidro#iina clor) hidric+
in!ulin+ 1anamicin+ meperidin+ metadon+ morfin+ noradrena) lin+
o#itetraciclin+ procain+ proclorperain+ prometain+ !olu'ii acide+ !treptomicin+
tetraciclin+ tiopental !odic+ 7ancomicin+ 7itamin B comple# cu 7itamin C.
<olu'iile de !ulfafuraol ?n dietanolamin au pH V+0YV+Q.
6.1.10. SULFAMETOXAZOL
Sin. Sulametho?azolum (DCI)+ <ulfi!omeole+ 2antanol
R
+ $eto#al
R
. <ulfamid
!emiretard. Circul ?n !?n,e le,at 3BYVBd de proteinele pla!matice. 9liminare
urinar+ cu po!ibilitatea de cri!talurie. T62 8B ore la normali 5i >BY4B ore c?nd
clearance)ul creatinineij8B ml=min. <pectrul de acti7itate ca la alte !ulfamide. 9fecte
poten'ate prin a!ociere cu tri) metroprim (Co)trimo#aol+ 7ei +cap. 3.>.). Indica'ii ?n
tratamentul 5i profila#ia infec'iilor ,enitourinare acute 5i cronice+ dup inter7en'ii
chirur,icale+ cateteri!m+ endo!copie. *ministrare. (ral. Adul'i+ ini'ial > ,+ doa de
111
?ntre'inere 8 , la 8> ore. Pentru a e7ita cri!taluria !e 7a a!i,ura o diure de minimum
8+> 8=>W ore 5i e7entual !e 7a alcalinia urina (?n tratamente de mai multe ile). Copii+
ini'ial WB m,=1,+ doa de ?ntre'inere >B m,=1, la 8> ore.
6.1.11. SULFAFENAZOL
Sin. Sulfaphenazolum (DCI)+ Depocid
R
+ I!arol
R
+ (ri!ul
R
+ <ulfaol
R
+ <ulforaP+
Pli!ulfan
R
. Ab!orb'ie di,e!ti7 bun. *e,are QBo=
B
de proteinele pla!matice. Dup > ,
oral ni7elul pla!matic de pe!te 8BB Ait,=ml !e men'ine minimum >W ore. "u difuea
?n l.c.r. prin menin,ele neinflamat. 9liminare urinar+ reali?nd concentra'ii mari+
acti7e. ?n primele Q ore !e elimin >8d din doa admini!trat. Indicat ?n infec'ii
urinare acute (pielonefrite+ ci!tite)+ pro!tatit+ uretrit. Infec'ii re!piratorii acute. ?n
otit+ !inuit. 9nterocolit. Admini!trare oral. Adul'i. Mn ,ram la 8> ore+ ?n primele
>Y0 ile+ apoi B+4 , la 8> ore. ?n infec'ii ,ra7e 8 , la Q ore+ pri mele 0 ile+ apoi B+4 ,
la 8> ore. Copii: 8Y4 ani+ ini'ial B+4 ,+ apoi B+>4 , la 8> ore^ 3Y8W ani+ ini'ial B+V4
Y8 ,+ apoi B+0V4YB+4B , la 8> ore.
6.1.12.SULFAMETOXIDIAZINA
Sin. Sulfameto?yiazinum (DCI)+ <ulfametin
T
+ <ulfameter+ <ulpha)
metho#Ldiaine+ BaLrena
R
+ Duradepot
R
+ Durenat
R
+ -orte!ul
R
+ Ru7o#in
R
+ I7iron
R
+
Mltra#
R
.
P. fiz.-chim. Pulbere cri!talin alb !au alb),lbuie+ fr miro!+ cu ,u!t !lab amar.
2reu !olubil ?n alcool 5i ?n acid clorhidric diluat+ practic in!olubil ?n ap. <e
diol7 ?n !olu'ii de amoniac+ hidro#ii 5i carbona'i alcalini.
2. fcin. Ab!orb'ie bun ?n tubul di,e!ti7 cu picul pla!matic dup W ore. Tran!port
?n !?n,e le,at ;Qd de proteinele pla!matice. Difuiune ?n
l. c.r. cu concentra'ii de 8=0 fa' de cele !an,uine. Biotran!formare prin acetilare
8Bd. 9liminare lent+ renal+ cu realiarea de concentra'ii urinare mici (8BY>B m,
d). 4BD=
B
!e e#cret ca atare+ >Bd ca deri7at ace) tilat 5i ,lucuronid.
-AR$AC(T9RAPI9
Infec'ii cu ,ermeni !en!ibili la ni7elul ap. re!pirator+ e#cretor+ biliar+ ?n !fera
(.R.*.
2ro. farm. in. Sulfametin
r
N flacon cu Q comprimate de 4BB m,^ flacon de WB ml
cu !u!pen!ie 4d pentru u pediatric.
$od e amin.9 posol. (ral. Adul'i 5i copii pe!te 8W ani+ prima do (de atac) 0B
YWB m,=1, (8Y> ,)+ apoi doa de ?ntre'inere e,al cu @umtate din cea ini'ial (B+4
Y8 ,=i). Doa ilnic !e admini!trea ?ntr)o pri+ o dat la >W ore. Copii: 3Y8B
ani+ ini'ial un comprimat+ ?ntre'inere 8=> comprimat^ 8BY8W ani+ ini'ial lX=
>
comprimat+ ?ntre'inere 0=
W
comprimat+ <u!pen!ie: WY3 ani+ ini'ial I62 lin,uri'+
?ntre'inere o lin,uri'^
>Y W ani ini'ial I62 lin,uri'+ ?ntre'inere 62 lin,uri'^ B luniY> ani ini'ial o
lin,uri'+ ?ntre'inere L
>
lin,uri'.
6.1.13. FTALILSULFAT1AZOL
Sin. 2hthalylsulfathiazolum (DCI)+ 2hthalazolum+ <ulfaphthalLlthiaol+
Cremothalidine
R
+ -talaol
R
+ <ulf%athalidine
R
+ <ulftalLl
R
+ Taleudron
&
. <ulfa) mid
iinte!tinalb. Ab!orb'ie redu! din tubul di,e!ti7+ reali?nd concentra'ii !an,uine
mici (8Y> m,o=o)+ inacti7e ca antibacteriene. 9liminare .mai ale! prin fecale.
FARMACOGRAFIE
112
Indicat ?n infec'ii di,e!ti7e acute+ inclu!i7 dienteria bacilar. *a purttorii cronici
de bacili dienteriei+ pentru ?nlturarea ,ermenilor inte!tinali. Pre,tirea tubului
di,e!ti7 pentru inter7en'ii chirur,icale 5i tratament po!toperator. Admini!trare. (ral.
M11 ,ram la WY 3 ore pentru adul'i 5i B+4 , la acelea5i inter7ale+ pentru copii. <u,ari
B+ 84 ,=1,=i+ ?n prie la 3 ore.
6.1.14.SALAZOSULFAP5RID3NA
Sin. Salazosulfapyriinum (DCI)+ <ulpha!alaine
R
+ AopLrin+ <alicLl)
ao!ulfapLridine+ Aulfidine
R
+ <alaopLrin
"
+ Colo)Pleon
R
+ <ali!ulf
R
+ <ul) colon
R
.
P. fiz.-chim. 9!te un prodro,. $olecula are > componente+ ac. amino) 4)!alicilic
(me!alaina)+ care imprim ac'iunea farmacodinamic 5i !ulfa) piridina+ re!pon!abil
de ma@oritatea efectelor ad7er!e. Pulbere ,alben) brun+ in!olubil ?n ap+ !olubil ?n
mediu alcalin.
P. fcin. Pu'in ab!orbit di,e!ti7. A@un! ?n colon+ !ub influen'a eni) melor
bacteriene eliberea cele dou componente. <cindarea e!te aproape complet ?n
condi'ii normale. <ulfapiridina e!te ab!orbit aproape total. Dup W , oral picul ei
pla!matic de >3 @u,=ml !e atin,e la 0YV ore. T62 4+VYV+ 3 ore. 9liminare urinar
8+VY8Bo=
B
+ fr influen'are prin modificarea pH)ului. $e!alaima !e elimin ?n
mare parte ?n fecale. Dac tranitul e!te accelerat !ulfa!alaina e!te eliminat ?n
!caun+ fr a fi !cindat.
2. fto?. 2re'uri+ cefalee+ hipo!ali7a'ie+ in!omnie+ ame'eli la +>Bo=
B
. Anemie
moderat prin hemoli. *a admini!trare prelun,it e!te accentuat prin caren'a de
acid folie+ a crui ab!orb'ie e!te diminuat de !alao!ul) fapiridin. A fo!t
!u!picionat de a produce !terilitate la bolna7i de !e# ma!culin prin efect to#ic
a!upra !permato,eneei. Reac'ii de hiper!en!ibilitate (e#antem 5i=!au febr) la 8Y
4d.
Datorit afinit'ii pentru 'e!utul con@uncti7 repreint un tratament !pecific ?n
colita ulceroa!. 9fecte bune ?n colopatii acute 5i cronice. Poli) artrita reumatoid.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. SalazopyririS (Pharmacia+ <uedia)+ flacon cu 8BB comprimate
de 4BB m,.
Mo e amin.9 posol. (ral. Adul'i 8Y> , de WY3 ori pe i+ timp de
0 !ptm?ni. Reduce treptat la B+4 , de 0YW ori pe i. Doele !e !cad dac apar
,re'uri u5oare. Tratamentul !e opre5te ?n caul ,re'urilor inten!e 5i !e reia ,radat+
dup > ile. Copii+ ini'ial 84B m,=1,=i+ ?n WY3 prie+ ?ntre'inere >BYWB m,=1,=i.
<e poate a!ocia cu cortico!teroii. Mneori !e a!ocia admini!trarea oral cu cea
rectal+ ?n !upoitoare.
I"T9RACkIM"I
<alaopirina !cade igo?inemia cu p?n la 4BD=oX
6.1.15. SULFACETAM1DA
Sin. Sulfacetamium (DCI)+ (elucid
R
+ <ulfacidin
R
+ Mro!ulfon
R
. <are !odic:
Albucid
R
+ Cetain
R
+ I!opto
R
+ <ebion
R
+ <ulamLd
R
. <e folo!e5te ?n aplica'ii locale+ ?n
infec'ii con@uncti7ale (con@uncti7ita cataral+ cu bacili $ora#)A#enfeld 5i oee1!+
,onococic+ ,ranuloa!) 5i cutanate. 9!te bine tolerat de piele 5i mucoa!e.
<ulfacetamida !odic !e poate pre!crie ma,i!tral ca !olu'ie apoa! 8BY0Bo=
B
!au ca
un,uent 8BY0Bo=
B
. Colir+ 8Y> picturi+ ?n !acul con@uncti7al+ la 0 ore !au mai
frec7ent (?n cauri mai ,ra7e).
113
6.1.16. M-0E"#/
Sin. Mafenium (DCI)+ Maphenium9 Homo!ulfamine. Deri7atul aceti) iat:
<uIfamLlon
"
. Deri7atul clorhidrat: $arfanil
R
+ $arprontil
R
+ $e!udin
R
.
2. fiz.-chim. Aminometil)W benen)!ulfonamida !au amino)p)toluen !ulfanamida+
deci omolo, cu !ulfanilamida.
P. fin. <pectrul de acti7itate apropiat cu !ulfamidele antibacteriene dar e!te mai
acti7 contra anaerobilor 5i unor ,ermeni rei!ten'i la !ul) famide. "u ac'ionea
competiti7 cu APAB+ deci nu we!te anta,oniat de ace!ta 5i de procain.
P. fto?. *a aplicare local ?ndelun,at poate produce irita'ii 5i aler,ii.
-AR$AC(T9RAPI9
9!te indicat ?n aplica'ii locale+ ?n .infec'ii la ni7elul te,umentelor (pl,i+ ar!uri
etc.) 5i mucoa!elor. 9!te acti7 5i ?n preen'a puroiului 5i a 'e!uturilor necroateT
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Sulfamylon
!
(ointhrop)An,lia): flacon cu 4BB , crem+ un ,ram
con'in?nd Q4 m, mafenid.
Mo e amin.9 posol. <e face mai ?nt?i cur'irea pl,ii+ apoi !e aplic crema+
a!eptic+ ?n !trat !ub'ire+ de 8Y> ori pe i.
8. Sulfamie sistemice cu aciune e scurtA uratA. SulIaiazina (!in.
<ulfadiainum Y DCI+ Adiaine
R
+ Cremodiaine
R
+ Debenal
R
+ 9!1adia) ine
R
).
Ab!orb'ie bun di,e!ti7. Difuiune ?n !pa'iul intracelular 5i ?n
l. c.r. 9liminare urinar put?nd produce cri!talurie. Admini!trare ca la
!ulfafuraol. Sulfatiazol (!in. <ulfathiaolum Y DCI+ Ao!eptal
R
+ Chemo) !ept
R
+
Cibaol
R
9leudron
R
+ Thiaomide
R
). Ab!orb'ie bun di,e!ti7. 9liminare urinar cu
po!ibilitatea de cri!talurie+ care !e pre7ine prin a!ocierea de lichide multe 5i
alcaliniarea urinii. Admini!trarea ca la !ulfafuraol.
>. Sulfamie sistemice cu aciune e lungA uratA. Sulfaclimeto?ina (!in.
Sifaimetho?inum Y DCI+ Depo!ul
R
+ $adribon
&
+ $adro#in
R
). Si-
fameto?ipiriclazina (!in. <ulfametho#LpLridainum Y DCI+ ]uino!eptLl+
Depo7ernil
R
+ &ine#
R
+ *eder1Ln
R
+ *on,in
R
+ $idicel
R
+ <ultirene
R
+ 6olocid
R
).
0. Sulfamie sistemice cu aciune e foarte lungA uratA. Sulfao?ina (!in.
<ulfado#inum YP DCI+ <ulfameto#inum+ <ulphorthodimetho#ine+ -a) na!il
R
+
-anil
R
). Indicat ?ndeo!ebi ?n menin,ita cerebro!pinal+ trahom 5i ?n profila#ia
holerei. Ac'iune de durat foarte lun,. (ral. Adul'i ini'ial
> ,+ apoi 8 , pe !ptm?n. Copii+ ini'ial WBY4B m,=1,+ apoi >4 m,=1, la 5apte ile.
?n afec'iunile acute poate fi !uficient o !in,ur do.
6.2. TRIMETOPRIM
Sin. Trimethoprinum. (DCI)+ <Lraprim
R
+ Trimopan
R
+ oellcoprim
R
.
P. fiz.-chim. 9!te diamino)>+W (trimeto#i)0+ W+ 4 benil))4 pirimidin. Pulbere
cri!talin+ ,alben)pal.
P. fcin. Ab!orb'ie rapid 5i bun di,e!ti7. Concentra'ii !an,uine ma#ime la >YW
ore. Pu'in le,at de proteinele pla!matice. Concentra'ii ti!ulare mai mari dee?t ?n
!?n,e+ mai ale! ?n plm?ni 5i rinichi. "i7ele !cute ?n l.c.r. dar acti7e antibacterian.
9#cre'ie renal+ WBY4(L
B
?n >W ore+ mai repede ?n urina acid. T
J
/2 8BY84 ore la
normali 5i >W ore c?nd clea) rance)ul creatininei e!te 8B ml=min.
P. fin. <pectrul de ac'iune (7ei tabelul 8). Inhib !electi7 dihidro)
folatreductaa bacterian ?mpiedic?nd tran!formarea ac. dihidrofolic ?n ac.
tetrahidrofolic+ precur!orul ac. folinic. Ac'iunea antibacterian e!te poten'at prin
a!ociere cu !ulfamide. A!ocierea trimetoprim)!ulfameto#a) ol ?n propor'ie de 8=4
FARMACOGRAFIE
114
(co)trimo#aol) are ac'iune bactericid. <e poate in!tala rei!ten'a la trimetoprim. "u
!e de7olt rei!ten' ?ncruci5at cu !ulfamidele. Alte ac'iuni: antimalaric+ antifolic.
P. fto?. Ap. di,e!ti7: ,re'uri+ 7r!turi+ diaree+ !tomatit. Piele: erup'ii aler,ice.
<?n,e: pancitopenie (rar). Poate cre5te creatininemi)i independent de efectul
nefroto#ic. $enin,it a!eptic la bolna7i cu boli auto) imune.
-AR$AC(T9RAPI9
?n mod curent !e a!ocia cu !ulfameto#aol+ folo!indu)!e produ!ul co)
trimo#aol ?n infec'ii ale cilor urinare+ acute 5i c r o n i t 9 ! t e acti7 ?n infec'ii
re!piratorii+ pneumonie+ bron5it cronic acutiai+ bron5iectaie. 9!te util ?n otita
medie acut+ inclu!i7 la copii ?ntre 0 luni Y0 ani+ produ! de pneumococ !au %.
influenzae. ?n ace!te cauri+ efectele !?nt e,ale cu
ale ampicilinei 5i amo#icilinei (Cooper 5i colab.+ 8;V3^ oillner 5i colab.+ 8;VQ). Co)
trimo#aolul !e reer7 pentru caurile care nu r!pund la ampicilina. Reultate bune
!e ob'in cu co)trimo#aol ?n tratamentul curati7 al febrei tifoide 5i pentru !teriliarea
purttorilor de !almonele.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
CiCi. <arcin+ per!oane !en!ibiliate la !ulfamide. Copii !ub > luni. 2recauii.
Aten'ie ?n in!uficien'a renal. "u !e folo!e5te ?n tratamente prelun,ite la copii. ?n
tratamentele prelun,ite la bolna7i !u!ceptibili de a preenta deficien' ?n folina'i
(tratamente cu antiepileptice+ pirimetamin) !e controlea periodic formula
!an,uin. Tulburrile hematopoetice !e corectea cu in@. i.m. de 0Y3 m,=i ac.
folinic+ c?te7a ile.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Tagremin
T
9 #iseptol
!
9 (R. P. Polon) (!in. Co)trimo#aol+
<eptrin
R
+ Bactrim
R
+ Bertocid
R
+ Co)mo#aol
R
+ 9u!aprim
R
): comprimate pentru adul'i
cu QB m, trimetoprim 5i WBB m, !ulfameto#aol: comprimate pentru copii cu >B m,
trimetoprim 5i 8BB m, !ulfameto#aol. Sumetrolin
n
(9,Lt+ R.P.M.): comprimate
pentru adul'i^ flacon cu 8BB ml !u!pen!ie pentru u intern cu >B m, trimetoprim 5i
8BB m, !ulfameto#aol la o lin,uri')menur (W ml).
Mo. e amin.9 posol. Co)trimo#aol+ la adul'i 5i copii pe!te 8> ani+ c?te >
comprimate de > ori pe i (la 8> ore inter7al). ?n cauri ,ra7e 3 comprimate=i. <ub
8> ani+ doa de 3YQ m,=1, trimetoprim 5i de 0BYWB m,=1, !ulfameto#aol+ pentru
+4 de ore+ di7iat ?n > prie+ la 8> ore inter7al. <u!pen!ia: copii !ub > ani+ o
lin,uri')menur de 8Y> ori pe i^ ?ntre
>Y3 ani+ 8Y> lin,uri'e)menur de > ori pe i^ ?ntre VY8> ani+ >YW lin) ,uri'e)
menur de > ori pe i. "u !e 7or dep5i 8B ile de tratament.
I"T9RACkIM"I
Trimetoprim cre5te ac'iunea c(c#$%&$'()( (to#icitate)+ pirimetaminei (anemie
me,alobla!tic la doe mari). Co)trimo#aolul cre5te efectele !ul) fonilureelor
hipoglicemiante
t
!)(-$()(* anticoagiantelor orale.
6.3. CHINOLONE
6.3.1. .-2E 0#2#C1&C3#MiCE
Deri7a'i ai acidului W)o#o)0)chinolein carbo#ilic+ numite curent W)chi) nolone. ?n
115
anii 3B au aprut chinolonele cla!ice+ din prima generaie9 cu etil la aotul din poi'ia
8 5i diferi'i !ub!tituen'i ?n poi'ia V: acid nalidi) #ic+ cino#acina+ acid o#olinic+
ro!o#acina. *a ace5tia !e adau, acidul pipem?dic+ cu nucleu pirido)pirimidinc)
arbo#ilic+ apropiat de chinolone. ?n anii qQB !)au ob'inut noi deri7a'i+ fluorura'i ?n
poi'ia 3+ fluorochinolone+ generaia a ouaN flumechina+ norfl ^#acina+ peflo#acina+
eno#acina+ oflo) #acina+ ciproflo#acina.
3.0.>. Bye9 7ARMACOC1NETICE
116
Toate chinolonele !e ab!orb bine din tubul di,e!ti7. Cele din prima ,enera'ie
difuea dificil ?n 'e!uturi. <e elimin urinar+ reali?nd concentra'ii bune ale formei
acti7e. <ub!tan'ele din ,enera'ia a doua au difuiune ti!ular bun 5i eliminare
urinar.
6.3.3. BA8E FARMACODINAMICE
<ub!tan'ele din prima ,enera'ie !?nt acti7e pe bacili ,ramne,ati7i. Cele din
,enera'ia a doua au !pectrul mai lar, cuprin?nd 5i ,rampoiti7i.
?n func'ie de propriet'ile farmacodinamice 5i cinetice !e di!tin,
W ,rupe de chinolone.
0rupul ,. Ac. nalidi#ic. <pectrul limitat+ biotran!formare rapid. Mtiliare ?n
infec'ii urinare nein7ai7e. Rei!ten' frec7ent.
0rupul +. Ro!o#acina+ cino#acina+ ac. o#olinic+ flumechina. $ai acti7e dec?t ac.
nalidi#ic+ admini!trare mai rar. 9fecte ad7er!e 5i rei!ten' mai pu'ine. Indicate ?n
infec'ii urinare nein7ai7e.
0rupul B. Ac. pipemidic+ norflo#acina. Acti7itate mai inten!. 9fect pe coci
,rampoiti7i 5i P!eudomona! numai in 7itro. Cinetica lor nu permite concentra'ii
acti7e in 7i7o dec?t ?n urin. -olo!ite ?n infec'ii urinare 5i ,onoree necomplicat.
Rei!ten' rar.
0rupul 4. 9no#acina+ peflo#acina+ oflo#acina+ ciproflo#acina. Acti7itate
bactericid pe ,ermeni ,ramne,ati7i 5i ,rampoiti7i. Concentra'ii !erice 5i ti!ulare
acti7e. Indicate ?n infec'ii cu localiri ?n toate 'e!uturile or,ani!mului.
$ecani!m de ac'iune. Inhib ,iraa AD"+ enim bacterian+ tulbu) r?nd
proce!ele de !upra!piraliare+ rela#are 5i de!facere a catenei duble a AD".
Ac'ionea bacterio!tatic 5i bactericid. Rei!ten'a apare rar la !ub!tan'ele din
,enera'ia a doua.
6.3.4. .-2E FARMACOTOX1COLOG1CE
9fectele ad7er!e !?nt mai redu!e 5i mai pu'in ,ra7e dec?t la !ulfamide. 2a!tral,ii+
,re'uri+ 7r!turi+ reac'ii aler,ice+ cefalee+ trombopenie (la doe mari).
6.3.5. FARMACOTERAPIE
A !e 7edea mai !u!+ bae farmacodinamice. Chinolonele din ,enera'ia a doua !?nt
indicate ?n infec'ii cu ,ermeni !en!ibili+ re!piratorii+ (R*+ !tomatolo,ice+ renale+
,enitale+ ,a!trointe!tinale+ biliare+ oculare+ o!teo) articulare+ ob!tetricale+ cutanate+
peritonite.
6.3.6. ACID NALIDIXIC
Sin. *cium nalii?icum (DCI)+ Acid nalidi#ic
T
+ "e,ram
"
+ "e7i,ra) mon
R
+
"alidi#in
R
+ ointomLlon
R
.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7 (QBY;BX=o)) Dup 8 , admini!trat oral+
concentra'ia !an,uin ma#im la o or (4Y8B n,=ml)+ care !e men'ine >Y0 ore.
*e,area de proteinele pla!matice ?n propor'ii mari (;4d)+ efectul in 7i7o fiind de WY
3 ori mai redu! dec?t ?n medii de cultur artificiale+ datorit concentra'iei mici a
formei nele,ate de proteine acti7e. Concentra'ii ti!ulare ineficace+ de >Y4 ori mai
mici dec?t ?n !?n,e. 9liminare renal+ QBY;Bd ?n >W de ore+ reali?nd concentra'ii de
>4Y>4B @u,=ml. ?n urin >Bd e!te nemetaboliat (acti7)+ re!tul !ub form inacti7. ?n
in!uficien'a renal eliminarea e!te diminuat (concentra'ii !an,uine cre!cute).
9liminarea redu! prin fecale (Wd)+ TL
>
la normali 8Y Q ore 5i c?nd clearance)ul
ereatininei j 8B ml=min+ 8BY>B ore.
P. Iin. <pectrul de ac'iune (7ei tabelul 8). Afectea numai coci 5i bacili
,ramne,ati7i. 9!te bacterio!tatie+ la concentra'ii !ub 8B @u,=ml fa' de ,onococ+
menin,ococ+ colibacil+ bac. tific+ !almonele+ !hi,ele+ Aerobac) ter+ -riedlpnder+
brucele. Pentru proteu e!te bacterio!tatic ?ntre >Y >B +i(/ml, pentru piocianic ?ntre >4B
117
Y4BB Au,=ml. 9!te bactericid la concentra'ii de 4Y8B ori mai mari dec?t cele
bacterio!tatice. 9fectul e!te mai inten! la pH 4Y3 5i de >YW ori mai redu! la pH
alcalin. Rei!ten'a !e de7olt repede. "u !e cunoa5te rei!ten'a ?ncruci5at. "u
fa7oriea apari'ia de micoe.
P. =tor. 9fecte ad7er!e relati7 rar (4YVd). Ap. di,e!ti7: ,re'uri+ 7r!turi+ diaree+
dureri abdominale. <"C: cefalee+ ame'eli+ tulburri 7iuale (diplopie+ diminuarea
acuit'ii+ di!cromatop!ie)+ manife!tri p!ihotice. Pot aprea con7ul!ii la cei predi!pu5i
(epileptici+ par1in!onieni+ cu atero!cle) ro). Hiperten!iune intracranian la copii
mici. Ap. re!pirator: deprimarea re!pira'iei (mai ale! la 7?r!tnici). Tendin' la
lipotimie. Reac'ii aler,ice: erup'ii cutanate+ foto!en!ibiliare+ icter+ febr+ leucopenie+
trombo) penie+ anemie hemolitic. <upradoarea poate produce 7ome+ diaree+ he)
rnoli+ con7ul!ii+ !tare confuional.
-AR$AC(T9RAPI9
9#clu!i7 infec'ii urinare+ acute+ cronice+ recidi7ante+ cu bacterii ,ram) ne,ati7e^
pielonefrite+ nefrite inter!ti'iale de ori,ine a!cendent^ litia urinar infectat+ ci!tite+
uretrite+ tbc renal complicat cu infec'ii prin ,ramne,ati7i. Poate fi util ?n admini!trare
profilactic ?n perioada pre) 5i po!toperatorie pentru nefrectomie+ ci!tectomie+
adenectomie+ uretero) pza!tie+ uretropla!tie. *a bolna7i cu !ond / demeure.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
CinA. In!uficien'a renal !e7er+ tulburri hepatice accentuate+ epilep!ie+ !arcin
(primele 0 5i ultima lun)+ femei care alptea+ nou)n!) cu'i+ in!uficien'
re!piratorie+ bolna7i cu deficit de 2)3)PD. 2recauii. <e e7it e#punerea la !oare ?n
timpul tratamentului pentru a pre7eni e7entuale foto!en!ibiliri. Tratamentul
supraozArii. <plturi ,a!trice. Re!pira'ie a!i!tat. Con7ul!iile !e tratea cu
diaepam i.7.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. inel. *ci nalii?ic
T
N flacon cu 43 comprimate a 4BB m,^ flacon cu WB
ml !u!pen!ie oral 3o=
B
pentru u pediatric+ o lin,uri')men) ur con'ine 0BB m,
!ub!tan' acti7. !egram
"
+ comprimate a 4BB m,.
Mo e amin.9 posol. Adul'i+ pe cale oral+ 8 , la 6 ore (W ,=>W ore)+
: imp de 4YVY)8W ile+ continuat+ dac e!te nece!ar+ cu B+4 , la 6 ore (> ,=>W ore).
Pentru bolna7i !ub 3B 1, doa e!te un comprimat pentru 10 1,corp 5i pe i+ repartiat
?n 0YW prie. In in!uficien'a renal+ la un clearance al creatininei !ub >4 ml=min+
doa ini'ial e!te aceea ca mai !u!+ pentru ?ntre'inere reduc?ndu)!e la @umtate. Copii+
4B m,^=1,=>W ore+ repartiate ?n W prie+ la 6 ore inter7al. <u!pen!ia 6L0 !e
admini!trea ?n func'ie de ,reutatea copiilor a!tfel: 4 1, Y 1/4 lin,uri')menur la 6
ore^ 8B 1, Y 1/2 lin,uri' la 3 ore^ 84 1, Y !=
W
lin,uri' la 3 ore^ >B 1, Y o lin,uri'
la 3 ore. In tratamente care dep5e!c > !ptm?ni !e 7or face controale hepatice+
renale 5i hematolo,ice 5i !e 7a urmri eficacitatea prin e#amenul bacteriolo,ic al
urinii.
I"T9RACkIM"I
Ac. nalidi#ic cre5te efectul anticoagulantelor orale. Alte interac'iuni po!ibile cu
deprimantele <"C (alcool+ hipno)!edati7e+ tranchiliante)+ fenitoina.
I"-*M9"kA T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T+ !en!ibiliare)+ nr. leucocite (T). Pot scAea
hematocit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite (T+ ?n deficit de 2)3)PD)+ iar. trombocite (T).
<er. Pot creDte acid lactic (T)+ aot neproteic+ creati) nina+ ureea (T+ reten'ie aotat)+
bilirubina+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+ cole!ta)+ ,lucoa (*. met. prin
reducerea cuprului). Mrin. Pot creDte ,lucoa (*+ cu r. -ehlin,+ Benediet+ clinite!t+ nu
cu clini!ti#)+ uro) bilino,en (T. cole!ta)+ 8V)ceto!teroii (*+ cu r. eimmerman)+
118
-ecale. Pot de7eni pozitive te!tele pentru hemora,ii oculte (T). Poate scAea {robi)
lino,enul (T).
3.0.V. A*T9 C9INOLONE
1oso?acinuvi (DCI)+ !in. Acro!o#acine+ 9racine
R
+ 9radacin
R
+ oimuron
R
. Dup
0BB m, oral pic pla!matic 3 AM,=ml. Biotran!formare inten!. 9liminare urinar Wd
ne!chimbat. T6
>
WY88 ore. Acti7 pe bacili ,ramne) ,ati7i 5i ,onococ. Indicat
numai ?n infec'ii uro,enitale acute+ necomplicate+ cu ,onococ. (ral+ pri unic de
0BB m,+ !eara.
Cino?acinum (DCI)+ !in. acid aolinic+ Cinobac
R
+ Cinobactin
R
. (ral 4BB m, de >
ori pe i+ VY8W ile.
*ciara o?olinicum (DCI)+ !in. 2ramurin
R
+ (#obid
R
+ Mritrate
R
+ Mro) trate
R
. (ral
V4B m, de > ori=i+ dup me!e+ V ile (8WY>Q).
<lumeTuinum (DCI)+ !in. Apurone
R
+ -lumuraP. Ab!orb'ie bun oral. Dup WBB
m, pic !eric 8V @@,=ml. 9liminare urinar l(o=o !ub form acti7. T62 8B ore. Indicat
?n infec'ii urinare cu ,ramne,ati7i. (ral WBB m, de 0 ori pe i+ 8B ile.
*cium pipemiicum (DCI)+ !in. Debla!ton
R
+ Pipram
R
. Dup WBB m, oral
concentra'ii !an,uine mici (> gn,=ml). Difuiune ?n 'e!uturi+ nu ?n <"C. 9liminare
renal+ 4BYVBo=o ?n >W ore+ !ub form acti7. Bactericid pentru !tafiloeoc 5i ,ermeni
,ramne,ati7i (coli+ &le'siella9 $ntero'acter9 2roteus mira'iiis9 2roviencia9
piocianic+ Serratia9 Mora?ella). Indicat ?n infec'ii urinare acute (efecte fa7orabile
;Bd) 5i cronice (!ucce! 3Vo=
B
). Ac'iune optim la pH 4Y;. 9fecte ad7er!e di,e!ti7e+
aler,ice+ cutanate. Doe la adult c?te WBB m, diminea'a 5i !eara+ timp de 8B ile. "u
!e admini!trea la copii.
!orIlo?acinum (DCI)+ !in. -ul,ram
&
+ "oro#in
&
+ "olicin
B
+ Primo#in
R
+ eoro#in
R
.
Ab!orb'ie di,e!ti7 04YWBd. Dup WBB m, oral picul pla!matic
8+W Aii,=ml la 8Y8+4 ore. *e,are de proteine !erice 8Wo=
B
. Difuiune ?n ficat+ bil+
ami,dale+ !inu! ma#ilar+ 7eica biliar+ pro!tat. 9liminare renal QBo=
B
+ biliar >Bd.
T62 la normali 0+4YW+> ore+ ?n in!uficien'a renal a7an!at 3+4 ore. Acti7 pe
,rampoiti7i (!tafilococ+ enterococ)+ enterobae) teriacee. Anaerobii+ Chlamyia 5i
>reaplasma !?nt rei!ten'i. Indicat ?n infec'ii urinare acute. (ral WBB m, de > ori=i+
0YVY8B ile. Anta,oni!m microbiolo,ic cu nitrofurantoina 5i tetracielinele.
2eflo?acinum (DCI)+ !in. P\flacine
R
. Ab!orb'ie di,e!ti7 ;]o=
c
. Dup WBB m,
picul !eric de W f#,=ml la o or. *e,are !e proteine 0Bd. 9liminare urinar 3Bd 5i
biliar. T62 8> ore. ?n ciro T62 cre5te de 0Y4 ori. Acti7 pe colibacil+ &le'siella9
$ntero'acter9 Serratia9 2roteus9 Citro'acter9 Salmonella9 Shigella9 %aemophilus9
!tafilococ+ ,onococ. (ral WBB m, la 8> ore+ la me!e.
"flo?acinum (DCI)+ !in. Tari7id
R
. <pectrul de acti7itate lar,+ a!emntor
ciproflo#acinei. (ral >BB m, de > ori pe i.
Ciproflo?acinum (DCI)+ !in. Cipro
R
. Ab!orb'ie oral cu biodi!ponibi) litate VBY
QBd. Picul !eric la 3BY;B minute. *e,are de proteinele !erice 0Bo=
B
. In 'e!uturi
realiea concentra'ii !uperioare celor !erice. 9liminare renal V4d 5i ?n fecale
8Wd. T62 0Y4 ore. <pectrul de ac'iune cel mai lar, printre chinolone+ colibacil+
Shigella9 Salmonella9 Citro'acter9 &le'siella9 $ntero'acter9 Serratia9 2roteus9
2roviencia9 Morganella9 ;ersinia9 4i'rio9 *eromonas9 2asteurelia9 %aemophilus9
Campylo'acter9 !eisseria9 *cineto'acter9 Staphylococcus9 Coryne'acterium9
#acteroies9 <uso'acterium.9 Clostriium9 Chlamyia9 Mycoplasma. $oderat
!en!ibile 2seuomonas9 Str. Iaecalis9 Str. pneumoniae. C$I la ma@oritatea |ilpinilor
!en!ibile ?ntre B+B8Y> (u,=ml. Bactericid la concentra'ii de >YW ori mai mari dec?t
cele bacterio!tatice. 9fecte ad7er!e di,e!ti7e+ cefalee+ erup'ii cutanate+ cre5terea
tran!aminaelor !erice. (ral ?n infec'ii urinare u5oare 8BB m, de > ori=i+ infec'ii
urinare ,ra7e >4BY4BB m, de > ori pe i+ alte infec'ii 4BB m, de > ori pe i+ infec'ii
!e7ere V4B m, de > ori=i. Durata tratamentului 4Y8B ile. ?n perfuii !curte 8BBY
>BB m, de
> ori=i+ ?n infec'ii !e7ere !au intoleran' ,a!tric. Interac'iuni cu !ruri de aluminiu
119
5i ma,neiu (!cade ab!orb'ia ciproflo#acinei)+ cu teofilina (?i cre5te concentra'ia
pla!matic).
Megalon9 !in. Ra >0)3>WB. 9!te W)chinolon difluorurat. Dup WBB m, oral
ni7ele pla!matice de W+4 m,=ml+ mult !uperioare C$I pentru ,ermeni !en!ibili.
<pectrul a!emntor ciproflo#acinei.
6.4. DERIVATI DE NITROFURAN
6.4.1. NITROFURANTOINA
Sin. !itrofurantoinum (DCI)+ "itrofurantoin
T
+ -uradantin
R
+ -uradan) toin
R
+
-urantoin
R
+ Parfuran
R
+ Mrolon,
R
+ Mro!pa!mon
R
.
P. fiz.-chim. Cri!tale !au pulbere fin+ de culoare ,alben+ fr miro!+ cu ,u!t
amar. <olubil ?n 83 p. dimetilformamid+ practic in!olubil ?n ap.
P. fcin. Ab!orb'ie rapid+ ?n propor'ii mari+ din tubul di,e!ti7. Tran!port ?n !?n,e
le,at ?n propor'ii mari de proteine+ inacti7 ?n !?n,e 5i 'e!uturi. 9liminare renal+ WB
Y4Bd. netran!format+ reali?nd concentra'ii eficiente+ de >BYWB m,=8BB ml. T6a
B+0YB+3 ore la normali 5i o or c?nd clearance)ul creatininei e!te 8B ml=min.
2. fin. Acti7 fa' de 9. coli+ !almonele+ <hi,ele+ Aerobacter+ !tafilo) coc auriu+
!treptococ pio,en+ Trichomonas. Ac'iune mai redu! fa' de 2roteus9 2seuomonas.
Inacti7 pentru 7iru!uri 5i ciuperci. 9!te bacterio!tatic in 7itro la concentra'ii de 4Y8B
f#,=ml 5i bactericid la 8BBYP 4BB n,=ml. Ac'iunea antibacterian optim apare la pH
4Y3.
2. fto?. Ap. di,e!ti7: ,re'uri+ 7r!turi+ hipore#ie+ diaree. <"C: poli) ne7rite+
ata#ie. <?n,e: anemie hemolitic (mai ale! la cei cu deficit de 2)3)DP)+ anemie
me,alobla!tic (dup admini!trare prelun,it+ !e ameliorea prin admini!trare de
acid folie). Reac'ii aler,ice: erup'ii cutanate+ fri!on+ febr+ icter colo!tatic+ leucopenie+
infiltrate pulmonare cu eoi) nofile.
-AR$AC(T9RAPI9
Infec'ii acute+ cronice 5i recidi7ante ale aparatului urinar cu colibacili+ proteu+
p!eudomona! (pielite+ pielonefrite+ ci!tite)+ ?ndeo!ebi caurile rei!tente la !ulfamide
5i antibiotice. 9!te util profilactic ?n caurile de cateteriare a cilor e#cretorii
urinare. Tricomonia.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
CinA. In!uficien'a renal accentuat+ cu clearance creatinin !ub 04 ml=min+
creatininemia pe!te > m,o=
B
. Anurie+ oli,urie+ btr?ni+ debili+ anemici. Diabetici.
<arcin (primele 0 luni 5i ultima perioad)+ nou)n!) cu'i (p?n la W !pt. produce
anemie hemolitic). Polineuropatie.
*socieri interzise. Acid nalidi#ic (anta,oni!m). $etenamina. .
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. !itrofurantoin
R
+ flacon cu 0B comprimate a 8BB m,.
Mo e amin.9 posol. (ral+ dup ma!. Comprimatele obi5nuite. *a adul'i+ 4Y8B
m,=1,=i+ repartiat ?n W prie+ la 3 ore+ timp de 8BY8W ile (doe mai mari ?n caul
,ermenilor mai pu'in !en!ibili+ de e#. proteu! 5i P!eudomona!). <e face controlul
!terilit'ii urinii 5i !e admini!trea produ!ul ?nc >Y0 ile dup ce !e realiea
acea!ta. 9!te recomandabil ! nu !e dep5ea!c durata de 8W ile pentru o !erie de
tratament. *a copii
>:07 m,=1,=i (mai mari de o lun). Profilactic+ la adul'i+ 8BB m,+ o dat pe i.
In!tila'ii 7eicale+ 8BB m, la >BB ml (!olu'ie iotonic). Perfuie+
4 m,=1, ?n 4BB ml+ 3B pic.=mim
120
I"T9RACkIM"I
Ab!orb'ia di,e!ti7 a nitrofurantoinei e!te redu! de tri!ilicat de ma,) neie (5i
alte antiacide). Ace!tea trebuie admini!trate la > ore di!tan'.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofilele (T+ !en!ibiliare+ pe!te 8d)+ methemo) ,lobina (T+
hemoli de deficien'i 2)3)PD). Pot scAea hematocrit+ hemo) ,lobin+ nr. eritrocite+
6$H (T+ hemoli la deficien'i 2)3)PD)+ nr. leu) cocite (T)+ nr. trombocite (T). <er.
Pot creDte aot neproteic+ creatinina+ ureea (T+ nefroto#icitate)+ bilirubina (T+ anemie
hemolitic+ cole!ta)+ reten'ia B<P+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+
cole!ta)+ *DH (T+ anemie hemolitic). Pot scAea CB
>
(T+ nefroto#icitate)+
toleran'a la ,luco (D+ rar). Mrin. Pot creDte colora'ia (*+ brun !au ,alben)+ ,lucoa
(*+ cu r. Benedict). Pot scAea fo!fataa alcalin+ *DH (*)+ urobilino,en (T+
cole!ta).
6.4.2. FURAZOLIDONA
<in. <urazolionum (DCI)+ -uraolidon
T
+ -uro#on
R
+ Tricofuran
R
+ Tri) furan
R
+
-uro#ane
R
.
P. Icin. Ab!orb'ie redu! din tubul di,e!ti7+ cu concentra'ii inte!tinale ridicate !i
eliminare ?n cea mai mare parte ?n fecale. 9#cre'ie urinar
350/0.
P. fdin. Acti7 fa' de <almonella+ <hi,ella+ 9nterococ+ 9. coli+ Pro) teu!+
<treptococcu!+ Trichomona!+ 2iardia+ 9ntamoeba.
2. fto?. 9fecte ad7er!e. -rec7ent. 2re'uri+ 7ome. (caional. Reac'ii aler,ice
(inclu!i7 infiltra'ii pulmonare)+ cefalee+ hipoten!iune orto!tatic+ hipo,licemie+
poline7rit+ febr+ ra! 7eicular. Rar. Anemie hemolitic la deficien'i ?n 2)3)PD 5i
nou)n!cu'i+ reac'ia tip di!ulfiram cu alcool+ interac'iuni cu I$A(.
-AR$AC(T9RAPI9
Infec'ii inte!tinale cu ,ermeni !en!ibili (dienterie+ enterite+ enteroco) lite+
to#iinfec'ii alimentare). Mtil ?n di!pep!ii la !u,ari. Trichomonia+ lamblia+
amibia.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. In!uficien'a renal accentuat. "ou)n!cu'i (poate produce anemie
hemolitic). 2recauii. <e interic buturile alcoolice ?n timpul tratamentului 5i
c?te7a ile dup ?ntreruperea ace!tuia.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. <urazolionT9 flacon cu >B compr. a 8BB m, (pentru adul'i)^
flacon cu >B compr. a >4 m, (pentru copii)^ flacon cu 8BB ml !u!pen!ie pentru u
pediatric cu B+4d% furaolidon (o lin,uri'j>4 m, furaolidon).
Mo e amin.9 posol. (ral+ la me!e. *a adul'i+ 8BB m, de W ori=i (la
3 0&e). Copii: !ub un an+ QY83 m,=i de W ori=i^ ?ntre 8Y4 ani >4Y 00 m, de W
ori=i^ pe!te 4 ani 4B m, de W ori=i. <u!pen!ia: copii !ub un an 8=0Y8=> lin,uri' de
W ori pe i^ ?ntre 8Y4 ani+ 8 lin,uri' de W ori=i^ pe!te 4 ani > lin,uri'e de W ori=i^ ?n
lamblia ca tratament de alternati7+ VY8B ile cu 8BB m, . W=i la adul'i 5i 8+>4
m,=1,.W=i la copii.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte methemo,lobina (T+ hemoli la deficien'i 2)3)PD)+ reticulocite
(fiiolo,ic+ ?n hemoli). Pot scAea bematocrit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite (T+ la
deficien'i 2)3)PD). <er. Poate creDte bilirubina (T+ la deficien'i 2)3)PD). Mrin. Pot
creDte colora'ia (*+ datorit metaboli'ilor)+ ,lucoa (*+ cu r. Benedict).
121
3.4. /ER#V-4# /E C9INOLEIN;
6.5.1. CLORCHINLDOL
<in. ChiorTuinalolum (DCI)+ Dicloro#ichinaldina+ <apro!an
T
+ <tero) !an
&
+
<io!teran
R
+ Afun,il
R
+ ]ue!il
R
+ <tero#in
R
.
2.fin. <pectrul de ac'iune: !tafilococ+ !treptococ+ enterococ+ fun,i pato,eni
5Cania)9 protooare 5Tricomonas). "u influen'ea flora inte!tinal !aprofit. "u
!e de7olt rei!ten'. 9fectul antibacterian nu e!te influen'at de puroi !au de
!ub!tan'e or,anice. *ocal+ pe te,umente+ e!te cheratopla!tic.
2.fto?. Ap. di,e!ti7: ,re'uri. <"C: ame'eli+ cefalee. Ca 5i pentru alte
hidro#ichinoline halo,enate+ tratamentele prelun,ite pot duce la apari'ia unui !indrom
neurolo,ic cu ne7rite periferice+ mielopatie 5i mai ale! cu neuropatie mielooptic
!ubacut (<$(")+ o neuropatie !enorio)motoare a membrelor !uperioare 5i uneori
tulburri de 7edere cu atrofie optic. Reac'ia ad7er! e!te mai frec7ent ?n Raponia. <)
a ob!er7at c folo!irea profilactic+ ?n mod !i!tematic+ a hidro#ichinolinelor
halo,enate+ fa7oriea apari'ia !almoneloei+ prin di!tru,erea unei pr'i a bacteriilor
inte!tinale !aprofite (<uedia).
-AR$AC(T9RAPI9
Admini!trat oral e!te acti7 contra infec'iilor inte!tinale cu bacterii+ protooare
57am'lia9 $ntamoe'a) !au ciuperci pato,ene (enterocolite+ di!) bacterioe+
candidoe+ lamblia+ amebia). Indica'ia principal o con!tituie ,a!troenterocolitele
ne!pecifice. *ocal ?n pl,i infectate+ eceme infectate+ infec'ii ale pielii (foliculit+
furunculo+ impeti,o+ intertri,o+ !ico)+ micoe cutanate+ leiuni de decubit.
- AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cinci. In!uficien' hepatic+ renal. "u !e aplic pe mucoa!e.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. SaprosanTN flacon cu 0B dra@euri a 8BB m, clorchinal) clol^
flacon cu 0B microdraieuri a 8B m,^ cutie cu 8> , pulbere con'in?nd 0d clorchinaldol.
Mo e amin.9 posol. (ral+ dup ma!. Adul'i+ 8BBY>BB m, de 0 ori=i. Copii
8B m,=1,=i. *ocal un,uent !au pulbere 0)Y4d. Pulberea !e prefer la !u,ari 5i ?n
micoele interdi,itale la picioare. ?n cli!me !e pot admini!tra^ la adul'i+ WYQ dra@euri
?n >BB ml ap+ la copii doa 7?r!tei ?n 8BB ml ap. Pentru a e7ita apari'ia <$(")ului+
!e recomand ca admini!trarea !i!temic ! nu dep5ea!c W !ptm?ni.
6.5.2. CLIOCHINOL
Sin. ClioTuinolum (DCI)+ Iodeloro#ichinoleina+ Cloriodochina+ $e#a) lorm
R
+
6ioform
R
+ Budoform
R
+ 9ntero!eptol
R
+ 9ntero)6ioform
R
. Antibacterian mai ale!
pentru bacterii ,ramne,ati7e (bactericid). -un,icid. Amebi) cid. <lab inhibitor al
!ecre'iilor di,e!ti7e. ?n a!ociere cu fanchinona (9n) tobe#
R
)+ !ub!tan' antibacterian
5i amebicid+ ?n produ!ul $e#aform
T
+ ac'ionea a!upra bacteriilor pato,ene 5i
le7urilor+ fr a influen'a flora !aprofit. Admini!trat timp ?ndelun,at poate duce la
apari'ia de ne7rite periferice+ miolopatie+ neuromielit optic !ubacut (<$(").
Produ!ele Cifoform
T
5i $e#aform
T
nu mai fi,urea ?n "omenclator.
3.3. DERIVATI DE FORMALDEHID
6.6.1. METENAMINA
Sin. $etenamin
T
+ He#ametilentetramina
R
+ Mrotropina
R
.
2. fiz.-chim. Produ! de conden!are a formaldehidei cu amoniac. Pulbere
cri!talin+ alb+ !olubil ?n ap.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. 8BY0Bd din doa oral e!te de!compu! ?n
!tomac. Circul ?n or,ani!m nemodificat. 9liminare prin bil 5i urin+ eliber?nd
122
formaldehid+ cel mai bine la pH !ub 4+B. *a ace!t pH+ cu doe de W ,=i 5i o d?ure
de minimum 8+> 8=>W ore+ !e ob'ine o concentra'ie urinar de formaldehid de 8=4
BBB.
2. felin. Antibacterian fa' de colibacil+ !treptococ fecal+ proteu!. Concentra'iile
ob'inute cu doele men'ionate ac'ionea bacterio!tatic. "u !e de7olt rei!ten'.
2. fto?. Iritarea mucoa!ei di,e!ti7e+ dup doe mari+ oral. Iritarea cilor urinare
c?nd debitul urinar e!te !cut. *a doe mari (Q ,=i)+ admini!trate timp ?ndelun,at (0
YW !ptm?ni)+ pot aprea fenomene de ci!tit+ uretrit+ albuminurie+ hematurie.
-AR86IAC(T9RAPI9
Infec'ii urinare+ care nu r!pund fa7orabil la alte antibacteriene+ produ!e de
,ermeni ,ramne,ati7i+ ?ndeo!ebi colibacil. 9!te bine !uportat de bolna7i cu
in!uficien' renal. Intra7a,inal ?n leucoree 5i 7a,init ne!pecific.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm.9 in. MetenaminTN flacon cu >B comprimate a 4BB m,^ fiole de 4 ml
cu !olu'ie >4d (8+>4 ,=fiol). SeptovagL
r
9 plicuri cu 0 , pulbere a7?nd 4Wd
metenamin 5i W3d clorur de inc.
Mo e amin.9 posol. Adul'i+ oral WY4 ,=i+ repartiate ?n W prie e,ale. <?nt de
preferat forme entero!olubile. In@. i.7. 8Y> fiole pe i. Copii+ oraz+ ?ntre 8Y84 ani+
c?te V4 m,=1,=>W ore+ repartiate ?n W prie (cel mult 8+4 ,=>W ore). Pentru a a!i,ura
acidifierea urinii+ nece!ar acti7rii metenaminei+ !e poate a!ocia cu fo!fat
mono!odic+ clorur de amoniu+ metionin. Septovag
T
. <plturi 7a,inale cu !ol.
dintr)un plic la 8Y
8+4 8 ap cldu'.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
Pla!ma. Pot creDte catecolaminele (*+ met. cu fluore!cen'i). Mrin+ Pot creDte
,lucba (*+ cu r. Benedict)+ hemo,lobina+ proteine (T+ irita'ie renal)+ e#cre'ie P<B
(*+ inten!ific colora'ia)+ urobilino,en (*+ interferen' cu formaldehid)+ 6$A (*+
met. fluorometrice)+ 8V)o#icortico!teroii (*+ met. Porter)<ilber 5i ReddL). Pot
scAea 4)HIAA (*+ met. cu nitroonaftol)+ e!triol (*+ met. cu hidroli).
3.V. ALTE
STRUCTURI 6.7.1.
ACID M<NDELIC
9!te acidul a)hidro#ifenilacetic. <e folo!e5te 5i mandelatul de calciu !au de
amoniu. Ab!orb'ie bun di,e!ti7+ eliminare renal+ !ub forma ini'ial
(netran!format)+ complet ?n >W de ore. Antibacterian la ni7elul cilor e#cretorii+
ac'iunea fiind optim c?nd concentra'ia !a urinar e!te de cel pu'in (+4o=
B
iar pH)ul
urinii e!te mai mic dec?t 4+4. <ub!tan'a ?n!5i contribuie la acidifierea urinii. Acti7
contra ,ermenilor ,ramne,ati7i+ cu efecte mai !labe fa' de Proteu! 5i P!eudomona!.
"u de7olt rei!ten'. Poate produce irita'ii ale mucoa!ei di,e!ti7e+ erup'ii aler,ice+
hematurie. Indicat ?n infec'ii urinare+ ?mpreun cu alte chimioterapice. Admini!trat
oral+ mandelat de calciu !au de amoniu+ 8BY8> , pe i+ ?n 0YW prie. <e 7a limita
in,e!tia de lichide la circa 8 litru pe i+ pentru a realia concentra'ii bactericide.
6.7.2. TER#2#/1"-
Sin. Terizionum (DCI)+ Teri7alidin
R
+ Mro7alidin
"
.
2. fiz.-chim. Produ! de !inte con'in?nd dou molecule de ciclo!erin conden!ate
?n !tructura l+W)bi!)D)(0)o#o)W)i!o#aolidinil)imino metil)) benen.
2. fcin. Bine ab!orbit di,e!ti7 d?nd+ la doe e,ale+ concentra'ii !an,uine
!uperioare ciclo!erinei. Pic pla!matic la >YW ore. Dup >W ore concentra'ia
123
pla!matic e!te de circa 0Bt=
B
din 7alorile ma#ime. 9liminare urinar 0Wd ?n >W ore+
reali?nd concentra'ii acti7e ?n primele 8> ore.
2. fin. Acti7 fa' de M. tu'erculosis (C$I 84Y0B u,=ml)+ <t. aureu! (4Y0B
(.i,=ml)+ &le'siella (0BY34)+ $. coli (>BY80B)+ Salmonella (0BY>3B)+ !treptococ
(0BY80B).
2. fto?. Tulburri di!peptice+ ame'eli+ !omnolen'.
-AR$AC(T9RAPI9
9fecte bune ?n infec'ii urinare acute 5i cronice. Pentru pre7enirea infec'iilor
urinare !ecundare ci!to!copiei+ cateteri!mului. Pre,tirea bolna7ilor pentru inter7en'ii
chirur,icale pe ap. e#cretor. Complica'ii urinare dup radioterapie.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. >rovaliin! (Bracco+ Italia)+ flacon cu 8> cap!ule cu 0BB m,
teriidona 5i 4B m, fenaopiridina (cap. 8W.88.>).
Mo e amin.9 posol. (ral. Adul'i+ ?n prima i o cap!ul la Q ore (cauri medii)
!au la 3 ore (cauri ,ra7e). Apoi >Y0 cap!ule pe i+ 4Y 8B ile.
6.7.3. DAPSOMA
Sin. Dapsonum (DCI)+ DiaphenLl!ulfone+ Diphena!on+ Di!ulone
B
+ A7lo) !ulfon
H
+
MdoIac
R
. Ab!orb'ie di,e!ti7. Dup admini!trare repetat concentra'ie !an,uin
ma#im !e atin,e ?n c?te7a ile. Circul 4Bd le,at de proteine. Acetilare ?n ficat.
Circuit enterohepatic+ cu men'inerea ?n or,ani!m c?te7a !ptm?ni dup oprirea
admini!trrii. 9#cre'ie urinar VBYQBd+ ca atare+ ,lucuronii 5i !ulfa'i. 9liminare
prin !ecre'ie lactat. Bacterio!tatic pentru ,ermeni ,rampoiti7i 5i ,ramne,ati7i.
Acti7 fa' de Myco'acterium leprae. Poate produce dermatit aler,ic+ anore#ie+
,re'uri+ 7ome+ cefalee+ in!omnie+ tahicardie+ tinitu!+ anemie+ hepatit+ a,ranulocito+
methemo,lobinemie.
$edicament de elec'ie ?n lepr+ forma lepromatoa! 5i cea tubercu) loid.
*eiunile cutanate di!par ?n prima form ?n 8Y4 ani+ ?n a idoua form ?n 0YW luni.
?n forma lepromatoa! !e pot e7iden'ia bacili ?n piele+ cu modificri morfolo,ice+ mai
multe luni !au ani dup di!pari'ia leiunilor. Bacili 7iabili pot per!i!ta ?n ner7ii
periferici. Tratamentul trebuie continuat 8Q luni dup di!pari'ia leiunilor cutanate ?n
forma tubercu) loid 5i mai mult timp ?nc ?n forma lepromatoa!. Precau'ii la
cardiaci 5i pulmonari. <e reduce doa !au !e ?ntrerupe admini!trarea la apari'ia
reac'iilor oculare !au ner7oa!e. Admini!trare. (ral. Adul'i+ ini'ial >4Y 4B m, . > pe
!ptm?n. <e cre5te treptat timp de 0YW luni+ p?n la WBB m, . > pe !ptm?n. <e
poate trece la 8BB m,=i. Alt !chem: >4 m,=!ptm?n+ o lun^ 8BB m,=!ptm?n+
o lun^ 8BBY0BB m,=!p) tm?n. Copii !ub 0B 1, ini'ial+ 0V+4 m,=!ptm?n+ pe!te
0B 1,+ 4BY3>+4 m,=!ptm?n. <e cre5te treptat p?n Ia doe de W ori mai mari+ ?n
decur! de W luni.
6.7.4. MESALAZiNA
Sin. $e!alainum (DCI)+ Colitofal1
R
(!upoitoare). Ac. amino)4)!alicilic. Pu'in
!olubil ?n ap. 9!te con!tituentul acti7 al !alao!ulfapiridinei+ eliberat ?n colon !ub
influen'a enimelor bacteriene. <e elimin ?n mare parte ?n fecale. -rac'iunea
ab!orbit e!te e#cretat ?n urin. Dac !e admini!trea me!a) laina oral e!te
ab!orbit repede ?n duoden 5i nu a@un,e ?n ileonul terminal 5i colon. *e,area de
!ulfapiridin ?n molecula de !alao!ulfapiridin ?mpiedic ab!orb'ia ?n por'iunile
!uperioare ale tubului di,e!ti7 5i face po!ibil ac'iunea local a!upra mucoa!ei
inte!tinale inflamate+ ?n colita ulceroa!+ boala Crohn+ colopatii. Cuno!c?nd c
efectele ad7er!e ale !ala) o!ulfapiridinei !?nt datorite !ulfapiridinei !e ?ncearc
admini!trarea me) !alainei !ub dou forme: a) ?nlocuirea !ulfapiridinei cu un alt
7ector mai pu'in to#ic^ b) ob'inerea de preparate farmaceutice cu me!alain+ cu
124
liberare pro,re!i7 (micro,ranule acoperite cu etilcelulo !au cu o rein acrilic+
me!alain a!ociat cu bicarbonat de !odiu ca tampon). Pentru procto)!i,moidit
me!alaina poate fi admini!trat ?n !upoitoare !au cli!me.
7.
MEDICATIA ANTITUBERCULOflSfl
7.1. FARMACOTERAPIE
Chimioterapia tuberculoei e!te re,lementat de $ini!terul <nt'ii prin (rdinul
nr. 8=W.8.8;Q>+ publicat ?n Buletinul $ini!terului <nt'ii nr. >=8;Q>. (rdinul
preciea c iTratamentul tuberculoei ?n R. <. Rom/nia e!te !tandardiat 5i !e
aplic de la ?nceput intermitent bi!pt) m?nal (>=V) 5i !trict !upra7e,heat (T<<)
pentru ma@oritatea caurilor 5i a formelor de boal. Prin ace!t tratament !e realiea
ne,ati7area rapid a bolna7ilor 5i implicit a!anarea focarelor. T<< con!t ?n
admini!trarea medicamentelor antituberculoa!e de ctre un cadru ,anitar+ care !upra)
7e,hea a!tfel fiecare pri de medicamenteb. (rdinul preciea medicamentele
utiliabile 5i doele recomandate pentru admini!trarea >=V. a) Meicamente uzuale.
1ifampicinA 5 1M2) V4B m, pentru bolna7i cu ,reutate p?n la 3B 1, 5i +;BB m,
pe!te 3B 1,. CzoniaziA 5 / !%) 84 m,=1,. StreptomicinA 5 SM) 8 ,. $tam'utol
5 $M#) >+4 , p?n la 3B 1, 5i 0 , pe!te 3B 1,. Pirainamida (Pe$) 0 , p?n la 3B 1,
5i W , pe!te 3B 1,. b) Meicamente e rezervA. &anamicinA 5 &M) 9 etionamiK
5 $TM) 9 2rotionamiA 5 2TM) 9 CicloserinA 5CS)9 pentru toate doe ilnice de 8 ,.
a) Chimioterapia iniialA (primul tratament) ?n tuberculoa pulmonar a
adultului. Re,imuri !tandard cu durata 0 )f) 3 luni+ cu admini!trare >=V. <e folo!e!c
trei re,imuri. Re,imul I: ?n primele 0 luni+ I"H[R$P [ 9$B+ apoi urmtoarele 3
luni+ I"H)f<$ !au I"H [ 9$B. <e aplic ?n forme comune de tbc pulmonar cu bac.
&och ?n !put+ la e#amenul direct 5i la cei cu ima,ini ca7itare cu diametrul de +N+YW
cm. Re,imul II: ?n primele 0 luni+ I"I8 [ <$ [ 9$B^ urmtoarele 3 luni+ I"H [
9$B !au <$. <e aplic pentru formele limitate de tbc pulmonar+ paucibacilare (ne)
,ati7e la e#amen direct) !i pentru pleureii tbc. Re,imul III: 0 luni I"H[R$Pi[<$ [
Pe$+ apoi 3 luni I"H[<$[Pe$. 9!te indicat ?n forme ,ra7e de ftiie (ca7ern cu
diametru mai mare de W cm+ forme poli) ca7itare+ forme pneumonice+ forme
di!eminate hemato,ene+ ?n cauri de recderi !au recidi7e). C?nd nu !e poate folo!i
unul dintre medicamentele re,imului !tandard !e ?nlocuie5te cu un alt medicament. In
locul I"H !au
125
R$P !e recomand 9T$ !au PT$+ ?n locul <$ !e folo!e5te &$+ ?n loc de Pe$ !e
utiliea 9$B.
*a bolna7ii cu e5ec terapeutic (e#. cu b&[la 3 luni de tratament+ cu repoiti7are
!ub tratament+ dup o perioad de ne,ati7are+ cu a,ra7are radiolo,ic 5i clinic) !e
abandonea re,imurile !tandard 5i !e admini!trea !chem2le tratamentului de
reluare. In!titutul de -tiiolo,ie e#perimentea ?n ultimii ani re,imuri moderne (0 [
0). In caurile patent bacilare admini!trea 0 luni I"H[R$P[<$[Pe$ 5i 0 luni
I"R[ [ R$P+ toate >=V. Mn re,im de alternati7 are ?n primele 0 luni aceea5i
compoi'ie+ apoi 0 luni cu I"H[Pe$[<$ !au 9$B+ >=V. Cu ace!te re,imuri !)au
ob'inut ne,ati7ri ale !putei la ;QY;;d.
b) Tratamentul e reluare !e aplic ?n caul de e5eo terapeutic cu re,imurile
!tandard+ ?n recderi+ recidi7e. Toate caurile eu recdere !au recidi7 !e tratea cu
re,imul III anterior.
c) T<< la copii 5i adole!cen'i (BY8; ani).
In tbc pulmonar beni,n I"H (>B m,=1,)[9$B (WB m,=1,)+ >=V+ Q luni+ apoi
I"H (>B m,=1,)+ >=V+ 0 luni. ?n tbc pulmonar cu complica'ii endotoracice 5i
pleureia tbc I"H (>B m,=1,)[9$B (WB m,=1,)[<$ (B+B>YB+B0 ,=1, 5i ma#. 8
,=i)+ >=V+ 0 luni+ apoi I"H (>B m,=1,) )f 9$B (WB m,=1,)+ >=V+ 0 luni 5i I"H (>B
m,=1,)+ >=V+ 0 luni. ?n tbc primar ,ra7 I"H (8B m,=1,) [ R$P (8B m,=1,)+ V=V+0
luni+ apoi I"H (>B m,=1,) )f R$P (84 m,=1,)+ >=V+ 0 luni+ 5i I"H (>B m,=1,)+ >=V+ 3
luni.
d) Tu'erculoza e?trarespiratone. <e aplic !cheme indi7idualiate dup forma
de boal 5i de localiare admini!trate T<<.
e) Chimioprofila?ia tu'erculozei. <, folo!e5te pentru per!oanele cu ri!c de
?mboln7ire de e#.: copii 5i tineri (BY>W ani)+ contac'i cu bolna7i a7?nd b& [ ^ copii
5i tineri cu 7ira@ tuberculinic ?n ultimele 8> luni+ fr a fi 7accina'i BC2 ?n perioada
re!pecti7^ per!oane cu leiuni pulmonare fibroa!e apicale^ fo5ti bolna7i de tbc
a7?nd diabet+ !ilico+ boli p!ihice etc. <e folo!e5te I"H (84 m,=1,)+ >=V+ T.<.<.+ 3
luni.
7.2. 1ZONIAZ1DA
Sin. /soniazium (DCI)+ Ioniaida
T
+ Auren
T
+ Cotinain
R
+ Dinacrin
R
+ Ditubin
R
+
"eoteben
R
+ Rimifon
R
+ "idraid
R
+ Tubaid
R
.
2. fiz.-chim. Ionicotinoilhidraina. Cri!tale aciculare+ incolore !au pulbere
cri!talin alb !au !lab ,lbuie+ fr miro!+ cu ,u!t !lab amar. In!olubil ?n ap+ pu'in
!olubil ?n alcool.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. Concentra'ie !an,uin ma#im (8Y
4 $),=ml) la 8Y0 ore dup in,e!tie. Concentra'iile eficiente !e men'in 8BY>W ore
(7aria'ii indi7iduale). 9!te le,at de proteine 0Bd. Difuiune bun ?n toate 'e!uturile
(inclu!i7 ?n ,an,lioni 5i leiuni caeoa!e)+ ?n l.c.r. 5i intracelular. Tra7er!ea
placenta fiind detectat ?n circula'ia fetal la 84 minute dup admini!trare oral.
Poate da la ft concentra'ii !uperioare celor din !?n,ele matern. Trece ?n laptele
matern (doe de
4Y 8Bm,=1, dau concentra'ii ?n lapte de 3Y8> (a,=ml). 6olumul de di!)
tribuire 3Bd. Par'ial biotran!form (acetilare) cu diferen'e indi7iduale+ condi'ionate
,enetic. 9liminare predominant urinar. *a per!oane cu func'ia renal normal !e
elimin 4BYVBd ?n primele >W ore+ netran!format+ ca deri7at acetilat 5i mai pu'in
!ub alte forme. T
8
=f la normali e!te B+4Y
8+4 ore (acetilatori rapii) !au >YW ore (acetilatori len'i). T62 8+W[B+V la inacti7atori
rapii dup terapie prelun,it cu PA< 5i 8+Q[8+> la inacti). 7atori len'i ?n acelea5i
condi'ii. In ciroa hepatic TL2 16+4 ore.
2. fin. Ac'iune electi7 fa' de Myco'acterium tu'erculosis9 bacte) rio!tatic (la
concentra'ii B+B8YB+B4 J?gHml) 5i bactericid (8B gn,=ml)+ acti7 contra bacililor e#tra
126
5i intracelulari. Ac'iunea bactericid !e e#ercit numai a!upra bacililor ?n !tare de
multiplicare lo,aritmic (circa QBYI% 8 50=0) nu 5i a!upra celor cu multiplicare lent
!au intermitent. Rei!ten'a B.&. apare repede+ dup prima lun la circa 4Bd din
bolna7ii trata'i e#clu!i7 cu ioniaid. A!ocierea cu alte antituberculoa!e reduce frec)
7en'a 5i ?nt?rie apari'ia rei!ten'ei. Alte efecte: inhibitor de monoamino) o#ida+
antiinflamator+ ,an,liople,ic (?n anumite condi'ii de admini!trare).
P. fto?. 9fecte ad7er!e la circa 0Bd din cei trata'i cu doe terapeutice. S!
vegetativN con!tipa'ie+ di!urie+ tran!pira'ii+ hipo!ali7a'ie+ hipoten!iune po!tural+
hiper,licemie^ tulburrile di!par !pontan !au prin tratament !imptomatic. S!C Di
perifericN ner7oitate+ !omnolen' !au in!omnie+ ame'eli+ pare!teii+ con7ul!ii+
cre5terea frec7en'ei acce!elor la epileptici+ modificri de caracter+ tulburri p!ihice^
a!ocierea barbituricelor poate fi util^ pentru tulburri poline7ritice !e admini!trea
7itamina B
!
(3B m,=i). Sensi'ilizareN prurit+ eoinofilie+ leucopenie+ febr. *p.
igestivN ,rea'+ 7r!turi+ anore#ie+ hepatit to#ic+ uneori letal. 9fectul hepato)
to#ic e!te mai e7ident la per!oane ?n 7?r!t de pe!te 04 de ani 5i la cei care con!um
ilnic alcool ($itchell+ 8;V3). Ioniaida cre5te tran!ami) naele !erice la 8BY>Bd
din cei trata'i. Mneori enimele re7in la normal fr a !e ?ntrerupe tratamentul
($itchell 5i colab.+ 8;V4). Printre fenomenele care trebuie luate ?n con!iderare pentru
oprirea admini!trrii !)au recomandat: !imptome clinice de hepatit^ cre5terea
tran!aminaelor !erice la 7alori de 0 ori mai mari dec?t cele normale^ cre5terea
tran!aminaelor !erice ?n!o'it de hiperbilirubinemie 5i cre5terea fo!fataei alcaline+
?n ,eneral+ c?nd efectele ad7er!e !?nt inten!e !e ?ntrerupe tratamentul pentru VY8B
ile+ relu?ndu)!e cu doe mai mici (dar eficiente)+ ?n mai multe prie ilnice. Dac
tulburrile reapar !e renun' la ioniaid.
-AR$AC(T9RAPI9
Toate formele de tuberculo pulmonar 5i e#trapulmonar (uro,enital+ ocular+
larin,ian+ o!teoarticular+ inte!tinal) indiferent de !tadiu++ dac B.&. e!te !en!ibil la
!ub!tan'. Indica'ie deo!ebit ?n tuberculoa miliar+ menin,ita tbc 5i ?n ,eneral
di!eminrile bronho,ene 5i hemato) ,ene proa!pete. Ioniaida produce !cderea
febrei+ re7enirea apetituluiX cre5terea ,reut'ii corporale+ !cderea tu!ei 5i e#pectora'i
ei. Di!pari'ia bacililor &och din !put nu ?n!eamn 7indecarea bolna7ului+ pentru+
acea!ta fiind nece!ar inter7en'ia mecani!melor fiiolo,ice de aprare ale)
or,ani!mului. ?n profila#ia tuberculoei ioniaida !e pare c e!te !in,ura !ub!tan'
acti7.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
C. in. 9pilep!ie+ p!ihoe maniacale. 2ruenA. Hemoptiii+% in!uficien' hepatic
5i renal+ aler,ii.
2ro. farm. i n. /zoniazia
T
N flacon cu 8BB comprimate de 4B m, 5i de 8BB m,^
fiole de 8B ml cu !olu'ie apoa! in@ectabil >+4d (>(4B m, pe fiol) 5i 4HN=o (4BB
m, pe fiol).
Mo e amin. posol. A !e 7edea cap. V.8. In tratamente locale !e folo!e!c !olu'ii
>Y>+4d+ ?n pleureii purulente+ abce!e reci+ artrite tbc. Pentru chimioprofila#ie a !e
7edea cap. V.8.
I"T9RACkIM"I
PA< accentuea efectele ioniaidei cre!c?ndu)i concentra'ia !an,uin 5i
prelun,indu)i !emi7ia'a+ ca urmare a interferrii metabolirii ei. Di) minu efectele
ioniaidei+ etanolul (accentuea biotran!formarea la alcoolicii cronici)+ deri7a'ii de
aluminiu (diminu ab!orb'ia+ !e admini!trea ioniaida cu cel pu'in o or ?nainte
de antiacid). Cre!c inciden'a 5i ,ra7itatea efectelor to#ice hepatice: rifampicina
(fenomene to#ice ,ra7e+ uneori letale+ la cei cu antecedente hepatice)+ etanolul.
Ioniaida accentuea efectele fenitoinei (to#icitate)+ anticoagulantelor orale9
car'an8ze- pinei (to#icitate)+ iazepamului (i.7.). In a!ociere cu di!u firam produce
FARMACOGRAFIE
Q Farmacoterap3e practic !oi. ". 127
tulburri p!ihotice 5i ata#ie prin tulburarea metaboli!mului dopaminei. In a!ociere cu
cicloserina produce ame'eli 5i !omnolen'.
I"C($PATIBI*ITlkI
Cloral hidrat+ ,lucide+ aldehide+ cetone+ ioduri+ hipoclori'i+ !ruri de fier+
!ub!tan'e o#idante.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
<olu'ia in@ectabil >+4d are pH 4+4YV+B. "u !e a!ocia cu !ol. cu pH alcalin+
pentetraol+ piraoli+ Hpantocain.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot creDte eoinofile+ nr. leucocite (T+ !en!ibiliare)+ methemo) ,lobina
(T+ rar)+ 6$H (T+ ?n anemie me,alobla!tic). Pot scAea hema) tocrit+ hemo,lobina+
gnr. eritrocite (T+ anemie hemolitic+ an. me,alobla!tic+ rar)+ nr. leucocite+ nr.
trombocite (T+ rar)+ pH (T+ acido la doe mari). Pot aprea celule *.9. (T+ la
acetilatori len'i). Pla!m. Poate creDte amoniacul 5T9 rar). <er. Pot creDte amilaa
(T)+ bilirubina+ reten'ia B<P+ fo!fataa alcalina+ 2(T+ 2PT (T+ cole!ta
intrahepatic)+ ,uanaa+ io) citric)dehidro,enaa+ ornitilcarbamiltran!feraa (T+
citoto#ic hepatic)+ ,lucoa (D+ ,lico,enoli)+ pota!iul (T+ ?n !upradoare). Pot
scAea cole!terol (T+ citoto#ic hepatic)+ folat (C+ diminuarea ab!orb'iei)+ I
808
(D)+ PBI
(D+ diminu !intea tiroidian). Pot aprea anticorpi antinucleari (T+ p?n la VQd din
bolna7i). Mrina. Poate scAea ac. 4HIA (C+ inhibi'ia decarbo#i) laei). Pot creDte
cetone (T)+ -I2*M (T+ ?n anemie me,alobla!tic)+ ,lucoa (T+ ?n hiper,licemie 5i *.
fal! poiti7 cu r. Benedict 5i clinite!te)+ proteine (T+ nefroto#icitate)+ 7itamina B
3
(T).
7.3. ETMBUTOL
Sin. $tham'utolum (DCI)+ 9tambutol
"
+ De#ambutol
R
+ $Lambutoi
R
+ $LcobutoI
R
+
<ural
R
+ Tibutolo
R
.
2. fiz.-chim. Diclorhidratul de etambutol+ folo!it ?n terapeutic+ e!te o pulbere
cri!talin alb+ fr miro!+ cu ,u!t amar+ rcoritor+ u5or !olubil ?n ap+ ,reu !olubil
?n alcool.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7 (V4YQBd)+ atin,?nd concentra'ia !an,uin
ma#im (8B AM,=ml dup doa de 4B m,=1,) la >YW ore. Dup
Q ore concentra'ia !an,uin !e reduce la 4Bd fa' de cea ma#im+ dup >W de ore la
8Bd. Circa QBd din !ub!tan'a admini!trat oral !e e#cret prin urin 5i >Bd ?n fecale.
9liminare ma#im ?n primele WQ ore. T6m
WY 3 ore la o func'ie renal normal+ Q ore c?nd clearance)ul creatininei !cade !ub
8B ml=min.
P. fin. Acti7 fa' de $Lcobacterium tuberculo!i! 7ar. homini! la concentra'ii de
8 @ui,=ml+ pentru V4d din tulpini. <ub!tan'a e!te fi#at de microor,ani!me+ ?n
cantitate ma#im+ la > ore dup contact. Inhib cre5terea bacililor dup >W de )ore de
contact 5i le opre5te multiplicarea dup alte >W de ore. In 7i7o+ dup admini!trare
parenteral+ ac'iunea etambu) tolului e!te !uperioar !treptomicinei. 9#perimental
indicele !u terapeutic e!te apropiat de cel al ioniaidei. Bacilii bo7ini au aceea5i
!en!ibilitate ca 7ar. homini! dar cei a7iari !?nt mai pu'in afecta'i. "u influen'ea alte
microor,ani!me. Rei!ten'a !e de7olt lent in 7itro.
2. f t o? . ( c h i . Tulburri ale 7ederii apar la circa 8Bd din cei trata'i cu doe
de >4Y4B m,=1, ilnic+ timp de 8YV luni. Tulburrile di!par dup ?ntreruperea
admini!trrii. "e7rita optic produ! de etambutol apare rar la doe de 84 m,=1,
gilnic. Ap. d i , e ! t i 7 . Hipore#ie+ ,re'uri+ 7ome+ dureri abdominale+ tulburri
hepatice cu cre5terea reten'iei B<P 5i cre5terea 7alorilor 2(T+ 2PT. < " C. Cefalee.
128
P i e l e . 9rup'ii+ prurit. Alte .efecte ad7er!e: fenomene aler,ice+ ne7rite+ cre5terea
acidului uric !an,uin.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. <en!ibiliare la etambutol. "e7rita optic. 2recauii. 2ra7ide. Cataract+
retinopatie. Bolna7ii trata'i cu etambutol trebuie e#amina'i lunar oftalmolo,ie
(acuitate 7iual+ di!criminare ro5u)7erde). "u !e 7a folo!i la copii mici care nu pot
face diferen'ierea men'ionat.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. $tam'utol
T
9 flacon cu 4B comprimate de >4B m,.
Mo e amiri.9 posol. (ral. Adul'i >BY>4 m,=1,=i ?n !cheme V=V 5i WB
m,=1,=i ?n g!cheme >=V. Copii+ 84Y>B m,=1,=i ?n tratament ilnic 5i WB m,=1,=i de
> ori=!ptm?n.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
< e r. Pot creDte 2(T+ 2PT (T)+ ac. uric (D).
B* 129
7.4. PIRAZINAMIDA
Sin. 2yrazinamium (DCI)+ Pirainamida
T
+ Aldinamid
R
+ Tebraid
R
+ Ti) !amid
R
+
einamide
R
+ Piraldina
R
.
2. f iz.-chim. Pulbere cri!talin alb+ fr miro!+ cu ,u!t !lab amar+ pu'in !olubil
?n ap+ in!olubil ?n acii dilua'i 5i ?n !olu'ii de hidro#ii alcalini.
2. fcin. <e ab!oarbe bine din tubul di,e!ti7. Dup 8 , oral picul !an,uin (W4
gn,=ml) !e atin,e ?n > ore. Dup 84 ore concentra'ia !an,uin e!te de 8B ^Am,=ml. Ti=
>
;Y83 ore. 9#cre'ie renal+ 0Bd ca ac. pirainoic+ Wd nemodificat+ ?n >W ore.
2. fin. In 7itro nu are ac'iune tuberculo!tatic la pH neutru dar ac'ionea contra
bacililor tbc intracelulari (fa,ocita'i) la pH 4Y4+4 5i concentra'ii de 8>+4 g$,=ml.
Influen'ea 5i bacilii moderat rei!ten'i la ioniaid. Ac'iunea tuberculo!tatic in
7i7o e!te mai !lab dec?t a !trep) tomicinei 5i ioniaidei dar mai inten! dec?t a PA<+
ciclo!erinei 5i 7io) micinei. Rei!ten'a !e in!talea rapid (3YQ !ptm?ni) dac
!ub!tan'a e!te admini!trat !in,ur. A!ocierea cu ioniaid ?nt?rie apari'ia
rei!ten'ei.
P. fto?. - i c a t : tulburri di7er!e+ la doe de pe!te (0 , pe i inciden'a lor
atin,?nd 84d+ cu rare cauri de necro hepatic. Ap. di, e ! t i 7 : anore#ie+ ,re'uri+
7ome. Hepatoto#icitate (adi'ie cu ioniaida). Alte efecte ad7er!e: artral,ii+ di!urie+
febr+ hiperuricemie+ hiper,licemie.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. <uferin'e hepatice. 2recauii. In!uficien'a renal+ ,uta ?n antecedente+
diabet.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 2irazinamia
r
9 flacon cu >B comprimate de B+4 ,.
Mo e amin. posoC. (ral+ dup ma!+ ini'ial 8 ,=i+ ?n dou prie. <e cre5te ?ntr)
o !ptm?n p?n la 0 , pe i (> comp.#0=i) (>4Y4B m,= 1,=i)+ in !chema >=V 3B
m,=1,=i.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobina (T+ rar anemie). Pla!ma. Pot creDte
fibrino,en (T)+ timp protrombin (T+ !cade protrombina). <er. Pot creDte ac. uric (C+
diminu !ecre'ia tubuIar)+ bilirubina+ reten'ia B<P+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT+
timol (T+ hepatoto#icitate+ 0d)+ PBI (D+ dup 8YW !pt.). Pot scAea albuminele+
,lobulinele+ proteinele (T+ hepatoto#icitate). Mrina. Pot scAea ac. uric (C)+ 8V)
ceto!teroii (C+ diminu e#cre'ia).
7.5. ETfONAMJDA
Sin. $thionamium (DCI)+ Iridocin
B
+ Ri,enicid
R
+ Trector
88
. Pulbere cri!talin
,alben+ in!olubil ?n ap. <e ab!oarbe bine din tubul di,e!ti7. Admini!trat oral !au
rectal+ ?n do medie de B+V4Y8 ,=i+ la adult+ d
o concentra'ie !an,uin eficace (0BYQB gn,=ml)+ ?n multe forme clinice de
tuberculo. <e elimin prin urin. T62 >YW ore. /n vitro9 ac'iunea tuber) culocid !e
manife!t la concentra'ii de 8B @u,=ml. /n vivo ac'iunea e!te de 8B ori mai inten!
dec?t in 7itro+ ceea ce !u,erea c !ub!tan'a ac'ionea printr)un produ! intermediar.
Rei!ten'a bacililor &och la etiona) rnid !e de7olt repede+ uneori dup 3YQ
!ptm?ni de tratament. Rei!ten'a apare mult mai ?ncet dac !e a!ocia cu alte
tuberculo!tatice. 9!te acti7 5i fa' de bacilii rei!ten'i la celelalte tuberculo!tatice. ?n
afar de tio!emicarbaone. "u produce rei!ten' ?ncruci5at cu ioniaid. Produce
relati7 frec7ent efecte ad7er!e ,a!trice (inapeten'+ tulburri di!pep) tice+ 7r!turi)
care obli, uneori ?ntreruperea admini!trrii. Ace!te tulburri !?nt redu!e prin
admini!trarea !ub!tan'ei !ub form de dra@euri entero!olubile. Mneori+ ele di!par fr
130
a fi nece!ar modificarea po!olo) ,iei. *a ne7oie i!e pot a!ocia anti7omiti7e+
anti!pa!tice+ neuroleptice. $ai rar produce a!tenie+ poline7rite+ erup'ii cutanate
acneiforme+ tulburri men!truale+ p!ihoe. "u afectea func'iile ficatului+ rinichilor+
!i!temului hematopoietic.
9tionamida !e admini!trea ?n tuberculo: la formele incipiente+ care nu
r!pund !ati!fctor la tratamentul cu tuberculo!tatice obi5nuite^ formele cronice+
ca7itare+ plurirei!tente la tuberculo!tatice ma@ore^ menin,ita tuberculoa!^ fi!tule 5i
pl,i tuberculoa!e. 9fectul produ! de etio) namid a!upra febrei+ !trii ,enerale+
7iteei de !edimentare a eritroci) telor !e manife!t treptat. Ini'ial+ ,reutatea corporal
poate !cdea datorit anore#iei trectoare care di!pare ?n c?te7a !ptm?ni+ dup care
curba ponderal re7ine la 7aloarea ini'ial !au poate ?nre,i!tra 7alori mai mari.
Reultatele tratamentului cu etionamid !?nt cu at?t =mai bune+ cu c?t afec'iunea e!te
mai recent+ de5i !e ob'in uneori 7indecri 5i ?n forme 7echi. "e,a'i7area !putei !e
ob'ine dup >Y0 luni de tratament cu etionamid. 2recauii. Bolna7i cu !tri
depre!i7e+ alcooli!m cronic+ epilep!ie Diabet (poate produce hiper,licemie+ a,ra7?nd
un diabet pree#i!tent). <arcin. In!uficien' hepatic. A!ocierea cu ciclo!erin
fa7oriea apari'ia unor fenomene depre!i7e. Poate diminua efectul
hipo,licemiantelor. *ministrare oral+ ?n > prie pe >W ore. Adul'i 5i copii pe!te 8B
ani+ B+VY8 , ?n >W de ore. Copii p?n la 8B ani+ >BBY.>4B m,=1,=>W ore.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<er. Pot creDte bilirubina+ fo!fataa alcalin+ 2(T+ 2PT (T+ to#icitate hepatic).
Poate scAea tiro#ina (D).
7.6. CICLOSERIN
Sin. Cycloserinum (DCI)+ Tebemicin
T
+ Ciclo7alidin
B
+ Clo!ina
R
+ (#amL) cin
9
+
<erociclina
R
.
P. fiz.-chim. AB ob'inut din mediile de cultur ale microor,ani!melor
<treptomLce! ,arifalu!+ <treptomLce! la7andulae !au <treptomLce! orchi) daceu!. <e
ob'ine 5i pe cale !intetic. 9!te un acid !lab+ termolabil+ !olubil ?n ap+ !tabil ?n !olu'ii
!lab alcaline.
P. fcin. 9!te acti7 dup admini!trare oral 5i parenteral. Ab!orb'ia di,e!ti7
e!te bun. Dup in,e!tia a B+4 , de > ori pe i !e ob'in concentra'ii !an,uine de >BY
0B gii,=ml. Difuea ?n toate 'e!uturile+ ?n lichidul cefalorahidian+ la ni7elul pleurei+
pericardului+ tra7er!ea placenta. <e elimin prin urin (unde realiea concentra'ii
de >BBY4BB f#,=ml)+ prin bil 5i lapte. TL
>
QY8> ore (oral).
2. felin. <pectrul de ac'iune cuprinde bacterii ,rampoiti7e+ bacilul &och+
ric1ett!ii+ 7iru!uri mari+ unele protooare. i9!te inacti7 fa' de piocianic+ proteu!+
,onococ. Poate ac'iona !iner,ie cu penicilina+ tetra) ciclinele+ cloramfenicolul+
ioniaida. Rei!ten'a la ciclo!erin+ !e in!talea lent.
P. fto?. A!tenie+ !omnolen'+ ame'eli+ cefalee+ tremurturi+ tulburri de
comportament+ !tare depre!i7. Hiperreflecti7itate+ con7ul!ii (la doe pe!te 8 , pe i).
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Cin. P!ihoe+ epilep!ie. 2recauii. In!uficien'a hepatic 5i renal.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Te'emicinf+ flacon cu WB comprimate de >4B m,.
Mo e amin.9 posol. Adul'i. Ini'ial 8Y> comprimate pe i+ ?n > prie. <e cre5te
treptat+ doa de ?ntre'inere fiind >YW comprimate pe i+ ?n W prie. Copii+ >BY>4
m,=1,=>W ore ?n > prie.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite+ nr. leuco) eite+ nr.
trombocite+ 6$9 (T) <er Pot creDte bilirubina+ reten'ia B<P+ fo!fataa alcalin+
2(T+ 2TP+ timol (T+ hepatoto#icitate).
7.7. ALTE TUBERCULOSTATICE
*c. para-aminosalicilic9 !in. PA<+ *minosalylum9 (ripa!
B
+ Amino#
R
+ Pa!alon
R
.
(ral 8BY8W ,=i ?n WY3 prie. I.7. perfuie+ 8BY84 , !are !odic. &anamicina
(&$)+ ilnic 8 , !au c?te > ,=i ?n !chema >=V. 2rotio- namia9 !in. Protionamidum
(DCI)+ 91tebin
R
+ Peteha
R
+ Tre7inti#
R
. Propil) piridin)carbotioamid. Bine ab!orbit
di,e!ti7 cu pic !eric dup 8Y> ore Concentra'ii !emnificati7e !e men'in 3 ore.
9#cre'ia urinar mai ale! ca metaboli'i. Ac'iune a!emntoare etionamidei ca anti tbc
5i efecte ad7er!e dar mai bine tolerat. Rei!ten' ?ncruci5at ?ntre ele. 4iomicina
(6$)+
8 ,=>W ore. Tioacetazona (TB@)+ ini'ial 8B m,+ cre!c?nd ,radat p?n ,E 84B m,=>W
ore. Tiocar'anilia (Tiocarlid
R
+ I!o#il
R
)+ 4YV ,=>W ore.
Bibliografi
A"A<TA<ATM C. Y Produ!e farmaceutice+ 8;V4+ !ept.+ pg. 0. A"A<TA<ATM C. Y Tuberculoa
pulmonar+ ?n i$edicina internb+ !ub red. I. BRMC&"9R+ 9d. $edical+ Bucure5ti+ 8;V;. X X X
Y Buletinul$ini!terului <nt'ii+ 8;Q>+ nr. >.
$ITCH9** @. R. 5i colab. Y Clin. Pharmacol. Ther.+ 8;V4+ 8Q+ VB. $ITCH9** R. R Y Alin. Intern.
$ed.+ 8;V3+ QW+ 8Q8.
8.
ANTIVIROTICE
5.1. BAZE MICROBIOLOGICE
6iru!urile !?nt cele mai !imple !tructuri dotate cu propriet'ile or,ani!melor 7ii+
reproducerea 5i continuitatea ,enetic. <?nt formate dintr)un acid nucleic (R"A !au
D"A+ nu ambele)+ ?ncon@urat de un ?n7eli5 proteic+ capsiA. Mnele 7iru!uri au 5i un
!trat lipoproteic e#terior+ peplos9 pu'ine au 5i alte !tructuri. ^"u au riboomi 5i !i!teme
metabolice. <e deo!ebe!c de bacterii 5i ric1ett!ii prin lip!a peretelui celular cu acid
muramic+ prin con'inutul unui !in,ur acid nucleic 5i prin modul de reproducere.
Ptrunderea 7iru!urilor ?n celule !e face mai ?nt?i prin aderarea la !uprafa'a
membranei celulare+ la ni7elul unor receptori (,licoproteine) recuno!cu'i de unele
molecule !pecifice de la !uprafa'a 7iru!ului. <e formea un comple# 7iru!)receptor
care e!te endocitat. 6iru!urile !?nt parai'i intra) celulari !tric'i+ replicarea lor
depin?nd de proce!ele metabolice ale celulei ,ad. Particula 7iral matur e#i!tent
?n afara celulelor !e nume5te vi- rion. Replicarea 7iru!urilor !e face ?n mai multe
etape: a) ad!orb'ia 5i ptrunderea ?n celul^ b) !intea proteinelor ne!tructurale+ e#.
nucleic acici polimeraa^ c) !intea R"A !au D"A^ d) !intea proteinelor !tructurale^
e) maturarea particulei 7irale 5i eliberarea din celul.
Clasificarea virusurilor !e face dup: structurA9 a) iometric+ cu !imetrie cubic+
b) helicoidal+ c) comple#+ a!ocierea celorlalte dou^ dup aciul nucleic (R"A !au
D"A)^ preen'a !au ab!en'a peplosului. Pentru om 7iru!urile !?nt a,en'i gpato,eni a
numeroa!e boli printre care ,ripa+ ru) @eola+ rub\ola+ parotidita epidemic+ 7aricela+
132
herpe!+ herpe! o!ter+ hepatita+ poliomielita+ !indromul de imunodeficien' dob?ndit
(<IDA).
5.2. BAZE FARMACODINAMICE
Tratamentul unor infec'ii paraitare nece!it !ub!tan'e cu to#icitate !electi7
pentru a,en'ii pato,eni. Acea!ta ?n!eamn capacitatea de a inhiba proce!e e!en'iale
ale biolo,iei paraitului care !?nt ab!ente !au ne
133
esentiale pentru gazda. Cunoscnd
particularitatile replicarii virale apare evidenta
dificultatea de a se gasi antivirale selective.
Din aceasta cauza n contrast cu numarul mare de
substante antibacteriene exista putine medicamente
antivirotice utilizabile n terapeutica.
Cla!ificarea anti7iroticelor !e face ?n func'ie de influen'area+ etapelor replicrii+
a) Inhibitoare ale ad!orb'iei 5i ptrunderii 7iru!urilor ?n celule: ,ama),lobuline+
amantadin. b) Inhibitoare ale !inteei proteinelor ne) !tructurale: ,uanidina+
hidro#ibenilbenimidaol. c) Inhibitoare ale !inteei aciilor nucleici+ i) Riba7irin.
ii) Analo,i purinici 5i pirimidinici:
4) fluorouracil, idoxuridina,
trifluorotimidina, azidotimidina, bromvinil-
deoxiuridina, citarabina, vidarabina. iii) Alte
structuri: ac. fosfonoacetic, aciclovir,
interferoni. d) /nhi'itoare ale sintezei proteinelor structuraleN
puromicina, metisazona, 2-deoxi-D-glucoza. e)
/nhi'itoare ale maturArii viraleN 5-fluoro-2'-deoxiuridina,
rifampicina.
n functie de structurA9 a) Tiosemicarbazone (ex.
metisazol). b) Benzi- midazoli. c) Guanidina si
analogi, d) Analogi purinici si pirimidinici si
derivatii lor. e) Amine triciclice (ex.
amantadina, rimantadina, tromanta- dina). f)
Analogi glucidici. g) Fotosensibilizatori (rosu
neutru, proflavina). i) Interferoni.
-.3. FARMACOTERAPIE
Farmacoterapia virozelor este nca putin
satisfacatoare. Pe lnga dificultatea de a avea
suficiente medicamente selective exista si
situatia deosebita ca n anumite infectii virale
(ex. influenza A, hepatita, poliomielita, rabia)
replicarea virusului atinge valori maxime nainte
de aparitia simptomelor clinice. Chiar daca ar
exista medicamente antivirale active efectele lor
asupra cursului bolii ar fi reduse. Efecte bune
pot fi obtinute prin administrarea preventiva sau
foarte precoce, ex. amantadina n gripa cu
virusuri din grupa A. n alte viroze (ex. herpes,
zoster) replicarea continua si dupa aparitia
simptomelor clinice. n aceste cazuri se obtin re-
zultate terapeutice favorabile cu medicamentele
cunoscute. Faptele mentionate scot n evidenta
utilitatea profilaxiei prin imunizare.
-.+. GAMA-GLOBUL1NE
Sin. Imunoglobuline.
2. 'iochimice. Proteine serice cu structuri specifice
de anticorpi.
2. fin. Active contra antigenilor de suprafata a
-AR$AC(2RA-I9
134
virusurilor care au declansat formarea lor.
Interfera cu intrarea n celule a particulelor
virale,
FARMACOTERAPIE
Imunoglobulinele specifice se administreaza ct
mai precoce n perioada de incubatie, putnd
ameliora evolutia ulterioara. Efectul protector
dureaza 23 saptamni. n infectii cu incubatie
lunga injectiile se repeta la 23 saptamni.
Fiolele de gama-globulina snt utile n infectii
virale (rujeola, hepatita), n cele bacteriene
grave.
Prod. farm. Imuno,lobuline umane specifice antiherpetice
T
. /muno- glo'uline
umane specifice cmtiparotiitA epiemica
,
L. /munoglo'uline umane specifice
antira'ie
T
. /munoglo'uline umane specifice antiru'eolaUV /munoglo'uline umane
specifice antiruIeolA
T
. 0ama-glo'ulinaU. <?nt produ!e ale Centrului de Hematolo,ie+
condi'ionate ?n fiole de > ml cu 8Bd imuno,lo buline.
Mo e amin. Exclusiv i.m. 0,2'0,3 ml/kg.
-.5. AMANTADINA
Sin. *mantaium (DCI), Atarin
R
, Mantadix
R
,
Symmetrel
R
, Viregyt
N
?
Virosol
R
.
2. fcin. Absorbtie buna din tubul digestiv, cu
atingerea picului plasma- tic la 14 ore.
Biotransformare redusa. Excretie urinara 90%. Ty
2
12 ore. n insuficienta renala se acumuleaza si
produce nivele toxice.
2. fin. Actiune antivirotica evidentiata din 1960.
Activ fata de virusul gripal grupa A
2
si unele
virusuri tumorale (experimental). Actioneaza prin
mpiedicarea patrunderii virusurilor n celulele
gazda si prin blocarea primei etape de replicare
a virusului. De aceea este mai eficace daca se
administreaza profilactic sau n primele 24 de
ore de la aparitia simpto- melor clinice. Actiune
antiparkinsoniana,
P. fto?. Efectele adverse snt mai frecvente la
vrstnici. Tulburari digestive.
Hiperexcitabilitate, insomnie, cefalee, ameteli,
halucinatii vizuale, stari confuzionale (mai ales
n supradozare sau la bolnavi cu antecedente
psihiatrice). Edeme ale membrelor inferioare,
fara afectare renala sau cardiaca (diminua n
decubit sau cu ciorapi elastici). La doze mari:
produce efecte embriotoxice si teratogene, la
sobolani.
FARMACOTERAPIE
Ca antivirotic, pentru profilaxia si
tratamentul gripei cu virusuri din grupa A.
Profilaxia se practica mai ales la bolnavi cu
-AR$AC(2RA-I9
135
risc crescut. Administrat n doza de 200 mg pe
zi, nainte sau imediat dupa contactul cu virusul
gripal, previne infectia la 70100% din cei
tratati (Jackson, 1977). Efectul este mai evident
la persoane vaccinate anterior. Nu este stabilit
n ce masura amantadina diminua letalitatea prin
gripa si incidenta pneumoniei bacteriene, la
bolnavi cu .risc crescut. S-au obtinut rezultate
bune, de ameliorare a respiratiei, la bolnavi cu
rezistenta crescuta a cailor pulmonare la
circulatia aerului, n timpul gripei (Douglas,
1976). Ca antiparkinsonian, actiunea este
evidenta din primele zile de tratament. Snt ame-
liorate mai ales hipokinezia si tremuraturile, eu
efecte mai slabe asupra altor tulburari.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. SarcinA. Sindrom parkinsonian produs de
neuroleptice. 2recauii. Bolnavi cu antecedente
psihiatrice. Insuficienta renala (dozare di-
minuata). Epileptici.
2ro. farm. in. 4iregyt
!
(Medimpex, R.P.U.), flacon cu 50
capsule de ,GG mg.
Mo. e am9in.9 posol. Dozare identica pentru
prevenirea si tratamentul .gripei. 23 capsule
(200300 ,mg) pe zi, n 12 prize. La nevoie se
este pna la 5 capsule pe zi (500 mg). Nu se
administreaza dupa orele 17. Cnd se
administreaza profilactic tratamentul se mentine
pna la stingerea epidemiei (Muldoon si colab.,
1976). n tratamentul curativ al gripei, ad-
ministrarea se continua nca 2448 de ore dupa
vindecarea clinica.
-.2. #/16R#/#"7
Sin. /o?uriinum (DCI), Dendrid
N
, Herpetil
N
, Herplex
R
,
Idexur
R
, Idu- viran
R
, Kerecid
R
, Stoxil
R
.
P. fin. Dupa administrare, intra n structura
unui ADN nou format, nlocuind un nucleozid
normal. Noul ADN fiind anormal, face imposibila
replicarea virusului. Este activ contra virusului
herpetic.
P. fto?. Aplicat local produce fenomene iritative
cu prurit, fotofobie. Pe cale generala,
influenteaza sinteza ADN din celulele
macroorganismu- lui si produce efecte toxice, mai
ales pentru maduva hematoformatoare.
FARMACOTERAPIE
Herpex simplu cornean, forma epiteliala,
recenta. Conjunctivita si keratoconjunctivita
virotica. Vaccina oculara. Succesul este
conditionat de aplicarea precoce a medicatiei.
-AR$AC(2RA-I9
136
Efecte slabe n herpes cutaneo-mucos. In zona
zoster, aplicat local, scurteaza stadiul
vezicular si durata perioadei dureroase,
vindecarea facndu-se mai repede (Dawber, 1974).
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
2recauii. La vrstnici si debili, cu fragilitate
corneana si risc de su- prainfectii, tratamentul
cu idoxuridina se face cu prudenta, asociind
eventual antibioterapie locala sau sistemica.
FARMACOTERAPIE
2ro. farm. in. Denri! (Alcon, S.U.A.), flacon picator
cu 15 ml solutie oftalmica izotonica, continnd
0,ly
0
idoxuridina (contine si acid boric, clorura
de benzalconiu, fenilmercurinitrat).
Mo e amin.9 posol. n sacul conjunctival. n prima
zi cte o picatura la fiecare ora (si noaptea).
n zilele urmatoare, cte o picatura la
> ore. Se vor tine pleoapele nchise, sub
pansament steril. Tratamentul continua o
saptamna dupa epitelizare, fara a depasi 21 de
zile. n zona zoster se poate aplica sol. 5% n
DMSO (dimetilsulfoxid).
-.4. INTERFERONI
Sin. /nterferonum (DCI). Glicoproteine cu greutate
moleculara mica produse de celule umane sau
animale dupa expunerea la virusuri. Se
137
cunosc trei tipuri de interferoni: a)
interferon-a (IFN-a), Le interferon, tip I,
derivat din leucocite. b) Interferon-j3 (IFN-fS),
F interferon, tip I, derivat din fibroblasti. c)
Interferon-^ (IFN-y), tip II sau II F sau imun,
derivat din limfocite T stimulate imunologic.
Interferonii se obtin si prin biotehnologie.
Interferonul a-2b (sin. Intron A
R
) se obtine
utiliznd E. coli ca organism gazda si este
apropiat de interferonul oc uman. Este un poli-
peptid cu 165 acizi aminati. Interferonii snt
inactivati la administrare orala. Dupa inj. s.c.
sau i.m. snt absorbiti. Inactivati de ser,
urina, saliva. Nu patrund n l.c.r. T1/2 26 ore.
Au actiune antivirotica indirect, legn- du -se
pe receptori specifici de pe membrana celulara si
inducnd producerea de enzime care blocheaza
reproducerea virala. Eficacitate fata de
virusurile influenza, herpes simplex, h. zoster,
yaricela. Nu snt utile n hepatita B. Au fost
investigati si n boli autoimune (ca
imunomodulatori) si cancer. Ca efecte adverse s-
au descris febra, astenie, ameteli, ataxie,
confuzie, nervozitate, insomnie, cefalee, durere
si eritem la locul injectiei, Jeucopenie,
trombopenie, hipotensiune, cresterea
transaminazelor serice, anorexie, greata,
varsaturi, diaree, mialgii, stomatita, alopecie,
aritmii cardiace, parestezii, artralgii,
tulburari de vedere, dispnee.
-.-. A*T9 ANTIVIROTICE
1imantainum (DCI), sin. Rimantadine. Derivat de
adamantan cu actiuni asemanatoare amantadinei.
Doze de 150200 mg de 2 ori pe zi. Vome,
anxietate.
Tromantainum (DCI), sin. Viru-Merz
R
. Derivat al
amantadinei. Gel 1% n infectii cu herpes simplex
pe piele si conjunctiva.
1i'avirinum (DCI), sin. Virazole
B
, Vilona
R
,
Viramid
R
. Interfera cu formarea
guanidinmonofosfatului si sinteza RNA si DNA. In
vitro este activ fata de virusuri DNA si RNA
(herpes simple?9 influenza A si B, Lassa). n concentratii
mari inhiba proliferarea HIV (agentul SIDA).
Administrat n aerosoli realizeaza concentratii
mici sistemice dar de 100 ori mai mari n
secretiile respiratorii. n administrare
sistemica se acumuleaza n eri- trocite unde
persista saptamni. n aerosoli limiteaza
replicarea virusului sincitial respirator si
severitatea bolii. Util si n tratamentul
influenzei cu virus A si B. Oral 1 g/zi. n
aerosoli (particule mici) cu sol. 20 mg/ml, cu
masca de oxigen, 1218 ore/zi, timp de 37 zile.
Trifluriinum (DCI), sin. Trifluorotimidina, Bephen
R
,
Viroptic
B
, T.F.T.- Ophtiole
R
. Analog trifluorat al
timidinei. Activ fata de herpes simplex. Folosit
ca si idoxuridina si vidarabina n keratita
herpetica. O picatura sol. 1% se instila n sacul
conjunctival la 2 ore (pna la de 7 ori pe zi)
pna la reepitalizare completa, apoi o picatura
la 4 ore timp de 8 zile. Cel mult 21 zile.
Produce efecte mai bune dect idoxuridina sol.
0,1% dar este mai scump.
*ziotimiina9 sin. AZT
R
. Analog sintetic al
timidinei. Este ncorporat n DNA prin DNA
polimeraza (transcriptaza) HIV (virusului
imunodefi- cientei umane, agentul SIDA),
mpiedicnd sinteza lantului terminal al DNA
viral. Transcriptaza HIV este de 100 ori mai
susceptibila la inhibitie prin azidotimidina
dect DNA polimeraza celulelor mamiferelor.
Azidotimidina este bine absorbita digestiv, cu
pic seric egal dupa 2,5 mg/kg per-
fuzie i.v. ntr-o ora si 5 mg/kg oral.
Metabolizare rapida hepatica, eliminare renala.
TV2 o ora. Eficace temporar n SIDA scaznd
mortalitatea. Produce anemie severa la 2550% din
cei tratati, reversibila la oprirea
administrarii. Granulopenie, trombopenie (5%).
Cefalee, agitatie, insomnie. Oral, 200 mg la 4
ore. Se reduce la 100 mg la 4 ore n anemie, dar
efectele snt mai slabe. Toxicitatea sa este
crescuta de cotrimoxazol si paracetamol.
4iarA'inum (DCI), sin. Ara-A, Vira-A
K
,
Adeninarabinozid sau (3D arabinofuranozil-9
adenina. Inhiba sinteza ADN. In vitro este activa
fata de virusul herpetic, al zonei zoster si fata
de virusul citomegalic. Se utilizeaza sub forma
de unguent oftalmic n Keratita herpetica si n
inj. i.v. n encefalita herpetica (n care scade
evident mortalitatea numai daca este administrata
naintea instalarii deficitului neurologic
sever). Nu are actiune, chiar daca este aplicat
local, n herpesul genital (Adams si colab.,
1976). Se administreaza 15 mg/kg/zi, i.v., la 12
24 ore, timp de 10 zile. Se folosesc 2,22 ml
vehicul pentru 1 mg substanta. Efecte adverse:
139
greturi, ameteli, tremor, ataxie, confuzie.
Anemie, leucopenie, trombopenie. Toxicitatea
vidarabinei este crescuta de alopurinol.
Citara'inum (DCI), sin. Arabinosylcytosine,
Citozinarabinozid, Aracy- tin
R
, Citarabina
R
,
Cytosar
R
. Citostatic (cap. 15.13.6). n zona
zoster, inj. i.v. 25 mg/m
2
zilnic, 5 zile,
determina disparitia durerii n 12 ore
0 zile de la prima injectie, oprirea aparitiei de
noi leziuni cutanate si vindecarea ntr-o
saptamna (Fortuny si colab., 1973). Efecte mai
putin bune au comunicat alti autori n zona
oftalmica, n herpes simplu, n varicela.
*ciclovirum (DCI), sin. Acicloguanozina, Zovirax
R
.
Este fosforilat de timidinkinaza virala n
compusul trifosfat activ care inhiba selectiv DNA
polimeraza virusului herpetic (de 1030 ori mai
intens dect polimeraza DNA celulara). Activ
specific fata de virusul herpetic tip I (HVS-1)
si II (HVS-2) si herpes zoster. Inj. i.v. lente
10 mg/kg la 8 ore n infectii her- petice la
bolnavi cu depresiune imuna. n unguent 3% n
keratita herpetica, de 5 ori pe zi, la 4 ore, cel
putin 3 zile dupa vindecare. Oral 200 mgX5/zi are
efect egal cu i.v. n herpes genital primar. Nu
diminua frecventa si intensitatea recaderilor.
Poate precipita n tubii renali cu cresterea
ureei si creatininei serice. Solutia are pH
alcalin, produce inflamatii grave n inj.
paravenoase. Efecte adverse encefalopatie,
deprimarea maduvei oaselor, tulburari hepatice.
Probenecidul creste toxicitatea aciclo- virului.
Moro?iinum (DCI), sin. Bimolin
R
, Flumidin
R
,
Virugon
R
, Virustat
R
. Morfolino-
iminometilenguanidina sau morfolinobiguanid.
Indicat n zona zcster, herpes, varicela, aftoza,
pitiriazis rozat Gibert. Oral, preventiv 200300
mg pe zi, curativ 6001 600 mg pe zi. Trebuie
administrat ct mai precoce si cel putin 7 zile.
Eficacitatea reala nu a fost nca dovedita.
Methisoprinol9 sin. Isoprinosine, Viruxan
R
. Complex 1
:3 molar de inozina si dimetilaminoizopropanol p-
acetamidobenzoat. Antivirotic experimental fata
de virusul gripal *
+
. La om nu a fost nca probata
obiectiv eficacitatea.
Metisazonum (DCI), sin. Methisazone, Marboran
R
.
Derivat de tiosemi- carbazona. Utilizat n
profilaxia variolei. Previne replicarea
virusului, in- hibnd sinteza proteinei virale.
Doza profilactica la adult 3 g de 2 ori pe zi
(dimineata si seara), la copii pna la 3 ani 0,75
g de 2 ori pe zi, ntre 310 ani 1,5 g de 2 ori
pe zi. Utila pentru prevenirea complicatiilor
vaccinarii (200 mg/kg initial, apoi 50 mg/kg la 6
8 ore, n total 8 doze). Efecte adverse
digestive. Contraindicata n insuficienta
hepatica, sarcina. Nu se asociaza cu alcool.
*cium ?enazoicum (DCI), sin. Xenovis
R
, Xenalamina.
Efecte n gripa^ varicela, rujeola. Doze la
adulti 1,5 g pe zi, la copii 50 mg/kg/zi. Poate
produce icter ..
.i8l($='"!(
ADA$< H. 2. 5i colab. Y R. Infect. Di!.+ 8;V3+ 800+ !uppl. A+ 848. DAoB9R R. Y Brit. $ed. R.+ 8;VW+
>+ 4>3. D(M2*A< R. 2. Y Ho!p. Practice+ 8;V3+ 88+ W0. -(RTM"h I. 9. 5i colab. Y *ancet+ 8;V0+ 8+
0Q. RAC&<(" 2. 2. Y R. Infect. Di!.+ 8;VV+ 803+ 0B8. $mM*D((" R. *. !i colab. Y Amer. Re7.
Re!p. Di!.+ 8;V3+ 880+ WQV. oHIT*9h R. R. 5i colab. Y ". 9n,l. R. $ed.+ 8;VV+ >;V+ >Q;.
MED1CATIA ANTILUETIC
9.1. FARMACOTERAPIE
Tratamentul luesului este reglementat, n tara
noastra, prin Ordinul nr. 132/31.111.1979 al
Ministerului Sanatatii, publicat n Buletinul
M.S. din 1979, voi. 31, nr. 4. Snt prevazute mai
multe scheme n raport cu forma clinica. Tratamentul
a'ortiv (epidemiologie), efectuat n dispensarul
policlinic sau n spital se face diferentiat, a)
n prima saptamna de incubatie, n primele 4
zile, se injecteaza zilnic, ntr-o singura
administrare, cte 1 200 000 u.i. Efitard
T
si ziua
a 5-a 1 200 000 u.i. Moldamin
T
, de asemenea ntr-o
singura injectie, b) Din saptamna a doua de
incubatie se administreaza cte 1 200 000 u.i.
Moldamin
T
la 3 zile interval (cu 2 zile de pauza),
n total 5 injectii deci 6 milioane unitati.
Pentru bolnavii care nu suporta
benzatinbenzilpenicilina se pot folosi 2 scheme:
benzilpenicilina crist. 400 000 u.i. la 6 ore
(deci 1 600 000 u.i. zilnic), timp de 12 zile (n
total 19 200 000 u.i.) sau Efitard
T
, cte 1 200
000 u.i. zilnic, timp de 12 zile.
n sifilisul primar seronegativ tratamentul se efectueaza
n spital. n prima zi se administreaza
benzilpenicilina crist. 200 000 u.i. repartizate
n 4 prize, la 6 ore astfel: 25 000 u.i.+ 25 000
u.i.+ 50 000 u.i.+ 100 000 u.i. n ziua a doua nu
141
se administreaza medicamente ci se urmareste o
eventuala reactie Herxheimer. Din ziua a 3-a se
administreaza cte 1 200 000 u.i. Moldamin
T
la 3
zile interval (cu 2 zile de pauza), n total 5
injectii deci 6 milioane unitati. Externarea din
spital se face dupa epidermizarea si resorbtia
sifilomului. Bolnavii care nu suporta
benzatinpenicilina vor primi benzilpenicilina
crist. 1 600 000 u.i. zilnic (400 000 u.i. la 6
ore), timp de 20 zile sau Efitard
T
1 200 000 u.i.
zilnic, 20 zile. Daca nici aceste forme de
penicilina nu snt suportate se administreaza
tetraciclina 1 g pe zi sau propionat de
eritromicina 1 g pe zi, timp de 20 de zile.
Bolnavii vor fi supravegheati clinic si serologic
timp de 2 ani, eu examinare trimestriala n
primul an si semestriala n al doilea.
Sifilisul primar seropozitiv se trateaza n spital. In
primele 2 zile se procedeaza ca la sifilisul
primar seronegativ. Din ziua a 3-a se adminis-
treaza Mo
:
ldamin
T
, 1 200 000 u.i. la 3 zile (cu 2
zile de pauza), n total 10 injectii (=12 000 000
u.i.). Pentru cazurile care nu suporta Moldamin
T
se administreaza benzilpenicilina crist. 1 600
000 u.i. zilnic, timp de 24 zile sau Efitard
1
, 1
200 000 u.i. zilnic, 24 zile. Bolnavii cu
intoleranta la penicilina vor primi tetraciclina
sau propionat de eritromicina, cte 1 g pe zi,
timp de 30 zile. Supravegherea bolnavilor ca n
forma precedenta. Daca serologia se mentine
pozitiva se fac serii de penicilina la fiecare
3 luni, cu dozele de mai sus, asociate cu
probenecid 34 comprimate pe zi.
Sifilisul secunar (toate formele) sifilisul latent (toate
formele) si sifilisul teriar cutanat9 osos9 hepatic9 se trateaza n
spital, pentru prima serie. In primele 2 zile se
procedeaza ca la sifilisul primar. Din ziua a 3-a
se administreaza Moldamin
T
, cte 1 200 000 u.i. la
3 zile, n total 15 injectii (=18 000 000 u.i.).
Dupa o pauza de 2 saptamni se repeta seria de 15
injectii Moldamin
T
. Cazurile de intoleranta la
Moldamin se trateaza cu benzilpenicilina crist. 1
600 000 u.i. zilnic (400 000 u.i. la 6 ore) timp
de 40 zile. Daca penicilina nu este suportata se
administreaza tetraciclina sau propionat de
eritromicina cte 1 g pe zi, n 3 serii de 30
zile separate prin pauze de 20 zile. La bolnavi
cu persistenta serologiei pozitive se fac serii
de tratament la fiecare 6 luni, cu 12 000 000
u.i. Moldamin
T
sau 32 000 000 u.i.
benzilpenicilina 1 600 000 u.i. zilnic, cte 20
zile asociata cu probenecid 3 comprimate pe zi.
Sifilisul visceral cardiovascular si renal necesita
tratament n spital pentru prima serie. Initial
fenoximetilpenicilina, 1/2 comprimat zilnic n
prima saptamna si 3 comprimate pe zi n
saptamna a 4-a, urmarindu-se
o eventuala reactie Herxheimer. Din luna a doua se
aplica tratamentul indicat la sifilisul tertiar
cutanat.
Sifilisul nervos se trateaza n spital, initial cu 100
000 u.i. benzilpenicilina pe zi (cte 25 000 u.i.
la 6 ore), 3 zile. Urmeaza 200 000 u.i. pe zi (50
000 u.i. la 6 ore) alte 3 zile si 400 000 u.i. pe
zi (100 000 u.i. la 6 ore) urmatoarele 3 zile.
Din ziua a 10-a se injecteaza 1 600 000 u.i.
zilnic (400 000 u.i. la 6 ore), timp de 20 zile,
urmat de Moldamin
T
1 200 000 u.i. la fiecare 2
zile, 10 injectii. Cazurile de intoleranta la
Moldamin
T
se trateaza cu benzilpenicilina 1 600
000 u.i. zilnic, nca 20 zile.
Sifilisul gravielor9 fenoximetilpenicilina, ziua 1, 1/2
comprimat, ziua a 2-a 1 comprimat, ziua a 3-a 2
comprimate. Din ziua a 5-a Moldamin'
1
', doza
totala 12 000 000 u.i., repetata dupa o pauza de
2 luni.
Ordinul Ministerului Sanatatii prevede si
scheme de tratament al sifilisului la copii.
ANTITRICOMONAZICE, ANTILAMBLIAZI6E,
ANTILEISHMANIOZICE
10.1. METRONIDAZOL ,
Sin. Metroniazolum (DCI), Metronidazol
T
, Flagyl
R
,
Clont
R
, Efloran
R
, Entizol
R
, Klion
R
, Trikacide
R
.
2. fiz.-chim. Pulbere cristalina, slab galben-
verzuie, fara miros, cu gust amar, foarte putin
solubila n alcool, greu solubila n apa.
2. fcin. Absorbtie digestiva 100% cu pic seric dupa
12 ore. Absorbtie rectala 60% cu pic seric la 4
ore. Dupa 250 mg oral conc. serica 58 |ng/ml,
dupa 500 mg 11,5 |Ug/ml. Administrarea repetata
produce acumulare n primele trei zile, cnd se
atinge conc. serica 1330 jig/ml dupa 500 mg/zi.
Dupa 2 g oral, picul seric este 3050 mg/ml, la
48 ore concentratia serica este de 0,9 ng/ml,
substanta disparnd din snge la 72 de ore.
Legare de proteine 020%. Difuzeaza bine n toate
tesuturile, inclusiv n creier. Realizeaza
143
concentratii terapeutice n bila, l.c.r. (1114
(ii,=m?)+ lapte, abcese, lichid de empiem. Difuziune
buna n saliva, os. Traverseaza placenta.
Excretie urinara 1520% ca atare, 2040% ca
metaboliti inactivi si 615% n fecale. TV2 69
ore.
2. fin. Activ fata de Trichomonas (conc. inhibitoare
medii 0,25 8 ga,=ml)+ 7am'lia (2,510 iig/ml), $ntamoe'a
histolytica (2040 iiig/ml) si asociatia fuzospirilara
care produce angina Vincent (4 ug/ml). Nu influ-
enteaza speciile de Cania. Se cunoaste rezistenta
unor tulpini de Trichomonas la metronidazol. Este
bactericid fata de microorganismele anaerobe,
bacili gramnegativi si clostridii, la conc. 0,5
1,212,5 mg/ml. Are actiune de tip disulfiram
(antabuz), oprind metabolizarea alcoolului la
stadiul de acetaldehida. Are efect activator
asupra EEG si proprietati epileptogene (Toma,
Perju, 1970).
P. fto?. Aparat digestiv: greturi, anorexie,
diaree, varsaturi, colici abdominale,
constipatie, hiposalivatie, gust metalic,
stomatita. SNC: cefalee, ameteli, insomnie,
astenie, parestezii, ataxie, convulsii. Alte
efecte adverse. Poate favoriza dezvoltarea unor
micoze, ndeosebi candidoze ale mucoa-
selor, predominant bucale. Este carcinogen la
sobolani si soareci si muta- gen pentru bacterii.
Eruptii cutanate. Urini hipercrome. Neutropenie.
Tromboflebita dupa i.v.
FARMACOTERAPIE
Uretrite si vaginite cu tricomonas (tratament
de electie). Vaginite nespecifice de obicei
produse de %aemophilus vaginalis9 anaerob facultativ. In
lambliaza (tratament de alternativa) produce
rezultate pozitive la circa 90o/
0
din cei tratati
timp de 7 zile. Rezultatele ar fi superioare celor
obtinute cu antimalarice de sinteza. n angina
Vincent se poate obtijie vindecarea dupa trei zile
de tratament cu metronidazol. Spirochetele dispar
din exsudatul faringian n 24 de ore.
M'etronidazolul are efecte bune n infectii cu
anaerobi n SNC, pulmoni, peritoneu, tract genital
femei, oase, articulatii, endocardita.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Sarcina. Psihoze. 2recauii. Bolnavii eu
antecedente de tulburari sanguine. n timpul
tratamentului cu metronidazol si 24 de ore dupa
administrarea lui nu se vor consuma bauturi
alcoolice. Prudenta la epileptici.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Metroniazol
r
, flacon cu 20 de comprimate
filmate orale, avnd 250 mg substanta activa.
Tricomicon
r
, cutie cu 15 comprimate vaginale
continnd metronidazol 0,225 g, cloramfenicol 0,10
g, nista- tin 0,075 g. Meclozol
T
9 cutie cu 6
comprimate vaginale continnd metronidazol 0,5 g,
clotrimazol 0,15 g, neomicina 0,20 g, hexestrol 1
mg, azu- lene 2 mg. <lagyl
1
9 flacoane de 100 ml cu
500 mg metronidazol n sol. injectabila (5 mg/ml).
Mo. e amin.9 posol. Metroniazol
T
. Femei cu uretrite si
vaginite cu tricomonas. Oral. Cte un comprimat de 250
mg, de 3 ori pe zi, dimineata, la prnz si seara,
la mese, timp de 710 zile. Se poate face si o
singura administrare de 2 g. Intravaginal,
concomitent cu tratamentul oral, cte 12
comprimate/zi Tricomicon
T
sau ClotrimazoF
(inclusiv n timpul menstruatiei). Barbati cu
uretrite cu tricomonas. Tratament oral ca la
femei. Daca tratamentul nu este eficient se face o
noua serie de 10 zile, dupa o pauza de 10 zile.
Dozele se reduc cu 2550% n insuf. hepatica si la
bolnavi peste 60 ani. Copii, 15 mg/kg/zi oral, n
3 prize, 7 zile. 7am'liazA. Adulti. Cte un comprimat
de 250 mg de 3 ori pe zi, timp de 5 zile. Copii 5
mg/kg de 3 ori pe zi, timp de 5 zile. Daca
rezultatul este negativ se repeta seria dupa o
pauza de 10 zile. n infectii cu Blastocystis
hominis 750 mg de 3 ori pe zi, 10 zile. La copii
3550 mg/kg/zi, n 3 prize, 10 zile. *mi'iazA. Adulti
cte 2 comprimate de 34 ori pe zi. Copii 40
mg/kg/24 ore, repartizate n 34 prize.
Tratamentul dureaza 57 zile. n infecii au anaero'i9
oral, 400 mg de 3 ori pe zi sau 7,5 mg/kg la 6
ore, cel putin
V zile. Rectal, n supozitoare, 1 g la 8 ore, 3
zile, apoi la 12 ore, pna la trecerea la calea
orala. La copii, oral, 7,5 mg/kg de 3 ori/zi. Cnd
filtrarea glomerulara este sub 10 ml/min. prizele
se stabilesc la 12 ore. I.v. initial 15 mg/kg (1
g/70 kg) perfuzie o ora. ntretinere cu 7,5 mg/kg
la 6 ore, perfuzie o ora. Se obtine concentratia
serica de 25 mg/ml. 2reventiv n chirur,ia ginecologica.
Oral, initial 1 g, apoi 200 mg de 3 ori/zi pna la
opera'ie+ apoi 200 mg de 3 ori pe zi postoperator pna
la 7 zile. Trico- ini cort
,
L. Intravaginal, comprimatele
umectate cu apa timp de 30 secunde nainte. In
vaginite acute (cu tricomonas, micoze, bacterii),
145
2 comprimate pe i+ dimineata si seara, timp de 35
zile, urmate de un comprimat/zi. In vaginite
cronice un comprimat/zi. Meclozol
T
. Intravaginal, n
prima zi cte un comprimat dimineata si seara apoi
unul seara timp de 712 zile.
INTERACTIUNI
Metronidazol creste efectul anticoagulantelor orale. Cu
alcoolul produce efecte de tip disulfiram. Cu /(%.#!('"+
produce tulburari nervoase ,ra7e (stari
confuzionale, psihoze acute). <eno'ar'italul scade
efectul metronidazolului (se dubleaza doza
acestuia cnd fenobarbitalul este indispen!abil ca
anticonvulsivant).
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
<er. Poate CntAri efectul hipoprotrombinemic al
anticoagulantelor orale. Mrin. Poate accentua
culoarea.
10.2.TINIDAZOL
Sin. Tiniazolum (DCI), Fasigyn
R
, Amplium
R
, Glongyn
R
,
PletiF, Sim- plotan
R
+ Tricolam
R
, Tinigin
R
.
2. fcin. Absorbit oral, 100%. Dupa doza de 2 g la
48 de ore !e realiea concentratia sanguina de 4,2
jug/ml iar la 72 de ore de 1,3 iig/ml. Difuea n
tesuturi n concentratii eficace, traverseaza
bariera hemato- encefalica, placenta, trece n
laptele matern. Perfuzia i.v. cu 800 mg realiea
concentratii plasmatice de 12,523 ng/ml cu TV2 de
eliminare
8W ore. Dupa 24 ore nivelul plasmatic este 4,3
ug/ml. Perfuzia cu 1 600 mg tinidazol produce
nivel plasmatic maxim de 32 jug/ml, 2,1 ug/ml
dupa WQ ore 5i 0,5 fig/ml dupa 72 ore. Excretie
urinara 25% nemodificat.
P. felin. Acti7 fa' de Trichomona! 7a,inali!+ 2iardia+ 9ntamoeba hi!) tolLtica9
anaerobi (Bacteroide! fra,ili! 5i alte !pecii)+ -u!obacterium !p.+ Peptococcu!+
Pepto!treptococcu!+ Clo!tridium+ 9ubacteria+ 6eillonella.
2. fto?. Ameteli, cefalee, incoordonare motorie.
Greturi, vome, diaree, constipatie. Leucopenie.
FARMACOTERAPIE
In tricomoniaza vaginala secretia, senzatia de
arsura si disuria diminua dupa prima zi si dispar
dupa 24 zile de la tratament. Controlul de
laborator confirma vindecari la 9498% din femeile
tratate cu tinidazol. Intravenos n profilaxia si
tratamentul infectiilor cu anaerobi si n carurile
cnd nu se poate administra oral, n septicemie,
sinuzita, pneumonie, empiem, abces pulmonar,
osteomielita, avort septic, peritonita. Prevenirea
infectiilor postoperatorii cu anaerobi, ndeosebi
dupa interventii pe colon, gastrointestinale,
ginecologice.
Cin. Bolnavii cu discrazii sanguine n
antecedente. Boli neurologice. Primele trei luni
de sarcina. Perioada de alaptare. Asociere cu
alcool.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. <asigyn
T
, cutie cu 4 comprimate filmate
de 500 mg (o doza). <asigyn2- (Pfizer, S.U.A.),
flacon cu sol. injectabila de 200 ml si 400 ml, cu
400 mg respectiv 800 mg, tinidazol (2 mg/ml).
Mo e amin.9 posol. Oral, imediat dupa masa.
TricomoniazA Di giar- iazA. Adulti. O doza unica de 2 g.
Copii 5075 mg/kg ntr-o doza unica. *me'iazA.
Adulti. Doza unica zilnica de 2 g, timp de 23
zile. Copii 5060 mg/kg/zi, n doza unica timp de
3 zile. In infecii cu anaero'i initial 800 mg i.v., apoi
800 mg/zi i.v. ntr-o priza sau n 2 prize, urmat
de administrare orala 1 g/zi priza unica sau 500
mg de 2 ori/zi. Durata medie 57 zile. Preventiv
1,6 g ntr-o perfuzie peroperator sau n 2 prize,
prima nainte de operatie, a doua dupa, n primele
12 ore. Perfuzia de WBB mg (200 ml) dureaza 20
minute, cea de 800 mg (400 ml) 40 minute. Diluarea
se face cu glucoza 5o/o sau 20%, clorura de sodiu
9%
0
.
10.3.-!TE -"T9TR1C1M1"-2#CE
*rninitrazolum (DCI), sin. Acinitrazol, Pleocide
R
,
Trichoman
11
, Gyno- fon
R
. !ifuratelum (DCI), sin.
Inimur
R
, Magmilor
B
, Omnes
R
, Poimiror
R
. !imorazolum
(DCI), sin. Acterol
K
, Naxogin
B
, Nulogyl
R
. "rniazolum
(DCI), sin. Tiberal
R
. Proprietati asemanatoare cu
tinidazol. Tenonitrozolum (DCI), sin. Atrican
R
.
10.4. PENTAMIDIN
Sin. 2entamiinum (DCI), Lomidine
R
.
2. fin. Tripanocid. Activ n leishmanioza.
2. fto?. Greturi, hipotensiune, lipotimii,
albuminurie.
<armacoterapie. Boala somnului. Este activ pentru
profilaxie si tratamentul fazei limfaticosanguine.
Kala-azar. Efecte bune n mielom multiplu.
<armacografie. 7omiine
N
(Specia, Franta), fiole de 3 ml
147
cu 8>B mg pentamidin. Administrare i.m., pe
nemncate, bolnavul fiind culcat. Boala somnului.
Curativ. Cte o injectie la 2 zile, cu doza de 2,5
3 mg/kg, n serie de 810 inj., eventual repetata
dupa o luna pauza. Preventiv. Doza de 4 mg/kg,
ntr-o injectie, la interval de 56 luni. Kala-
azar, serie de 1215 inj., cte una la 2 zile.
Adulti 2,53 mg/kg. Copii 22,5 mg/kg. La
tratamente de durata lunga se controleaza
glicemia.
Bibliografie
D9**9"BACH+ P.+ $M**9R P Y Curr. $ed. Re!.+ 8;VW+ >+ 8W>. *((&9 -. $i HAR69h IC Y
Au!tr. Pre!cr.+ 8;QV+ 8B+ 04. .$I*9& 9.+ "9D9&(6A 9. Curr. $ed. Re!.+ 8;VW+ >+ 83;. $("R( A. $.
Y Curr. $ed. Re!.+ 8;VW+ >+ 80B. <CH$}R. R. Y Curr. $ed. Re!.+ 8;VW+ >+ 80Q. T($A (.+ P9RRM A*.
Y "eurol. P!ih. "eurochir.+ 8;VB+ 84+ 84;. o9ID9"BACH A.+ *9I. H. Y Curr. $ed. Re!+ 8;VW+ >+
8WV.
91 148
11
<$Y a
ANTIMALARICE
11.1.BAe9 PARAZITOLOGICE
A,entul patogen al malariei e!te un protozoar din
clasa Sporozoare, ,enul Plasmodium si patru specii,
PI. vivax, PI. malariae, PI. falciparum, PI. o7ale. Numit
si hematozoar palustra, agentul malariei
evolueaza n dou ,ade+ omul si tntarul anofel,
ultimul avnd rol de vector. Evolutia
hematozoarului cuprinde trei cicluri, din care
doua asexuate, la om si unul !e#uat+ ?n femela
anofelului.
a) Ciclul schizogonic e?oeritrocitar (tisular, preeritrocitar)
ncepe prin introducerea sporozoitilor de catre
tntarul care nteapa gazda umana. Sporozoitii
trec, n decurs de 3060 minute, n endoteliul
capilarelor hepatice si n hepatocit. Aici cresc si
se divid asexuat n 8001 000 organi!me noi+
merozoiti. Acestia trec n snge 5i intra n
eritrocite sau paraitea alte hepatocite. Ciclul
exoeritrocitar dureaza ntre 620 zile, perioadele
fiind diferite pentru fiecare specie de
Plasmodium.
b) Ciclul schizogonic eritrocitar ncepe cu patrunderea
merozotilor n eritrocite. Parazitul trece prin stadii
evolutive, divizndu-se n 1024 noi or,ani!me care,
prin ruperea hematiei, trec n snge, momentul
cores- punznd accesului malarie. Durata ciclului
schizogonic este de 48 ore la PI. 7i7a# (malaria
terta) si PI. falciparum (malaria tropica) si 72
ore la PI. malariae (malaria cuarta). Dupa 810
cicluri asexuate n snge apar ,/rne'ii+
maerogametociti (femele) si microgametociti
(masculi).
c) Ciclul sporogonic (sexuat) se produce n organismul
tntarului. Din fecundare rezulta un ou (zigot) care
se multiplica si da nastere la sporo- oi'i. Ace5tia
ajung n glandele salivare ale insectei, de unde
snt inocula'i la om.
11.2.BAZE FARMACODINAMICE
Antimalaricele (antipaludice) actioneaza asupra
149
agentului patogen al malariei n diferitele sale
stadii evolutive (exoeritrocitar, eritrocitar,
ga- metocit). Tinnd seama de aceste staii
antimalaricele pot fi clasificate n trei grupe:
,. Schizontocicle tisulareN primachina, proguanil, pirime-
tamina, antibiotice. +. Schizontocicle eritrocitareN clorochina
- cap. 11.13 M amodiachina, proguanil,
pirimetamina, dapsona, sulfadoxina, sulfalen,
chinina, meflochina, halofantrina, artemisinina
(qinghaosu), artesunat (derivat hemisuccinat al
artemisininei), teracicline. 3. 0ameLtocieN clo-
rochina, pamachina, primachina, proguanil. n
functie de structura chimicA Di mecanismul ele aciune se disting
12 grupe: 1. 4-aminochinoleine: clorochina,
amodiachina. 2. 8-aminochinoleine: primachina. 3.
Inhibitori ai dihidrofolatreductazei: proguanil,
clorproguanil, cicloguanil, pirimetamina,
trimetoprim. 4. Sulfamide: sulfadoxina, sulfalen.
5. Sulfone: dapsona. 6. Antibiotice:
tetraciclina, doxiciclina, minociclina,
clindamicina, eritro- micina. 7.
Chinolilcarbinoli (arii aminoalcooli): chinina,
meflochina. 8. Fe- natrilcarbinoli: halofantrina.
9. Piridincarbinoli: W.R. 180409. 10. Lactone
sesquiterpenice: artemisinina (quinghaosu),
artemeter (metileterul artemisininei), artesunat.
11. Acridine: mepacrina, floxacrina. 12. Diverse:
piro- naridina, hidroxipiperachina, dabechina,
menoctona.
11.3. FARMACOTERAPIE
n malaria acuta se foloseste clorochina oral
pentru P. vivax, P. ovale, P. malariae. P.
falciparum este rezistent n Asia de Sud-Est,
America de Sud, Africa de Est si de Vest.
Alternative primachina, amodiachina, sulfadoxina.
Malaria severa cu P. falciparum necesita chinina
perfuzie i.v. n forme mai putin severe chinina
oral, singura sau asociata cu tetraciclina. La
femei nsarcinate se foloseste clorochina.
Chimioprofilaxia se face cu clorochina 300 mg
saptamnal, amodiachina 300400 mg sapta- mnal,
sulfadoxin 500 mg+pirimetamin 25 mg saptamnal.
11.4.CHININA
2. fiz.W-chim. Alcaloid obtinut din coaja diferitelor
specii de Cinchona.
2. fcin. Absorbtie aproape completa din tubul
150
digestiv. Pentru mentinerea concentratiei sanguine
active (0,51 mg/100 ml) este necesara
administrarea a 0,5 g de 24 ori n 24 ore (12 g
pe zi) la intervale regulate. Eliminare prin
urina, ca atare si sub forma de metaboliti, 90% n
primele 24 ore (din care 2040% nemodificata),
restul n 23 zile. Circa 510% se elimina prin
fecale.
2. fin. Ca antimalatic este schizontocid hematie.
Medicament de rezerva fata de P. falciparum
rezistent la clorochina. Alte efecte: stimuleaza
SNC la doze mici, deprima la doze mari; slab
analgezic; potenteaza alte deprimante SNC
(codeina, barbiturice, cloralhidrat); antipiretic;
efect cronotrop, inotrop, dromotrop si batmotrop
negativ, antiheterotop mai slab dect chinidina,
stimuleaza secretia gastrica si apetitul;
accelereaza si ntareste contractiile uterului;
accentueaza deficitul muscular n mia- stenia
gravis si amelioreaza fenomenele de miotonie; i.v.
n conc. mari produce iritatii locale, urmate de
sclerozarea venelor.
2. fto?. Ap. digestiv: greturi, dureri epigastrice,
vome, diaree, SNC: cefalee, delir, convulsii,
astenie. Ochi: ambliopie, discromie, foto fobie,
diplop'ie, cicloplegie. Ureche: congestia
timpanului, scaderea acuitatii auditive, tinitus.
Alte efecte adverse: eruptii cutanate, colaps,
paralizia centrului respirator, alergii
(cinconism).
FARMACOTERAPIE
Chinina este utilizata n tratamentul malariei
cu P. falciparum. Ca antitermic si analgezic, de
obicei asociata cu alte substante analgezice-
antipiretice (n gripa, diferite nevralgii,
mialgii, cefalee), ca stimulator al apetitului si
ca sclerozant n tratamentul medical al varicelor.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Sarcina, insuf. cardiaca, miastena gravis,
anemie hemolitica, deficit de G-6-PD.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm9 in. ChininA
r
, drajeuri de 0,25 si de 0,5 g.
Mo e amin.9 posol. Adulti. Antimalaric oral 600 mg
la 8 ore timp de 37 zile. Copii 10 mg/kg la 8
ore, 37 zile. n cazuri cu coma, convulsii, vome,
diaree se inj. n perfuzie i.v., ntr-o vena mare,
diluata n solutie clorura de sodiu sau glucoza 5%
151
(10 mg/kg). Adulti si copii 10 mg baza/kg
perfuzata n 24 ore si repetata la 812 ore. Cnd
devine posibila administrarea orala se trece la
aceasta cale. Antipiretic 0,251 g pe zi. Copii 10
20 mg/kg/24 ore sau 100 mg/an vrsta/24 ore, n 3
4 prize zilnice, dupa masa. Se poate prescrie si
magistral.
INTERACTIUNI
Chinina cre5te efectele anticoa,ulantelor orale 5i di,o#inei.
11.5. MEPACRINA
Sin. Mepacrinum (DCI), Mepacrin
T
, Atebrin
R
,
Quinacrin
R
, Metoquin
R
.
P. f iz.-chim. Pulbere galbena, fara miros, cu gust
foarte amar, solubila n apa (1/40), solutia avnd
reactia neutra. Solutiile diluate snt
fluorescente.
P. fcin. Se absoarbe repede din tubul digestiv.
Este retinuta mult timp n tesuturi. n lumina
ultravioleta, datorita fluorescentei sale, poate
fi pusa n evidenta n unghii la un an dupa
ntreruperea tratamentului. Se elimina ncet, mai
ales prin urina. Eliminarea poate fi grabita prin
acidifierea urinii. O alta cale de eliminare este
cea biliara, mepacrina trecnd n bila n forma
activa, utila n lambliaza.
P. fin. Antimalaric schizontocid eritrocitar.
Activ si n lambliaza, trichomonaza intestinala,
teniaza, botriocefaloza. Are actiune inhibitoare
asupra unor enzime dintre care cea mai importanta
este colinesteraza. La doze mari produce
bradicardie, prelungirea conducerii
atrioventriculare, scaderea fortei de contractie a
inimii si a debitului cardiac, vasodilatatie,
152
Mpotensiune. Este antipiretc asemanator cu
chinina dar nu influenteaza dinamica uterului.
2. fto?. Prin administrare prelungita se acumuleaza
n organism. Uneori apar efecte adverse (greata,
varsaturi, colici abdominale, diaree), nervoase
(cefalee, insomnie, ameteli), transpiratii,
mialgii, artralgii, febra, prurit. ,Betia
mepacrinica se manifesta prin excitatie motoare,
logoree, pierderea orientarii, psihoze, inhibitia
libidoului. Tulburari psihice apar mai ales la
copii.
FARMACOTERAPIE
Mepacrina este indicata n tratamentul
malariei, n combaterea acceselor clinice.
Rezultate pozitive se obtin cu mepacrina n
lambliaza, n care substanta pare a fi un agent
chimioterapie specific. Mepacrina este un tratament e
elecie n lambliaza si infestarea cu Taenia
saginata si are efecte mai reduse n
himenolepidoza. Este indicata n tratamentul
oxiuriazei. Substanta este activa n unele
aritmii cardiace (fibrilatie atriala, tahicardie
paroxistica) refractare la alte antifibrilante.
Este utila uneori n tratamentul lupusului
eritematos.
FARMACO EPIDEMIOLOGIE
Cin. Insuficienta renala, afectiuni psihice,
tulburari nervoase. Tratamentul teniazei cu
mepacrina este contraindicat la bolnavii cu boala
ulceroasa, emotivitate exagerata, tulburari
cardiovasculare si n timpul menstruatiei sau
graviditatii. Tratamentul fenomenelor toxice
produse de mepacrina consta n administrare de
glucoza i.v., sedative ale SNC, lichide multe.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Mepacrin
r
flacon cu 100 comprimate de
100 mg.
Mo. e amin.9 posol. Antimalaric la adulti, 8 compr.
n prima zi,
W a doua zi, apoi cte 3 comprimate pe zi n
zilele 35. Lambliaza, 100 mg de 3 ori/zi, timp
de 5 zile. Copii 2 mgH@g e 3 ori/zi (max. 300
mg/zi). Lupus eritematos, 12 comprimate pe zi
timp de 34 luni. Copii 115 ani, 20 mg/an
vrsta/zi.
153
INTERACTIUNI
Asocierea cu alcool determina fenomene de tip
,,disulfiram
K
(antabuz).
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Pot scAea hematocrit, hemoglobina, nr.
eritrocite (T, hemoliza la deficienti n G-6-PD),
nr. leucocite, nr. trombocite (T). Poate creDte
methemoglobina (T). Plasma. Poate creDte
hidrocortizonul (L, met. cu fluo- rescenta). Ser.
Pot creDte bilirubina (T, hepatotoxicitate, hemoliza
la deficienti n G-6-PD), retentia BSP, fosfataza
alcalina, GOT, GPT, timol (T, hepatotoxicitate).
Urina. Poate creDte coloratia (L, galben nchis la
acidi- fiere).
11.6. PIRIMETAMSNA
Sin. 2yrimethaminum ,(DCI)
(
Daraprim
R
, Melocide
R
,
Tindurin
R
. Utilizat n atacurile acute de malarie
cu P. falciparum rezistent la cloroehma.
Toxoplasmoza. Util n policitemia vera. n
malaria acuta la adulti este suficienta o singura
doza de pirimetamina 75 mg asociata cu
sulfadoxina
8+ 5 g. Copii 1215 ani pirimetamina 50
mg+sulfadoxina 1 g; 4-11 ani 25 mg+0,5 g; 13
ani 12,5 mg + 0,25 g. Toxoplasmoza. Adulti 25 mg
zilnic timp de 3 luni. Policitemie, zilnic 25 mg
timp de peste 2 saptamni, apoi zilnic 50 mg alte
2 saptamni.
11.7. PROGUANIL
Sin. 2roguanilum (DCI), Paludrin
R
f
Bigumal
R
. Dupa
administrare orala, se absoarbe n proportie de
7090%, din care jumatate n primele 3 ore, cnd
se obtine concentratia plasmatica maxima.
Concentratia sanguina scade mai repede. Substanta
dispare din snge n 24 de ore. n snge,
proguanilul jcircula n parte legat de proteine
si concentrat n eritro- cite. In ficat se
gaseste mai mult declt n alte organe.
Antimalaric activ n toate cele trei cicluri
evolutive ale hematozoarului palustru. Acesta
poate dezvolta rezistenta. Comparativ cu alte
antimalarice proguanilul este cel mai putin -
toxic. Dozele terapeutice produc rar efecte
adverse. Doze mari (de 515 ori doza terapeutica)
influenteaza nefavorabil tubul digestiv (scad
volumul si aciditatea secretiei gastrice, produc
varsaturi, diaree, dureri abdominale), tractul
urinar (produc hematurie, cilindrurie) si sngele
(leucopenie). Folosit ca antimalaric curativ si
profilactic, mai putin activ dect clorochina.
Doza supresiva 100300 mg/zi. Profilactic .100
200 mg/zi, continund nca 4 saptamni dupa
parasirea zonei periculoase. Copii pna la 6 ani
2550 mg/zi, ntre 612 ani 50100 mg/zi.
11.8.ALTE ANTIMALARICE
*moiaTuinum (DCI), sin. Basoquin
R
, Camoquin
B
,
Flavoquine
11
. Bine absorbit oral. Transformat
repede ntr-un metabolit activ excretat lent n
urina (minim 7 zile dupa o doza). Spectrul
asemanator clorochinei dar mai activ fata de
unele tulpini rezistente de P. falciparum.
Utilizat singur n malaria acuta cu P. malariae
si P. falciparum sensibil. Eliminarea P. viva? si
P. ovale necesita tratament ulterior cu primachina
pentru formele persistente intrahepatice. Adulti
prima zi 800 mg (600 mg initial + 200 mg dupa 8
ore), ziua 2 si B cte 400 mg - ntr-o priza.
Copii 15 mg/kg n 23 doze prima zi, apoi 5
mg/kg/zi n zilele 2 si 3. Nu se foloseste
profilactic datorita toxicitatii la administrare
prelungita (agranulocitoza, hepatita, neuropatie
periferica). Efecte adverse: cefalee, dispepsie.
2rimachinum (DCI), sin. Primaquine
R
. Bine absorbit
oral. Pic plasmatic la 6 ore. Biotransformare
nalta n ficat, excretie urinara. TVs
4Y 10 ore. Folosit pentru eliminarea formelor
intrahepatice de P. vivax si P. ovale dupa
terapia cu clorochina. Adulti 0,25 mg/kg sau 15
mg/zi pentru 14 zile dupa elorochina. Copii peste
4 ani 0,5 .mg/kg/zi, 14 zile. Intr-o singura doza
0,050,75 mg/kg folosit pentru a elimina
gametocitii de P. falciparum dupa tratament cu un
schizontocid sanguin. MefloTui- num (DCI). Absorbtie
rapida orala. Ty
2
21 zile. Folosit n malaria
acuta cu P. falciparum rezistent la alte
antimalarice. Adulti 1820 mg/kg (750
8 200 mg) ntr-o priza sau 750 mg n 2 prize.
Copii 25 mg/kg ntr-o priza. %alofantrinum (DCI).
Eficace fata de P. falciparum la doza de 1 000 mg
urmata la 6 ore de 500 mg. *rtemisinina (qinghaosu)
este substanta activa din Qinghao, *rtemisia annua din
China. Planta este folosita n China de peste un
155
mileniu n tratamentul malariei. Principiul activ
a fost izolat n 1972. Putin solubil n apa si
uleiuri. Oral 1,5 g sol. uleioasa n 2 zile sau
1,2 g suspensie apoasa n 3 zile, are efecte bune
n malaria c. P. falciparum.
ANTIMiCOTICE
12.1. BAZE MICROBIOLOGICE
Fungii snt ciuperci microscopice, protiste
eucariote, uni- sau pluricelu- lare, apartinnd
regnului vegetal si fiind lipsite de clorofila.
Se hranesc prin absorbtie. Se multiplica
asexuat ,sau sexuat.
Fungii patogeni apartin la 4 clase, a) Clasa
#cti0om5cete cuprinde ciuperci filamentoase septate
sau nesegmentate. "rinul *ctinomycetales are doua f a mi l i i :
i ) A c t i n o mL c e t a c e a e cu miceliul septat. Din genul
Actinomyces, specia Actinomyces israelii, este
anaeroba;
i i ) < t r e p t o mL c e t a c e a e + cu miceliul nesegmentat.
Gen Strepto- myces si gen !ocaria (!. asteroies)9 aerobi, b)
Casa Phycomycete, cu tal filamentos, nesporulat.
Spori flagelati. Reproducerea sexuata. "rinul
Mono'lephariales cu genul Coccidioides si specia C.
immitis. "r. Mu- corales. c) '3a$a #$com5cete are ascospori
formati din asca. "r. $no- mycetales cuprinde ciuperci
levuliforme ce pot prezenta miceliu, artro-
spori, pseudoconidii. In f a m. 9 n d o mL c e t a c e a e snt
genurile $piermophyton9 Trichophyton9 Microsporum9 #lastomyces9
Cania9 Cryptococcus. d) '3a$a #%e3m5cete fungi imperfecti,
ciuperci filamen- tcase. Gen %istoplasma 5//. capsulatum9 %.
u'oisii).
Dupa aspectul microscopic fungii snt: levuri
(drojdii), unicelulare, uneori filamentoase, cu
reproducere asexuata, prin nmugurire; muce-
gaiuri, pluricelulare, filamentoase, saprofite
sau parazite, cu multiplicare asexuata sau
sexuata.
Mieozele, afectiuni datorate infectiei cu
ciuperci patogene, pot avea diferite localizari.
1) 6ico7e $uper8icia3e a) Dermato- sau epiermomicoze. i) $i c o e
f o l i c u l a r e, localizate pe zonele acoperite cu
par, dar si pe pielea glabra si 3a unghii, snt
produse de genurile *chorion9 Microsporum9 Trichophyton9 ii)
$i c o e a l e p i e l i i , l a b r e produse de $piermophyton9
Malassezia. b) Micoze ale mucoaselor9 produse de Cania. +)
6ico7e pro8u0%e ex. actinomicoza, produsa de *ctinomyces.
Mieozele viscerale, sistemiee se manifesta de
obicei la bolnavi cu capacitate scazuta de
aparare, datorita unor bpli de lunga durata,
administrarii
de imunodepresive sau de antimitotice. n mod
curent ele snt produse de diferite specii de
Cania9 *spergillus9 Mucor9 Cryptococcus neoformans. CoccCioies immitis si
%istoplasma capsulatum produc micoze ale aparatului
respirator, putnd migra si la alte organe uneori.
12.2*BAZE FARMACODINAMICE
Substantele din aceasta grupa snt capabile sa
mpiedice multiplicarea ciupercilor patogene sau
sa le omoare. Unele snt nocive pentru macroor-
gaaism, putnd fi administrate numai extern,
local, n micoze cu localizare cutanata. Altele,
mai putin toxice, snt utilizate att pentru
tratament local ct si general.
Clasificarea antimicoticelor se face dupa mai multe
criterii.
I. Dupa structura chimica. 1) Derivati de imiazol.
Clotrimazol, mico- nazol, econazol, ketoconazol,
bifenazol, sulconazol. 2) *nti'iotice9 a) Gri-
seofulvina. b) lVlacrolide polienice. i)
Tetraenice. Nistatina, natamicina, amfotericina A.
ii) Heptaenice. Hachimicina, candicidina,
amfotericina B.
iii) Alte poliene. Pecilocin, fumagilin. 3)
*ntimeta'olii. Flucitozina. 4) *lte structuri. Buclosamida,
clorfenesina, hexetidina, tolnaftat, acizi grasi,
fluconazol.
II. Dupa agentul patogen (initial snt indicate
medicamentele de prima alegere, n paranteza cele
de alternativa). Canioze superficiale. Clotrimazol,
nistatin (econazol, miconazol, natamicin). Canioze
sistemice. Amfotericina B+flucitozina (ketoconazol).
Dermatomicoze. * o c a l . Clotrimazol, miconazol
(elorfenesin, econazol, haloprogin, pecilocin,
tolnaftat). < i ! t e mi c . Griseofulvina. *spergilazA.
Amfotericina B. #lastomicozA. Amfotericina B,
ketoconazol. ChromomicozA. Flucitozina (ketoconazol).
CocciioiozA. Amfotericina B (ketoconazol, miconazol).
%istoplasmozA. Amfotericina B (ketoconazol).
III. Dupa modul de utilizare. 1) $?clusiv local.
Clotrimazol, econazol, bifenazol, sulconazol,
candicidin, tolnaftat. n plus, iod, ac.
salicilic, resoreina, beta-naftol (cap. 14). 2)
$?clusiv sistemic. Griseofulvina, flucitozina,
157
amfotericina B. 3) 7ocal Di sistemic. Celelalte substante.
12.3.CLOTRIMAZOL
Sin. Clotrimazolum (DCI), Clotrimazol
7
, MeclozoF,
Canesten
R
, Gy- no-Lotrimin
R
, Empecid
R
, Lotrimin
R
,
Mycosporin
R
.
2. fiz.-chim. Derivat de imidazol. Pulbere
cristalina, incolora. Insol. n apa, sol. n
alcool.
2. fcin. Absorbtie redusa din tubul digestiv.
Produce inductia enzi- melor microzomale hepatice,
ceea ce la administrare repetata, determina
obtinerea de nivele sanguine greu controlabile
(Hoeprieh si Huston, 1975). Biotransformata n
metaboliti inactivi. Eliminare n fecale si urina.
Absorbtie redusa dupa administrare de tablete
vaginale. Aplicat pe piele patrunde n epiderm dar
nu se produce absorbtie sistemica.
p. fin. Actioneaza pe membrana celulara a
fungilor. Spectrul de activitate cuprinde
$piermophyton9 Microsporum9 Tricophyton9 Cocciioi- es immitis9 %istoplasma
capsulatum9 *spergillus9 Cania9 inhibate (efect fungistatic)
la 1 (mg/ml in vitro si peste 6 |ug/ml in vivo. La
peste 10 (.ig/ml efectul este fungicid la
majoritatea speciilor. Pentru Cania
> |ag/ml pot fi fungicide. Mai putin sensibili
snt Cryptococcus9 Malassezia furfur9 2aracocciioies9 Sporothri?. Snt
sensibile unele tulpini de Staphylococcus aureus si
Streptococcus pyogenes. Trichomonas vaginalis este inhibat
la peste 100 jag/ml.
P. fto?. Prurit local. Dupa administrare orala
produce frecvente tulburari gastro-intestinale
intense, leucopenie, cistita, disurie, cresterea
transaminazelor hepatice, depresie, dezorientare,
halucinatii.
FARMACOTERAPIE
In aplicatii locale este activ n micoze cu
agenti sensibili. Candkioza cu localizare cutanata
si mucoasa (vaginita, vulvita, balanita). Tricomo-
niaza vaginala.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. CLlotrimazol
T
N plachete cu 6 si cu 12
comprimate vaginale cu 0,1 g clotrimazol; tub cu
20 g crema cu 1% clotrimazol; flacon cu 25 ml
solutie pt. uz extern avnd 1% clotrimazol.
Mo e amin. Solutia si crema se aplica pe zonele
afectate, depasind marginile acestora. Se fac 23
aplicatii zilnice, continund tratamentul cel
putin 2 saptamni dupa vindecarea clinica.
Comprimatele vaginale se administreaza de 12 ori
pe zi (seara, eventual si dimineata), timp de
3Y 12 zile.
12.4.MICONAZOL
Sin. Miconazolum (DCI), Miconazol
T
, Brentan
R
, Daktar
B
,
Daktarin
p
% Gino-Daktar
K
, Monistat
R
.
P. fcin. Absorbtie digestiva incompleta. Dupa 1 g
picul seric 1 ng/ml la 4 ore. Excretie 50%
neschimbat n fecale. Dupa perfuzie i.v. cu 9
mg/kg se realizeaza concentratia plasmatica 1
ug/ml. Excretie 1020/
0
n urina, mai ales ca
metaboliti, n 6 zile. Absorbtie redusa dupa
aplicare pe piele si mucoase.
P. fdin. Tulbur permeabilitatea membranei celulare a fun,ilor. Inhib la conc.
B+8Y8 @i,=ml: 9pidermophLton+ Microsporum9 Tricophyton9 #lastomyces9
%istoplasma9 Cryptococcus9 Malassezia9 Streptomyces. *a
8Y 8B zM,=ml inhib Candida+ Clado!porium+ Coccidioide!+ <porothri#. Inhib 5i
!tafilococul+ !treptococul+ Bac. anthraci!+ Bacteroide! fra,ili!.
2.fto?. Oral, fenomene dispeptice. Local, iritatii,
sensibilizare. I.v., flebita, greturi, vome,
diaree, prurit, febra, hiperlipemie, anemie, trom-
bocitoza, tahicardie, psihoze, artralgii.
FARMACOTERAPIE
In perfuzie i.v. n infectii fungice sistemice
severe cu Candida, Coccidioides, Cryptococcus.
Oral n candidoza orala si intestinala. Topic n
candidoze, pitiriazis. Intravaginal n candidoza.
- AR$ AC(2R A-I9
159
pTo. farm. in. Miconazo49 flacon eu 10 compr. vaginale
cu 150 mg miconazol nitrat.
Mo e am. n micoze vaginale un comprimat zilnic, pina
la disparitia tulburarilor si nca cteva zile.
n micoze sistemice p e r f u i i i. v. cu 0,21,2 g X 3/zi.
Doza se dizolva n 200 ml ser fiziologic sau
glucoza 5y
a
si se perfuzeaza n 3060 minute.
Copii 2040 mg/kg/zi, cel mult
84 mg/kg o data. ( r a l 250 mg X 4/zi, comprimatele
tinndu-se n gura pentru dizolvare lenta. Topic
crema 2y
0
.
INTERACTIUNI
Miconazol scade efectul anticandidozic n
asociere cu amfoteriAna # si creste efectul anticoagulantelor
orale.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Ser. Pot creDte colesterolul, trigliceride (T).
Urina. Poate produce falsa
crestere a proteinelor (L, met. turbidimetrice).
12.5.GRISEOFULVINA
Sin. 0riseofulvinum (DCI), Griseofulvin
T
, Grifulvin
R
,
Grisactin
R
, Fulvicin
11
, Biogrisin
R
, Fulcin
R
,
Gricin
R
, Grisovin
R
, Likuden
B
.
P. fiz.-chim. Antibiotic obtinut din mediile de
cultura de Penicilliun griseofulvum. Se obtine si
sintetic. Activitatea microbiologica este de cel
putin 900 fi g/mg. Pulbere alba sau alb-galbuie,
fara miros si fara gust. Diametrul particulelor
trebuie sa fie de cel mult 5 |Lim. Se admit rare
particule cu diametrul de cel mult 30 uni.
Solubila n dimetilformamida, greu solubila n
alcool absolut, foarte greu solubila n apa (F.R.
IX).
2. fcin. Absorbtie digestiva lenta si incompleta.
Dupa 1 g administrat oral, concentratia sanguina
(1,52 |Ug/ml) se realizeaza la 45 ore. Nivelul
sanguin ncepe sa scada dupa 810 ore, substanta
mentinndu-se n snge timp de 72 ore. Timp de
njumatatire n snge 24 de ore. Difuzeaza si n
piele, putnd fi evidentiata n straturile
epidermului din profunzime spre suprafata, n
zile succesive, respectiv ntre ziua 212. Eli-
minare predominant renala, ndeosebi ca
metaboliti. Este inductor en- zimatic,
interfernd cu alte medicamente. TV2 1824 ore,
dupa administrare orala.
2.fin. Antibiotic antifungic, cu efect
160
fungistatic si fungicid, activ fata de agentii
epidermomicozelor. Fungistatic fata de Trichophyton
(0,150,45 fig/ml la 72 ore), Microsporum (0,20,5 |
ng/ml la 72 ore), $piermophyton (0,4 |ug/ml la 72
ore), *chorion. Celulele fungice cu metabolism activ
snt omorte de griseofulvina, pe cnd celulele
n repaus metabolic snt numai inhibate. Se
cunosc cazuri de rezistenta a ciupercilor fata de
griseofulvina. Inactiv fata de bacterii, levuri
din genurile Cania9 %istoplasma9 fungi imperfecti din
genul *ctinomyces9 pitiriasis. Mecanismul de actiune
consta n inhibitia sintezei acizilor nucleici si
scaderea fosforilarii oxidative. Are si actiune
antiinflamatoare.
2. fto?. *p. igestivN hiposalivatie, colici abdominale,
diaree. Rin i c h i : fenomene iritative, albuminurie.
P i e l e : fotosensibilizare,
eruptii alergice, edeme. S n g e : leucopenie,
anemie (dupa tratamente prelungite). 2 l a n d e
! e # u a l e : doze mari, administrate parenteral,
produc modificari reversibile ale epiteliului
germinativ la sobolani masculi. Spermatogeneza
este afectata pentru o perioada de 10 zile dupa
administrarea substantei. Dupa administrarea
orala de doze mari timp de peste un an nu s-au
observat modificari ale glandelor sexuale la
masculi sau femele. La om nu au fost observate
modificari ale spermatogenezei.
FARMACOTERAPIE
Activ n micoze ale pielii capului (tricofitie,
microsporie, favus), oni- comicoze,
epidermofitii.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Gravide, porfirie.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. 0riseofulvin?, cutie cu 60 comprimate de
125 mg.
Mo e amin.9 posol. Oral. Adulti 500 mg de 12 ori pe
zi timp variabil n functie de localizarea
micozei. Tratamentul trebuie continuat nca 24
saptamni dupa vindecarea clinica, pentru a
prentmpina recaderile. In principiu,
tratamentul dureaza 48 saptamni pentru mico-
zele pielii, 68 saptamni n localizarile pe
zonele acoperite de par, 3
3 luni pentru unghii. Copii 10 m.g/kg/24 ore.
161
INTERACTIUNI
Asociata cu alcool grisofulvina determina
aparitia de efecte de tip antabuz. Cu anticoagulante9
scade efectul acestora datorita inductiei en-
zimeior microzomale. #ar'ituricele pot diminua efectele
griseofulvinei prin inductia enzimelor care o
metabolizeaza.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Pot creDte limfocite, monocite (T),
porfirine (T, poate produce porfirie acuta). Pot
aparea celule L.E. (T, poate produce sindrom tip
L.E.). Poate scAea nr. leucocitelor (T,
leucopenie, neutropenie). Ser. Pot creDte fosfataza
alcalina, GOT, GPT (T, hepatotoxicitate). Poate
scAea ac. uric (D). Urina. Pot creDte ac.
aminolevulinic, coproporfirina, porfobilinogen
(T, porfirie acuta), proteine (T,
nefrotoxicitate). Fecale. Pot creDte coproporfirina,
protoporfirina (t).
12.6.NISTATIN
Sin. !ystatinum (DCI), Stamicin
T
, Mycostatin
Pv
,
Fungistatin
R
, Diasta- tin
R
, Nilstat
R
, Moronal
R
.
P. fiz.-chim. AB obtinut din culturile de
Streptomyces noursei, cu structura polienica. Are
activitate microbiologica de cel putin
0 500 u.i./mg. Pulbere galbena sau galben-cafenie,
cu miros slab de cereale. Are proprietati
amfotere, este termostabila, higroscopica, se*si8il: la
lumina si aer. Este foarte putin solubila n apa
(300600 @u,=ml)+ putin sol. n alcool si
dimetilformamida. Stabila sub ;o<m: de =,l8e<e, putin
stabila n suspensie apoasa la temperatura
obisnuita, relativ s>?8il: la 4C (o saptamna). Nu
este inactivata de sucurile digestive.
2. fcin. Administrata oral se absoarbe n cantitati
mici din tubul digestiv, realiznd concentratii
sanguine reduse (29 unit/ml), insuficiente pentru
eficienta terapeutica n micoze viscerale. Se
elimina n mare parte prin fecale, netransformata.
Nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele sau pe
mucoase.
P. fin. Spectrul de activitate cuprinde levuri si
fungi imperfecti care produc micoze superficiale.
Este foarte activ fata de Cania al'icans9 actionnd
fungistatic la 3 jug/ ml (1,56 jug/ml) si
fungicid la 100 fi g/ml n 20 de ore sau la 1
mg/ml n 5 ore. Alti agenti afectati snt Criptococ-
162
cus neoformans9 %istoplasma capsulatum9 Microsporum *uouini9 $pi-
ermoptyton9 Tvichophyton. Este inactiv fata de actiomicete
si bacterii. Nu se dezvolta rezistenta fungilor la
nistatina.
P. fto?. Produce rar reactii adverse. Dupa
administrare o<?l: poate produce uneori greturi,
varsaturi.
FARMACOTERAPIE
In tratament curativ si aplicatii locale, este
indicata n infectii cu Candida, cu localizare
buco-faringiana, vulvo-vaginala, digestiva, n
micoze cutanate ale pielii capului, n tricofitie,
pitiriazis. Ciupercile dispar din scaun dupa 57
zile de tratament. In tratament profilactic este utila fata
de micozele bucale si intestinale n cursul
administrarii antibioticelor cu spectru larg
(tetracicline, eloramfenicol) si cu metronidazol,
mai ales la debili, operati, la cei ce fac
tratamente ndelungate cu corticosteroizi. In scop
profilactic asocierea nistatinei se face n
cazurile n care tratamentele cu substantele
mentionate depasesc 710 zile.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Nu este activa n micoze profunde
(viscerale), nefiind absor- babila.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Stamicin
T
9 flacon cu 12 drajeuri cu 500
000 u.i. nista- tin. !istatin
T
(pulbere pentru
suspensie orala), flacon cu 6 g pulbere, co-
iespunznd la 2,4 milioane u.i. nistatin (=0,48
g); flacon cu 15 comprimate vaginale continnd
0,066 g nistatin (=200 000 u.).
Mo e amin.9 posol. Oral. Adulti, 500 0001 milion
unitati (0,25 0,5 g) de 3-6 ori pe zi (312
drajeuri), minimum 7 zile. Copii, 24 drajeuri pe
zi, divizat n 3 prize Profilactic se
administreaza jumatate din dozele curative. !istatin
T
9
pulbere pentru suspensie orala. Se administreaza
dupa prepararea suspensiei, la nevoie. n acest
scop, n flacon se introduc 20 ml apa distilata si
se agita pna se obtine o suspensie omogena.
Aceasta contine 100 000 u.i./ml si si pastreaza
activitatea timp de
V zile. Pentru administrare se foloseste pipeta
gradata care nsoteste fla
163
conul. Suspensia se aplica din pipeta pe limba,
tinndu-se n gura ct mai mult timp posibil (n
cazul micozelor bucale). Doze. Adulti, sugari si
copii mici 100 000 u.i. (1 ml) de 4 ori pe zi.
Nou-nascuti 25 000 u.i. de 4 ori pe zi. /ntrc8aginal
se introduc cte 12 compr./zi, cel putin 2
saptamni. *ministrare localA (prescriptii magistrale).
Aplicatie pe tegumente de un,uent+ gel, crema,
pulbere, cu 10 000100 000 u/g). n sacul
conjunctiva! !e poate administra o suspensie cu
pulbere fina de nistatin cu 30 000 u/ml.
12.7.NATAMICINA
Sin. !atamycinum (DCI), Pimafucin
N
, Natafucin
R
,
Myprozine
R
, Nata- cvn
R
, Pimaricin.
2. fiz.-chim. AB polienic amfoter obtinut din mediile
de cultura de Streptomyces natalensis. Pulbere alba, fara
gust si miros. Activitate de 900 ug/mg. Solubila
n apa si alcool, insol. n uleiuri. Sol. apoasa
1% are pH 5-7,5. Solutiile si suspensiile cu pH
XFQ si pastreaza activitatea cteva saptamni,
ferite de aer si lumina.
P. fcin. Putin absorbita din tubul digestiv.
2. Iin. Spectrul de activitate asemanator
nistatinei. n plus Tricho- monas vaginalis. CM
125 ng/ml.
P. /tor. Greturi, vome, anorexie, diaree la
administrare orala. Local, rareori iritatii.
FARMACOTERAPIE
Local n candidoza, tricomoniaza, keratita
fungica. Aspergiloza. Oral in candidoza
intestinala. Inhalator n micoze respiratorii.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. 2imafucine
N
(Gist-Brocades, Olanda):
flacon cu 30 dra- jeuri enterosolubile cu 100 mg
natamicin; flacon cu 20 ml suspensie pentru uz
extern cu +X mg natamicin si 0,2 mg benzalconiu
clorura/ml.
Mo e amin.9 posol. Oral. n candidoza intestinala,
100 mg de 3
W ori/zi. In candidoza orala, la copii, 4 picaturi
suspensie 1% sub limba, dupa fiecare masa. La
adulti 10 pic. Local, pe piele si unghii, crema
2y
0
. Suspensie 5% pentru uz oftalmic. In inhalatii
suspensie cu 0,5 mg natamicin la o sedinta de
aerosoli, de 3 ori/zi, timp de 4 saptamni.
164
12.8.AMFOTERICINA B
Sin. *mphotericinum # (DCI), Amphozone
K
, Fungiline
R
,
Fungizone
R
, Wypicil
R
. AB cu structura poliemica,
obtinut din culturi de Streptomyces noosus. Putin
solubil n apa. Absorbtie orala redusa. Dupa
injectarea i.v. a 1 m,=1, n perfuzie se ating
concentratii ele 34 ng/ml, care scad treptat,
ajungnd la 12 |ig/ml dupa 24 de ore si
mentinndu-se cteva zile la nivele de 0,25
ng/ml. Difuziune mica n l.c.r. (0,46 ng/ml).
Eliminare renala, lenta, regasindu-se 40%, din
doza perfuzata i.v. n urinile din urmatoarele 7
zile. T1/2 1824 ore la functia renala normala si
40 ore la cl. creatininei 10 ml/min. Fungistatic
fata de levuri. Activa contra agentilor patogeni:
Cania al'icans9 Cryptococcus neoformans9 Cocci- ioies immitis9 %istoplasma
capsulatum9 #lastomyces ermatitiis9 As- pergillus fumigatus9 Mucor.
Inactiva fata de bacterii, protozoare, virusuri
Actioneaza prin fixare la nivelul membranei
celulelor fungice si cresterea permeabilitatii
acesteia. Efecte adverse numeroase, frecvente:
cefaiee, frison, febra. Greturi, vome, anorexie,
gastro-enterita hemoragica, leziuni hepatice,
tulburari electrolitice, hipokaliemie (necesita
frecvent administrare de saruri de potasiu),
hipomagneziemie, scaderea rezervei alcaline. T.
sanguine, anemie, trombopenie, agranulocitoza.
Soc anafilactic. Trom- boflebite la locul
injectarii. Incidenta tromboflebitei poate fi
scazuta adaugind 1 000 unitati heparina la 500 ml
sol. amfotericina n glucoza 5%. Aritmii
cardiace, hipotensiune arteriala. Cel mai grav
efect advers este afectarea renala, dependenta de
doza si reversibila n cteva luni, daca se iau
din timp masurile adecvate. n administrare
intravenoasa are actiune n candidozele
viscerale, blastomicoze, histoplasmoza etc.
Precautii. Insuficienta renala (se va folosi
numai n cazurile absolut indispensabile
diminund dozele si marind intervalul dintre
perfuzii). Pentru tratamentul efectelor adverse
se folosesc analgezice-antipiretice si
antihistaminice. Poate fi utila adaugarea a 2550
mg hidrocortizon n perfuzie. Tratamentul Cn supraozAri.
Oprirea administrarii amfotericinei si
instituirc;a unui tratament simptomatic.
*ministrare. Perfuzie i.v. cu durata de 810 ore n
solutie de glucoza 5%, cu pH peste 4,2 si
continnd 0,1 mg amfotericin pe ml (50 mg/ 500
7 Farmacoterapie practic !oi. ". 165
ml). Initial 0,25 mg/kg. Se creste pna la 1
mg/kg. Perfuziile se fac una la 2 zile, timp de 4
8 saptamni. Solutia se foloseste imediat dupa
preparare si nu se amesteca cu nici un alt
medicament. Se protejeaza de lumina. In toruloza
meningeala se introduce intrarahidian o solutie n
apa distilata, continnd 0,25 mg/ml, n doza pna
la 0,7 mg. Inhalatii, ele 3 ori pe zi, cu 10 mg
amfotericina n 12 ml apa distilata. Tratamentul
se face numai n spital, sub supraveghere
medicala. Se vor urmari: functiile renale (dozare
saptamnala a ureei si creatininei); elementele
figurate sanguine; echilibrul electrolitic. La
aparitia tulburarilor renale se reduce doza sau se
ntrerupe administrarea. La reluarea tratamentului
dupa mai mult de 7 zile se ncepe din nou cu doze
mici.
/nteraciuni. Asocierea cu curarizante determina cresterea
efectului relaxant muscular, urmare hipokaliemiei.
Cu aminoglicozie creste nefro- toxicitatea.
Amfotericina B creste toxicitatea igitalicelor ca
urmare a hipokaliemiei si scade efectul
anticandidozic al miconazolului.
/ncompati'ilitAi Cn soluie. Clorura de calciu, gluconat de
calciu, car- benicilina, clorpromazina,
gentamicina, kanamicina, metaraminol, nitro-
furantoina, benzilpenicilina potasica, polimixina
B, clorura de potasiu, clorura de sodiu,
tetraciclina, sol. trometamin.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Pot scAea hematocrit, hemoglobina, nr.
eritrocite, nr. trombo- cite (T, deprimarea
maduvei hematoformatoare, anemie hemolitica). Ser.
Pot creDte bilirubina, retentia BSP, fosfataza
alcalina, GOT, GPT, timol (T, hepatotoxicitate),
creatinina, potasiu, uree (T, nefrotoxicitate).
Pot scAea magneziul (T, rar), potasiul, sodiul (T,
frecvent). Urina. Pot creDte magneziul (T, dupa
perfuzie i.v.), potasiul (T, nefrotoxicitate). Pot
scAea clearance creatinina (T, pna la 36%),
filtrarea glomerulara (T, frecvent).
12.9. ECONAZOL
Sin. $conazolum (DCI), Ecostatin
B
, Gyno-Pevaryl
R
,
Pevaryl
R
, Epi-Pe- varyl
K
, Mycopevary
R
. Nitratul
este o pulbere alba, f. sol. n apa. Derivat
imidazolic apropiat de miconazol, cu actiune
antifungica si antimicro- biana asemanatoare.
166
Absorbit oral, nu prin piele si mucoasa vaginala.
Local, conc. 1% (crema, lotiune, pudra, spray) n
candidoze, pitiriasis versi- color,
epidermofitie, tricofitie. Comprimate vaginale cu
150 mg econazol.
12.10. 0!C#T12)"-
Sin. <lucytosinum (DCI), Alcobon
H
, Ancobon, Ancotil
R
.
Este fluoro-5 citozina. Bine absorbit oral. Dupa
2 g pic seric 3040 ug/ml la 24 ore. Difuziune
n toate tesuturile, inclusiv n l.c.r. Excretie
urinara 90% nemodificat. TV2 este 36 ore pentru
functia renala normala si 70 ore cnd clearence-
ul creatininei este 10 ml/min. Spectrul de
activitate mai mic dect amfotericina B. Activ n
infectii sistemice si urinare cu Candida,
Cryptocoecus (la 0,58 |iig/ml), Claosporium9 Torulopsis.
Actioneaza numai fungistatic si rezistenta se
instaleaza repede. Are eficacitate redusa cnd se
administreaza singur. Oral 150 mg/kg/zi n 4
prize. I.v. perfuzii cu sol. lo/
ff
timp de 2040
minute. Doze de 2550 mg/kg la 6 ore la functia
renala normala, 25 mg/kg la 12 ore cnd
clearance-ul creatininei este 1550 ml/min si 25
mg/kg la 2436 ore cnd clearance-ul cr. este sub
15 ml/min. Efecte adverse: diaree, pancitopenie,
hepa- totoxicitate. Toxicitate mare la
concentratii sanguine peste 100 125 g/ml.
Asocierea de 150 mg/kg/zi cu amfotericina B 0,3
mg/kg/zi are efecte sinergice n meningita cu
Cryptococcus.
12.11. KET1C1"-21!
Sin. &etoconazolum (DCI), Nizoral
R
. Derivat de
imidazol. Absorbtie orala incompleta, scazuta
cnd aciditatea este redusa. Dupa doza de 200 mg
pic seric 2,96,9 ug/ml la 2 ore. Trece putin n
l.c.r. Intens me- tabolizat cu excretie biliara
si n fecale (metaboliti) si urinara (neschim-
bat). TV2 69 ore. Activ fata de dermatofiti,
Cania9 Cocciioi.es9 %is- toplasma9 #lastomyces. Snt moderat
sensibile Cryptococcus Di *spergil- lus. Poate dezvolta
rezistenta. Indicat n afectiuni cu agenti
sensibili si localizare pe piele, par, unghii,
cnd tratamentul local este impracticabil sau a
esuat. n infectii recidivante cu Candida pe tub
digestiv, vagin. Mi- eoze sistemice localizate
7 Farmacoterapie practic !oi. ". 167
sau diseminate, ca histoplasmoza pulmonara,
coccidioidomicoza diseminata, candidoza
sistemica. Inactiv n meningoencefalite. Oral,
adulti, 200400 mg/zi, ntr-o priza, la mese.
Copii 3 mg/ kg/zi. Durata tratamentului 28 sapt.
n dermatomicoze si pitiriazis, 3M 12 luni
onicomicoze cu candida, 46 sapt. n micoze
digestive, 5 zile n candidoza vaginala,
tratament acut si 6 luni pentru prevenirea
recaderilor. Asocierea de antiacide,
anticolinergice, antiHj se face la 2 ore dupa
ketoconazol. Efecte adverse: greturi, vome,
dureri abdominale, constipa- tie sau diaree,
eruptii, prurit, cefalee, fotofobie, afectare
hepatica, gineeo- mastie, reactii anafilactice.
Tulburarile hepatice merg de la cresteri pasagere
ale transaminazelor la necroza hepatica acuta,
uneori fatala. Riscul acestor tulburari este 1/15
000 si apar n zilele 11168 de tratament. Snt
mai frecvente la femei peste 40 ani. Efectul
ketoconazolului este scazut de antiacie si cimetiinA
(scad absorbtia).
12.12.ALTE ANTIMICOTICE
#ifenazolum (DCI), sin. Myeospor
R
. Derivat
imidazolic. Aplicat pe piele, sub pansament
ocluziv, se absoarbe sub 1%. n prezenta inflama-
tiei se absoarbe 24%. Activ fata de multe
ciuperci patogene (dermato- fite, levuri, *spergilus9
Malassezia)9 unii coci grampozitivi si corynebac-
terii. Folosit local, crema 1% si lotiune 1%, n
micoze superficiale ale pielii glabre si balanita
cu Candida. O aplicatie zilnica, seara, timp de
>Y 4 saptamni. #uclosamium (DCI), sin. Jadit
R
.
Spectrul asemanator cu clotrimazol. Produce
reactii de fotosensibilizare cu dermite eritema-
toase si buloase, motiv care a determinat
reducerea prescrierilor. Aplicatii locale 10% n
dermatofitoze, candidoza cutanata, pitiriazis
versicolor. #utoconazolum (DCI), sin. Femstat
R
.
Derivat imidazolic. Crema 2% (5 g/zi). Rezultate
superioare n vulvovaginita candidozica fata de
mico- nazol si clotrimazol. Caniciinum (DCI), sin.
Candeptin
K
, Vanobid
R
. An- tifungic heptaenic
produs de Streptomyces sp. Activitate asemanatoare
nistatinei, mai intensa fata de Cania sp. Local ung.
0,06%, compr. va- ginale cu 3 tng. Chlorphenesinum
168
(DCI), sin. Mycil
R
, Kolpicortin
R
, Soor- phenesin
B
.
Activ fata de Epidermophyton floccosum,
Trichophyton sp., Cania al'icans9 Trichomonas vaginalis. Local
unguent 0,5/ Si pulbere 1%. %achimycinum (DCI),
sin. Trichomycinum, Nipotracin
R
, Trichomy- cine
R
.
AB polienic produs de Streptomyces hachiIoensis. Slab
absorbit digestiv. Activ fata de *spergillus9 Cania9
Trichophyton9 Trichomonas vaginalis. Comprimate vaginale n
tricomoniaza si candidoza. %alo- proginum (DCI), sin.
Mycanden
R
, Mycilan
R
. Substanta de sinteza, iodata.
Dupa aplicatii pe piele n conc. 15%. se elimina
n urina 5 zile. Utilizata ca solutie si crema 1%
n epidermofitie, microsporie, tricofitie,
candidoze, pitiriazis. %e?etiinum (DCI), sin. Collu-
Hextril
R
, Drossadin
R
, Glypesin
R
, Oraldene
R
. Derivat
de pirimidina. Antibacterian, antiprotozo- aric,
activ fata de Cania al'icans. Sol. 0,1% n gingivita,
faringita, ton- silita. /soconazolum (DCI), sin.
Travogyn
B
. Crema 1%, aplicata pe regiunea
anogenitala de 2 ori/zi. Compr. vaginale cu 300
mg, de 2 ori/zi. Me- patricinum (DCI), sin. Tricandil
R
.
Derivat al patricinei, AB polienic produs de Str.
aureofaciens. Neabsorbit oral, prin piele si mucoase.
Activ fata de Cania si Trichomonas. Comprimate
vaginale cu 25 000 u sau crema, o data pe zi, 15
30 zile. 2ecilocinum (DCI), sin. Variotin
R
, Leo-
8BX
fungine
R
, Supral
R
. AB polienic activ fata de
#lastomyces9 Cryptococcus9 $piermophyton9 Microsporum9 Trichophyton9 nu pe
Cania. In derma- tofitii, local, ung. cu 3 000 u/g
sau sol. cu 1 500 u/ml. Sulconazolum (DCI), sin.
Exelderm
R
. Derivat de imidazol. Absorbit 10/
dupa aplicare pe pielea intacta. Activ fata de
dermatofiti, levuri, *spergillus9 Malassezia9 coci
grampozitivi, corynebacterii. 12 aplicatii
zilnice, crema 1%, n micoze ale pielii glabre.
Tolnaftatum (DCI), sin. Tinaderm
R
, Focusan
K
,
Sporiderm
K
, Tinactin
R
, Tonoftal
R
. Produs de sinteza
activ fata de $piermophyton9 Microsporum9 Tricophyton9 Malassezia9
nu Cania. Folosit ca sol., pudra, crema 1% n
dermatofitii si pitiriazis. Nu este util n
infectii profunde unghiale sau foliculare.
<luconazolum (DCI), sin. Difluean
R
. Derivat de bis-
triazol. Absorbtie orala, neinfluentata de
alimente, cu nivele plas- matice de 90% din cele
obtinute dupa i.v. fie plasmatic, jeun, 0,51,5
ore. T 1/2 30 ore. Difuziune buna, inclusiv n
l.c.r. (80% din nivelul plasmatic). Excretie
renala, 80% neschimbat. Candidoza vaginala, 150 mg
oral, doza unica. Candidoza orofaringiana, 50
mg/zi, 714 zile sau mai mult (la imunodeprimati).
Candidoza sistemica 400 mg prima zi, apoi 200
mg/zi. Meningita criptococozica 400 mg prima zi,
apoi 200 mg/'zi, n priza unica, 68 saptamni.
Doze mai mici n insuf. renala.
ANTIHELMINTICE
13.1. BAZE PARAZITOLOGICE
Helmintiazele sau verminozele snt boli
datorite prezentei viermilor paraziti (helminti)
n organismul uman. Viermii paraziti fac parte
din doua subncrengaturi: 1) 2lathelmini9 cu corpul
turtit dorsoventral, format din 1n segmente si
cu organe de fixare (ventuze, crlige, spini). Se
dezvolta prin gazde intermediare fiind agenti de
biohelmintoze. 2) !emat hei mini9 au corp cilindric cu
extremitatile ascutite, sexe separate.
Transmiterea este mediata prin sol, fiind agenti
de geohelmintoze. Su'- CncrengAtura 2lathelminilor cuprinde
doua clase: a) Cestoe9 cu corpul format din mai
multe segmente, lipsite de tub digestiv, se
13
170
hranesc prin osmoza. Au un cap (scolex) si multe
segmente (proglote), fiecare cu organe de
reproducere proprii. Cestodele importante pentru
om snt indicate n tabelul 13. b) Trematoe9 cu un
singur segment, forma foliacee. Parazitii din
aceasta clasa snt: Fasciola hepatica (23 cm),
Dicrocoelium lanceatum (1 cm), "pisthorchis felineus (816 mm).
Fasciola si Dicrocoelium snt paraziti ai cailor
biliare la bovidee, ovine si accidental la om.
Opistorchis este parazit la pisica, cine, vulpe,
porc, accidental la om. Su'CncrengAtum !emathelmini are o
singura clasa, !ematoe9 cu familiile si speciile
indicate n tabelul 14.
13.2. BAZE FARMACOCINETICE
Absorbtia antihelminticelor din tubul digestiv
este diferita. In general, medicamentele clasice
(mepacrina, piperazina, timolul, metilrozani-
lina) se absorb partial, eliminndu-se prin urina
si prin fecale. Absorbtia digestiva este
favorizata de grasimi si alcool. Medicamentele
moderne (niclosamida, pirvinium) se absorb foarte
putin din tubul digestiv, reali- znd
concentratii intestinale nalte.
Ta'elul 80
Cestode importante pntril offl
-amilia <pecii *ocaliarea la om *un,imea
paraitului
adult
2ada
intermediar
Denumirea
formei
lar7are
9liminarea pro,lotelor
la om
2ada
formei
adulte
Denumirea bolii
la om
Taeniide Taenia
solium.
Inte!tin !ub'ire
(f. adult)
WY3 m Porcine Ci!ticerc $ai multe odat+
pa!i7 cu !caunul
(m Tenia
Taenia
saginata
Inte!tin !ub'ire
(f. adult)
3Y8B m Bo7idee Ci!ticerc C?te un pro)
,lot+ ?ntre
!caune
(m Tenia
T. echino-
coccus
-icat
Plm?n
(lar7a)
WY3 mm (7ine
Bo7idee
Porcine
(m
Hidatid
Chi!t
hidatic
C?ine
Pi!ic
6ulpe
(inte!tin)
Hidatido
HLmeno)
lepidae
%ymenolepis
iminuta
Inte!tin (f.
adult)
0BYWB cm 2?n dacul de
fin
-luturele de
fin Puricele de
5obolan
nobolan
(m
(acciden
tal)
HLmeno)
lepido
%. nana Inte!tin !ub'ire
(f. adult)
0YW cm "u are (parait
e#clu!i7 al omu)
lui)
Ci!ticer)
coid
(m HLmeno)
lepido
DiphLlo)
botriidae
Diphylo'o- trium
latum
(Botriocefal)
8BY8> m
(>B m)
Cru!tacee
5Ciclops9
Diptomus) Pe5ti+
rpitori (5tiuca+ bi)
ban+ mihal')
Coraci
dium
Procercoid
Plerocer)
coid
(m+ CCine9
Pi!ic+
6ulpe+ Porc
DiphLlo)
botrio
172
Ta'elul ,4
13.3. BAZE FARMACODINAMICE
Pentru terapeutica snt utile substantele care
au o actiune etiotropa, c.t mai specifica asupra
anumitor paraziti si efecte toxice ct mai reduse
asupra gazdei, deci substante cu un indice
terapeutic ct mai ridicat. IJnele antihelmintice
actioneaza vermifug, inhibnd motilitatea
parazitilor prin afectarea formatiilor
neuromusculare ale acestora. Uneori faza de para-
lizare este precedata de o faza de stimulare a
motilitatii parazitilor. Acestia pot fi mai usor
eliminati prin scaun, spontan sau prin
administrarea de purgative. Alte antihelmintice
actioneaza vermieid, alternd cutcula viermilor
si producnd tulburari de permeabilitate, apoi
omornd parazitii, care snt eliminati fragmentati
sau snt digerati sub actiunea sucurilor
digestive. Unele antihelmintice produc, functie de
doza, stimularea motilitatii parazitilor,
paralizia si apoi moartea acestora.
Clasificare. Se face avlnd drept criteriu grupa de
viermi afectati. 1) Su'stane active contra cestoelor.
Niclosamida. Mepacrina. 2) Su'stane active contra trematoelor.
Emetina. 3) Su'stane active contra nematoelor. Piperazina.
Timolul. Metilrozanilina. Pirvinium. Dietilcar-
bamazina. Levamisol. Mebendazol. Tiabendazol.
Pirantel.
13.4. FARMACOTERAPE
Majoritatea viermilor paraziti pentru om au
localizare intestinala. Pentru a asigura eficienta
maxima terapeutica si efecte minime asupra ma-
croorganismului uman toate antihelminticele snt
administrate oral, ti- nnd seama de cteva
criterii: 1. Substantele trebuie sa actioneze ct
mai repede asupra parazitilor, ntr-o concentratie
ct mai ridicata. Pentru aceasta, cu o zi nainte
de administrarea antihelminticului, bolnavul va
consuma o dieta usor digestibila; cu o seara
"ematode importante pentru om
-amilia 2enul <pecia Denumirea bolii la om
*scariiae *scaris *. lum'ricoies A!caridio
"?yurlae $ntero'ius 9. 7ermiculari! (#iuria
(o#iuri)
Trmhinelliae Trichuris T. trichiura Trichocefalo/
(trichocefal)
Trichinella T. spiralis Trichinelo
1ha'itiae Strongiloies S. stercorAlis <tron,iloido
*n@ylostoniiae *n@ylostoma *. uoenale Anchilo!tomia
173
Ta'elul ,X
nainte se poate administra un purgativ;
antihelminticul se administreaza dimineata, pe
nemncate.
Antihelminticele trebuie eliminate din tubul
digestiv ct mai repede dupa ce au actionat asupra
parazitilor. n acest scop la un anumit interval,
functie de antihelmintic se administreaza un
purgativ. 3. Se va evita ct mai mult posibil
absorbtia antihelminticului din tubul digestiv.
Pentru aceasta se interzice asocierea cu purgative
uleioase si alcool.
1 1 2 1 3 1 i
174
13.5.N1CLOSAM1D
Sin. !iclosamium (DCI), Niclosamid
T
, Atenase
11
,
Radeverm
N
, Kontal
R
Lintex
B
, Tredemine, Yomesan
R
,
Vermitin
R
.
P. fcin. Absorbtie digestiva practic nula. Nu este
-armacoterapia unor paraitee (6e%. 9et. 19-2 mo%i8icat:
Infec'ia $edicamente Doe adul'i Doe copii
8 > !
W
*n@ylostoma
uoenale
9lec'ic
Alternati7
$ebendaol
Pirantel
Dietilcarbama)
ina
Befenium
*e7ami!ol
g8BB m,#>=i#0 ile
88 m,=1, o dat (ma#. 8
,)
84 m,=1,=i o pri+ W
ile
8BB m,.>=i. 0 ile
pe!te > ani
Idem adul'i
Idem adul'i
*scaris
9lec'ie
Alternati7
Ca la An1Llo!toma
Piperain
*e7ami!ol
Befenium
V4 m,=1, (ma#. 0+4
,)=i . > ile
Idem adul'i
#lastocystis
hominis
9lec'ie
$etronidaol V4B m,#0=i 8B ile 0)4Y4B m,=1,=i+ /0 0
prie .%8B ile
$ntero'ius
9lec'ie
Pirantel
$ebendaol
Pir7inium
88 m,=1, o dat (ma#. 8
,)+ repet dup > !pt.
8BB m, o dat+ repet
dup > !pt.
Idem adul'i
Idem adul'i (pe!te > ani)
StromcIyloies
9lec'ie
Alternati7
Tiabendaol
Pir7inium
>4 m,=1, #>=i (ma#. 0
,=i) # > ile 4 m,=1, o
dat
Idem adul'i Idem adul'i
Taenia9 Diphyllo-
'otrium
9lec'ie
Alternati7
"iclo!amid
Prai:uantel
Paromomicina
> , o dat
8BY>B m,=1, o dat 8
,=84 min.#W doe
,,FB4 1, 8 , p dat
pe!te 0W 1, 8+4 , o dat
Idem adul'i 88 m,=1, la
84 min. .W doe
%ymenolepis nana 9lec'ie
Alternati7
Prai:uantel
"iclo!amid
Paromomicina
>4 m,=1, o dat > . o
dat=i . V ile
W4 m,=1,=i # 4YV ile
Idem adul'i 88Y0W 1,:
8 ,) prima i^ B+4 ,=i.
3 ile pe!te 0W 1,: 8+4 ,
prima i^ 8 ,=t. 3 ile
Idem adul'i
Trichine>a spiralis 9lec'ie
Alternati7
<teroii pt. !imptome
!e7ere [ tiaben) adol
$ebendaol
>4 m,=1,.>=i .4 ile
(ma#.
0 ,=i)
>BBYWBB m,.0=i .0
ile apoi WBBY4BB
m,#0=i .8B ile
25 m.;<. =2;7i* 4 ile
T%churis trichiura 9lec'ie
Alternati7
$ebendaol
Pirantel
8BB m,#>=i# 0 ile
88 m,)=1, o dat
Idem adul'i
175
degradata de sucurile digestive. Dupa administrare
orala se elimina integral prin scaun.
P. fin. Spectrul de actiune cuprinde cestode cu
localizare n lumenul intestinal: Taenia solium9 Taenia
saginata9 Diphyllo'otrium latum9 %yme- nolepis nana. Actioneaza asupra
metabolismului glucidic al parazitilor blocnd
ciclul citric, ceea ce determina cresterea
acidului lactic la concentratii care produc
moartea acestora. ntruct nu se absoarbe, nu
poate lealiza concentratii eficiente contra
larvelor de cestode cu localizare ex-
traintestinala (cisticercoza, echinococoza).
Dintre cestodele sensibile, viermii tineri snt
mai rezistenti la actiunea niclosamidei. Are
actiune vermi- cida, efectul manifestndu-se la
circa 2 ore dupa ingestie. Parazitii omo- rti
snt digerati partial sau total de enzimele
digestive si ale florei mi- crobiene intestinale.
Nu actioneaza asupra oualor continute n
interiorul proglotelor. Este inactiva contra
viermilor cilindrici (ascarizi, oxiuri, tri-
cocefal).
2. fto?. Efecte adverse reduse datorita absorbtiei
limitate. *p. igestivN greturi, colici abdominale,
vome, datorite mai ales endotoxinelor eliberate
prin digestia intraintestinala a viermilor omorti
de substanta. 2ieleN eruptii pruriginoase.
-AR$AC(T9RAPI9
Infestari cu Taenia solium. T. saginata9 Diphyllo'otrium latum9 %yme-
nolepis nana. Eliminarea cestodelor n scaun, n
ntregime sau fragmentate se face de obicei n
primele 36 de ore dupa administrarea medica-
mentului.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
C. in. Nu exista. Poate fi administrat la bolnavi
cu tuberculoza, ciroza, la femei care alapteaza.
2recauii. Desi nu exista dovezi despre actiunea
teratogena la animale de laborator iar datele din
literatura referitoare la utilizarea niclosamidei
la gravide nu mentioneaza astfel de efecte la om,
exista opinii pentru evitarea administrarii
substantei n timpul sarcinii data fiind
posibilitatea absorbtiei ei digestive, n anumite
mprejurari.
FARMACQGRAFIE
2rof. farm. in. !iclosami
T
9 flacon cu 4 compr. de 0,5 g.
1aeverm
!
9 (VEB-Arzneimitt R.D.G.), flacon cu 4
compr. de 0,5 g.
Mo e amin.9 posol. Exclusiv oral. 2entru cestoele mari.
176
Adulti si copii peste 8 ani 2 g. Copii ntre 28
ani 1 g. Copii pna la 2 ani 0,5 g. Doza, stabilita
n functie de vrsta, se mparte n 2 parti egale,
care se administreaza dimineata pe nemncate, la
interval de o ora. Comprimatele se sparg n gura
si se amesteca cu saliva pna se formeaza o pasta
care se nghite cu o cantitate minima de apa. La
copiii mici comprimatele vor fi pulverizate. Cu o
seara nainte bolnavii consuma o dieta usoara,
lichida, fara alcool. La 3 ore dupa ultima priza
de medicament bolnavii pot mnea si bea. n
general, niclosamida nu necesita asocierea cu un
purgativ. Totusi, pentru a mpiedica absorbtia
toxinelor parazitilor digerati, este util a grabi
eliminarea viermilor prin administrarea unui pur-
gativ. n cazul infestarii cu Taenia solium,
asocierea niclosamidei cu purgativ este
obligatorie pentru a elimina viermele intact,
mpiedicnd eliberarea oualor n intestinul
gazdei. Daca se administreaza purgativ, bolnavii
pot mnca la 2 ore dupa acesta. 2entru cestoele mici
tratamentul dureaza 7 zile. Adulti si copii peste
8 ani. Prima zi 4 comprimate, repartizate la mese.
n urmatoarele 6 zile cte 2 comprimate la
sfrsitul uneia din mese. Copii 28 ani, jumatate
din doza adultilor. Copii sub
> ani, un sfert din doza adultilor. La bolnavii cu
Hymenolepis nana se vor administra multe sucuri de
fructe acide, care contribuie la ndepartarea
secretiilor mucoase, cu rol protector pentru
parazit. Tratamentul cu niclosamid se efectueaza
ambulator, interzicndu-se bauturile alcoolice. In
caz de insucces, se poate repeta dupa o saptamna.
13.6.MEPACRINA
A se vedea cap. 11.5.
P. felin. Ac'iune 7ermifu, contra ce!todelor mari (Taenia solium.9 T. saO
ginata9 Diphyllo'otrium) 5i mici (HLmenolepi!).
FARMACOGRAFIE
Mo e amin.9 posol. /n teniazA9 mepacrina se administreaza
pe cale orala, pe nemncate, n doza totala de
0,100,60 g, dupa vrsta bolnavului. Aceasta doza
se poate da o singura data sau n 2 prize (una
seara la cul-i care, cealalta a doua zi dimineata
sau n ziua tratamentului, la 30 de minute
interval). Actiunea tenifuga a produsului ar fi
intensificata prin asociere cu bicarbonat de sodiu
(solutie 23/o, luata o data cu mepacrina). La 2
6 ore dupa mepacrina se administreaza un purgativ
(ulei de ricin sau sulfat de magneziu 30 g n 200
ml apa). Pentru a evita actiunea directa a
mepacrinei asupra mucoasei gastrice se recomanda
177
administrarea prin sonda duodenala. Doza utila de
mepacrina este pentru adulti de 0,40,6 g. La 5
minute dupa administrarea mepacrinei, se adauga
purgativul (sulfat de sodiu 40 g), dizolvat ntr-o
cantitate mica de apa (4 ml pentru flecare gram de
sulfat de sodiu). De cele mai multe ori, dupa 20
30 de minute de la administrarea purgativului,
bolnavul are un scaun n care elimina tenia vie cu
scolex. n tratamentul himenolepiozei si al infestarii
cu ces.tode mari, mepacrina se administreaza
dimineata pe nemncate, dupa pregatirea obisnuita
a bolnavului. n vederea tratamentului cu
mepacrina bolnavul trebuie pregatit prin
administrarea unui purgativ salin n seara
precedenta si cu 1015 minute dupa introducerea
antihelminticului. n caz de insucces tratamentul
poate fi repetat dupa o luna. In lam'liazA9 medicament
de electie, la adulti 100 mg de 3 ori
!
pe zi, 5
zile, la copii 2 mg/kg de 3 ori pe zi (max. 300
mg/zi).
13.7.PIPERAZINA
Sin. Nematocton
T
. Preparate cu adipat de
piperazina, Antivermnie
R
, Entacyl
B
, Nometan
H
,
Piavermint
R
, Vermicompren
B
. Preparate cu citrat de
piperazina: Bryrel
R
, Pipizan
R
, Santoban
R
. Preparate
cu hexahidrat de piperazina: Antelmina
R
, Eraverm
R
,
Helmizin
R
, Uvilon
B
.
P. fiz.-chim. n tara noastra se folosesc adipatul
si hexahidratul de piperazina. Adipatul apare ca o
pulbere cristalina alba sau cristale incolore,
fara miros, cu gust acru, slab amar, solubil n
apa, insolubil n alcool. Hidratul de piperazina
exista sub forma de cristale incolore,
transparente, delicvescente, fara miros sau cu
slab miros de amina, cu gust lesios, racoritor. La
aer absoarbe bioxid de carbon. Este f. usor
solubil n apa si alcool.
P. fcin. Hidratul de piperazina se absoarbe bine
din tubul digestiv si se elimina lent, pe cale
renala, netransformat. Adipatul de piperazina are
absorbtie digestiva redusa, realiznd concentratii
intestinale nalte.
P. fin. Vermifug activ fata de nematode (oxiuri,
ascarizi, trichina intestinala, filaria). Viermii
paralizati snt eliminati prin scaun, spontan sau
178
dupa un purgativ. Actiunea este reversibila,
motilitatea parazitilor putnd reveni dupa
trecerea efectului substantei. Nu influenteaza
ouale parazitilor.
2. fto?. Efectele adverse apar la doze mai mari de
100 mg/kg. *p. igestivN greturi, varsaturi, colici
abdominale, diaree. S.!.C.N ameteli, pa- restezii,
cefalee, astenie, somnolenta, disritmii pe
electroencefalograma. 1inichiN albuminurie,
hematurie, cilindrurie. <enomene alergiceN urtica- rie,
edem. "chiN tulburari vizuale.
FARMACOTERAPIE
Ascaridoza, oxiuraza.
FARMACOEPIDEMOLOGIE
C. Cn. Insuficienta hepatica si renala, bolnavi
neuropsihici.
FARMACOGRAFIE
L2ra. farm. in. !ematoctori
,
LN flacon cu 20 comprimate de
0,3 g adipat de piperazina; flacon cu 50 ml si cu
100 ml solutie 10% si flacon cu 100 ml solutie
20%, hidrat de piperazina.
Mo e amin.9 posol. Ambele preparate se administreaza
exclusiv oral, nainte de masa. Adulti. Cte 2
comprimate de 3 ori pe zi. Cite 12 lingurite sol.
10% de 3 ori pe zi sau cte o lingurita sol. 20%
de 23 ori pe zi. Copii: pna la 6 ani, cte un
comprimat pe an de vrsta si pe zi; peste 6 ani,
comprimate ca la adulti, din sol. 10% doza de
piperazina de 5075 mg/kg/zi, repartizata n 3
prize. n ascaridoza dozele mentionate se
administreaza timp de 57 zile. n oxiuraza se
recomanda 2 serii de tratament, fiecare durnd 7
zile, ntre serii facndu-se o pauza de 10 zile.
13*8. PIRVINIUM
Sin. 2yrvinii chlorium (DCI), Pyrvinum. Produse care
contin pamoat. sin. Pyrvinium embnate (DCF),
Viprynium Embnate (BAN), VermigaF, Helvini
R
,
Molevac?, Povan
R
, Pyrcon
R
, Vanquin
R
.
2. fiz.-chim. Derivat de ehinoleina. Substanta
cristalizata rosie, stabila Ia caldura, lumina si
aer, greu solubila n apa.
2. fcin. Neabsorbabila din tubul digestiv.
Eliminare integrala prin fecale, pe care le
coloreaza rosu.
2. fin. Activa fata de oxiuri si strongiloides.
P. fto#. *p. igestivN ,rea'+ 7r!turi.
FARMACOTERAPIE
Oxiuroza si strongiloidoza, unde produce
vindecari la 96100% din bolnavi, n urmatoarele 2
saptamni, dupa o singura administrare.
-A&$AC(T9RAPI9
179
FARMACOGRAFIE
Proci. farm. in. 4ermiga<9 flacon cu 25 ml suspensie
avnd 1% pamoat de pirvinium (10 mg/ml).
Mo e amin.9 posol. Oral, ntr-o singura doza, de 5
mg/kg. O lingurita = 5 ml suspensie = 50 mg
substanta activa, deci doza pentru circa 10
kgcorp. Doze medii: adulti, un flacon cu 25 ml
suspensie; copii de 510 kg, o lingurita; copii de
5 kg, 1/2 lingurita.
13.9. DIETILCARBAMZINA
Sin. Diethylcar'amazinum (DCI), Carbamazine, Loxuran
N
,
Banocide
R
, Carbilazine
H
, Hetrazan
R
, Notezine
R
.
2. fin. Spectrul de activitate cuprinde filariile,
Ascaris, Ankilostoma, tricocefal.
2. fto?. Cefalee, somnolenta, fenomene dispeptice.
Tulburari alergice.
~
FARMACOTERAPIE
Filarioza cu Yuchereria #ancroIti9 7oa 7oa9 "nchocerca volvulus.
As- caridoza. Anchilostomiaza. Tricocefaloza.
Trichinoza.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
2recauii. Fenomenele alergice pot fi diminuate sau
pot disparea daca dozarea se instituie progresiv.
La nevoie ele se trateaza prin administrarea
concomitenta de corticosteroizi.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. 7o?uran
N
(Medimpex, R.P.U.), cutie cu 10
sau 500 comprimate de 50 mg.
Mo e amin.9 posol. Oral. Filarioza. Doza medie 26
mg/kg/zi, repartizata n 3 prize, la mese. Doua
serii decte 10zile, separate
de o
pauza de 10 zile. n ascaridoza esteutila si doza
de15 mg/kg/zi, ntr-o
singura priza zilnica, repetata timp de 4 zile.
13.1,. LEVAMISOL
Sin. 7evamisolum (DCI), Levo-Tetramisole
R
, Decaris
N
,
Citarin L
R
, Er- gamisol
R
, Ketrax
R
, Levasole
R
,
Levoripercol
R
, Solaskil
R
, Tramisol
R
,
2. fiz.-chim. Izomerul levogir al tetramisolului.
2. fcin. Absorbtie digestiva. Dupa 150 mg pic
plasmatic de 500 jug/m la 2 ore. Mult metabolizat
n ficat.Trece n lapte. Excretie
n urina si
fecale, complet n 2 zile. T1/2 4 ore.'
P. fin. Antihelmintic fata de *scaris9 *n@ylostoma9 !ecator9
Strongi- loies. Ineficace fata de Trichuris. Putin activ
fata de Enterobius. Imuno- modulator. Inhiba
180
acumularea ac. hialuronic n articulatiile
inflamate. Actioneaza asupra polimorfonuclearelor,
macrofagelor si limfocitelor, restabilind
functionalitatea celulelor imunocompetente
v
P. fto?. Greturi, vome, dureri abdominale,
cefalee, ameteli, confuzie insomnie, febra,
artralgii, mialgii, hipotensiune arteriala,
leucopenie, trom- bopenie, eruptii cutanate,
fotosensibilizare, ulcer bucal, tremor.
Antihelmintic n infectiile cu paraziti
sensibili, cu o singura specie sau n
poliparazitoze (de ex. *scaris9 *n@ylostoma si !eccitor). "0
poliartrita reumatoida (cap. 11.13).
FARMACOEPIDEMIQLOGIE
Cinci. Insuficienta hepatica, renala. Nu se
asociaza cu tetracloretilen, ulei de chenopodiu,
eter.
FARMACOGRAFIE
2ra. farm. in. Decaris
!
(Richter, R.P.U.): plic cu 2
comprimate de 50 mg (pentru copii); flacon cu 250
drajeuri de 150 mg (pentru adulti).
Mo e amin.9 posol. Oral. n ascaridoza: la adulti 120
150 mg, la copii 3 mg/kg, ntr-o singura doza. n
ankilostomiaza si necatoroza 2,5
4 mg/kg/zi, timp de 3 zile sau de 3 ori la interval
de o saptamna. n poliartrita reumatoida 150 mg
pe zi pna la ameliorare, apoi 150 mg 3 zile
consecutiv, la fiecare 2 saptamni. Dupa alta
schema 2,5 mg/kg o data pe saptamna.
13.11. MEBENDAZOL
Sin. Me'enazolum (DCI), Vermox
N
, Nemasole
R
, Vermirax
R
.
P. fcin. Absorbtie redusa digestiva. Dupa 100 mg
de 2 ori/zi oral, nivel plasmatic 0,03 /g/ml.
Metaboliti inactivi. Excretie n principal prin
fecale. Cantitati mici (2%) eliminate n urina, ca
metabolit.
P.fdin. Acti7 fa' de nematode: 9nterobiu!+ A!cari!+ Trichuri!+ Tri) chinella+
An1Llo!toma+ "ecator. 9fect mai redu! fa' de Taenia.
2. fto?. Diaree, rareori, la copii cu multi
paraziti.
FARMACOTERAPIE
Oxiuroza, trichuriaza, ankilostomiaza,
ascaridoza, teniaza.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Primele trei luni de sarcina.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. 4ermo?
!
(G. Richter, R.P.U.), flacon cu
6 comprimate
de 100 mg.
-A&$AC(T9RAPI9
181
Mo e amin.9 posol. n oxiuroza, o singura doza de un
comprimat. Se repeta dupa 2 saptamni. n teniaza
si ceilalti viermi sensibili la substanta, cte un
comprimat de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp
de 3 zile consecutiv.
13.12. TSBENDZOL
Sin. Tia'enazolum (DCI), MintezoF. Bine absorbit
digestiv cu pic sanguin dupa 12 ore. Excretie
urinara, 90% n 48 ore, mai ales ca meta- boliti.
Medicament de electie n trichineloza si
strongiloidoza. Activ contra oxiurilor. Moderat
activ fata de *n@ylostoma9 *scaris9 !ecator. Poate produce
anorexie, greturi, vome, epigastralgii, diaree,
ameteli, prurit, cefalee, astenie, hipoglicemie,
xantopsie, bradicardie, hipotensiune, febra,
adeno- patie, cristalurie. Urina bolnavilor
tratati cu tiabendazol poate avea un miros
caracteristic. Contraindicat n insuficienta
renala, hepatita, la alergici. Adulti, 50
mg/kg/zi, cel mult 3 g/24 ore, divizate n 2 prize
zilnice, una dupa micul dejun, alta dupa cina,
timp de 23 zile. Nu snt necesare prescriptii
dietetice speciale. Tiabendazol poate produce
cresterea glicemiei, GOT, GPT.
INTERACTIUNI
Tiabendazol creste toxicitatea teofilinei.
13.13. P1RANTEL
Sin. 2yrantelum (DCI), Combantrin
R
, Helmex
R
, Strongid
R
.
Activ fata de $ntero'ius vermicularis9 *scaris lum'ricoies9 *n@ylostoma
uoenale9 !ecator americanus9 mai putin pentru ZTrichuris trichiura
(tricocefal). Actioneaza prin blocare
neuromusculara si afecteaza formele mature si ima-
ture ale parazitilor. Produce rar vome, diaree.
Indicat n oxiuroza, ascari- doza, ankilostomiaza,
necatoroza. Efecte mai slabe n tricocefaloza
(pna la 60% rezultate pozitive). Doza de 11
mg/kg, ntr-o singura administrare, indiferent de
mese. Comprimatele se sparg n gura nainte de a
fi nghitite. Nu este necesara asocierea de
purgativ.
80.8W. A*T9 ANTSHELMINTICE
*l'enazolum (DCI), sin. Zental
R
. Absorbtie orala
rapida, metabolizare nalta, excretia urinara mai
ales cu metaboliti. T y
2
89 ore. Activ fata de
ascarizi, Strongiloies9 Trichuris9 oxiuri, *n@ylostoma. Oral 400
mg ntr-o priza sau 200 mg de 2 ori ntr-o zi. In
strongiloidoza 400 mg/zi
0 zile.
182
#ephenium hyro?ynaphthoate (DCI), sin. Alcopar
R
. F.
putin absorbit digestiv. O singura doza de 5 g n
ankilostomiaza, ascaridoza. #itoscana- tum (DCI).
Derivat de izotiocianat. Partial absorbit
digestiv, cu excretie lenta. T V2 26 zile. Activ
fata de *n@ylostoma si !ecator. " singura doza orala 150
mg. %ycanthonum (DCI), sin. Etrenol
R
. Metabolit activ
al lucan- tonei. Schistosomicid. 7ucanthonum (DCI),
sin. Lucanthone. Derivat de tioxanten.
Schistosomicid. !iriazolum (DCI), sin. Ambilhar
R
.
Derivat de nitrotiazolimidazolina. Schistosomicid.
Imunosupresor. "?amniTuinum (DCI), sin. Vancil
R
.
Derivat de chinolina. Schistosomicid. "?antelum
(DCI). Absorbtia partiala digestiva. Eliminarea
urinara 8% din doza inge- rata. Activ fata de
Trichuris trichiura. O singura doza 1020 mg/kg,
repetata, eventual, dupa 1014 zile. 2raziTuantelum
(DCI), sin. Biltri- cide
R
, Cesol
R
. Derivat de
izochinolin-pirazina. Absorbit oral 80%. Dupa 50
mg/kg pic seric de 1 fig/ml la 12 ore. Trece n
l.c.r., realiznd conc. de 1420%
;
fata de snge.
n bila conc. de 3 ori mai mari dect n snge.
Txece n lapte. Metaboliti inactivi. Excretie
renala 80o/
0
ca metaboliti, n 24 ore. T 1/2 ore.
Trematodele absorb dar nu metabolizeaza
praziquantel. Imediat dupa expunere se produce
contractura parazitilor urmata de dezintegrarea
rapida. Activ fata de Taenia solium9 T. saginata (inclusiv
cisti- cercoza cerebrala si subcutanata), %ymenolepis9
Diphyllo'otrium9 Schistosoma sp. Doza ntre 1030 mg/kg n
functie de parazit. Efecte adverse ocazionale,
sedare, fenomene dispeptice, febra, eozinofilie,
cefalee. Tetra- misolum (DCI). Forma racemica a
levamisolului. O singura doza orala de 2,55 mg/kg
este activa fata de Ascaris. Folosit mai ales n
medicina veterinara.
ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE
14.1. BAZE FARMACODNAMICE
*ntisepticele snt substante care omoara (actiune
bactericida) sau inhiba cresterea
microorganismelor (actiune bacteriostatica)
aflate pe un tesut viu (piele, mucoase, cavitati
naturale, plagi). Dezinfectantele snt substante care
distrug microorganismele patogene din mediul
extern (diferite obiecte si instrumente,
pansamente, mbracaminte, mobila, pereti,
excrete). *ntisepsia se realizeaza numai cu mijloace
chimice, nu sterilizeaza tesutul viu ci numai
reduce, n grade variabile, numarul de germeni.
Dezinfecia se realizeaza cu mijloace chimice,
fizice, mecanice. Un dezinfectant poate produce
sterilizarea (distrugerea completa a oricarei
forme de viata, ndeosebi a microorganismelor).
In practica se folosesc si termenii: germici9 cu
sens larg, pentru substantele care distrug
microorganismele; 'acterici[ fungici[ virulici[ ame'ici etc.
Este de dorit ca antisepticele sa fie
bactericide. #acteriostaticele au efect antiseptic n
anumite conditii de utilizare. Actiunea 'actericiA
trebuie sa apara repede (15 minute), la
concentratii ct mai mici si sa se manifeste
asupra unui numar ct mai mare de specii de
microorganisme, fara a afecta macroor- ganismul
(toxicitate selectiva). Efectul bactericid sa nu
fie influentat de pH, ioni si substante organice
din mediul de actiune. Substanta sa fie stabila
chimic, sa nu pateze obiectele, sa nu aiba miros
dezagreabil si sa fie economica. Aceeasi
substanta poate actiona ca antiseptic sau
dezinfectant dupa modul de ntrebuintare,
concentratie, timp de contact etc. Mecanismul e aciune
al antisepticelor si dezinfectantelor poate
14.
-ia>
184
consta n: precipitarea proteinelor celulelor
microorganismelor; modificarea permeabilitatii
membranei germenilor; intoxicarea sau
interferarea cu enzimele germenilor.
Conditiile care influenteaza actiunea
dezinfectantelor depind de su'stanA9 de microorganism si
de meiu. Structura substantei conditioneaza
capacitatea de a fi adsorbita sau absorbita de
celula microorganismului, de a modifica tensiunea
superficiala. De structura substantei depinde
coeficientul de repartitie, gradul de disociere,
stabilitatea moleculei. Pentru actiunea
dezinfectanta este importanta specia
microorganismului, numa-
rul germenilor, virulenta lor, obisnuinta la
antiseptice. Formele vegetative snt afectate mai
evident, sporii mai greu. Unele dezinfectante
snt active n mediu acid (metenamina,
cloramina). Cresterea temperaturii accentueaza
actiunea fenolilor si oxidantilor, marind
disocierea. La 0C majoritatea dezinfectantelor
snt inactive sau slab active. Cresterea
temperaturii cu 10C are ca efect marirea
actiunii biclorurii de mercur de trei ori si a
fenolului de sapte ori. Prezenta anumitor
substante n mediul de actiune al
dezinfectantelor diminua efectul acestora. De
exemplu, proteinele reduc actiunea halogenilor, a
formaldehidei si a metalelor grele. Evaluarea in-
tensitatii actiunii dezinfectantelor se face prin
determinarea concentratiei minime inhibitoare
(CMI) sau determinarea indicelui fenolic, adica a
raportului dintre actiunea antibacteriana a
substantei si aceea a fenolului, folosind culturi
standard de Eberthella typhosa sau Staphylococcus
aureus.
Clasificare. Se cunosc urmatoarele grupe: substante
oxidante, halogeni, alcooli, fenoli, derivati
carbonilici, acizi, uleiuri eterice, coloranti,
detergenti (tenside), metale grele, alte
structuri.
14.2. FARMACOTERAPIE
*ntisepticele9 alaturi de antibioticele si
chimioterapicele aplicate local, snt utile n
tratamentul ranilor mici, n prevenirea unor
infectii chirurgicale, n prevenirea si
tratamentul infectiilor pielii. Dezinfectantele snt
folosite pentru omorrea agentilor patogeni de pe
obiecte, instrumente, lenjerie, mobilier, din
dejectii etc.
14.
-ia>
185
14.3.PEROXID DE HIDROGEN
Substanta pura este un lichid incolor, care se
descompune violent n prezenta substantelor
poroase sau fin divizate. n farmacie se
utilizeaza perhirolul9 care contine 30% per oxid de
hidrogen si apa o?igenatA9 de 10 ori mai diluata dect
perhidrolul. Apa oxigenata pierde oxigenul spon-
tan, lent, mai viu la lumina, caldura, n
prezenta substantelor organice, a tesuturilor si
sngelui (care contine catalaza). Oxigenul
(atomic si molecular) format prin descompunerea
peroxidului, actioneaza asupra gruparilor -SH ale
proteinelor, omornd microorganismele. n acelasi
timp oxigenul degajat patrunde n
anfractuozitatile plagilor, ndepartnd detritu-
surile si celulele bacteriene prin actiune
mecanica. Actiunea antiseptica a apei oxigenate
este slaba, indicele fenolic fiind 0,0120,014.
Aceasta actiune se manifesta numai att timp ct
se degaja oxigen. n prezenta substantelor
organice are loc eliberarea rapida a oxigenului,
deci actiunea dureaza putin. Substanta este
activa asupra unor germeni grampozitivi si
anaerobi. Actioneaza si ca dezodorizant si
dcolorant. Perhidrolul este caustic pentru
tesuturi. Apa oxigenata nu irita tesuturile. Daca
este folosita timp ndelungat pentru antisepsia
cavitatii bucale poate produce hipertrofia
papilelor linguale, reversibila dupa ntreruperea
administrarii.
Apa oxigenata se utilizeaza extern pentru
dezinfectia plagilor (ca atare) si a cavitatii
buco-faringiene (dupa diluare n apa). Peroxidul
de hidrogen 20% n pomezi este utilizat n
dermatologie pentru actiune dcco- loranta n
petele pigmentare. *pa o?igenatA (sol. apoasa cu 3%
jseooxid de hidrogen) se prepara din perhidrol si
apa (1 + 9). Se foloseste ca atare n contact cu
plagile. Pentru mucoase, canalul auditiv, pulpa
si canalele dentare se foloseste apa oxigenata
diluata cu apa (1/1 sau 1/2, pentru a obtine
solutii 1,5 sau 1% perhidrol).
14.4.C*(R nl <MB<TA"k9 9*IB9RAT(AR9 D9 C*(R
Toate aceste substante actioneaza, datorita
clorului eliberat, prin doua mecanisme: oxidarea
grupelor -SH ale enzimelor si proteinelor
bacteriene; halogenarea grupelor -NH
2
ale
proteinelor. Snt active fata de bacterii,
protozoare, virusuri. Clorul este puternic
antiseptic si dezinfectant, avnd coeficientul
fenolic 150300. Clorul este iritant pentru
mucoase (conjunc- tivala, nazala, laringiana), la
concentratii peste 1/10 000. Concentratii mai mari
14.
-ia>
186
pot produce acidoza, edem pulmonar acut, colaps,
moarte.
Derivatii clorului se utilizeaza pentru
dezinfectia apei de baut, a piscinelor, apelor
infectate din spitale, a instrumentelor,
lenjeriei, sputei, puroiului, urinei, sngelui,
fecalelor, ncaperilor si pentru antisepsia tegu-
mentelor, plagilor, mucoasei vaginale etc. Se mai
ntrebuinteaza ca deco- loranti, dezodorizanti si
detoxifianti.
14.4.1. CLORAMINA
Sin. Cloramina B
T
, Chloramin
R
, Chlorseptol
B
.
Elibereaza 25% clor activ. La adapost de lumina,
aer, umiditate, eliberarea este de 0,1% clor activ
pe an. Se dizolva n apa 1/10. Solutiile snt mai
stabile dect cele ale hipocloritilor. n mediu
acid degajarea clorului este mai rapida. Solutia
0,5% omoara colibacilii n 35 minute si
stafilococii n 30 de minute. Solutia 510% omoara
bacilul Koch n 4 ore. Cloramina este bine supor-
tata de tesuturi, nu irita plagile, nu
deterioreaza obiectele (510%), mirosul sau nu
este prea patrunzator, nu decoloreaza (35%).
Produsul Cloramina #
T
9 flacon cu 20 si cu 100
comprimate a 0,5 g benzensulfon- cloramida sodica.
Pentru actiune dezinfectanta se folosesc solutii 1
2- 5%, pentru cea antiseptica solutii 0,21%.
Solutiile se pot prepara cu apa comuna.
14.4.2. ALTE SUBSTANTE ELIBERATOARE DE CLOR
Cloramina
T
, dicloramina
T
, halazona, clorazodina
(azocloramida), hipo- coriti.
14.5. IOD
La temperatura obisnuita are forma unor
cristale lamelare, brune, cu aspect metalic, care
degaja vapori. Este putin solubil n apa dar
iodura de potasiu i mareste solubilitatea. Se
dizolva n solventi organici. Dupa aplicare pe
piele 90% se pierde prin evaporare, 14% patrunde
n organism n primele ore. Actioneaza ca
antiseptic (cu coeficient fenolic asemanator
clorului), antimicotic si amebicid. Inactiveaza
unele virusuri. Fata de organismul gazda are
actiuni minore. In solutii alcoolice de 57% este
revulsiv. Solutii mai concentrate dect 57%,
aplicate pe piele, au efect iritant. Iodul este
coroziv pentru mucoase, iar vaporii irita caile
respiratorii. Iodul prezinta riscul
sensibilizarii. La persoanele sensibilizate pot
apare accidente de iodism, manifestate prin
coriza, faringita, edem glotic, conjunctivita,
acnee, eruptii cutanate. Ingerat n cantitati mari
produce iritatii ale mucoasei digestive (cu
14.
-ia>
187
varsaturi, colici abdominale, diaree) si
hipotensiune pna la colaps. Folosit pentru
antisepsia cutanata preopera- tor (2%).
Antifungic. Pe mucoase, ca solutie 2% n
glicerina. Iodul se utilizeaza sub forma de
solutie apoasa de iod iodurat (Lugol), solutie
alcoolica (2 si 6,5%), glicerina (2/) sau n
benzina. Foarte eficace este solutia 2/o ele iod
n propilenglicol (V/V cu apa) care se foloseste
ca antiseptic al pielii, preoperator, fiind
germicid n 35 minute. Excesul se ndeparteaza cu
tampon steril.
2rescripie magistralA. Solutie antifungica: 1p. Iod, Ac.
salicilic, Ac. benzoic aa 1 g, Alcool 70 100 g.
M. f . sol. D.S. Extern.
14.5.1. IODOFORI
Snt combinatii complexe ale iodului cu un
agent tensioactiv solubili- zant, neionic (n mod
curent), cationic sau anionic (mai rar).
Miscibili cu apa. Tensidul are rol de ,purtator
(phoros) al iodului. n iodofori iodul se gaseste
sub doua forme, aflate ntre ele n echilibru
dinamic: libera (cu actiune caracteristica);
legata (inactiva, elibernd iod n solutie, pe
masura ce partea libera scade). Complexul organic
de iod are avantajul ca pastreaza iodul n
solutie si l elibereaza lent, n contact cu
tesuturile. Se poate ndeparta de pe piele prin
spalare cu apa. Actiunea apartine iodului. Efect
germicid cu latenta de 16 minute si durata
prelungita. Activi si n prezenta materiilor
organice (snge, ser, puroi, tesut necrozat).
Activi pe bacterii grampozitive si gramnegative,
antimicotice, dezodorizante. Nu au actiunea
iritanta a formelor clasice de iod (pH neutru) si
nu pateaza. Produc sensibilizari prin iodul
continut. Folositi pentru antisepsia
preoperatorie a pielii si mucoaselor (exceptie
conjunctiva), spalaturi ale plagilor infectate,
arsuri, mbibarea meselor si compreselor, bai
locale, antisepsia pentru punctie venoasa,
injectii s.c. Nu este necesara aplicarea locala
repetata, avncl efect de lunga durata. Produsul
Septozol
T
9 flacon de 500 ml cu nonil-fenol-
polietoxilat (tensid neionic) si iod n solutie
apoasa. Actiune antiseptica prin iodul disponibil
(1,6 g/100 ml sol.). Pentru antisepsie se prepara
o solutie cu o parte Septozol + 9 p. apa
distilata (nu potabila). Se aplica cu un tampon
pe mucoase, 3 minute. Pentru spalaturi snt
necesare 3 minute, pentru bai 10 minute. Se
foloseste si ca mese sau comprese mbibate cu
sol. diluata. Yescoyne
1
(complecsi ai iodului cu
polieterglicol); #etaine
u
9 /soine
1
(complecsi ai
iodului cu poli- vinilpirolidona). Aplicatii
14.
-ia>
188
locale.
14.6. ETANOL
Este un lichid incolor, cu miros agreabil si
gust arzator, miscibil cu apa, eterul,
cloroformul. Actioneaza ca antiseptic fata de
bacterii grampozitive si gramnegative, efectul
fiind maxim pentru concentratia de 70%, care
asigura cea mai buna patrundere a substantei n
celula bacteriana si la concentratie eficienta.
Pentru a i se asigura eficacitatea este necesar
sa se mentina la locul actiunii cel putin 2
minute. Nu distruge sporii bacteriilor si nici
virusul hepatitei epidemice. Are actiune
antimicotica. Actiunea antiseptica se datoreste
precipitarii proteinelor si efectului deshi-
dratant. Efectul de solubilizare a lipidelor
pielii contribuie la ntarirea efectului
dezinfectant al altor substante dizolvate n
alcool. Aplicat local n concentratii mici, este
revulsiv pe tegumente dar este usor iritant pen-
tru mucoase. n concentratii de 5070% este
suportat de piele nsa actiunea iritanta asupra
mucoaselor este intensa. Prin evaporare reduce
temperatura cutanata si produce senzatie de rece.
Pe plagi actioneaza astrin- gent. Alcoolul de
70%:, administrat repetat local, poate produce
uscarea pielii si iritatii. Folosit n aplicatii
locale 7096%.
14.7. FENOL
Sin. Acid fenic. Acid carbolic. Se gaseste sub
forma de cristale acicu- lare, albe, cu miros
caracteristic, patrunzator si gust caustic. Cu o
cantitate de apa (1/10) formeaza un lichid omogen.
Fenolul este foarte solubil n alcool, eter,
glicerina, lipide, mai putin n apa. n
concentratii mici (0,21%
0
) actioneaza ca
bacteriostatic iar la 35% este baetericid, prin
precipitarea proteinelor. Legatura fenolului cu
proteinele este labila, fenolul favoriznd
patrunderea antisepticului n profunzime. Fenolul
distruge formele vegetative ale microorganismelor
n 3090 de minute. Germenii grampozitivi snt mai
sensibili dect cei gramnegativi. Sporii pot
rezista mai multe zile la concentratii de fenol de
1%. Fenolul nu distruge bacilii Koch. La
temperatura scazuta si n mediu alcalin efectul
antiseptic este redus. Aplicat local, n
concentratii 2% fenolul este anestezic local, sca-
znd excitabilitatea nervilor periferici. n
solutii 5% este iritant si caustic. Puterea sa
mare de patrundere determina leziuni profunde,
care se vindeca greu. Actiunea locala este
14.
-ia>
189
diminuata prin glicerina si ulei (ntruct fenolul
are afinitate mai mare pentru acesti solventi
dect pentru tesuturi) dar este marita prin
alcool, care-i usureaza patrunderea.
Fenolul se utilizeaza ca dezinfectant (25%)
pentru dejectii, pardoseli, sputa. Sub forma de
solutii n ulei sau glicerina se recomanda ea
medicatie antiseptica de depozit, fenolul fiind
eliberat lent n faza apoasa.
14.7.1. CRES1!#
Snt metilfenoli. Se foloseste un amestec de
cei trei cresoli (o, m, p), lcihid putin solubil
n apa. Se solubilizeaza cu ajutorul alcalilor sau
sapunurilor, obtinndu-se produsele Lisol si
Creolina. Actiune dezinfecianta de 25 de ori mai
intensa dect a fenolului. Pentru dezinfectia
dejectiilor creolina se foloseste sub forma de
emulsie 510% n apa. n medicina veterinara ca
antiseptic.
14.7.2..ET-&"-0T1!
Cristale lamelare, incolore sau roz pal, miros
slab de fenol. Putin solubil n apa. Solubil n
alcool, eter. Putin solubil n glicerina, uleiuri
grase, vaselina. Se coloreaza la lumina.
Antiseptic, antiparazitar. Aplicat pe suprafete
mari, se absoarbe n cantitati corespunzatoare si
poate produce iritatii renale. Folosit n
pitiriazis versicolor, acnee, alopecie. Psoria-
zis.'Antipruriginos. Aplicatii locale ale
pomezilor 510%.
2rescripie magistralA. Ung. pentru pitiriazis
versicolor: 1p. Beta-Naf- tol, Sapun verde aa 10
g, Vaselina 80 g. M. f . ung. D.S. Extern.
14.7.3.RESORCfNA
Cristale aciculare, roz pal. Se brunifica sub
actiunea luminii. Bine solubila n apa, alcool.
Insolubila n glicerina, ulei de vaselina. Are
actiune dezinfectanta comparabila cu a fenolului.
Este si antimicotic. n aplicatii locale, n
solutii 12o/
0
actioneaza ca antiseptic si
cheratoplastic. Solutiile 35% snt
cheratolitice. Solutii sau pulberi concentrate au
efect caustic. Folosita n dermatologie, n
tratamentul micozelor si eczemelor
impetiginizate. Se prescrie magistral n solutii,
suspensii, unguente.
2rescripii magistraleN < u ! p e n ! i e : 1p. Resorcina 2,5 g,
Sulf precipitat, Oxid de zinc, Talc, Ac. boric aa
5 g, Glicerina 1,5 g, Alcool \G] ad 50 g. D.S.
Extern. P a ! t contra piodermitelor stafilococice:
1p. Resorcina 1 g, Sulf precipitat, Iehtiol aa 2 g,
Pasta zincata ad 30 g. D.S. Extern.
14.
-ia>
190
14.7.4.HEXACLOROFEN
Insolubil n apa, solubil n alcali diluati.
Aplicat pe pielea normala se absoarbe repede si
trece n snge. Absorbtia este mai rapida pe
pielea sugarilor si la arsi. Este intens
bacteriostatic. Actioneaza bactericid numai dupa
timp lung de contact. Este mai activ fata de
germeni gram- pozitivi (ndeosebi stafilococ)
dect pe gramnegativi. Fata de ultimii nu ofera
protectie, putnd apare pe piele n locul celor
grampozitivi. Inhiba cresterea fungilor. Nu se
dezvolta rezistenta fata de hexaclorofen. Actiu-
nea este diminuata n prezenta puroiului si
sngelui. Toxicitatea generala este dependenta de
concentratia sanguina si timpul de expunere.
Marginea de siguranta ntre concentratiile
sanguine netoxice si toxice este mica. Au fost
semnalate edem cerebral si leziuni cerebrale cu
exitus, mai ales la sugari..
Se foloseste pentru dezinfectia instrumentelor
si obiectelor prin contact cteva ore. Este mult
utilizat ca antiseptic n lotiuni, unguente,
pudre, sapunuri, sampon, deodorante. Efectul
maxim al hexaclorofenului este de tip cumulativ,
cnd realizeaza un film la nivel cutanat, dupa
administrarea repetata, timp de cteva zile. Este
interzisa folosirea hexaclorofenului n produsele
care se aplica pe mucoasa bucala, buze,
conjunctiva, plagi. Preparatele cu 3%
hexaclorofen se elibereaza cu prescriptie me-
dicala si trebuie sa ipoarte eticheta ,nu se
folosesc pentru profilaxia de rutina. Se
foloseste n aplicatii locale. Pentru a evita
reactiile adverse, concentratia trebuie limitata
la: 0,1% pentru produsele care vin n contact cu
mucoasele si pentru pudrele destinate sugarilor;
0,5% pentru produsele care se aplica pe piele si
nu se ndeparteaza imediat; 2% pentru sapunuri cu
alcalinitate mare (pH>7).
14.8. FORMALDEHIDA
Este un gaz solubil n apa. Se foloseste n mod
curent formolul (for- malina), solutie apoasa care
contine 35% formaldehida. Formolul este un lichid
incolor, cu miros caracteristic si gust caustic.
2araformalehia (trioximetilen) este un produs de
condensare a formaldehidei, obtinut n solutii
mai concentrate de 50%. Este o substanta solida,
inodora. La ncalzire elibereaza formaldehida.
Formaldehida este un antimicrobian energia prin
blocarea gruparilor NH
2
din proteine. La
concentratii mai mari produce precipitarea
proteinelor. Formaldehida omoara majoritatea
microorganismelor dupa un contact de 612 ore,
14.
-ia>
191
chiar n prezenta substantelor organice. Este
activa si contra sporilor (1/1 0001/100) dupa 12
100 de ore de ^contact. La temperatura de 40C
capacitatea dezinfectanta este cie 15 ori mai
intensa dect la 2C. Formaldehida are capacitate
mica de patrundere. Aceasta este marita prin
asociere cu yapori de apa. Formal- dehida
inactiveaza toxinele microbiene, care pierd
proprietatile toxice dar le pastreaza pe cele
antigenice. Prin inhalare formaldehida este
iritanta pentru mucoase. Tegumentele suporta
contactul cu formaldehida n concentratii 12%.
Concentratii mai mari snt astringente si produc
diminuarea secretiei sudorale.
Formaldehida se utilizeaza pentru dezinfectia
instrumentelor chirurgicale, a ncaperilor,
pentru conservarea pieselor anatomice, pentru
prepararea anatoxinelor. In aplicare locala,
solutie 210%, este utila n hiperhidroza
plantara, datorita actiunii astringente si
tanante. Formal- dehida se futilizeaza sub forma
gazoasa si n solutii (25%). Trioximeti- lenul,
pentru dezinfectia ncaperilor, se evapora prin
ncalzire pe o plita electrica. Pentru
dezinfectia cateterelor si instrumentelor
folosite n en- doscopie se foloseste un
container bine nchis, n care trebuie sa se men-
tina temperatura de minimum 16C si umiditatea de
75% pentru cel putin 20 de ore.
14.8.1. "16#Ti1!#"
Sin. !o?ytiolinum (DCI), Gynaflex
B
, Noxyflex
K
. Pulbere
cristalina alba, sol. apa '1/10. Elibereaza lent
formaldehida, actionnd antibacterian si
antifungic. Se folosesc solutii apoase proaspete
12,5%, pentru irigarea cavitatilor organismului
si fistulelor.
14.9. ACID BORIC
Substanta cristalizata sau amorfa, alba,
solubila n apa. Actiune antiseptica slaba. Este
suportat bine de piele si de mucoase. Au fost
semnalate accidente grave dupa aplicarea
unguentului cu acid boric sau substante
pulverizate pe arsuri sau plagi cu suprafata
mare, datorita absorbtiei. Ac. boric este
interzis pentru copii sub 3 ani. tJtil n
intertrigo, pio- dermite, hiperhidroza.
Se prescrie magistral sub forma de solutie
apoasa 3%, n comprese sau spalaturi, ca unguent
10% sau pulbere, asociat cu oxid de zinc.
Sin. Borax, !atrium 'oraeicum9 biborat de sodiu.
Substanta cristalizata sau amorfa, inodora,
14.
-ia>
192
stabila la temperatura ordinara. Este solubil n
apa, cu reactie alcalina si n glicerina, solutia
avnd reactie acida. Actiune antiseptica slaba.
Indicat n afectiuni inflamatoare ale pielii.
Seboreea fetii si pielii capului. Eczematide.
Stomatita. Se prescrie magistral. Se foloseste
sub forma de solutie apoasa 3/o, aplicata local
cu ajutorul compreselor. Solutii de borax n
glicerina (24%) se prescriu pentru aplicat pe
mucoase, prin tamponament. Boraxul poate fi
utilizat si n alte forme farmaceutice
(gargarisme, comprimate cu actiune asupra
mucoasei bucale, pulbere pentru dinti).
14.9.2. ACID BENZOIC
Substanta cristalizata, putin solubila n apa
rece (1/350), mai bine n apa calda (i/20). F.
solubila n alcool ,(1/3). Ca si alti acizi,
acidul benzoic are o actiune nespecifica,
datorita modificarii pH-ului mediului si o ac-
tiune specifica, proprie. In concentratii 1/1 000
este bacteriostatic. Dupa un contact de 5 zile
bacilul difteric este omort de o solutie 0,04%
de acid benzoic, iar stafilococul de o solutie
0,08%. Acidul benzoic are si actiune antitermica
slaba si antipruriginos. Aplicat local este slab
iritant. Concentratii 0,1% au actiune conservanta
moderata pentru preparate farmaceutice, la pH sub
5. Extern, pe piele, este antimicotic. Se
prescrie magistral.
14.9.3. ACID SALICILIC
Substanta cristalizata, putin solubila n apa.
Solubilitatea sa creste n mediu alcalin. Solubil
n alcool. Antiseptic, antienzimatic,
antimicotic. n aplicatie locala, pe tegumente,
are actiune cheratoplastica, la concentratii mici
(0,51%) si cheratolitica, la concentratii mari
(1030%)- Este si analgezic si antipiretic
(sistemic). Puternic iritant pentru mucoase.
Concentratiile cheratolitice, aplicate pe pielea
normala, produc necroza. Pentru actiunea
cheratolitica este indicat n hipercheratoze,
psoriazis, bataturi. Cheratoplastic n ulcere
cutanate. Micoze cutanate. Eczeme. Se prescrie
magistral n unguente, solutii alcoolice,
pulberi. M n , u e n t a n t i mi c o t i c : 1p. Ac. salicilic 1
g, Ac. benzoic 2, g Vaselina 30 g. D.S. $?tern.
Aplicatii locale. < o l u ' i e a n t i mi c o t i c : 1p. Ac. sa-
licilic, Iod a 1 g, Alcool 70 100 ml. D.S.
Extern. Aplicatii locale. Sol u ' i e c o n t r a
b t t u r i l o r : 1p. Ac. salicilic, Ac. lactic aa 2 g.
Acetona 3 g, Colodiu 4% B g. D.S. Extern. P u l b e r e
a n t i ! u d o ) r a 1 a : 1p. Ac. salicilic 2 g, Oxid de
zinc, Acid boric a 5 g, Talc 40 g. D.S. Extern.
14.
-ia>
193
Aplicatii locale.
14.9.4. ESTERII ACIDULUI p -
OXIBENZOIC
Esterul metilic (Nipagin
R
) si cel propilic
(Nipasol
R
) snt pulberi putin solubile n apa
(Nipagin
R
0,2% la 15C, 3% la ,G^]C). Actiune
antiseptica mai intensa dect acidul salicilic.
Toxicitate mai redusa dect ac. salicilic. Agenti
de conservare pentru unele preparate farmaceutice
(siropuri,
hidrolate, unguente, creme) si pentru alimente.
Nu influenteaza proprietatile substantelor
conservate (miros, gust, culoare). Se adauga n
concentratii finale de 13%
0
la produsul de
conservat, fie ca atare (daca se poate dizolva),
fie dizolvat n apa fierbinte si solutia astfel
obtinuta se amesteca cu produsul.
14.9.5. -C#/ UNDECILENIC
Acid gras nesaturat, n stare solida la
temperatura ordinara, cu punct de topire 2527C.
Se foloseste si ca unecilenat e calciu sau e zinc9
substante solide albe, insolubile n apa si
solventi organici, .solubile n ac. acetic.
Aplicat pe tegumente contribuie la restabilirea
pH-ului normal (circa 4), mpiedicnd dezvoltarea
bacteriilor si ciupercilor patogene. Folosit n
micoze cutanate. Impetigo. Se foloseste ca atare
sau ca undecilenat de zinc si de calciu n
unguente (1020%). -1p. Ac. undecilenic, Un-
decilenat de zinc aa 3 g, Etilenglicol 10 g,
Lanolina anhidra 40 g, D.S. Extern. 1p. Undecilenat
de zinc, Undecilenat de calciu aa 1 g, Talc 8 g.
D. S. Extern.
14.10.ULEIURI VOLATILE
Sin. Uleiuri eterice, uleiuri esentiale, esente
aromatice. Amestecuri de substante de natura
terpenoida, cu miros si gust caracteristic. Majo-
ritatea snt lichide la temperatura ordinara.
Incolore sau slab galbui, transparente. Unele
snt colorate (ex. uleiul de tim, de musetel).
Puse pe hrtie de filtru formeaza o pata
translucida, care dispare relativ repede, fara a
lasa urme. Densitatea 0,8500,950 pentru
majoritatea. Unele (scortisoara, cuisoare) au
densitatea mai mare dect 1. Foarte putin
solubile n apa, solubile n alcool concentrat.
Din punct de vedere chimic snt: monoterpene aciclice
(linalol, geraniol, citronelol, ci trai);
monoterpene ciclice (mentol, cineol, terpinen); monoterpene
'iciclice (borneol, camfora); sescviterpene aciclice
14.
-ia>
194
(farnesol, neridol), sescviterpene ciclice (azulene);
compusi din seria aromaticA (timol, carvacol, anetol,
aldehida cinamica); compusi cu sulf (izotiocianatul
de alil). Absorbtie digestiva buna, eliminare
renala si/sau respiratorie. Antibacteriene cu
intensitate diferita. Indicele fenolic: timol 20
30; ol. foenicul 13; eugenol 9; ol. scortisoara
8; geraniol 7; camfor 6,2; eucaliptol 2,2; ol.
lavanda 1,6; mentol 0,9; ol. anason 0,4;
Fungicide (actiunea cea mai intensa pentru timol,
cea mai slabei pentru eugenol). Antispastice,
carminative. Aplicate local, pe tegumente si
mucoase, unele uleiuri volatile produc hiperemie
si, la concentratii mai mari, iritatii puternice.
14.10.1. ULEI DE TIM
Sin. "leum thymi. Se obtine din Thymus vulgaris. Contine 20
30% timol (metil-izopropilfenol). Lichid galben-
roscat sau slab brun. Antibacterian intens,
fungicid, antihelmintic. Anestezic local si
antipruriginos. Stimuleaza SNO. Local, n solutii
alcoolice 1%, unguente 15%, ape de gura. Oral,
ca pulbere.
Sin. "leum caryophyllorum. Se obtine din mugurii plantei
tropicale $ugenia caryophyllate. Contine 7095% eugenol
(propenilgajacol). Cu oxidul de zinc formeaza
,eugenat de zinc, pasta care se ntareste lent
n prezenta salivei. Antiseptic, anastezic local
(datorita liposolubilitatii si afinitatii pentru
fibrele nervoase). Stimuleaza dezvoltarea
odontoblastilor. In stomatologie ca
bacteriostatic si analgezic. La prepararea
pastelor de dinti. Ca ,eugenat de zinc n
obturatii.
14.10.3. ULEI DE SCORTISOARA
Sin. "leum cinnamomi. Se obtine din scoarta plantei
Cinnamomum ceylanicum. Contine 70o/
0
aldehida
cinamica. Antibacterian, fungicid. Antiseptic al
canalelor radiculare. n pulberile pentru dinti.
14.10.4.ULEI DE EUCALIPT
Sin. "leum eucalypti. Se obtine din frunzele de $ucalyptus
glo'ulus. Contine eucaliptol, pinen. Bacteriostatic.
Hiperemiant. In inhalatii, pur sau n solutie
alcoolica 4%. Intra n preparatul /nhalan%
r
(cu ulei
de pin, menta, lavanda, terpineol), folosit ca
antiseptic al mucoasei respiratorii. Se toarna
cteva picaturi in circa 250500 ml apa
fierbinte. Vaporii se inhaleaza printr-un cornet
de hrtie. Produsul *erosept
T
spray, flacon de 150
ml cu mentol, camfor, timol, eucaliptol. Folosit
pentru dezinfectia aerului din spatii nchise (n
spitale, locuinte, scoli, birouri, sali de spec-
14.
-ia>
195
tacole). Se face o pulverizare de 5 secunde la
un volum de 40 m
3
. Se repeta n functie de
necesitati.
14.10.5. ULEI DE MENT
Sin.- "leum menthae. Se obtine din frunzele plantei
Mentha piperita. Contine mentol, aldehide, acizi,
terpene. Antibacterian si antifungic. Anestezic
local si antipruriginos. Antispastic si
carminativ. Aplicat pe tegumente produce senzatie
de rece, datorita stimularii bulbului lui Krause.
Intern, carminativ si colagog. Extern, n micoze
interdigitale cu Cania al'icans. n stomatologie ca
antiseptic al canalelor dentare, singur sau n
amestec cu camfor, fenol si un anestezic local.
In ape de gura, paste de dinti. Se prescrie
magistral n conc. 12% n solutii uleioase sau
alcoolice, pulberi compuse, unguente. P u l b e r e
a n t i p r u r i ) g i n o a s a : 1p. Mentol 2 g,
Anestezina 5 g, Oxid de zinc, talc aa 25 g, 2..S.
Extern. Aplicatii locale. < o l u ' i e p e n t r u n e 7 r a l , i i i
n C t e r e o ! t a l e : 1p. Mentol, Camfor a 1 g, Alcool 20
g. D.S. Extern In micoze interdigitale se fac
badijonari locale cu uleiul pur.
14.11. COLORANTI UTILIZATI CA ANTISEPTICE
Se folosesc: derivati de acriinA (etacridina);
colorani azoici (fenazo- piridina); derivati de
trifenilmetan (metilrozanilina sau cristal violet);
derivati de fenotiazinA (albastru de metilen).
Actioneaza ca bacteriosta- tice sau bactericide
prin efect direct sau dupa transformarea, n
organism, n metaboliti activi. Unele substante
colorante au si actiune ame- bicida si
antihelmintica. Mecanismul de actiune al
colorantilor este variat si poate consta n
competitia cu enzimele pentru ionii de hidrogen,
n tulburarea schimburilor ionice ale celulelor
microorganismelor etc.
14.11.1. ETACRIDINA
Sin. $thacriclinum (DCI), Acrinolum, Rivanol
R
,
Antidiar
R
, Metifex
R
. Se utilizeaza lactatul,
pulbere galbena, amara, inodora, solubila n apa.
Are actiune asupra bacteriilor grampozitive
(streptococ, stafilococ). Indicele fenolic este
de 80 in vitro si 800 in vivo9 deci actiunea sa este
accentuata n prezenta sngelui. Este puternic
antibacterian si la suprafata tegumentelor, fiind
bine suportata de acestea. Nu influenteaza
activitatea fagocitara a leucocitelor. Daca se
administreaza timp ndelungat pe plagi poate
ntrzia cicatrizarea. Extern, n piodermite,
eczeme infectate, gingi- vite. Intern n infectii
14.
-ia>
196
amebiene, fiind bine suportata n tratamente de
scurta durata. Extern, aplicatii locale a
solutiei apoase 1%
Q
, pulbere, unguente.
14.11.2. FENAZOPIR1DINA
Sin. 2henazopyriinum (DCI), Gastrotest
R
, Pyridacil
R
,
Pyridium
K
, Urospasmon
R
. Pulbere rosie, putin
solubila n apa. Se absoarbe din tubul digestiv
si se elimina pe cale renala. Bactericid fata de
stafilococ, bacilul tific, piocianic. Activ n
mediu acid si alcalin. Local, stimuleaza epiteli-
zarea. Indicat n infectii urinare. Preparatul
>rospasmon
1
9 comprimate cu nitrofurantoina 50 mg,
sulfadiazina 150 mg, fenazopiridina 50 mg.
Initial 3 comprimate pe zi, la mese; ntretinere
2 comprimate pe zi. Trebuie asigurata o diureza
de minimum 1,5 l/zi.
14.11.3. METLROZANfLINA
Sin. Methylrosanilinii cfolorium (DCI), violet de gentiana,
cristal violet, pentametil p-rozanilina,
pyoctaninum coeruleum, Badil
B
. Pulbere verzuie cu
lueiu metalic, solubila n apa (1/200), alcool,
glicerina. Actiune antibacteriana, antimicotica,
antihelmintica. Actioneaza ca bactericid n
concentratie 1/1 000 000 fata de germenii
grampozitivi dar nu are efect fata de cei
gramnegativi si acidorezistenti. Efectul este mai
intens n faza de nmultire a germenilor.
Actiunea se datoreste fixarii pe nucleopro-
teine. Efectul este diminuat n prezenta
substantelor organice. Folosita n plagi
infectate, escare, ulcere, dermatite,
dermatomicoze, stomatite. Local, n solutie
apoasa 0,5/o.
14.11.4.METILTIONINA
Sin. Methylthioninii chlorium (DCI), albastru de metilen,
ceruleum methyleum, methylenblau. Pulbere verzui-
brun nchisa, higroscopica, solubila n apa
(1/40), alcool (1/110). Solutia apoasa 1% are pH
34,5. Se absoarbe din tubul digestiv si se
elimina pe cale renala, colornd urina n
albastru. Are actiune antiseptica locala sau la
nivelul cailor urinare.
Au fost descrise si alte actiuni, dupa
administrare pe cale generala, de stimulare a
metabolismului, excitant al centrului respirator,
analgezic, hiperglicemiant,
antimethemoglobinizant. Indicata n infectii
urinare. Methemoglobinemie. In teste functionale
renale. Pentru detectarea fistulelor. Local,
antiseptic pe mucoase si tegumente. Extern, sol.
25%, badijonaj. Oral, 50300 mg pe zi. I.v., 14
mg/kg, n solutie 1%. Produsul Metosept
r
se aplica
14.
-ia>
197
local, prin badijonare, de 12 ori pe zi.
2rescripii viagistrale. 1p. Metiltionina 1 g, Glieerina,
Alcool 70
c
aa 10 g, D.S. Extern. Badijonarea
mucoasei faringiene. Solutii pentru tratarea
piedermitelor trenante: 1p. Metiltionina, Azotat
de argint 0,20 g, Apa distilata 20 g. D.S.
Extern. Tamponamente locale.
14.12.DETERGENTI
Sin. Tenside, agenti tensioactivi, agenti activi
de suprafata, agenti de curatire. Au molecula
formata din doua parti: o grupare hirofilA9 polara (OH;
COOH; S0
3
H; NHJ) si o grupare hirofo'A9 lipofila,
nepolara (un lant de atomi de carbon ramificat
sau neramificat sau un nucleu aromatic alkilat).
Detergentii, formeaza micele, grupndu-se n
complexe cu o anumita structura, sub influenta
fortelor intermoleculare. Detergentii care
disociaza dau micelelor o sarcina,electrica,
pozitiva sau negativa. Micele de detergenti pot
fixa particule solide (pulberi), lichide
(uleiuri) sau gazoase, ncarcate electric sau
neutre, solubilizndu-le. In acest fel intervin
ca agenti de curatire si agenti emulsionanti.
Micelele pot traversa multe membrane fiziologice,
facnd posibila absorbtia unor substante
(vitamine liposolubile si micelele de saruri
biliare) sau mijlocind transportul altora.
Detergentii au proprietatea de a umezi si nmuia
suprafetele. Apa care contine detergenti, avnd
tensiunea superficiala mica, acopera suprafetele
si patrunde n neregularitatile acestora.
Detergentii se mpart n trei categorii, dupa
structura: anionici, cationici si neionici.
14.12.1.DETERGENTI ANIONICI
Sin. Sapunuri propriu-zise. Snt saruri ale
acizilor grasi superiori cu metale alcaline. Mai
putin utilizati snt unii esteri sulfonici ai
alcoolilor grasi (formula generala RCII
2
0SO
s
ONa,
ex. laurii sulfatul de sodiu cu R=12 C) si
sapunurile alchil sau arilsulfonate (formula
generala RSOoOH). Sapunurile propriu-zise au
formula generala RCOOMe, R fiind un lant de 12
20 atomi fde carbon. Se utilizeaza att
sapunurile tari, de sodiu, cit si cele moi, de
potasiu. Solutiile apoase de sapun au pH 9,510.
n contact cu stratul cornos al pielii l nmoaie
si ndeparteaza murdaria. Actiunea maxima apare
la concentratia 1 g/litru. Actiunea sapunurilor
asupra microorganismelor este n primul rnd
de ,Jordin mecanic, ndepartnd microorganismele
existente pe piele. Spalarea obisnuita cu apa si
sapun ndeparteaza asa-numita flora ,de pasaj,
14.
-ia>
198
n timp ce germenii ,stationari, care se gasesc
ndeosebi mai profund, n foliculii pilosi, se
mentin. Spalarea cu sapun favorizeaza nsa
efectele aplicarii ulterioare a unui antiseptic.
Substantele actioneaza si direct, bactericid,
functie de substanta, germeni, concentratie,
temperatura, pH etc. Astfel, pneumococul si
streptococul snt omorti repede n solutii
diluate de sapunuri, n timp ce stafilococu este
mai rezistent, ca si germenii gram- negativi.
Sporii nu snt afectati de actiunea sapunurilor.
Datorita actiunii locale, dupa introducere
intrarectala (n clisme, supozitoare) stimuleaza
defecatia. Sapunul de potasiu are actiune
keratolitica datorita hidroxidului de potasiu pe
c-are-1 contine. Sapunurile au actiune iritanta
asupra mucoaselor. Dupa ingerare pot produce
varsaturi (actiune utilizata uneori n
intoxicatii cu acizi).
Sapunurile snt indicate pentru curatirea si
antisepsia minilor, n chirurgie. De asemenea
intra n compozitia pastelor de dinti n concen-
tratie 525%, avnd efect de diminuare a
vscozitatii mucinei si usurnd eliminarea
particulelor interdentare. Esterii sulfonici ai
alcoolilor grasi snt folositi ca detergenti si
emulgatori n samponuri si sapunuri menajere.
Sarurile lor de calciu snt solubile n apa, pot
fi folosite cu apele dure.
14.12.2.DETERGENTI CAT6ONICI
Sm. Sapunuri inverse. Au molecula formata dintr-
un lant lung hidro- carbonat, cu 818 atomi de
carbon (gruparea hidrofoba, lipofila) si o
grupare de amoniu cuaternara (hidrofila). n
structura lor mai intra si alti doi radicali
alkilici, cu lungime mai mica, care pot fi
aceiasi sau diferiti. Actiunea maxima apare la
produsii avnd 16 atomi de carbon la gruparea
hidrofoba. Detergentii cationici au actiune
antimicrobiana, anti- micotica si virulicida.
Actiunea este mai intensa la pH alcalin. Efectul
este bactericid la concentratii de 0,11%
0
si
bacteriostatic la concentratii de 1/100 0001/1
milion. Nu afecteaza bacilul tuberculos,
piocianicul si sporii germenilor. Mecanismul de
actiune consta n scaderea tensiunii
superficiale, cresterea permeabilitatii
membranelor si liza celulelor mi- crobiene.
Concentratii mici de detergenti cationici inhiba
unele sisteme enzimatice, pe care se fixeaza prin
adsorbtie sau datorita sarcinilor electrice. La
concentratii mari pot precipita proteinele.
Actiunea detergentilor cationici este inhibata de
actiunea detergentilor anionici, cu care formeaza
complexe macromoleculare inactive. Folositi ca
14.
-ia>
199
antiseptici pentru piele si plagi superficiale.
Dezinfectanti pentru instrumente, podele, pereti,
mobilier.
14.12.2.1. DEQUALINIUM
Sin. DeTualinii chlorium (DCI), Decaderm
T
, Efisol
R
.
Pulbere slab galbuie, putin sol. n apa rece,
solubila 1/30 n apa fierbinte si 1/200 n
propilenglicol. Antibacterian fata de
grampozitivi si negativi, bacili acido-
rezistenti. Antifungic fata de Candida,
Trichophyton. Este bacteriostatio si bactericid,
efectul aparnd repede si fiind putin influentat
de serul sanguin. Are actiune sinergica cu
penicilina, streptomicina, tetracicline, cu care
se poate asocia.
FARMACOTERAPIE
Antiseptic n infectii bacteriene si fungice
din: O.R.L. (angine, farin- gite, laringite);
stomatologie (gingivite, stomatite bacteriene si
micotice); chirurgie (pansamente, badijonare);
dermatologie (piodermite, impetigo, intertrigo,
arsuri, ulcere varicoase); ginecologie (colpite).
Produsul Deca- ermT. Tub cu 20 g unguent continnd
0,4% dequalinium. Flacon cu 20 ml solutie
continnd 0,5% dequalinium n propilenglicol.
Unguentul se aplica local, o data pe zi. Solutia,
aplicatii sub forma de pansamente sau badijonari,
de 34 ori pe zi.
14.12.2.2. .E"2-!C1"#M
Sin. #enzal@onii chlorium (DCI), Dezinfectant cationic
T
,
Capitol
R
, Cetanorm
R
, Drapolene
R
, Empigen
R
, Roccal
R
,
Zephirol
R
, Zephiran
R
. Pulbere alba sau galbuie, f.
sol. n apa, alcool. Sol. apoasa este slab
alcalina. Efecte asemanatoare altor detergenti
cationici. Folosit pentru antisepsia pre- si
postoperatorie a pielii si mucoaselor, plagi
infectate. Dezinfectant pentru instrumente
chirurgicale, vesela. Produsul ind. Dezinfectant ca-
tionic
,
L9 flacon cu 1 000 ml sol. 20%. Pentru piele
intacta sol. 0,2%, pentru mucoase si piele
denudata 0,1%, ca dezinfectant sol. 12%, pentru
irigarea vezicii urinare si uretrei 0,005%.
14.12.2.3. CETi!P#R#/#"#M
Sin. Cetylpyriinii chlorium (DCI), Merocet
R
. Pulbere
alba, sol. apa (1/20), f. sol. n alcool. Solutia
apoasa 1% are pH 55,4. Proprietati ten-
sioactive. Activ fata de germeni grampozitivi,
mai slab fata de gram- negativi. Inactiv fata de
spori, fungi, virusuri. Actiune mai intensa la pH
neutru sau slab alcalin. Antagonism cu detergenti
anionici. Antiseptic pentru rani mici si arsuri
(0,1% sol. apoasa). Antisepsia preoperatoare a
14.
-ia>
200
pielii (1%) si a mucoaselor (0,010,02%).
Dezinfectant pentru bai, instrumente etc. (1
2%o).
14.12.2.4. CETR#M1"#M
Sin. Cetrimonii 'romium (DCI), Cetrimide, Cetavlon
K
,
Savlon
R
. Are actiuni si utilizari similare cu
cetilpiridinium.
14.12.3.DODICIN
Sin. Tego-103 S
R
, Tego-103 G
R
, Tego-Spray
R
,
dodecildiaminoetilglicina, Deriphats
B
. Tensid
amfolitic. Bactericid, antifungic. Antiseptic
pentru mini. Dezinfectant pentru lenjerie,
ncaperi, instrumente. Tego-103-G. Solutia din
flacon se dilueaza de ,100 de ori (10 ml la 1
litru apa). Tego- 103-S, pentru antisepsia
minilor se iau circa 5 g solutie, se ntind pe
mini circa 2 minute si se continua spalarea cu
apa. Pentru dezinfectia instrumentelor se
foloseste o solutie obtinuta din 1 parte Tego-
103-S si 99 parti apa.
14.13.SUBSTANTE CARE C1"4#" METALE GRELE
T#!#2-TE CA ANTISEPTICE nl /E2#"0ECT-"TE
Se utilizeaza derivati anorganici si organici,
care contin mercur, argint, cupru, zinc. Actiunea
este dependenta att de cation ct si de anion.
Datorita metalului din molecula substantele
actioneaza asupra microorganismelor dar si asupra
tesuturilor. Asupra microorganismelor actioneaza
n general bacteriostatic (la concentratii mici,
afectnd diferite sisteme enzimatice care contin
grupari sulfhidril) si bactericid (la concen-
tratii mari, precipitnd proteinele
protoplasmatice). Actiunea asupra tesuturilor
este, de asemenea, dependenta de concentratie. La
concentratii mici se produce frecvent un efect
astringent, reversibil, limitat la suprafata, n
timp ce concentratiile mari produc un efect
profund, caustic sau necrozant. In ce priveste
anionii din structura acestor substante, daca
snt acizi slabi au actiune moderata astringenta,
daca snt acizi tari, au efect mai intens, uneori
caustic.
14.13.1. DERIVATI DE MERCUR
Se utilizeaza saruri anorganice care disociaza
electrolitic si compusi organici, care nu
disociaza, ntruct metalul este legat covalent
si actioneaza prin structura ntreaga. Efectul
acestor substante este bactericid, fungistatic,
paraziticid. Derivatii organici de mercur
14.
-ia>
201
actioneaza prin ntreaga molecula. Efectul lor
este mai lent si de durata mai lunga dect al
derivatilor anorganici. /nto?icaia cu erivai e mercur apare
mai frecvent dupa ingerarea compusilor
anorganici. n intoxicatia acuta se distinge un
sindrom digestiv (simptome de gastroenterocolita)
si un sindrom renal (poliurie, oligurie, anurie,
albuminurie, cilindrurie, hematu- rie).
Tratamentul consta n administrarea de
dimercaptopropanol, penicil- amina, efectuarea de
spalaturi gastrice si instituirea unei medicatii
simptomatice. Experimental, doze mari de vitamina
C actioneaza ca antidot n intoxicatii cu doze
100% letale de saruri de mercur. n into?icaia su'- acutA
predomina tulburarile de la nivelul cavitatii
bucale (gust metalic dureri si inflamatii ale
gingiilor, caderea dintilor). De asemenea, apar
tulburari digestive si renale. /nto?icaia cronicA se
produce mai ales n anumite conditii de lucru. Se
observa stomatita, tulburari ale sistemului
nervos (tremuraturi, insomnie, iritabilitate).
14.13.1.1. FENILMERCURIBORAT
Sin. 2henylhyrargyri 'oras (DCI), Fenosept
T
, Merfen
B
.
Compus echimolecular de borat de fenilmercur si
hidroxid de fenilmercur. Antibacterian si
antifungic. Este bine suportat de mucoase (0,01%
0
)
si chiar dupa aplicare pe plagi superficiale
(2%
0
). Nu precipita proteinele ntruct nu
elibereaza ioni de mercur. Administrarea locala
repetata timp ndelungat poate duce la efecte
alergice. Antiseptic pentru mucoase (stomatita,
faringita, laringita, gingivita), pielea intacta
si plagi. Dezinfectant pentru instrumente de
metal (nu cele de aluminiu) si de cauciuc. Pro-
dusul <enosept
T
9 flacon cu 100 ml solutie apoasa 2%
0
si flacon cu 20 compr. de 0,3 mg. Solutia se
foloseste extern, n aplicatii locale, dupa
diluare de 540 de ori, cu apa. Comprimatele se
sug, unul la 26 ore (210/zi).
14.13.1.2. T#1MERS-!
Sin. Thiomersalum (DCI), Merthiolate
R
, MerseptyP.
Antibacterian puternic (indice fenolie 200).
Antiseptic pentru piele si mucoase. Dezinfectant
pentru instrumente. Utilizat si pentru
conservarea serurilor si vaccinurilor, n locul
fenolului. Extern, n solutie apoasa 1/10 000
pentru mucoase si 1%
0
pentru piele si instrumente.
14.13.1.3. BICLORURA DE MERCUR
Sin. Sublimat corosiv. Bacteriostatic (1/300 000)
si bacteridd (1/20 000). In concentratie 1/1 000,
folosita n terapeutica, omoara majoritatea micro-
14.
-ia>
202
organismelor existente pe mini. Solutia este bine
suportata de piele. In contact cu mucoasele are
actiune astringenta sau caustica, functie de con-
centratie. De aceea nu se aplica dect pe
tegumente. Clorura de sodiu creste solubilitatea
si scade disocierea, deci diminua actiunea
antibacte- riana. Aceasta actiune scade n
prezenta sapunului, a alcalilor, a substantelor
sulfurate si proteinelor. Cresterea temperaturii
accentueaza efectul antibacterian. Dezinfectia
lenjeriei, a obiectelor nevopsite cu ulei. Folosit
ca solutie apoasa 12%
0
.
14.13.2. DERIVAJI DE ARGINT
Se folosesc saruri de argint (azotat) si
preparate de argint coloidal (protargol, colargol
etc.). Argintul metalic introdus n apa actioneaza
bac- tericid dupa cteva ore, prin trecerea n apa
a ionilor de argint n cantitate foarte mica (1/20
milioane, actiune oligodinamica). Sarurile de ar-
gint precipita proteinele microbiene si tisulare.
In preparatele eoloidale argintul nu este disociat
si nu precipita proteinele.
14.13.2.1. AZOTATUL DE ARGINT
Sin. *rgentum nitricum. In concentratii mici actioneaza
ca bacteriostatic iar n concentratii mari ca
bacteridd. Distruge majoritatea microorganismelor
la concentratia de 1%
0
. Aplicat pe tesuturi este
caustic, actiunea sa nefiind prea profunda,
ntruct precipita proteinele si formeaza clorura
de argint n contact cu clorura de sodiu. Pielea
se nnegreste dupa contactul cu azotatul de argint
datorita argintului redus care se formeaza sub
influenta luminii. Antiseptic n oftalmologie si
dermatologie. Eficace, local, n infectiile
arsilor. Colir (1%). Spalaturi (1/100 000).
2rescripie magistralA. 1p. Azotat de argint 0,1 g, Apa
distilata 10 g.
D. S. Ext. Cte o picatura n sacul conjunctival.
14.13.3. SULFAT DE CUPRU
Sin. Piatra vnata. Cristale albastre, solubile
n apa (1/3), alcool (1/500). Antistafilococic.
Astringent (sol. diluate), corosiv (sol.
concentrate). Util n conjunctivite. In asociere
cu sulfatul de zinc, local, n eczeme, impetigo,
intertrigo. Colir si alte solutii de uz extern 0,5
,..
14.14.CLORXEXIDIN
Sin. Chlorhe?iinum (DCI), Clorhexidin
T
, Abacil
R
,
Corsodyl
R
, Hibi- tane
R
, Nolvasan
R
, Soretol
R
. Se
14.
-ia>
203
folosesc diferite saruri (diacetat, gluconat,
clorhidrat). Diacetatul este substanta
semisolida, alba sau pulbere micro- eristalina,
amara. Solubila n apa (1/55), alcool (1/15). F.
sol. n glicerina. Activ fata de formele
vegetative a numerosi germeni grampozitivi (efect
mai intens) si gramnegativi (efect mai slab).
Pseudomonas, Serratia, Pro- teus snt putin
influentati. Solutia 4% are efect imediat de
reducere a florei de pe piele, mai accentuat dect
unii iodofori. Inactiv fata de bacilii
acidorezistenti, spori, fungi, virusuri. Actiunea
este mai mare la pH neutru sau slab alcalin si
prin asociere cu alcool si detergenti cationici.
Este antagonizat de detergenti anionici. Aplicat
repetat pe piele poate persista mai mult timp
avnd efect cumulativ. Rareori efecte alergice
locale. Solutiile concentrate snt iritante.
Folosit pentru antisepsia tegumentelor
preoperator. Plagi cutanate. Antisepsia
ureterelor, irigatii ale vezicii urinare.
Dezinfectia cateterelor, instrumentelor. Ca
dezinfectant, se poate asocia cu cetrimida.
Conservant pentru colire (0,01%), pentru probele
de urina n vederea dozarii glicozuriei (0,5 mg
%
0
). Produsul Clorhe?iin- spray
r
, flacon de 120 ml cu
clorhexidin diacetat 1% n alcool izopropilic.
Pulverizare locala. Produsul #etagin
T
spray, flacon
de 80 ml cu clorhexidin gluconat 20% 0,587 g,
tegobetain L
7
30% 2, 720 g, azulen 0,45 mg. In
vulvo-vaginita acuta si cronica (bacteriana, cu
Candida, Trichomonas),, o aplicatie zilnica timp
de 45 zile, apoi de 12 ori/saptamna.
ANTITUMORALE
15.1. BAZE MORFO- SI FIZIOPATOLOGICE
Celulele canceroase pot aparea n oricare din
tesuturile organismului, la orice vrsta. Desi se
vorbeste de cancer ca de o boala unica, n reali-
tate snt circa o suta de boli diferite ca
localizare, ritm evolutiv, grad de malignitate,
forme clinice, cu circa 270 tipuri histologice de
tumori maligne. Aceste boli au ca trasaturi
comune: cresterea autonoma, anarhica, teoretic
indefinita a unei populatii celulare; invadarea
loco-regionala a tesuturilor si organelor normale;
3 Farmaeoterapie practic !oi. ". 205
proprietatea de a forma focare secundare la
distanta (metastaze) prin diseminare pe cale
limfatica sau sanguina; morfologie celulara mai
putin diferentiata. Celulele neoplazice se
deosebesc histologic de cele normale, dar
diferentele metabolice snt mici (diminuarea
enzimelor respiratorii, a citocromilor si
citocromoxidazei, predominarea glicolizei anaerobe
n celulele tumorale). De o importanta
fundamentala pentru studiul substantelor
citostatice snt cunostintele privind cinetica
celulara. Ciclul celular al tuturor celulelor,
normale si neoplazice, are 4 faze: a) G
t
, n care
se produce sinteza enzimelor necesare functiilor
celulare si sintezei ADN; b) S, n care are loc-
sinteza ADN;
c) G
2
, urmnd fazei S, n timpul ei facndu-se
pregatirile pentru mitoza;
d) M, faza de mitoza. Majoritatea celulelor
organismului uman au aceeasi durata a ciclului
celular, de 17 1/223 ore. Durata fazelor: Gj 810
ore;
S 67 ore; G
2
35 ore; M 3040 min. n tesuturi
unele celule nu se gasesc n nici una din fazele
active mentionate. Aceste celule snt n G
0
, nu se
divid. ntre aceste celule (compartimentul
neproliferativ) si cele aflate n faze active
(compartimentul proliferativ) exista o interdepen-
denta si un raport constant, fix, pentru fiecare
tesut. Trecerea din G
0
n 0
i
se face n functie de
nevoile tesutului. n tesutul hematopoetic la om
85% din celule snt n faze_active si 15% n G
0
.
Durata fazei G
0
este lunga, uneori ani.
Clasificarea tumorilor pe criterii anatomice si
histologice este fundamentala pentru abordarea
multidisciplinara a terapiei. n tabelul 16 snt
mentionate diferentele ntre tumorile benigne si
maligne, iar tabelul ,\
Ta'elul 16
VQ
Diferen'e ?ntre tumori beni,ne 5i mali,ne (TerrL+ 8;VQ)
Tumori beni,ne Tumori mali,ne
<tructura 5i diferen'ierea Tipic 'e!utului de ori,ine+ ca
celule 5i 'e!uturi
Atipic+ ca celule 5i 'e!uturi
Cre5terea De obicei lent Rapid !au f. rapid
Pro,re!iunea *ent pro,re!i7 (poate rm?ne
!ta'ionar !au re,re!a)
De obicei pro,re!i7 5i fatal+
dac nu e!te tratat
$od de cre5tere 9#pan!i7 (ade!ea ?ncap!ulat) Infiltrati7 5i e#pan!i7 (de obicei
!lab ?ncap!ulat)
$eta!tae Ab!ente -rec7ent preente
Recidi7 dup ?ndeprtare Rar Comun
6a!culariare <lab $oderat !au marcat
"ecro 5i ulcerare "eobi5nuit (bi5nuit
9fecte ,enerale "eobi5nuite (bi5nuite
Citolo,ic:
Raport nucleu)citopla!m Raport
nucleol)nucleu Colora'ie nuclear
Colora'ie citopla!matic "umr
mitoe Tipuri de mitoe
"ormal
"ormal
"ormal
"ormal
De obicei pu'ine
"ormale
Cre!cut
Cre!cut
Cre!cut
Cre!cut
Ade!ea frec7ente -rec7ent
anormale
Mltra!tructur: $embran nuclear
$itocondrii
Reticul endopla!mic Citopla!m
Aparat 2ol,i $embrana celular
Y -rec7ent nere,ulat "umr
!cut (ade!ea !implificate 5i
uneori anormale)
Diminuat 5i ?n ,eneral neted
Particule AR" ade!ea ?mpr5tiate
Incluii de compoi'ie
necuno!cut Diminuat !au
cre!cut+ ade!ea cu
micro7eicule Ade!ea
!implificat
Ta'elul ,\
8>X 179
"e7 pi,mentar
$ola hidatiform
(<chJannom)
(oilm!q)
(<ero!+ muco!+
anapla!tic)
Cla!ificarea tumorilor ?(err5 194-:
1. Tumori epiteliale
9piteliu de !uprafa'
9piteliu ,landular
2. Tumori de 'e!ut
con@uncti7
ke!ut fibro!
Cartila,iu
(!
ke!ut adipo!
6a!e !an,uine
6a!e limfatice
$u5chi neted
$u5chi !triat
3. Tumori de 'e!ut
ner7o!
ke!ut ,lial $enin,e
Cel. ner7oa!e
"euroectoderm
Papilom
Adenom
-ibrom
Chondrom
(!teom
*ipom
Heman,iom
*imfan,iom
*eiomiom
Rabdomiom
$enin,iom
"eurom
2an,lioneurom
"e7 (ne7ocitom)
Carcinom
Adenocarcinom
-ibro!arcom
Chondro!arcom
(!teo!arcom
*ipo!arcom
Heman,io!arcom
*imfan,io!ar com
*eiomio!arcom
Rabdomio!arcom
2liom
<arcom menin,eal
$elanom
"eurobla!tom
"eurolofon
Cel. !cuamoa!e !au
epidermoi) de
trani'ionale
<ecretoare de
mucu!
A!trocitom
Apudom
Carcinom medu)
lar
Carcinoid
Retina
$edulo!uprarenal
Teci ner7oa!e
+. Tumori ale mai
multor 'e!uturi
2land mamar
Rinichi embrionar
5. Alte tumori
$elanobla5ti
Placenta
(7ar
- eocromocitom
"eurilenom
-ibroadenom
Retinobla!t
om
-eocromoci
tom <arcom
neurilemic
Ci!to!arcom
"efrobla!tom
$elanom
Choriocarcinom
Carcinom
Di!,erminom
(b!er7a'ii Tumori beni,ne Tumori mali,ne ke!ut da ori,ine
Tumora Brenner
Arrhenobla!tom
2inandrobla!tom
Tumor inter!ti)
'ial
Te!ticul
<eminom
Carcinom
Choriocarcinom
Timom
Timu!
cuprinde cla!ificarea tumorilor. Inciden'a tumorilor mali,ne difer dup !e#+ 7?r!t+
on ,eo,rafic (Rubin+ Ba1emeier+ 8;VQ) (tabel 8Q). <emnele ini'iale ale unei
tumori mali,ne !?nt (Rubin+ Ba1emeier+ 8;VQ): nodul+ ?n orice 'e!ut+ nedurero!+
cre!c?nd lent^ !?n,erri la orificiile naturale^ durere repetat+ nee#plicabil^ febr
repetat^ !cderea ponderal^ infec'ii repetate. Dia,no!ticul cert !e !tabile5te prin
biop!ie !au e#ciie. Din punct de 7edere clinic !?nt utile i!tadiile T"$b.
Cla!ificarea T"$ are ?n 7edere e#tinderea anatomic+ folo!ind nota'ia T pentru
tumora primar (5i e#tinderea direct)+ " pentru prinderea ,an,lionilor limfatici
re,ionali (e#tinderea pe cale limfatic)+ $ pentru meta!tae (di!eminare pe cale
!an,uin). -iecare din ace!t icompartimentb poate fi notat cu indici diferi'i: T
l'
T
>
+
T
0
+ T
W
+ pe m!ura e#tinderii directe^ "
B
+ "
lt
"
>
+ "
0
+ core!puntor lip!ei de prindere
,an,lionar !au a7an!rii ace!teia^ $
B
5i $
[
+ core!puntor ab!en'ei !au preen'ei
meta!taelor. Definirea e#tinderii cancerului ?n cele trei icompartimenteb (T"$) !e
poate face ?n mai multe !tadii (Rubin+ Ba1emeier+ 8;VQ). 8) <tadiul I+ T@+ "o+ $o.
Tumoarea e#i!tent numai ?n or,anul ini'ial+ fr e#tindere limfatic 5i !an,uin.
Poate fi operat+ cu 5an!a de !upra7ie'uire VBY;Bd) >) <tadiul II+ T
>
+ "
t
+ $o.
Tumoarea a in7adat 'e!uturile 7ecine 5i !?nt prin5i primii ,an,lioni. 9!te operabil+
dar nu !e poate ,aranta e#ciia complet a 'e!utului tumoral. Pot e#i!ta di!eminri
redu!e ?n cap!ul 5i limfatice. nan!ele de !upra7ie'uire !?nt 4Bd. 0) <tadiul III+ T
0
+
"
>
+ $o. Tumoarea ini'ial !)a e#tin! 5i !)a fi#at pe !tructurile profunde+ a in7adat
o!ul 5i limfaticele. 9!te operabil+ dar reec'ia total nu e!te po!ibil. nan!e de
8. Rar e#tin! la di!tan' de focarul central.
Aproape totdeauna 7indecabil prin e#tirpare
chirur,ical
>. Tendin' de e#tindere ,radat 5i
meta!taare tardi7
0. "epre7ut: poate in7ada 5i meta!taa
timpuriu
W. De obicei di!eminare timpurie
Carcinom cu celule baale
Tumor mi#t de parotid
Carcinom epidermoid de cer7i# 5i intraoral de
tip hi!tolo,ic ilentb
C. mamar 5i pulmonar
$elanom
Adenocarcinom de colon+ !tomac etc. <arcom
anapla!tic Clioriocarcinom
Cancer pulmonar cu celule mici
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
!upra7ie'uire >Bd) W) <tadiul I6+ T
W)
"
!
+ $ [ . Apari'ia meta!taelor. Tumoarea
inoperabil. nan!a de !upra7ie'uire !ub 4d. Tendin'a de di!eminare a tumorilor
mali,ne e!te diferit+ a5a cum !e arat ?n tabelul 8;.
84.>. BAe9 0-RM-C1C#"ET#CE
Pentru ca un medicament ! ac'ionee antitumoral+ trebuie ! realiee o
concentra'ie eficace (C) la ni7elul localirii)'int 5i ! !e men'in acolo un timp (T)
!uficient pentru a)5i e#ercita ac'iunea !pecific. Ace!te a!pecte !e e#prim ?n mod
Tabelul m<
inciden'a tumorilor mali,ne (d) dup localiare 5i !e# (Rubin+ Ba1emeier+ 8;VQ)
*ocaliare Brba'i -emei *ocaliare Brba'i -emei
Piele i 8 Pro!tat 8V
Bucal 4 > (7ar
ZZZZ
5
Plm?n >> 3 Mrinar 9 W
$amar
Y
>3 Mter
ZZZZ
8W
Colon 5i rect 8W 84 *eucemie+
limfoame
Q V
Alte localiri di,e!ti7e 8> ; Alte localiri 8> 88
Tabelul 8;
Po!ibilit'i de di!eminare a cancerului
(Patter!on+ 8;VQ)
curent prin iC#T optimb+ determinat apro#imati7 pentru om prin e#trapolarea
cercetrilor de la animale+ pentru anumite or,ane !au 'e!uturi (($< 8;VV). 9!te
important a corela C#T optim cu faele ciclului celular 5i a a!i,ura 7alori C.T
!uportabile de ctre mdu7a hematoformatoare 5i alte 'e!uturi normale.
Printre a!pectele importante care inter7in ?n eficacitatea cito!taticelor trebuie
men'ionat ab!orb'ia pe diferite ci 5i difuiunea in 'e!uturi. Ca e#emple men'ionm
tra7er!area barierei hematoencefalice de ctre nitro) ouree 5i meto#ielipticina+ dar
nu de ctre metotre#at. Mn a!pect farma) cocinetic ?nc incomplet cuno!cut+ dar care
ofer per!pecti7e intere!ante+ e!te tropi!mul ti!ular al cito!taticelor. <e 5tie+ de e#.+
c bleomicina are tropi!m cutanat+ c unele epipodofiloto#ine (6$ >3) au tropi!m
pentru 'e!uturile meoteliale (pleur+ peritoneu)+ altele (6P 83>80) pentru mono)
cite+ fluorouracilul pentru mucoa!ele di,e!ti7e.
84.0. BAe9 0-RM-C1/#"-M#CE
<ub!tan'ele antitumorale (cito!tatice+ anticanceroa!e+ antimitotice) ?mpiedic
multiplicarea celulelor neoplaice+ produc?nd oprirea e7olu'iei+ limitarea !au
(rareori) 7indecarea proce!ului mali,n. ?n preent+ medicina di!pune de cinci tipuri
de tratament antitumoral+ chirur,ie+ radioterapie+ chimioterapie+ hormonoterapie+
imunoterapie. ?n ob'inerea !ub!tan'elor antitumorale !e urmre5te ca ace!tea ! aib
ac'iune electivA 5l specificA. $lectivitatea define5te un efect inten!+ e7ident a!upra
celulelor tumorale 5i lip!a efectelor to#ice pentru ,ad. ?n ,eneral+ cito!tati) cele au
o electi7itate mai mic ?n compara'ie cu bacterio!taticele+ ceea ce !e e#plic prin
e#i!ten'a unor diferen'e metabolice importante ?ntre bacterii 5i celulele or,ani!mului
,ad+ deo!ebiri pu'in e7idente ?n caul celulelor tumorale. Specificitatea
cito!taticelor le confer ac'iune a!upra diferitelor tipuri de tumori+ put?ndu)!e 7orbi+
ca 5i la bacterio!tatice+ de spectrul e aciune. Pentru !implificarea te#telor pri7ind
cito!taticele Cn multe lucrri !e folo!e!c pre!curtri+ indicate ?n tabelul >B. 9#i!t
opinia c !ub!tan'ele cito!tatice+ chiar cele foarte acti7e+ folo!ite ?n condi'ii optime+
la doele cele mai mari+ nu omoar toate celulele tumorale ci numai frac'iuni din
numrul ace!tora. 9fectele cito!taticelor !e produc dup o cinetic de ordinul unu.
-iecare do omoar o frac'iune din celulele !en!ibile+ e,al !au mai mic dec?t doa
precedent+ niciodat !uperioar. Reult c+ prin !cderea numrului ab!olut de
celule 'int+ la admini!trarea repetat a cito!taticelor !?nt omor?te treptat tot mai
pu'ine celule
Ca urmare+ cito!taticele !in,ure nu pot 7indeca un or,ani!m cancero!. 6indecarea e!te
?n! po!ibil dac+ ?n urma ac'iunii lor+ rm?ne un numr relati7 mic de celule
tumorale+ capabile a fi eradicate prin mecani!mele imunitare. Reult c+ dat fiind
faptul c cito!taticele 5i imunoterapia !?nt acti7e ?n perioade diferite ale ciclului celular+
cele dou metode nu !?nt competiti7e ci complementare ($ath\+ 8;VQ). 9fectele
imunoterapiei au la ba un fenomen !upu! le,ii itot !au nimicb. Imunoterapia poate
aeradica un pumr de celule tumorale e,al !au mai mic dec?t I(
4
% 8BB BBB)+ dar nu are
efect dac ace!t numr e!te e,al !au mai mare dec?t I(
3
. ?n preent !?nt !tudiate metode
de imunoterapie !pecific (anti) ,eni tumorali identici cu formele tratate 5i !terilia'i
prin iradiere) 5i imunoterapie ne!pecific ?ndeo!ebi BC2 7iu) ($ath\+ 8;VQ). Printre
achii'iile foarte importante pri7ind farmacodinamia cito!taticelor trebuie) men'ionate
faptele urmtoare+ ?n le,tur cu rela'ia dintre ac'iune 5i faele ciclului celular ($ath\+
8;VQ): i) nu toate cito!taticele ac'ionea+ ?n acelea5i fae ale ciclului^ ii) fiecare
!ub!tan' ac'ionea !electi7 pe una !au mai multe fae^ iii) nici un cito!tatic nu e!te
acti7 fa' de celulele ?n 2o.
Terapia hormonalA preocup ?n mod deo!ebit caurile) de tumori hor) monal)
dependente. <e folo!e!c patru cate,orii terapeutice+ a) Prin !up r i ma r e + e#.
o7ariectomie+ !urenalectomie. b) /nhi'iie9 e#. a,oni5ti *HYRH+ danaol+
amino,lutetimida+ te!tolacton+ trilo!tan+ bromocriptina. c) *iie9 e#. e!tro,eni+
pro,e!tati7e+ andro,eni+ ,lucocorticoii. d) Competiie9 e#. antie!tro,eni+
antipro,e!tati7e+ antiandro,eni.
1ezistena la citostatice antit umor ale. ?n tumorile umane compartimentul
proliferati7 e!te redu!. Pentru a fi eficace+ chimioterapia trebuie repetat la inter7ale
prelun,ite. Acea!ta poate contribui la apari'ia far)) maeorei!ten'ei. $ecani!mele
rei!ten'ei !?nt multiple: ab!orb'ia in!uficientei a chimioterapicului de ctre celula
tumoral ($T.+ Daun)^ acti7area in!uficient a medicamentului (Ara)C+ 4-M)^
inacti7are cre!cut (3 $P)^ concentra'ie cre!cut a unei enime 'int ($T.)^ ne7oie
redu! a unui metabolit !pecific (*YA!p)^ utiliarea cre!cut a unei ci biochimice
diferite (antimetaboli'i)^ repararea rapid a unei leiuni pro7ocate de medicament
Pre!curtri ale denumirilor !ub!tan'elor antitumorale Pre!curtarea D.C.I.
ADR Adriamicin 4 HP 4)hidro#ip@rinaldehid)
A8& Alchilante tio!emicarbaon
Ara)C Citarabin HC Hidro#icarbamid
*)A!p A!para,ina H9.A He#ametilmelamin
Andro, Hormoni andro,eni $- $elfalan
BC"M Carmu!tin $ith $itramicin
B*$+ Bleo Bleomicin $$C $itomicin C
Bu Bu!ulfan $e)CC"M <emu!tin
C- -actor Citro7orum 3 $P $ercaptopurin
(ac. folinic) $T. $etotre#at
CC"M *omu!tin "-. "afo#idin
C*B Clorambucil PD" Predni!on
CDDP Ci!)Platinum (II) PCe Procarbain
diamindiclorid Pro, Pro,e!tati7e
CT. Ciclofo!famid RT Radioterapie
DACT Dactinomicin <Te <treptootocin
DAM" Daunorubicin T$. Tamo#ifen
(+ pq)DDD T<PA Tiotepa
DBD Dibromdulcitol <ur, Chirur,ie
DTIC Dacarbain 3T2 Tio,uanin
9!t Hormoni e!tro,eni 6CR 6incri!tin/
4 -M -luorouracil 6D< 6inde!in
-T( -torafur 6*B 6inbla!tin
H"a Clormetin 6P)83 9tapodoid
($ecloretamin) 6$)>3 Tenipoid
(alchilante) (($<+ 8;VV).
( problem de ordin farmacodinamic+ de mare actualitate+ o con!tituie a!ocierile
cito!taticelor 5i interac'iunile po!ibile. ?n cadrul ace!tora+ pe baa ac'iunilor
diferen'iate a!upra faelor ciclului celular+ un loc aparte ?l ocup no'iunea de
recrutare prin !incroniare celular ($athe+ 8;VQ). Mn cito!tatic blochea
numeroa!e celule ?ntr)o anumit fa (de e#. 7incri!tina+ ?n metafa). Celulele
neomor?te reiau concomitent faele urmtoare+ ?ntr)un numr mai mare (arecrutare)
5i pot fi !upu!e unui alt cito!tatic+ cu ac'iune gpe alt fa (de e#. metotre#at). ?n
afar de a!pectul men'ionat+ a!ocierile cito!taticelor !?nt !upu!e le,ilor ,enerale ale
interac'iunilor medicamentelor+ put?nd reulta adi'ie+ poten'are+ anta,oni!m. De
aceea+ trebuie e7itate a!ocierile ?nt?mpltoare.
Clasificarea su'stanelor antitumorale (Chiricu'+ 8;VQ 5i 8;Q0^ ($<+ 8;VV^
&atun,+ 8;QV).
I. 'ito$tatice %e $i0te7. 8) * l c h i l a n t e . a) #eta-cloretilamine.
Clormetina. $anomu!tina. Clorambucil. $elfalan. Ciclofo!famida. I(B Q>.
b) $tilenimine. Tretamina. Trenimon. -o!foramide (T9PA+ TI(T9PA).
c) $steri sulfonici. Bu!ulfan. d) !itrozouree. Carmu!tina. *omu!tina. <emu!tina.
<treptoocina. e) *lte su'stane e sintezA acionCn ca alchilante. Procarbaina.
Decarbaina. He#ametilmelamina. Ci!platin. +) *nt i m e t a ' o l i i . a) *i 'azelor
purinice. $ercaptopurina. Aotioprina. Tio,uanina. b) *i 'azelor pirimiinice.
-luorouracil. -torafur. Citarabina. Aacitidina. c) *i ac. folie. $etotre#at. d) *i
aminoacizilor. Aa!erina. 9tionina. 0) *lt e s u ' s t a n e e s i n t e z A .
Mretan. Hidro#icar) bamida. $itotan. Am!acrina. $ito#antron. Rao#an.
II. #0ti@iotice a0tica0ceroa$e. Antracicline (Do#orubicina. Daunorubi) cina.
9pirubicina). Dactinomicina. (li7omicina. Carminomicina. $itomi) cina.
Bleomicina. Ria7al. $itramicina.
III. #0timitotice (ci!to!tatice de ori,ine 7e,etal). 6inbla!tina. 6incri!tina.
Tenipoid. 9topoid. $itopodoid.
I6. 9nime. *)a!para,inaa.
6. Aormo0i &i $u@$t. a0tiBormo0a3e. 8) C o r t i c o s t e r o i z i . Pred) ni!on.
Predni!don (cap. 83). >) $ s t r o g e n i . Dietil!tilbe!trol. 9tinil) e!tradiol (cap. 8V).
<tilbo!tat. Clorotriani!en. Polie!tradiol. 9!tramu!tin. 0) * n t i e s t r o g e n i .
"afo#idin. Tamo#ifen. W) 2 r o g e s t a t i v e . Hidro#ipro,e!teron.
$edro#ipro,e!teron. 2e!tonoron. 4) * n r o g e n i . Te!to!teron. Te!tolacton.
-luo#ime!trona. Dro!tanolon. Calu!teron. 3) * n t i a n r o g e n i . -lutamid.
Ciproteron. V) * g o n i D t i a i h o r m o n u l u i g o n a o t r o f i n -
r e l e a s i n g . *euprorelin. Bu!erelin. Q) * n t i s t e r o i e (inhibitori ai !inteei
hormonilor cortico!uprare)
C-+
nali 5i e!tro,eni). Amino,lutetimida. Q ) S u ' s t a n e c a r e i m i n u a
m e t a s t a z e l e . $odipamol.
In literatur !?nt 5i alte cla!ificri+ dup mecani!mele biochimice de ac'iune (tabel >8)+
dup ac'iunea !pecific+ a!upra faelor ciclului celular !au ac'iunea ne!pecific (tabel >>).
Tabelul >
15.4 .-2E 0-RMACOTO>ICOLOGICE
Cito!taticele produc frec7ent efecte ad7er!e+ uneori de mare inten!itate. ?n ,eneral+
ele !?nt to#ice pentru acele celule ale or,ani!mului ,ad oare !e multiplic inten!.
2re'uri+ 7ome+ anore#ie+ diaree+ !tomatit+ u 8) .ere di,e!ti7e. *eueopenie+
trombopenie. Amenoree+ aoo!permie. <cdere poderal+ alopecie+ !uprainfec'ii
bacteriene !au 7irale datorate ac'iunii imunodepre!i7e+ efecte terato,ene. Dup WY4
$ecani!me biochimice de ac'iune ale $. a0titumora3e
Moificatoare ale 'iosintezei acizilor nucleici
Y $ercaptopurin
Y Tio,uanin
Y $etotre#at
Y -luorouracil
YI Hidro#icarbamid
Y Citarabin
/nhi'itoare ale sintezei proteice
Y A!paraina
/nhi'itori mitotici
Y 6incri!tin
Y 6inbla!tin
/nhi'itori meta'olici specifici
Y o+ pq)DDD
Y <treptootocin
Moificatoai
JnterferA cu structura *D!
Y Alchilante
Y "itroouree
Y Ci!platin
Y Dacarbain
PY Procarbain
Oe ale *D!
/nterferA cu funcia *D!
Y Dactinomicin
Y Daunorubicin
Y Do#orubicin
Y $itramicin
Y $itomicin
Y Bleomicin
Ta'elul ++
De3aEii3e cito$tatice3or cu cic3u3 ce3u3ar
(&atun,+ 8;QV)
Ac'iune !pecific a!upra faelor ciclului celular Ac'iune ne!peeific
Antimetaboli'i (aacitidin+ citarabin+ fiuorouracil+
mercaptopurin+ metotre#at+ tio,uanin)
Bleomicin+ antibiotice peptidice Alcaloiii
podofilinici (etopoid+ teni) poid)
Alcaloii din 6inca (7incri!tin+ 7in) bla!tin+
7inde!in)
Alchilante (bu!ulfan+ ciclofo!famid+
mecloretamin+ meifalan+ tiotepa) Antibiotice
(dactinomicin+ daunoru@ici0 %o=oru@ici0.
mitramici0
mitomicin)
Ci!platin
"itroouree (carmu!tin+ lomu!tin+ !emu!tin)
185
ani de tratament cu cito!tatice pot aprea tumori !ecundare (leucoe+ cancer cutanat+
bron5ic+ al 7eicii urinare). -rec7en'a ace!tor tumori !ecundare e!te 7ariabil+ >Qd la
bolna7i cu Hod,1in+ >Wd cu mielom multiplu+ .8Wd Xcu cancer o7arian+ 8Bd cu c
)
.
rnamar+ Vd cu artrit reumatoid+ 3d cu ,lomerulo) nefrit. <ub!tan'ele cito!tatice 5i
doele medii care au ,enerat tumori !ecundare au fo!t ciclofo!famid WV ,+
clorambucil >+4 ,+ aotiperit B+BW ,+ bu!ulfan B+3 ,+ tiotepa B+84 ,+ melfalan 8+4 ,+
aatioprina 8BQ , (<chmhl 5i colab.+ 8;Q0).
15.5. 0-RM-C1EP#/EM#1!1'#E
Cin. <arcina+ procreare ?n perioada tratamentului. *eucopenie !ub
0 BBB=mmc. Trombopenie !ub 8BB BBB=mmc. In!uficien' ,ra7 hepatic+ renal+
cardiac. Hepatit acut. Mlcer ,a!tro)duodenal. Boli infec'ioa!e. <tadii terminale+
emaciere+ bilan' aotat ne,ati7 e7ident. Iradierea anterioar a mdu7ei hematopoetice.
$eta!tae ma!i7e la ni7elul mdu7ei. 2recauii. <upra7e,here medical. Control
hematolo,ic re,ulat+ cu o frec7en' diferit+ ?n func'ie de !ub!tan'ele admini!trate.
15.6. 0-RM-C1TER-P#E
a. 2rincipii e tratament. Au fo!t formulate de numero5i autori. Redm+ dup
Rubin 5i Ba1emeier (8;VQ)+ pe cele mai importante. Detectarea clinic timpurie denot
ade!ea un cancer localiat. Tumorile localiate mici+ de :>Y0 cm+ !?nt frec7ent
7indecabile cu terapia actual. Prima deciie ?n tratamentul cancerului hotr5te ade!ea
dac reultatul 7a fi reu5it. Rareori poate fi !al7at un bolna7 dac apare o recidi7. Cei
mai importan'i factori ?n acea!t deciie !?nt definirea e#tinderii anatomice reale a bolii
5i o abordare multidi!ciplinar+ dup confirmarea tipului hi!tolo,ic 5i ,radul
cancerului. iDeciia c?t de radical trebuie ! fie tratamentul e!te determinat de
factorii: a,re!i7itatea cancerului^ pre7ederea pri7ind e#tinderea lui^ morbiditatea 5i
mortalitatea procedeului terapeutic^ propor'ia de 7indecare a procedeului terapeutic
preconiatb. i<elec'ia tratamentului trebuie ! !e fac pe o ba multidi!ciplinar+
?ntruc?t tratamentul combinat e!te mai acti7 dec?t un !in,ur procedeu+ ?n ma@oritatea
caurilorb. ++Cu c?t 5an!ele de 7indecare !cad+ cu at?t apare mai @u!tificat tendin'a de a
fi mai radicalb. iDac 7indecarea e!te 7irtual impo!ibil+ trebuie ! !e urmrea!c un
efect paliati7b.
b. $ficacitatea citostaticelor actuale. 9#i!t diferen'e e7idente ?ntre 7ariatele tipuri
de tumori. Ace!tea !?nt redate !intetic ?n tabelul >0.
c. *socierea cito staticelor. Ca urmare a e#perien'ei acumulate+ au fo!t formulate
principii ale a!ocierii de cito!tatice+ care !?nt redate ?n tabelul >W. ?n func'ie de
localiarea ini'ial+ !e folo!e!c diferite a!ocieri. Tabelul >4 red unele din a!ocierile cu
eficacitate probat.
d. Moul e aministrare. ?n preent+ ?n loc de doe mici+ ilnice+ !e prefer doe
mari+ intermitente. ?n ace!t fel fee a!i,ur o eficacitate !uC
Boii neoplaice care r!pund la chimioterapie (&ra1off+ 8;VV)
Ta'elul +B (continuare)
186
(C) j a!ocieri de chimioterapice par a fi eficace^ (A)jchimioterapie ad@u7ant
pare a fi eficace
Tip de cancer $edicamente utile R!pun
!uri
Hd)
<upra7ie'uiri Hd) %
8 > 0 4
Supravieuire prelungitA
Tumori trofobla!tice
,e!ta'ionale Tumor Bur1itt
Tumori te!ticulare
Y <eminom
Y Altele
T. oilm "eurobla!tom
*eucemie limfob?a!tic acut
*imfo!arcom (copii)
B. Hod,1in (!tadii IIB+ IIIB+
I6)
Lau vinecare
$T.+ Dact+ 6*B
CT.
CT.+ RT
C*B+ $T.+ Bleo
Dact+ $ith+ CPDD+ 6*B
(C) (A)
Dact+ Chir+ RT 6CR (C) (A)
CT.+ Adria+ Procarb+ 6CR
(C)
3$P+ $T.+ Daun+ PD"+ *)
A!p+ BC"}+ 6CR (C)
Ca leucemia limf. ac.
H">+ Adria+ Bleo+ PD"
DTIC+ Procarb+ 6*B+ 6CR
(C)
VB
4B
;BY;4
;BY;4
0BYWB
. QBY
;B
N4B
4YQB
;B
N;B
VB
6indecare
6indecare
4BY3B 7indecare (84Y0B
remi!iuni prelun,ite)
7indecare (!t. a7an!at)
7indecare (!t. ini'ial)%
(!t. a7an!at) !upra7ie'uire
prelun,it+ func'ie de !tadiu
VB pe!te 4 ani
Cre5tere clar WB pe!te 4 ani
*tenuare Di prelungire a
Carcinom pro!tatic Carcinom
mamar
*eucemie mielobla!tic acut
*eucemie limfocitar cronic
*imfo!arcom (adul'i) <arcom
o!teo,en
vieii
9!t+ ca!trare Al1+ 4-M+
$T.+
Adria+ Andro,+ 9!t+ PD"+
"-.+ T$.+ 6CR (C) (A)
Ara)C+ 3T2+ Daun+ PD"
(C)
Al1+ PD"
Al1+ "M+ PD" $T.)C-+
Adria (C) (A)
VB
3BYQB
34
4B
4B
>B
(arecare cre5tere Cre5tere
Cre5tere
Probabil cre5tere
Probabil cre5tere Cre5tere
(!t. a7an!at) Cre5tere
marcat cu RT (!tadiu
ini'ial)
*tenuare cu prelungire n
*eucemie ,ranulocitar
cronic $ielom multiplu
(7ar
9ndometru
esigurA a vieii Al1+ 3$P+
HC
Al1+ PD"+ BC"M+ 6CR (C)
Al1+ CPDD
Pro,
;B
3B
0BYWB
>4
Control ?n timpul tra)
tamentului
8 > 0 X
*tenuare nesigurA
Plm?n Al1 0BYWB R!pun!uri !curte
Cap 5i ,?t Al1+ $T.)CT+ Bleo+ >BY0B R!pun!uri !curte
CPDD
Colon Ara)C+ 4-M+ $ito+ $e
CC"M (C)
0BY4B
<tomac Ara)C+ 4-M+ $ito (C) 0B
Pancrea! 4-M 8B
-icat 4-M 8B
Cer 7i # Al1+ Bleo >B
$elanom Al1+ (T%IC+ 6*B >B
Corte# !uprarenal o%p%)DDD M5urarea !indr.
Cu!hin,
<arcom 'e!uturi moi $T.)C-+ Adria >B
Ta'elul +_
187
Tabelul >W
Principii ale a!ocierilor de cito!tatice ?Fra<o88 1944:
Y <e folo!e!c !ub!tan'e care !?nt acti7e ?n admini!trare iolat
Y <e a!ocia !ub!tan'ele care au o ba biochimic pentru un pre!upu! !iner,i!m
Y <e a!ocia !ub!tan'e acti7e !pecific a!upra faei < cu !ub!tan'e a7?nd ac'iune ne!pecific a!upra
ciclului celular
Y <e folo!e!c !ub!tan'e care produc fenomene to#ice ?n or,ane diferite
YI <e a!ocia !ub!tan'e ale cror efecte to#ice apar la inter7ale diferite dup admini!trare
Y <e folo!e!c !erii !curte+ repetate+ pentru a diminua c?t mai mult efectele imuno) depre!i7e
Y <e a!ocia !ub!tan'e cu mecani!me de ac'iune diferite.
Tabelul >4
Chimioterapie local
in@. intraca7itare pentru tratat+
recidi7elor
AI&+ 4-M+ Chinacrina 4B Controlul recidi7elor
In@. intratecale pt. leucemie
menin,eal
Ara)C+ $T. QB Ameliorat pentra > luni
Perfuie e#tracorpo) real
pentru cancer de e#tremitti
A8& "ere,ulat+ ne!i,ur
Perfuie continu pt. cancer de
cap 5i ,?t+ ficat+ pel7i!
4-M+ $T.)C- "ere,ulat+ ne!i,ur
Chimioterapia bolilor neoplazice diseminate
(dup Ba1emeier+ 8;VQ^ &atun,+ 8;QV)
*ocaliare ini'ial A!ocieri recomandate
C. mamar Carcinoid
9!t !i Andro, pentra meta!tae o!oa!e 5i 'e!uturi moi. CT.+ C*B+ 4 -M+
$T.+ Adria 4 -M+ Al1
Ta'elul +X ?co0ti0uare:
188
perioar 5i !e permite refacerea tabloului !an,uin. Ace!t ultim fenomen e!te po!ibil+
cuno!c?nd c circa >Bd din celulele tmdu7ei oa!elor !?nt pu'in diferen'iate 5i !e ,!e!c
?n 2o. Admini!trarea intermitent are 5i a7anta@ul c e!te mai pu'in imunodepre!i7. In
func'ie de e#i!ten'a rnie) ?o!upre!iei doele !e re,lea a!tfel (Beretta+ 8;Q0): a) Pentru
ADR+ BC"M+ CT.+ DACT+ DBD+ 4-M+ CC"M+ H"
>
+ $T.+ $$C+ PCe+ $eC CC"M+
T<PA+ -T(+ 6*B+ 6D<+ 6P)83+ 6$)>3: !e admini!trea
8BBd din doa recomandat c?nd leucocitele N W BBB=mm
0
5i trombocitele N 8>B
BBB=mm
0
^ 4Bd din do c?nd leucocitele !?nt ?ntre
0 ;BBY> 4BB=mm
0
5i trombocitele ?ntre 88; BBBYV4 BBB=mm
0
^ !e a5teapt refacerea
prin analie !an,uine !ptm?nale c?nd leucocitele !?nt !ub > 4BB=%mm
0
5i trombocitele
!ub V4 BBB=mm
0
. b) Pentru CDDP+ DTIC+ H9.A+ 6CR: 8BBd din doa recomandat
c?nd leucocitele N 0 4BB=mm
0+
5i trombocitele N 8BB BBB=mm
0
^ 4Bo=
B
din do c?nd
leucocitele !?nt ?ntre
0 WBBY> BBB=mm
0
5i trombocitele ?ntre ;; BBBY3B BBB=mm
0
^ !e a5teapt c?nd
leucocitele !?nt !ub > BBB 5i trombocitele !ub 3B BBB=mm
0
. ?n cauri cu tulburarea
func'iei renale !au hepatice doele !e modific dup indica'iile din tabelul >3.
$odificarea doelor antitumorale ?n !uferin'e renale 5i hepatice (Beretta+ 8;Q0)
*ocaliar Ini'ial A!ocieri recomandate
Choriocarcinom $T.+ Dact+ 6*B
(femei)
Colon 4 -M+ $eCC"M
Cap 5i ,?t $T. (doe mari+ intermitente) Bleo
(epidermoid) Ara)C[3$P^ 3 T2)f Daun [ CT.[6CR (remi!iuni com
*eucemie mieloid
acut plete 4Bd)^ ADR[6CR [ Ara)C [ PD"
*eucemie limfatic Induc'ie 6CR[PD". ?ntre'inere 3 $P+ $T.+ CT.. Daun.
acut (!in,ure !au a!ociate) (remi!iuni complete ;Bd)
*eucemie mieloid BM+ HC+ $-+ CT. (efecte bune VBYQBd)
cronic
*eucemie limfatic Al1+ PD"
cronic
Plm?n CT. !in,ur+ intermitent !au cu CC"M (cancer cu celule mici anaplaice).
A8&+ $T.+ ocaional acti7e ?n alteX forme
*imfom)Hod,1in 6*B+ 6CR+ A8&+ BC"M+ Procarb+ PD". <in,ure !au a!ociate. Intermitent+
?n forme di!eminate+ care nu r!pund la radioterapie. Remi!iuni complete
VBYQBd
$ieiom multiplu $-[PD" intermitent (efecte bune 3Bd)
"eurobla!tom CT.+ 6CR+ Dact.
(7ar $-+ 4 -M+ efecte bune 04Y4B[^ CT. [ CDDP
Pancrea! 4 -M (8BY84d)
Pro!tat 9!t+ rareori Pro,
<arcom Adria+ CT.[6CR[Dact. Doe mari de $T.
<tomac 4 -M+ (8BY84d). $ito. Doe mari intermitente de CT.
Te!ticul
Y Cel. embrionare $ith+ Bleo+ 6*B+ CDDP
Y
8
<eminom Al1+ $T.+ Dact.
Rinichi Pro,. HC
6eica urinar 9fecte redu!e cu Adria 5i dif. a!ocieri
Mter
Y 9ndometru Pro,. (>4d)
Y Cer7i# Bleo[$T. !au Bleo [ $ito)f 6CR (4Bd)
Tumora oilm Dact. 6CR. CT. (QBd)
Ta'elul +_
189
e. $?primarea rezultatelor. Pentru e#primarea reultatelor metodelor terapeutice ?n
cancer !e (folo!e!c diferi'i parametri. Ade!ea !e utiliea propor'ia de !upra7ie'uire
timp de 4 ani+ raport?ndu)!e caurile fr recidi7e !au fr !imptome. 6aloarea ace!tui
indicati7 e!te diferit+ in func'ie de localiarea tumorii 5i de !tadiul e7oluti7.
f. >rmArirea evoluiei. <?nt nece!are e#amene periodice 5i adoptarea de m!uri
core!puntoare. ?n tabelul >V !?nt indicate+ ca e#emplu+ c?te7a cauri.
Tabelul >V
Mrmrirea cancerului ?Gatter$o0 194-:
Clearance Creatinina Mree Doarea cito!taticelor
creatinin !enca !an,uin
(ml=min=8+V0) (m,=dl) (m,=dl) CDDP $T. Altele (8)
H4, I15 I2, 1,,J 1,,J 1,,J
4,5, 152 2,5, 5,J 5,J: 45J
I5, H2 H5, Y 25J K 5,J
Bilirubina Doarea cito!taticelor
!eric Alte te!te
(m,=dl) ADR+ DAM" Altele (>)
I9 I12 I2*N 1,,J 1,,J
915 123 25*N 5,J 45J
H15 H3 H5*N 25J 5,L;o
8) B*$+ 6P)83+ 6$)>3+ CT.+ PCe+ $$C+ DTIC+ H9.A
>) $T.+ CC"M+ BC"M+ $e)CC"M+ 6CR+ 6*B+ 6D<+ 6P)83+ 6$)>3+ DTIC.
*ocali
area
cancerului
*ocaliri ale
recidi7elor
9#. radiolo,ie 5i
alte e#amene
<itua'ii ?n care
e!te po!ibil
7indecarea
Po!ibilit'i paliati7e
Alte
localiri
primare
Carci)
nom
intra)
oral
2an,lioni
locali+
cer7icali
*a 3Y8> luni Recidi7e locale
$eta!tae
cer7icale
Radioterapie
Chirur,ie
Chimioterapie
(riunde ?n
ap. re!pi)
rator+ inclu)
!i7 in) tra)
oral
$amar Perete toracic+
plm?ni+ ficat+
o!+ ,an,lioni
*a 3 luni It#. o!
$amo,ram la 8
Y> ani
Rar recidi7e locale
cutanate
Radioterapie
Hormonal !au
Cito!tatic
Chimioterapie
(oforectomie
Adrenalectomie 5i
Hipofiec) tomie
8BY84d
?n
,landa
opu!
Plm?n Plm?n+ ficat+
o!+ creier
*a 3 luni Rar+ recidi7e
nea5teptate
Chimioterapie
Ta'elul +X ?co0ti0uare:
190
15.7* #"TER-C4#"# -!E C#T1ST-T#CE!1R
C. ciclosporina apare imunodepre!ie e#ce!i7 cu ri!c de p!eudolimfom. Cu
3"cc().'( 3(( "-)."- e#i!t ri!c de boal ,eneraliat+ e7entual letal.
15.8. .ET-&C!1RET#!-M#"E
15.5.1.C!1R-M.C1!
Sin. Chloram'ucilum (DCI)+ *eu1eran
"
+ AmbocIorin
R
+ Chloramino) phen
R
+
*infolL!in
R
+ Chlorbutin
R
.
2. fiz.-chim. Pulbere alb+ !olubil ?n ap.
P. fcin. 9!te ab!orbit 5i e!te acti7 oral.
P. fin. Antimitotic alchilant+ cu ac'iune de acela5i tip cu clormetina. Afectea
cu oarecare electi7itate !eria limfoid. Ac'iune imunodepre!i7.
P. fto?. 9fecte ad7er!e mai pu'in pronun'ate dec?t la alte alchilante. Aplaie
medular rar+ dar ,ra7 la doe e#ce!i7e. Aoo!permie pa!a,er !au definiti7.
Amenoree.
-AR$AC(T9RAPI9
Tulburri mali,ne ?n !eria limfoid. ?n leucemia limfoid cronic poate produce
remi!iuni de mai mul'i ani. Boala Hod,1in. *imfo 5i reti) culo!arcom. Tumori
te!ticulare 5i de o7ar+ carcinom mamar. P!oriai!. Boala &apo!i. Policitemia 7era. ?n
a!ocieri+ ?n tumorile !olide. Ca imuno) depre!i7 ?n ciro hepatic+ a!tm bron5ic+
!indrom nefrotic+ poliartrit reumatoid+ !cleroa in plci.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Controlul leucocitelor ilnic pentru doele mari+ de 8Y> ori% pe
!ptm?n+ la doe obi5nuite 5i la 8%Y> !ptm?ni dup terminarea admini!trrii+ p?n
la atin,erea 7alorilor normale.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 7eu@eran
"
(Burrou,h!)oellcome+ An,lia)+ cutie cu 4B
comprimate de > m,.
*ocali
area
cance
rului
*ocaliri
ale
recidi7elor
9#. radiolo,ie 5i alta
e#amene
<itua'ii in care e!te po!ibil
7indecarea
Po!ibilit'i
paliati7e
Alte
localiri
primare
Colon -icat+
plm?n+
peritoneu
9#. la 8Y
> ani
<i,moido!co)
pie anual Te!t
di,ital la 0 luni
Recidi7e ana!to)
mot?ce. Rar
recidi7e perineale 5i
meta!tae !olitare
?n plm?n+ ficat
Chimioterapie
Chirur,ie
<?nt co)
mune
leiuni
adi'io)
nale ?n
colon
191
Mo e amin.9 posol. (ral. Doele !?nt cuprin!e ?ntre >Y8> m,=i. Doa uual+ ?n
tratamentul ini'ial e!te B+> m,=1,=i !au WYQ m,=m
>
=i+ pentru 0Y3 !ptm?ni. ?n faele
de remi!iune !e !cade la B+B0YI B+8 m,=1,=i !au 8BY84 m,=m
>
la > !ptm?ni.
Tratamentul cu clorambu) cil !e ?ncepe numai dup cel pu'in W !ptm?ni de la
roent,enterapie. In caurile c?nd admini!trarea clorambucilului urmea corticoterapiei+
acea!ta !e continu ?nc >Y0 luni+ reduc?nd treptat doele.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea l1nfocite (D+ !cdere accentuat)+ neutrofile+ nr. eritrocite+ nr.
leucocite+ nr. trombocite (T+ deprimare medular). <er+ Poate creDte 2PT (T+
hepatoto#icitate).
15.5.2.ME!0-!-"
Sin. Melphalanum (DCI)+ *e7ofoian
T
+ Al1eran
R
+ Sarcolysinum (DCI)+ Racemelfalan+
$erophan
R
+ <arcoclorin
R
+ <arcolL!ine
R
.
2. fiz.-chim. g$elfalan e!te p)di (cloro)> etil) amino *)fenilalanin+ io) merul
le7o,ir. <arcoliina e!te D*)p)di (cloro)> etil) amino fenilalanin+ racemicul.
P. fcin. Acti7 oral. Are electi7itate marcat pentru celulele mali,ne 5i efecte redu!e
a!upra celor normale. 9!te metaboliat ?n celulele mali,ne eliberind cloretilamina. T62
8Y0 ore. 9liminare urinar 88Y80d ?n
>W ore.
P. fto?. $ieloto#ic. 2re'uri moderate. -ibro pulmonar.
-AR$AC(T9RAPI9
Tumori o7ariene+ mamare+ !eminom. *imforeticulo!arcom+ a!cit ?n tumori
o7ariene. <arcom al 'e!uturilor moi. Tumori ale oa!elor. $ielom multiplu.
$acro,lobulinemia oalden!trom.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. 9#amene hematolo,ice de > ori ?n prima !ptm?n+ ulterior Ia fiecare >
!ptm?ni. (prirea admini!trrii la 7alorile: leucocite > 4BB pe mm
0
+ ,ranulocite 8
4BB=mm
0
+ trombocite 8BB BBB=mm
0
. Reluarea admini!trrii po!ibil la 7alori pentru
,ranulocite > BBB=mm
0
5i trombocite 84B BBB=mm
0
.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 7evofoianT (In!t. (ncolo,ic Bucure5ti)+ fiole de 8B ml cu 8B m,
melfalan diol7at ?n un ml !ol. acid clorhidric B+4 "^ fiole cu
; ml !ol7ent. Sarcolysine
"
($ede#port+ M.R.<.<.)+ tub cu >B comprimate de 8B m,.
Mo e amin.9 posol. 7evofalan
T
. Intra7eno! 8B m, ilnic+ doa total 8BBY8>B
m, !au >B m, o dat la >Y0 ile+ doa total 8>BY8WB m,. Intraarterial 8BY>B m, o
dat la >Y0 ile+ doa total 8WBY83B m,. Intraperitoneal 0BY4B m, la VY8B ile+
doa total 84BY>BB m,. Intra) pleural 0B m, la VY8B ile+ doa total 84BY>BB m,.
Introducerea intra) ca7itar dup e7acuarea lichidului pleural !au a!citic. <olu'ia !e
prepar !trict ?nainte de in@ectare introduc?nd !ol7entul ?n fiola cu !ub!tan'a acti7. <e
admini!trea ?n cel mult urmtoarele >B de minute. Pentru perfuie !olu'ia men'ionat
!e diluea cu 0BBY4BB ml !ol. ,luco 4d !au cloruro!odic B+;d. ?n in!uficien'a
renal !e7er !e reduce doa la @umtate. Sarcolysin
!
. (ral+ dup me!e. Adul'i pe!te 3B
1, do unic B+B>YB+B4 , (>Y4 compr.). Adul'i !ub 4B 1, 5i copii+ do unic B+4Y
B+V m,=1,. Admini!trare o dat/=!pt.+ !erie de WYV doe. Doele !?nt de!) cre!c?nde (la
adul'i ini'ial B+BWYB+B4 , apoi B+B0YB+B> ,+ uneori B+B8 ,). Doa total pentru un
tratament B+8BYB+>4 ,.
192
I"T9RACkIM"I
A!ocierea melfalan [ ciclosporinA are efecte nefroto#ice cre!cute.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobin+ nr. eritrocite+ nr. leuco) cite+ nr.
trombocite (T). <er. Pot creDte bilirubina (T+ anemie hemoli) tic)+ uree (T). Poate de7eni
poiti7 te!tul Coomb! (T+ r!pun! imunolo,ic). Mrin. Poate creDte 4)HIAA (D+ efect
cito!tatic). - e c a l e Poate de7eni poiti7 te!tul pentru hemora,ii oculte.
15.5.3.C#C!101S0-M#/-
Sin. Cyclophosphcimium (DCI)+ CLclopho!phamid
"
+ CLclopho!phan
R
+
CLtopho!phan
R
+ 9ndo#an
R
+ <endo#an
R
+ CLto#an
R
.
P. Iiz.-chim. <e ob'ine prin conden!area aotiperitei cu un compu! fo!famidic.
Pulbere alb+ !olubil ?n ap 8=>4. <ol. >d are pH WY3.
P. fcin. Ab!orb'ie di,e!ti7 incomplet. Picul pla!matic la o or. ?n ficat citocrom P)
W4B o#idaa tran!form ciclofo!famida ?n W)hidro#iciclo) fo!famida+ care !e ,!e5te ?n
echilibru cu aldofo!famida+ ambii metaboli'i acti7i. Aldofo!famida e!te tran!format
neenimatic+ ?n tumori 5i 'e!uturi normale+ ?n acrolein 5i fo!foramid iperit+ ambele
!ub!tan'e citoto#ice. 9#cre'ie urinar+ unii metaboli'i fiind iritan'i. TL
>
4Y88 ore.
P. fto?. Dup in@ectare pot aprea ,re'uri (dup 3Y8Q ore)+ 7ome+ ce) falee+ a!tenie.
To#icitate medular 5i ,eneral mai mic dec?t alte alchi) lante. "r. leucocitelor 5i
,ranulocitelor atin,e 7alori minime la 8BY8> ile de la admini!trarea ciclofo!famidei 5i
re7in la normal dup >8 ile. Ci!) tit necrotic hemora,ic (!e opre5te admini!trarea).
<e pre7ine a!i,ur?nd
o bun diure timp de >WYWQ ore dup admini!trare. Alopecie.
-AR$AC(T9RAPI9
*imfo 5i reticulo!arcom+ cancer pulmonar+ te!ticular+ o7arian+ mamar+ inte!tinal+
leucemia limfoid 5i mieloid cronic+ leucemia acut+ boala Hod,1in. "eurobla!tom.
<arcom al 'e!uturilor moi. Imunodepre!i7.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Controlul leucocitelor !ptm?nal. Dup o !erie+ trei determinri la W ile.
h
2ro. farm. in. Cyclophosphami
!
(6eb An1erJer1 Rudolf!tadt+ R.D.2.): cutie cu
4B dra@euri de 4B m,^ flacoane in@ectabile cu 8BB m, 5i cu >BB m, !ub!tan' acti7.
Mo e amin.9 posol. (ral 4BY>BB m,=i. I.7. ?n doe intermitente+ WBY3B m,=1,+
doe unice+ la 0 !ptm?ni !au 0+4Y4 m,=1,=i+ 8B ile. Poate fi admini!trat mult timp.
Pentru prepararea !olu'iei in@ectabile !e folo!e5te ca !ol7ent apa bidi!tilat (8B ml pt. un
flacon !ub!tan'). <e a,it flaconul p?n la diol7area !ub!tan'ei 5i !e a5teapt
clarificarea !olu'iei. In@ectarea trebuie fcut ?n urmtoarele >Y0 ore dup preparare.
I"T9RACkIM"I
*lopurinol cre5te to#icitatea ciclofo!famidei. 9fectul igo?inei e!te diminuat de
ciclofo!famid. Ciclofo!famida prelun,e5te efectul curariant al succinilcolinei.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea nr. leucocite+ nr. trombocite (T). Pla!m. Poate creDte timpul de
-AR$AC(2RA-I9
13 Farmacoterapie practic !oi. ". 193
protrombin (T+ hipoprotrombinemie). <er. Pot creDte bilirubina+ reten'ia B<P+ fo!fataa
alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+ hepato) to#icitate)+ cole!terol (T). Pot scAea albumina
(T+ hepatoto#icitate)+ co) line!teraa (T)+ captarea I
808
(T). Mrin. Poate aprea
hemo,lobina (T). -ecale. Poate aprea poiti7 te!tul pentru hemora,ii oculte (T).
15.5.4.#01S0-M#/-
Sin. /fosfamium (DCI)+ Holo#an
R
. Iomer de 5tructur al ciclofo!famidei.
Biotran!format inten!. $etaboli'ii e#creta'i renal. Ac'ionea dup biotran!formare ?n
ficat. Alchilant. Imunodepre!i7. Indica'iile ciclofo!famidei. 9fecte ad7er!e. Ci!tit
hemora,ic+ necro tubular acut+ ,re'uri 5i 7ome (!ur7in la c?te7a ore de la
admini!trare 5i durea p?n la 0 ile dup finele tratamentului)+ leucopenie (ma#im
dup 4Y8> ile+ re7er!ibil ?n >Y0 !pt)+ alopecie re7er!ibil+ alterarea ,ameto,eneei+
tulb. hepatice. Perfuie i.7.+ 4BY3B m,=1,=i+ 4 ile con!ecuti7. Repet dup WY3 !pt.
15.5.5.#.1...52
P. fin. Alchilant cu afinitate pentru 'e!uturile tumorale.
P. fto?. 9fecte ad7er!e !an,uine (leucopenie+ trombopenie) mai redu! clec?t la alte
alchilante.
-AR$AC(T9RAPI9
"eopla!m o7arian+ mamar+ epiteliom+ !arcom+ mielom+ boala Hod,1in. "eopla!m
pulmonar+ hepatic.
-AR$AC(2RA-I9
194
2roci. farm. in. /.".#.`+ (In!t. (ncolo,ic Bucure5ti)+ flacoane cu 4B m, 5i cu 8BB
m, !ub!tan' acti7+ diol7at ?n 4 ml 5i re!pecti7 8B ml poli) etilen,licol. <e li7rea
?mpreun cu fiole con'in?nd clorur de !odiu (3B !au 8>B m,) 5i bicarbonat de !odiu (WB
!au QB m,).
Mo e amin.9 posol. Pentru prepararea !olu'iei !e diol7 ciorura de !odiu 5i
bicarbonatul de !odiu din fiol ?n 4 ml ap di!tilat+ !ol. ,luco) at 4d
!a
u !ol.
cloruro!odic B+;d. <olu'ia ob'inut !e tra,e ?ntr)o !erin, !teril ?n care+ ulterior+ !e
a!pir !olu'ia de I.(.B.Q> ?n polietilen) ,licol. Admini!trare !trict intra7a!cular+ pentru
a e7ita necroa. I.7. !e admini!trea 4B m, ilnic !au 8BB m, la > ile+ doa total QBB
Y8 >BB m,. Intraarterial: ?n in@ec'ie re,ional+ 8BB m, la >Y0 ile+ total QBBYP
8 >BB m,^ !au perfuie 8BBY84B m, la >Y0 ile+ total 8 4BB m,. Intra) pleural 84BY
>BB m, la VY8B ile+ total 8 BBBY8 >BB m,. *a bolna7i !upu5i concomitent
roent,enterapiei+ doele de I.(.B.Q> 5i de rae 7or fi e,ale cu dou treimi din cele
utiliate !in,ure. Bolna7ii trata'i cu a!ocieri de cito!tatice 7or primi @umtate din doele
!ub!tan'elor !in,ure.
15.5.6.C!1RMET1"-
Sin. Chlormethinum (DCI)+ Aotiperita+ 9mbihina
R
+ $u!tine+ CarLofL) !ine
R
+
Dichloren
H
+ Dimitan
R
+ $u!tar,en
R
+ (nco)Imine
R
+ "itro,en)$u!tard+ $ecloretamina.
Pulbere alb+ hi,ro!copic+ f. !ol. ?n ap. <ol. B+>d are pH 0Y4. In mediul apo!
!ub!tan'a !ufer o tran!formare intramolecular 5i trece ?ntr)un deri7at ciclic
(etilenimoniu)+ compu! cuaternar de amoniu+ foarte+ reacti7 5i ne!tabil+ care furniea+
?ntr)o etap ulterioar+ un deri7at carboniu+ cu propriet'i alchilante+ reac'ion?nd cu
,rupri acti7e ()<H+ )C((H) din con!titu'ia enimelor 5i aciilor nucleici. Aceea5i
molecul reac'ionea+ ?n continuare+ ?n alte dou etape a!emntoare+ prin cea de)a
doua ,rup cloretil. Alchilant+ produc?nd modificri ale !tructurii AD". Tulbur
cre5terea+ mitoa 5i diferen'ierea ?n toate 'e!uturile ?n multiplicare. Ac'iunea citoto#ic
e!te optim pentru !tructura cu dou ,rupri alchilante. <ub!tan'a afectea e7ident
e7olu'ia limfo!arcomului+ ieucoei mieloide cronice. Mneori+ la circa o or dup in@ec'ie
!e manife!t ,re'uri+ 7ome+ fri!on. -enomenele pot fi pre7enite prin admini!trarea
prealabil a unui barbituric. Indicat ?n reticuloe+ carcinom bron5ic 5i pleuropulmonar+
a!cit neoplaic. $eta!tae. In perioada tratamentului cu clormetina !e controlea
numrul leucocitelor anterior fiecrei prie 5i !e face hemoleuco,rama complet+
!ptm?nal. *eucopenia atin,e 7alori minime ?n ilele 8>Y84. Dup terminarea unei
!erii de tratament ace!t control !e face p?n la re7enirea la 7alori normale (?n medie dup
W> ile). Admini!trarea clormetinei !e face la cel pu'in dou luni dup radioterapie+
pentru a e7ita apari'ia a,ranulocitoei. Picturi din !olu'ia de clor) metin+ 7enite ?n
contact cu pielea (medic+ !or+ bolna7) trebuie !plate imediat cu ap 5i !pun. Doa
medie pentru o !erie+ B+8 m,=1,=i+ timp de
W ile con!ecuti7. Pau de o lun ?ntre !erii. "u !e in@ectea+ ca atare+ !olu'ia din fiola
de > ml ci numai dup diluare. <e folo!e!c !erin,i de !ticl. In@ec'iile !e fac !trict i.7.+
lent (diluare ?n >B ml !ol. cloruro!odic iotonic) !au ?n perfuii cu debit rapid. ...
15.9. ET#!E"iM#"E
15.9.1.T#1TEP-
Sin. Thiotepum (DCI)+ 2iro!tan
T
+ *edertepa
R
+ (ncotiotepa
R
+ Thifo!Ll
B
.
2. fiz.-chim. Deri7at de fo!foramid+ re!pecti7 de etilenimin. *amele albe+ !olubile
?n ap 8=Q.
2. fto?. $ieloto#icitate. -enomene di!peptice.
B* 195
-AR$AC(T9RAPI9
*eucoe cronice+ boala Hod,1in+ limfo!arcom. "eopla!m o7arian+ ma) mar+
bronhopulmonar+ cutanat+ al aparatului e#cretor 5i <"C. Policitemia 7era.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Controlul leucocitelor ?nainte de fiecare pri 5i la > ile dup
o !erie+ p?n la re7enirea la 7alori normale. Hemoleuco,rama complet !ptm?nal.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 0irostanT (In!t. (ncolo,ic Bucure5ti)+ fiole de 8 ml cu !olu'ie
apoa! in@ectabil 8d de tiotepa.
Mo e amin.9 posologie. I.7.+ B+QY8 m,=1, do unic !auX
B+ > m,=1,=i+ WY4 ile.
15.10.ESTER@ S!01"#C1
15.10.1. .S!0-"
Sin. #usulfanum (DCI)+ Cito!ulfan
T
+ $ielucin
88
+ $Leleu1on
R
+ $Lleran
R
+ $iIecitan
R
+
$Lelo!an
R
.
2.fiz.-chim. Pulbere alb+ !olubil ?n ap 8=V4B.
2. fcin. Acti7 oral. Trece repede ?n 'e!uturi. 9#cre'ie urinar.
2. fin. Alchilant din ,rupa e!terilor metan!ulfonici. Ac'iune cito!ta) tic limitat la
mdu7a hematoformatoare. Doele mici deprim !electi7 ,ranulocitopoea 5i
trombocitopoea.
-AR$AC(T9RAPI9
Mna dintre cele mai acti7e eito!tatice ?n leucemia mieloid cronic. Policitemia 7era.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Citosulfan
T
9 flacon cu 4B comprimate de > m,.
Mo e amin.9 posol. (ral WYQ m,=i p?n c?nd leucocitele a@un, la 0B BBB=mm
0
.
?ntre'inere cu 8Y0 m,=i !ub controlul hemo,ramei.
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite (T+ pancito) penie+ anemie
hemolitic)+ nr. leucocite+ nr. trombocite (T) <er. Pot creDte ac. uric (D+ cataboli!m
proteic)+ bilirubina (T+ ?n anemia hemolitic)+ uree (T+ afectare renal prin cri!talurie
ur/'ic).
15.11. "#TR121REE
15.11.1. !1MST#"-
Sin. 7omustinum (DCI)+ CC"M+ "ipal1in
T
+ Belu!tine
B
+ Cee"M
R
.
2. fcin. Ab!orb'ie oral rapid. Pic pla!matic la 8YW ore. Difuiune ?n
l. c.r. (0BYWBd din concentra'ia pla!matic). 9liminare urinar 3Bo=
B
?n WQ ore+
practic complet ?n 4 ile+ ?n cea mai mare parte ca metaboli'i. Bio) tran!formare rapid.
2.fAin. Alchilant. Produce tulburri de !tructur AD" 5i inhib !intea AD".
P. fto?. Hematoto#icitate mare+ cre!c?nd la repetarea admini!trrii. 9fectul+
predominant pe !eria trombocitar+ atin,e inten!itatea ma#im ?n ilele >4Y04 5i !e
men'ine >Y0 !ptm?ni. Tulburri di,e!ti7e (VBd)+ pre7enite prin antiemetice.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
196
-AR$AC(T9RAPI9
Tumori cerebrale primiti7e 5i !ecundare. "eopla!m pulmonar+ ,a!tric+ pancreatic+ de
colon. Tumori de !?n+ o7ar+ uter. Tumori o!oa!e !i ?n !fera (R*.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. !ipal@in
T
(I.(.B.)+ #elustine (Ro,er Bellon+ -ran'a)+ flacon cu 4 cap!ule
de WB m,.
Mo e amin.9 posol. (ral+ 8BBY80B m,=m
>
+ ?ntr)o !in,ur pri+ repetat la 3
!ptm?ni !au V4 m,=m
>
5i pe pri+ repetat la 0 !ptm?ni. ?n a!ocieri cu alte cito!tatice
VBY8BB m,=m
>
+ la fiecare 3 !ptm?ni.
I"T9RACkIM"I
A!ocierea lomu!tin [ teofilinA poate pro7oca hemora,ii.
15.11.2. C-RMST#"-
Sin. Carmustinum (DCI)+ BC"M+ BiC"M+ *eucerom
T
+ "itrumon
R
.
2. fiz.-chim. 9!te bi!(cloro)> etil))l+0 nitroo).l uree. *ipo!olubilitate mare.
2.fcin. Acti7 oral. Difuea ?n l.c.r. ?n concentra'ii mari. T6a 8Y
> ore.
P. fin. Alchilant.
P. fto?. Ca lomu!tin. Poate produce fibro pulmonar inter!ti'?al+ uneori fatal.
Trombopenia poate aprea dup W !ptm?ni de la admini!trarea carmu!tinei 5i durea >
YV !ptm?ni. *eucopenia+ mai pu'in
8;T
accentuat+ atin,e 7alorile minime dup 3 !ptm?ni+ leucocitele re7enind la 7alorile
ini'iale dup 3 !ptm?ni. 2re'uri 5i 7ome apar ?n primele
> ore dup admini!trare 5i durea circa 3 ore. Diminu cu antiemetice. Carmu!tina are
efecte embrioto#ice5i terato,ene.
-AR$AC(T9RAPI9
Ca lomu!tina. ?n Hod,1in remi!iuni complete ?n 03Y48+3L
B
din cauri. $ielom
multiplu. *imfom.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. 7eucerovi
r
(In!t. (ncolo,ic Clu@)"apoca)+ cap!ule entero) !olubile cu
>4 m, carmu!tin.
Mo e amin.9 posol. Doa de 8BB m, ilnic !au la >YW ile+ p?n la% cantitatea
total de 0BB m,=m
>
pe !erie. Pau de minim W !ptm?ni ?ntre > !erii+ ?n total >Y;
!erii.
I"T9RACkIM"I
A!ocierea carmu!tin [ cimetiinA are to#icitate medular ridicat.
15.11.3. STREPT121C#"-
<in. Streptozocinum (DCI)+ eano!ar
R
.
Deri7at natural de nitroouree cu o molecul ,lucidic. 9fect !pecific a!upra
celulelor in!ulelor pancreatiee. Permite controlul efectelor hipo,li) cemice la bolna7i cu
tumori productoare de in!ulin. Inhib 5i tumorile careinoide. "u e!te meduloto#ic.
*eiuni renale. I.7. 8 ,=m
>
=!pt. .W. <e continu tratamentul dac !e ob!er7 efect.
15.12. -!TE -!C3#!-"TE
15.12.1. PR1C-R.-2#"-
Sin. 2rocar'azinum (DCI)+ IbenmethLine+ "atulane
R
+ "atulan
"
.
P. f iz.-chim. Pulbere ,alben+ !olubil ?n ap.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. Bio tran!form are accentuat. 9#cre'ie renal+ 4d
ne!chimbat.
P. fin. Ac'iune a!emntoare cu alchilantele 5i radia'iile ioniante. Influen'ea
interfaa+ cu prelun,irea ciclului mitotic. Cito!tatic acti7 5i ?n unele cauri radio) !au
chimiorei!tente. Are !lab efect de tip I$A(.
P. fto?. -rec7ent efecte ad7er!e di,e!ti7e (hipore#ie+ ,re'uri+ 7ome).
-AR$AC(T9RAPI9
Boala Hod,1in (forme locale+ radiorei!tente 5i forme difue)+ limfo) 5i
reticulo!arcom. "eopla!m cerebral 5i pulmonar+ a!ociat cu alte cito!'a) t?ce 5i utiliat pe
cale i.7.
2recauii. Control hematolo,ic. <e opre5te admini!trarea c?nd leuco) citele !cad
la 0 BBB 5i trombocitele la 8BB BBB. <e reia c?nd elementele fi,urate re7in la 7alori
normale. "u !e a!ocia cu I$A(+ barbiturice+ alcool.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. !atulan
"
(Roche+ -ran'a)+ flacon cu 4B cap!ule de 4B m,.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
198
Mo e amin.9 posol. (ral+ 4B ?n prima i+ !e cre5te cu 4B m, pe i p?n la doa
ilnic de >4BY0BB m,. <e continu cu acea!t do p?n la cantitatea total+ pe
!erie+ de 3YQ ,.
I"T9RACkIM"I
Pi)ocarbaina !cade efectul igo?inei. Cu alcool apar efecte de tip di) !ulfiram.
15.12.2./-C-R.-2#"-
Sin. Dacar'azinum (DCI)+ DIC+ DTIC)Dome+ Deticene
R
+ Imidaol)car)
bo#amida. In or,ani!m !e tran!form ?ntr)un metabolit (diaometan) cu efecte
alchilante. Dup doa de W+4 m,=1, i.7. !ub!tan'a di!pare din !?n,e la 3 ore. TL
>
V4
minute. Difuiune !lab ?n l.c.r. 9liminare urinar+ 0Bd ?n 3 ore+ complet ?n >W ore.
Cito!tatic neciclodependent. Inhib !intea AD". (ca antimetaboli'ii) 5i !e combin
cu AD" e#i!tent (ca alchilantele). Produce febr+ mial,ie+ tulburri hepatice 5i
renale. Indicat ?n neopla!m pulmonar+ renal+ de colon. $elanom (re,re!iune >>Y
>4d). Deticene1 (Ro,er Bellon+ -ran'a)+ flacon in@ectabil cu 8BB m, decarbain
pulbere 5i fiole de 8B ml cu !ol7ent (ap di!tilat !teril). <olu'ia !e prepar la ne7oie
5i !e folo!e5te ?n ma#imum Q ore urmtoare. In@. i.7. ?n perfuie+ uneori intraarterial.
?n timpul perfuiei flaconul !e fere5te de lumin. Admini!trat !in,ur+ !erii de WY4
ile cu 84BY>4B m,=m
>
=i 5i paue de >8 ile. ?n a!ocieri+ !erii de WY4 ile cu 8BB
m,=m
:>
=i 5i paue de >8 ile. Dup o alt !chem >YW m,=1,=i+ 8B ile.
15.12.3.C#SP!-T#"
Sin. Cisplatinum (DCI)+ Platidiam
"
+ Ci!platLl
R
+ "eoplatin
R
+ Plati!tine
R
+ Platine#
R
+
Platinol
R
.
P+ fcin. Difuiune !lab ?n l.c.r. 9liminare renal+ ?n parte nemctabo) liat. T1/2 8
Y3B ore.
P. Jin. Inhib !intea AD" 5i produce tulburri de !tructur a AD".
Imuno!upre!i7 5i radio!en!ibiliant.
P. fto?. Renoto#ic (cu reducerea e#cre'iei ureei+ creatininei+ ac. uric).
(toto#icitate (tinitu!+ diminuarea acuit'ii pentru frec7en'ele ?nalte+ uneori
ire7er!ibil. Copiii !?nt mai !en!ibili). *oucopenie+ trombopenie (ma#ime ctre iua
>B+ re7er!ibile). Reac'ii anafilactice. Hiperuricemie (ma#im !pre iua 4)a+ redu! de
alopurinol. *itiaa uric !e pre7ine prin aport lichidian 5i alcaliniarea urinii).
Hipoma,neiemie. "europatie pe)
riferic+ uneori ire7er!ibil+ fa7oriat de admini!trri repetate. 2re'uri+ 7ome (?ncep
?ntre orele 8Y>W de la admini!trare+ pot per!i!ta o !ptm?na. !?nt pu'in influen'ate de
doe medii de antiemetice).
-AR$AC(T9RAPI9
Tumori te!ticulare (nu !eminom) (carcinom embrionar+ teratom mali,n+
eariocarcinom)+ a!ociat cu 7inbla!tina 5i bleomicina. <arcom o!teo) ,enetic. Carcinom
7eical. Tumori o7ariene (a!ociat cu do#orubicina !au cu tiotepa 5i metotre#at)
(Bruc1ner 5i colab.+ 8;VV). Tumori epidermoide. Tumori)?ntin!e !au meta!tatice ale
capului 5i ,?tului. Cancer pulmonar e#cept?nd cel cu celule mici.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 1omcis
r
9 flacoane in@. cu 4 mg. 2latiiam!9 flacon in@. cu 8B m,
ci!platin [ 8BB m, manitol [ ;B m, clorur de !odiu+ pulbere liofiliat.
Mo e amin.9 posol. I.7. ?n perfuii de c?te 3YQ ore. ?n tumori te!ticulare >B
199
m,=m
>
ilnic+ cinci ile+ la fiecare 0 !ptm?ni !au 8BBY 8>B rn,=m
a
?n do unic+ 0Y
W !erii+ la 0Y4 !pt. ?n tumori o7ariene 4B m,=m
>
+ o !in,ur do la fiecare 0
!ptm?ni+ ?n a!ociere.. "efroto#ici) tatea e!te diminuat prin hidratare prealabil 5i
a!i,urarea diureei prin manitol. Ci!platin e!te ne!tabil ?n !olu'ie apoa!. <tabilitatea
cre5te ?n preen'a ionilor CIb. <olu'iile cu 8 m,=ml ?n ap !?nt !tabile >BY>W ore la
temperatura ordinar+ la adpo!t de lumin. "u !e 'in la fri,ider. Ci!platin e!te
compatibil cu !olu'ii con'in?nd clorur de !odiu+ ,luco+ manitol. A !e feri de
contactul cu aluminiu.
I"T9RACkIM"I
A!ocierea ci!platin [ aminoglucozie (parenteral) are efecte aditi7e nefro) 5i
ototo#ice.
15.13. y"TI$9TyB(*IkI
15.13.1. MERC-PT1PR#"
Sin. Mercaptopurinum (DCI)+ I!mipur
R
+ $erealeu1in
R
+ Purinethol
"
+ Puri)"ethol
R
+
*eu1erin
B
+ *eupurin
R
+ $ercapurene
R
.
2. fiz-chim. 9!te purinotiol)3. Reult de la adenin+ prin ?nlocuirea ,ruprii Y
"H
>
cu Y <H.
2. fcin. Acti7 oral. Biotran!format prin inter7en'ia #/ntino#idaei. T1/2 8+4 ore.
2. fin. Antimetabolit al adeninei 5i hipo#antinei+ interfer?nd eu bio) !intea de
no7o a inelului purinic 5i ?mpiedic?nd intercon7er!iunea baelor purinice.
P. fto?. 9fecte ad7er!e a!upra mdu7ei hematopoetice (leucopenie+ trombopenie).
Hemora,ii. -enomene di!peptice+ ulcer.
- AR$ AC(T9RAPI9
200
In leucemie acut efectul apare ?n 8YW !ptm?ni. Remi!iunea durea >YQ luni.
*a reluarea tratamentului efectele !?nt mai mici datorit in!talrii rei!ten'ei. Mtil ?n
leucemie mieloid cronic cu tendin' la acu'i are.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Control hematolo,ic la > !ptm?ni.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 2urinethol
!
(Burrou,h!)oellcome+ An,lia)+ cutie cu
>4comprimate de 4B m,.
Mo e amin.9 posol. (ral+ >+4 m,=1,=i. Acea!t do !e reduce la @umtate ?n
caul a!ocierii cu alopurinol+ pentru reducerea hiperuricemiei (intruc?t biotran!formarea
mercaptopurinei implic inter7en'ia #antino#i) daei).
I"T9RACkIM"I
Alopurinol cre5te to#icitatea mercaptopurinei.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobin+ nr. eritrocite+ nr. leucocite+ nr.
trombocite (T+ deprimare medular). Pla!m. Poate creDte timpul de protrombin (T+
diminu !intea factorilor coa,ulrii). <er. Pot creDte ac. uric (*+ la 8 mmol=8+ metode
automate 5i D+ cataboli!mul ac. nucleici)+ amilaa (T+ pancreatit hemora,ic+ rar)+
bilirubina+ reten'ia B<P+ fo!fa) taa alcalin+ 2(T+ 2PT+ timol (T+ hepatoto#icitate)+
,lucoa (*+ la
8 mmol=8+ met. automate). Mrin. Poate creDte ac. uric (D).
15.13.2. -2-T#1PR#"-
Sin. *zathioprinum (DCI)+ Aamun
R
+ Imuran
"
+ Imure1
R
+ Imurel
R
.
2. fiz.-chim. Pulbere alb+ in!olubil ?n ap.
P. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. ?n or,ani!m !e tran!form lent ?n mercaptopurin.
T62 0 ore.
P. fin. Cito!tatic 5i imunodepre!or+ antimetabolit al adeninei. Ac'iu) n.ea
cito!tatic e!te !uprimat de !ub!tan'e cu ,rupri Y)<H (,lutation+ ci!tern) care nu
inhib efectul terato,en al !ub!tan'ei.
-AR$AC(T9RAPI9
Cito!tatic ?n leucemii acute 5i cronice. Imunodepre!or ?n tran!plante de or,ane+
cola,enoe (P.C.9.+ lupu! eritemato!)+ boli cronice autoimune (hepatit cronic+
!indrom nefrotic rei!tent la !teroii+ anemie hemoli) tic+ trombocitopenie).
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. /muran
n
(Burrou,h!)oellcome+ An,lia)+ flacon cu 8BB
comprimate de 8BB m,.
Mo e amin.9 posol. Ini'ial 0Y4 m,=1, o dat pc i. ?ntre'inere 8Y
W m,=1, o dat pe i.
I"T9RACkIM"I
*lopurinol cre5te to#icitatea aatioprinei.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea hematii (T)+ neutrofile (T)+ reticulocite (T+ !cdere treptat)+
trombocite (T). Pla!m. Poate scAea timpul de protrombin (T). <er. Pot creDte ac.
uric (D+ cataboli!mul nucleoproteine?or)+ amilaa (T+ pancreatit+ rar)+ bilirubina (T+
201
hepatoto#icitate+ moderat)+ fo!fataa alcalin (T+ hepatoto#icitate !au !ta biliar Y
7alori mari)+ 2(T+ 2PT (T). Pot scAea albumina (T)+ ac. uric (D+ la ,uto5i)+
cole!terol 5i fo!fataa alcalin (D+ cre5te e#cre'ia biliar ?n ciroa biliar)+ I,$ (D+ ?n
ciroa biliar). Mrin. Poate scAea ac. uric (D+ la ,uto5i !cade e#cre'ia). -ecale. Pot
creDte ,r!imile (T+ !teatoree).
15.13.3.T#1'-"#"-
Sin. Tioguaninum (DCI)+ Thio,uanine+ *an7i!
R
+ Tabloid
R
. Amino)> pu) rin)tiol)3.
Anta,oni!t al purinelor. 9!te incorporat ?n AD". Ac'iunea e!te poten'at prin a!ociere
cu hidro#icarbamida. Acti7 ?n leucemie mieloid acut 5i cronic. (ral+ doa medie >
m,=1,=i !au QBY8BB m,=m
>
=i.
15.13.4.0!1R1R-C#!
Sin <luorouracilum (DCI)+ -toruracil
"
+ 9fude#
R
+ 9fudi#
R
+ -luoro) ple#
R
.
2. fiz.-chim. Pulbere alb+ pu'in !olubil ?n ap.
P. fcin. Ab!orb'ie di,e!ti7 ine,al. Ab!orb'ie prin piele >Bd. "u difuea ?n
l.c.r. 9#cre'ie renal+ >]o=
B
nemodificat. TN=
>
8BY>B minute.
P. fin. Antimetabolit al baelor pirimidinice (uracil). Inhib timidi) lat)!intetaa+
enim care particip la metilarea ac. deo#iuridilic ?n ac. ti) midilic+ interfer?nd cu
!intea AR" 5i AD".
P. fto?. Ame'eli accentuate ?n timpul in@ec'iei.
-AR$AC(T9RAPI9
"eopla!m ,a!tric+ de colon+ rectal+ pancreatic+ mamar+ cerebral+ hepatic.
Adenocarcinom pulmonar. Cancer al 7eicii urmare. Cancer cutanat (tratament local).
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Controlul leucocitelor ?naintea fiecrei doe. Hemoleuco) ,rama
!ptm?nal. Dup 3 !ptm?ni de la ?nceputul admini!trrii controlul fo!fataei
alcaline+ tran!aminaelor+ ureei.
-AR$AC(2 RA-I9
2ro. farm. in. <toruracil
!
($ede#port+ M.R.<.<.)+ fiole de 4 ml cu !olu'ie
in@ectabil a7?nd B+>4 ,.
Mo e amiri.9 posol. Perfuie i.7. eu !ol. preparat prin diluarea con'inutului unei
fiole cu 4BB ml !ol. ,luco 4d. eilnic B+4Y8 , fluoro) uracil (?n func'ie de toleran')
5i 0Y4 , doa total pe !erie. X<e repet la
WY 3 !ptm?ni.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea nr. eritrocite+ nr. leucocite+ nr. trombocite (T+ inhibi'ie medular).
<er. Poate creste biliru%bina (T+ rar). Mrin. Poate creste
4) HIAA (D).
15.13.5.TEGA7UR
Sin. Tegafurum (DCI)+ -torafur
"
.
2. fcin. *ent metaboliat ?n fluorouracil.
P. fin. 9fecte a!emntoare cu fluorouracilul.
2. fto?. 9fecte ad7er!e ca la fluorouracil. $ielodepre!ia mai redu!.
202
-AR$AC(T9RAPI9
"eopla!m mamar 5i di,e!ti7.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. <torafur
!
($ede#port+ M.R.<.<.)+ fiole de 8B ml cu !ol. in@. Wd (WB
m,=ml).
Mo e amin.9 posol. I.7. 3B m,=1, ?n > prie la 8> ore. Doa total pe !erie 0BY
WB ,. Dup alt !chem 8Y0 ,=m
>
=i pentru 4 ile+ la >Y
W !ptm?ni.
15.13.6.CiT-R-.#"-
Sin. Cytara'inum (DCI)+ CLto!ar
&
+ Ale#an
R
+ Arabitin+ AracLtin
R
+ Ci) tarabina
&
+
CLclocide
R
+ Citoin)arabinoida. Arabino!LlcLto!ine. N.c#$0 id pirimidinic.
Inhib AD" polimeraa 5i produce tulburri ?n !intea AD" ac'ion?nd ca anta,oni!t al
citidinei. Blochea reducerea ribotidulu? 5i inhib AD" polimeraa. Tromboflebit+
efecte to#ice renale+ febr. Indicat ?n leucemie acut+ limfoid+ mieloid (remi!iune
complet >8d)+ mo) nocitar+ limfo!areom. Control ilnic al leucocitelor 5i
trombocitelor. <p) tm?nal+ e#amen hematolo,ic complet+ te!te hepatice. Admini!trare
i.7.+
8Y 0 m,=1,=i+ 8BY>B ile.
15.13.7.MET1TRE6-T
Sin. Methotre?atum (DCI)+ Antifolan
T
+ $ethotre#at
"
+ Amethopterin
R
+ *edertre#ate
R
.
2. fiz-chim. Pulbere ,alben+ in!olubil ?n ap.
P. fcin. "u e!te biotran!format. "i7elele !an,uine !?nt propor'ionale cu doa cit
timp func'ia renal 5i hidratarea !?nt adec7ate. P?n la ;Bd dintr)o do oral !e elimin
urinar ?n 8> ore.
P. fin. Anta,oni!t al ac. folie+ cu efecte deprimante a!upra mdu7ei
hematoformatoare. Inhib dehidrofolatreductaa+ enim care cataliea reducerea
folatului 5i dihidrofolatului la tetrahidrofolat. Diminua a!tfel ac. tetrahidrofolic+ care
tran!port radicalii cu un carbon nece!ar !inteei inelului purinie 5i metilrii ac.
deo#iuridilic la ac. timidilic+ component principal al AD". *e,area metotre#atului de
enim e!te puternic+ la pH)3 comple#ul re!pecti7 nu di!ocia. Con!tanta de inhibi'ie
8 nmol=I.
2. fto?. Mlcera'ii orale 5i ,a!trointe!tinale. Deprimare medular (leu) copenie+
trombopenie+ hemora,ii). To#icitatea cre5te ?n in!uficien'a renal.
-AR$AC(T9RAPI9
In corioepiteliom+ la femei+ produce frec7ent 7indecri definiti7e. 9!te primul tip de
tumor mali,n 7indecat numai prin chimioterapie. ?n leucemii acute la copii produce
remi!iuni ?n WBo=
B
din cauri+ efectul ap) r?nd dup WY8B ile 5i dur?nd 8Y3 luni.
Tratamentul poate fi repetat dar dup >YW !erii !e in!talea rei!ten'a. Alte indica'ii:
tumori ale 'e!uturilor moi+ ale capului 5i ,?tului. Cancer mamar. Cancer de colon.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Controlul leucocitelor ?naintea admini!trrii fiecrei prie !au ilnic
(pentru doe mari). Hemoleuco,rama complet !ptm?nal. Control renal !ptm?nal.
-o!fataa alcalin+ 2(T+ bilirubina la > !ptm?ni.
203
-AR$AC22RA-I9
2roc7. farm. in. *ntif olariU (I.(.B.)+ flacon in@. cu 4 m, metotre#at. Methotre?at
!
(*ederle+ <.M.A.)+ cutie cu 8BB comprimate de >+4 m,^ fiole cu 4 m, 5i cu 4B m,
!ub!tan' acti7.
Mo e amin.9 posol. >+4)Y4 m,=i oral !au 84 m,=m
>
=i i.7. timp de WY4 ile
(doa total ma#im >4 m,) (doe mai mici dac !e folo!e!c a!ocieri). 84Y>B m,=m
>
i.7. rapid de > ori pe !ptm?n !au 3B m,=m
>
= !ptm?n i.7.
I"T9RACkIM"I
Cre!c to#icitatea metotre#atului: peniciline9 fenil'utazcma9 pro'eneci9 salicilai9
!ulfamide. &anamicina cre5te to#icitatea metotre#atului dar ?i !cade eficacitatea.
Hepatoto#icitatea metotre#atului e!te cre!cut la alcoolici cronici.
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobin+ nr. hematii (T+ antifolic)+ nr. leucocite
(T+ limfopenie+ a,ranulocito)+ nr. trombocite (T+ ?n anemie me,alobla!tic)+
reticulocite (T). Poate creDte 6$H (T). <er. Pot creDte ac. uric (D+ lia rapid a
celulelor tumorale 5i la bolna7i cu ,ut)+ bilirubina+ reten'ia B<P+ 2(T+ 2PT+ ,uanaa+
ICD+ (CT+ timol (T+ he) patoto#icitate)+ fo!fataa alcalin T+ la 4o=
B
din p!oriaici)+
*DH (T+ la WBw=
o
din p!oriaici)+ uree (T+ nefropatie). Poate scAea folatul (D+ inhibi'ia
folatreductaei). Mrin. Pot creDte -I2*M (T+ antifolic)+ hemo,lobina (T+ hematurie).
-ecale. Poate de7eni poiti7 te!tul pentru hemora,ii oculte (T+ diaree !an,uinolent).
204
15.14. -!TE S.ST-"4E /E S#"TE27
15.14.1. RET-"
Sin. >rethanum (DCI)+ 9tiluretan.
P. fiz.-chim. Carbamat de etil. Cri!tale incolore !au pulbere cri!talin az b+ fr
miro! !au cu miro! !lab+ cu ,u!t !rat+ rcoritor. -. !olubil ?n ap+ alcool+ ,licerin+
pu'in !olubil ?n uleiuri ,ra!e.
P. fin. Cito!tatic prin inter7en'ie ?n metaboli!mul aciilor nucleici+ ca urmare a
inhibi'iei unei fo!fochinae. <e fi#ea electi7 pe celulele ?n di7iiune inten!. 9fect
!edati7 5i hipnotic.
P. fto?. Tulburri di,e!ti7e prin iritarea mucoa!ei ,a!trice. Poate produce bru!c
leueopenie !e7er 5i aplaie medular.
-AR$AC(T9RAPI9
*eucemia mieloid cronic.
-AR$AC(2RA-I9
Mo e amin.9 posol. (ral. Doe de B+0YB+4 , de WY3 ori pe i. <e pre!crie
ma,i!tral.
15.14. 2. 3#/R16#C-R.-M#/-
Sin. %yro?ycar'amium (DCI)+ HLdro#Lcarbamid
"
+ Hidro#iuree+ Bio) !upre!!in
R
+
HLdrea
R
+ *italir
R
+ (nco)Carbide
R
.
2. fiz.-chim. 9!te ")hidro#i uree. Pulbere alb+ hi,ro!copic+ !olubil ?n ap.
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7. 9liminare renal+ QBd ?n 8> ore.
2. fin. ?mpiedic !intea AD" prin blocarea ribonucleoiddifo!fat re) ductaei.
-AR$AC(T9RAPI9
Acti7 ?n leucemia mieloid cronic+ melanom.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. %yr^?ycar'ami! (Polfa+ R.P.P.)+ flacon cu 8BB cap!ule de 4BB
m,.
Mo e amin.9 posol. (ral. Doe de >BY0B m,=1,=i ?ntr)o pri !au 4B m,=1, la
fiecare trei ile.
15.14.3. -MS-CR#"-
Sin. *msacrinum (DCI)+ Am!idine
R
. DeriLat de acridin. <e intercalea ?n
molecula de AD" 5i ?i inhib !intea. Ac'iune identic cu antibioticele antraciclinice.
9!te 5i imuno!upre!or. Difuiune redu! ?n <"C. *e,are de proteine 4Bd. TL
>
3Y;
ore. Biotran!formare ?n ficat+ metabo) li'ii e#creta'i biliar (QBd) 5i urinar (>Bd). Acti7
?n leucemia mieloid acut refractar la antracicline 5i citorabin+ carcinom o7arian
a7an!at+ limfom. $ielodepre!ie cu leueopenie ma#im dup 8BY84 ile+ re7er!ibil.
Tulburri cardiace p?n la oprirea inimii ?n timpul perfuiei. He) maturie+ anurie+ in!uf.
renal acut. Hepatoto#icitate. Perfuie i.7. ;B m,=ma=i+ 4YQ ile. <e repet dup
c?te7a !ptm?ni cu doe mai mici.
15.15. -"T#.#1T#CE
15.15.1. /161R.#C#"-
205
Sin. Do?oru'icinum (DCI)+ Adriamicina+ Hidro#i)8W daunomLcine+ Aclribla!tine
"
+
Adriacin
B
+ Adriabla!tina
&
.
P. f iz.-chim. Antibiotic ob'inut dintr)un mutant al !peciei <treptomL) ce!
pauceticu!+ deri7at de naftacen. <e deo!ebe5te de daunorubicina a7?nd o ,rupare
,licoloil la poi'ia 0 a nucleului naftacenic+ ?n loc de acetil.
P. fcin. Difuea repede ?n 'e!uturi de unde e!te eliberat treptat. Dup
admini!trare i.7. ni7elul !an,uin !cade cu 4Bd ?n primele 0B minute dar per!i!t ni7ele
!emnificati7e p?n la >B ore. $etaboliare ?n ficat prin reducere 5i hidroli. -orma de
alcool e!te metabolit acti7+ a,liconul e!te inacti7. 9liminare renal (8=3) 5i prin bil+ cu
circuit en) terohepatic al componentei citoto#ice.
2. fin. Ac'iune a!emntoare cu daunorubicina+ dar de inten!itate mai mare.
P. fto?. To#ic miocardic (mai ale! la doe pe!te 44B m,=m
>
)+ hepatic+ renal.
Depre!ie medular la 33o=
B
din trata'i. Alopecie (;Bd).
-AR$AC(T9RAPI9
*eucemie limfoid 5i mieloid acut+ neopla!m tiroidian+ pulmonar+ mamar+
endometru+ o7ar+ te!ticul+ neurobla!tom. (!teo) 5i limfo!arcom. Cancer al 7eicii
urinare. Ac'iune !iner,ic cu ciclofo!famida+ ci!platin+ nitroouree.
RTAR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Inter7al de minimum 0 !ptm?ni ?ntre > !erii.
-AR$AC(T9RAPI9
2ro. farm. in. *ria'lastine
n
(-armitalia)+ flacoane in@ectabile cu 8B 5i cu 4B m,
5i fiole cu !ol7ent (!ol. cloruro!odic iotonic).
Mo e amin.9 posol. Doe medii 3BYV4 m,=m
>
5i !erie. C?te o !erie ia 0YW
!ptm?ni. Doa total ma#im 44B m,=m
>
. Doa unei !erii !e admini!trea: ?ntr)o
!in,ur in@ec'ie^ ?n dou in@ec'ii+ ?ntr)o !in,ur i^ ?mpr'it ?n >Y0 ile. In@ec'ii i.7.+ ?n
!olu'ie cloruro!odic !au ,luco ioton+ ?n perfuie rapid. *a bolna7i cu
bilirubinemie pe!te >+4 m,=dl doa ini'ial !e reduce cu V4o=
]
.
I"T9RACkIM"I
<treptoocina cre5te to#icitatea do#orubicinei.
Sin. Daunoru'icinum (DCI)+ Daunomicina+ RubidomLcin+ Cerubidine
"
+
Daunobla!tina
R
+ (ndena
R
+ RubomLcin
R
.
P. fiz.-chim. Antibiotic ,lucoidic ob'inut din culturile de <treptomL) ce!
peuceticu! 5i <tr. coeruleorubidu!+ cu nucleu naftacenic.
P. fin. -ormea cu AD" un comple#+ bloc?nd !intea AD".
P. to?. To#ic miocardic+ hepatic+ renal. Inflama'ii ale mucoa!elor.
-AR$AC(T9RAPI9
*eucemie acut mieloid (remi!iuni complete WBY4(HN=
B
). *eucemie mieloid
cronic. Boala Hod,1in. Reticulo!arcom.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
2recauii. Control hematolo,ic 5i electrocardio,rafie.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 1u'omycin
"
(<pecia+ -ran'a)+ flacon cu >B m,.
Mo e amin.9 posol. Perfuie i.7. Doa medie 8Y> m,=1,=i !au la
15.15.2. DAUNORUBICINA
206
> ile+ timp de >YQ ile. Doa total nu 7a dep5i >4 m,=1,. <ub!tan'a !e diol7 ?n W
ml ap di!t. 5i !e diluea cu 8BBY>BB ml !ol. cloruri de !odiu ;d
B
.
15.15.3. EP#R.#C#"-
Sin. $piru'icinum (DCI)+ 9pido#orubicin+ 9piadriamicin+ -armorubi) ein
"
.
<tructur chimic apropiat de do#orubicin+ de care difer prin confi,ura'ia !pa'ial a
,rupului (H din componenta amino,lueidic a moleculei. Di!tribu'ie ?n or,ani!m
a!emntoare cu do#orubicin. 9#cre'ie hepato)biliar (WBd+ ?n W ile) 5i urinar (8Bd
?n WQ ore). T
0
=
>
0B ore. Acti7 ?n cancer mamar+ limfom mali,n+ !arcom al 'e!uturilor
moi+ cancer ,a!tric 5i o7arian. Cancer pulmonar cu celule mici+ c. de cap 5i ,?t+
pancrea!+ rect+ leucemie limfobla!tic acut. Doa de V4Y;B m,=m
>
?n in@. i.7. de 0Y4
minute+ de 0 ori=!pt. */ hepatici cu bilirubinemle de 8+WY0 m,=dl !au reten'ie B<P ;
Y84d doa de epirubicin !e reduce cu 4Bd. In@ec'iile para7enoa!e produc necro
local.
15.15.4. 1!1V1M#C#"-
Sin. "livomycinum (DCI)+ ]li7omLcin
"
.
P. fiz.-chim. Antibiotic ob'inut din culturile de *ctinomyces olivo- reticuli.
2. fto?. 2rea'+ 7ome+ anore#ie+ hipertermie.
-AR$AC(T9RAPI9
"eopla!m te!ticular (!eminom+ cancer di!embrio,enetic+ teratobla!tom)+
ami,dalian (reticulo!arcom+ epiteliom+ bla!tocitom)+ reticulo!arcom al 7a!elor
periferice+ melanom.
-AR$AC(2RA-I9
207
2ro. farm. in. "livomycin
!
($ede#port+ M.R.<.<.)+ flacon cu >B m, (>B BBB u.i.)
pulbere liofiliat.
Mo e amin.9 posol Prepararea !olu'iei prin diol7area pulberei din flacon ?n 8B
Y84 ml !ol. cloruro!odic B+;d. In@ectare i.7. lent+ ?n 0Y 4 minute !au ?n perfuie.
Ini'ial 4 m,. ?n ca de toleran' bun+ !e cre5te treptat+ p?n la B+>4 m,=1, (j84 m, la
adult de 3B 1,). In@ec'iile !e admini!trea la inter7ale de WQ de ore. Doa total 84BY
0BB m,. <e poate repeta o nou !erie dup 0YW !ptm?ni. Copii+ ini'ial B+8 m,=1,. <e
cre5te treptat p?n la B+>YB+>4 m,=1,.
15.15.5. /-CT#"1M#C#"-
Sin. Dactinomycinum (DCI)+ ActinomLcine D+ $eractinomLcin+ Co!me) ,en
&
. Ti=
>
03 ore. Antibiotic cu efect de blocare a !inteei AR" prin combinare cu de!o#i,uanina.
Produce diaree+ eritem cutanat. Indicat ?n rab) domio!arcom+ !arcom o!teo,enic+
neopla!m te!ticular. 2recauii. Controlul leucocitelor la fiecare admini!trare 5i al
trombocitelor la > ile. I.7. doa uual B+B8 m,=1,=i+ repetat timp de 4 ile+ la
fiecare >YW !ptm?ni !au B+BW m,=1, !ptm/nal.
15.15.6. .!E1M#C#"-
Sin. #leomycinum (DCI)+ BleomLcin
R
+ Blocamicina
R
+ Bleno#ane
R
+ Bleo) cin
&
.
Antibiotic ob'inut din culturile de <treptomLce! 7erticillu!. Inhib !intea AD"
?mpiedic?nd incorporarea timinei. Inhib AD" polimeraa. Are efect depolimeriant
a!upra AD"+ rup?nd lan'urile moleculare (ac'iune de tip radiomimetic). "u e!te
imunodepre!or. To#icitate medular redu!. -ebr dup in@ectare+ diminuat de
antihi!taminice. -ibro pulmonar+ mai frec7ent (8Bd) la 7/r!tnici (impune
corticoterapie ?n doe mari). Alopecie (8BY84d). Indicat ?n neopla!m cutanat
?ndeo!ebi epi) teliom malpi,hian. Tumori la ni7elul capului 5i ,?tului (ami,dale+ limb+
plan5eu bucal+ farin,e+ bue+ cu circa 4Qd efecte poiti7e). Cancer e!ofa,ian.
9piteliom pulmonar cu celule pa7imentoa!e. *imfo) 5i reticulo!ar) com. Cancer al
7eicii urinare. Cancer mamar+ o7arian+ de col uterin+ de te!ticul. Doa medie o dat 84
m,+ de > ori pe !ptm?n. Doa total 0BB m,. Admini!trare pe ci diferite. In@ec'ii
i.7. <e diol7 pulberea din fiol ?n 8B ml !ol. cloruro!odic ioton. In@ectare direct+
lent !au ?n perfuie. In@. i.m. Diol7are ?n 4 ml !ol. cloruro!odic ioton. Doe ca
mai !u!. In@. intraarterial re,ional+ ?n perfuie+ 84 m, pe i+ timp de 8B ile. ?n tumori
mici in@ec'ii locale+ folo!ind 4 m, bleomicin.
15.15.7. R#-V-!
Antibiotic de !emi!inte cu efecte antitumorale. $ielodepre!ie redu!. Indicat ?n
leucemie limfobla!tic acut+ ?n perioadele de remi!ie ale leucemiilor cronice+ ad@u7ant
?n cancer bronhopulmonar inoperabil !au dup e#ere+ ?n pleureii neoplaice.
Produ!ul 1iaval
T
9 flacon cu P0> cap!ule a 84B m,. eilnic 8B m,=1,+ ?n paua dintre
dou !erii de cito) !tatice+ ?n cure de WY3 !ptm?ni urmate de doe bi!ptm?nale de
84 m,=1,.
Sin. Mitomycinum (DCI)+ AmetLcin
R
+ $utamLcin
R
+ $LtomLcin
R
+ $i) tomLcin (.
Antibiotic cu nucleu indolic. 9!te inacti7at de 7it. B
>
+ B
r)
+ ci!tein+ ATP+ DP"+
hipo!ulfit de !odiu. Dup in@. i.7. eliminare urinar+ ma#im ?n primele 0BY8>B
minute+ apoi lent+ ?n ora >W elimin?ndu)!e ?nc 8Bd din doa in@ectat.
Biotran!formare ?n ficat+ diminuat ?n in!uficien'a hepatic. Diminu !intea AD"+
depolimeriea AD"+ inhib !intea proteic. Acti7 a!upra faelor 2o 5i 0
,
din ciclul
celular+ mai pu'in a!upra faelor < 5i 2
>
. Ac'iunea antimitotic e!te poten'at de 7in)
cri!tin. Albuminurie. Trombopenie. "ecro la in@ectarea para7enoa!. Indicat ?n
15.15.8. MITOMICINA
208
leucemie cronic+ mieloid 5i limfoid+ limfom ,i,antocelular. <arcom. 9piteliom.
Control hematolo,ic ?n timpul tratamentului 5i > !p) tm?ni ulterior. Control renal.
Admini!trare i.7.+ ?n in@ec'ii directe !au perfuii (mai bine)+ B+B3 m,=1,+ de dou ori pe
!ptm?n. Doa total a unei !erii 8+4Y> m,=1, (8BBY8>B m, la adult). Alte ci:
intraarterial+ intra!ero!+ intra7eical.
15.16.-"M#T1T#CE
15.16.1. V#".!-ST#"-
Sin. 4in'lastinum (DCI)+ 6incaleucobla!tina+ 9#al
&
+ 6elban
R
+ 6elbe
R
+ 6inbla!tin
"
.
2. fiz.-chim. Alcaloid din 6inca ro5ea.
P. fin. Ac'iune a!upra fu!ului mitotic+ oprind mitoa.
P. fto?. Poline7rite+ !indrom depre!i7+ halucina'ii. "ecroa ti!ular ?n caul
admini!trrii para7enoa!e.
-AR$ AC(T9R API9
Boala Hod,1in (4Bd r!pun!uri poiti7e+ chiar 5i cauri rei!tente la al ) ahilan'i).
*imfo) 5i reticulo!arcom. "eurobla!tom. "eopla!m mamar+ o7arian+ te!ticular.
Coriocarcinom la femei+ inclu!i7 cel rei!tent la metotre#at.
-AR$AC(2RA-I9
2roA. farm. in. 4in'lastiriS (Richter+ R.P.M.)+ flacon in@ectabil cu 4 m, !ulfat de
7inbla!tin.
Mo e amin.9 posol. <trict i.7. Doe de 4Y84 m,=m
>
(!au B+8Y B+> m,=1,) la
fiecare 8Y> !ptm?ni+ !in,ur !au a!ociat.
15.16.2. V1"CR#ST#"-
Sin. 4incristinum (DCI)+ 6in1ri!tin
"
+ (nco7in
R
+ 6incri!ul
R
.
2. fiz. chim. Alcaloid din 6inca ro5ea. <e folo!e5te !ub form de !ulfat.
2. fin. 9fect deprimant a!upra mdu7ei hematoformatoare. Inhib mitoa ?n
metafqo.
P. fto?. A!tenie+ cefalee+ ne7ral,ii+ paree+ paraliii+ pare!teii+ !indrom depre!i7.
Dureri abdominale+ con!tipa'ie (!e pre7ine cu la#ati7e)+ 7ome. Deprimare medular
redu!. Alopecie.
*eucemie acut mieloid (remi!iuni complete 8BYa03d)+ ?ndeo!ebi la copii. Mtil
?n limfo) 5i reticulo!arcom+ carcinom te!ticular. Boala Hod,1in. "eurobla!tom. Z
fc
@
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 4in@ristin
!
(Richter+ R.P.M.)+ flacon cu B+4 m, !ulfat de 7incri!tin
5i fiol cu 8B ml !ol7ent (!ol. cloruro!odic iotonic).
Mo e amin.9 posol. <trict i.7. Doe de B+4Y> m,=mm
>
(!au B+B84Y
B+ B4 m,=1,) la fiecare 8Y> !ptm?ni+ !in,ur !au a!ociat.
I"T9RACkIM"I
6incri!tin !cade efectul igo?inei.
15.16.3. M#T1P1/12#/
Sin. Mitopoozium9 (DCI)+ Prore!id <PYI
&
+ Prore!ipar
B
+ 9tilhidra) ida ac.
podofilic. Indicat ?n melanom+ !arcom+ cancer cutanat. Ini'ial
4 m,=1,=i+ perfuie intraarterial !au i.7.+ cre5te ?n c?te7a ile la 0B m,= 1,=i+ pentru
-AR$AC(T9RAPI9
M + Farmacoterapie practic !oi. *. 209
>Y0 !ptm?ni.
15.16.4. ET1P12#/
Sin. $toposium (DCI)+ 6epe!id
R
. Demetilepipodofiloto#ina (deri7at !emi!intetic
al podofiloto#inei). Biodi!ponibilitate per o! 4Bd. 9liminare renal (>=0) 5i biliar
(8=0). "u trece ?n l.c.r. Inhib AR" 5i AD". Blochea faa premitotic a Dciclului
celular+ antren?nd lia celular. ?n leu) cemia acut mieloid remi!iuni complete 88)Y
4Bd. A!ocierea cu dauno) rubicin 5i citoin arabinoid ridic procentul remi!iunilor
complete la 3BYQBd. Perfuie i.7. ?n !er fiiolo,ic. In leucemie oral 4BY>BB
m,=m
>
=i !au perfuie lent i.7. 8BBY8>B m,=m
>
=i+ WY4 ile+ ?n !erii repetate la 8BY
>4 ile. ?n cancer pulmonar cu celule mici 5i te!ticular 3BY8>B m,= m
>
=i+ 4 ile.
15.16.5. TE"#P12#/
Sin. Teniposium (DCI)+ 6umon
R
. Acidolabil+ utiliabil numai i.7. 9liminare
urinar ca metaboli'i. Indicat ?n Hod,1in 5i limfoame nehod,) 1iniene. Ini'ial 0B
m,=m
>
=i+ 4 ile+ !erii repetate la 8B ile !au WBY4B m,=m
>
=i de > ori=!pt.+ 3Y; !pt.
?ntre'inere 8BB m,=m
>
la 8BY8W ile. Diluare cu ,luco 4d !au clorur de !odiu ;d
B
.
15.17. E"2#ME
15.17.1. -SP-R-'#"-2-
Sin. A!para,ina!e (D.C.-.+ M.<.A.".)+ Cola!pa!e (B.A.".)+ Cra!nitin
R
+ 9l!par
88
+
&idrola!e
R
+ *euco,en
R
+ *)a!para,in)amidohidrolaa. 9nim iolat din culturi de
9!cherichia coli+ care de!face molecula de a!para,in
210
?n ac. a!partic 5i amoniac. Pentru celulele normale a!par,ina nu e!te e!en'ial.
Mnele celule leucemice 5i de tumori !olide+ fiind lip!ite de a!pa) ra,in)!inteta+ nu)5i
pot forma !in,ure a!para,ina+ !?nt deci a!para,in dependente. Printre efectele ad7er!e
deo!ebite !?nt citate: !en!ibiliare (fa7oriate de ?ntreruperi ?n admini!trare)+ febr+
tulburri hepatice+ neurolo,ice 5i de !inte proteic+ hipocole!terolemie. Indicat ?n
leucemia limfatic acut produce remi!iuni ?n 44d din cauri. <e recomand mai ale!
pentru induc'ia remi!iunii+ nu ?n tratament de ?ntre'inere. De obicei !e a!ocia cu alte
cito!tatice+ c?nd tratamentul ini'ial nu produce remi) !iune !au pentru recderi.
Recomandat 5i ?n leucemie cu limfobla5ti. Controlul leucocitelor 5i trombocitelor de >
ori pe !ptm/n. Controlul !ptm/nal al func'iilor hepatice+ cole!terolului+
fibrino,enului+ proteinelor pla!matice. Doa medie ilnic+ la adul'i 5i copii+ >BBY8
BBB M.I.=1,+ de 0YV ori pe !ptm?n+ timp de >Q de ile.
15.18. 31RM1"#
15.15,1. C1RT#C1STER1#2A
<armacoterapie. ?n leucemie limfobla!tic acut+ a!ocia'i cu 7incri!) tina. ?n
limfom+ cu alchilante+ 7inca. ?n anemie hemolitic autoimun !au microan,iopatic.
Reultate uneori e#celente ?n meta!tae intracraniene permi'?nd ulterior radioterapie 5i
chimioterapie. <e folo!e5te de#ameta) on 8>Y0> m,=i. ?n !indrom compre!i7
media!tinal !au !pinal+ !e a!ocia cu radioterapie.
<armacograIie. Predni!on >BY8BB m, pe i+ oral. De#ametaon+ 0YI
83 m, pe i+ oral. <e poate ?ncerca terapia alternati7.
15,15.2. ESTR1'E"#
A !e 7edea cap. 8V.
<armacoterapie. *a doe mari+ utili ?n carcinom mamar 5i pro!tatic. Dimen!iunile
tumorale nu !e reduc e7ident ?n 3Y8B !ptm/ni ?n cancerul mamar. 9fectele poiti7e
!e pot ?nre,i!tra la 0Bd din cauri. ?n cancerul pro!tatic apar repede ameliorri
!ubiecti7e. Pot produce hiper) calcemie 5i reten'ie !odic.
<armacograIie. Dietil!tilbe!trol+ oral+ 4 m, de 0 ori pe i+ in cancer mamar 5i 8Y4
m, pe i ?n cel pro!tatic. 9!tro,eni con@u,a'i+ oral WBY 3B m, pe i ?n cancer mamar.
9tinile!tradiol+ 0 m,=i+ ?n cancer mamar+
B+ 8 m,=i ?n cancer pro!tatic.
15.15,2.1.ST#!.1ST-T
P. fiz.-chim. $olecul format prin ,refarea unei !tructuri cito!tatice de tip
aotiperit pe nucleul !tilbe!trolului.
P. fin. 9fecte e!tro,enice prin !tilbe!trol 5i efecte antimitotice. Ac'iune electi7 pe
tumorile cu receptori pentru e!tro,eni.
P. fto?. *a femei metrora,ii+ la brba'i ,inecoma!tie. 2rea'+ inape) ten'+ edeme.
Tumori !en!ibile la e!tro,eni+ cancer de pro!tat+ cancer de !?n aprut dup cel
pu'in 4 ani de la menopau.
-AR$ AC( 2RA-I9
2ro. farm. in. Stil'ostat
T
9 fiole de 8 ml cu 8B m, !ub!tan' acti7.
Mo e amiri.9 posol. I.m. profund. Cancer pro!tat+ o fiol=i+ 8BY +8W ile+
apoi 8 fiol la > ile+ p?n la >BY0B ile. Pau 8W ile. Cure de 0 !ptm?ni cu
-AR$AC(T9RAPI9
1+X 211
paue de 8W ile+ p?n la re,re!iunea tumd$i. Mlterior ?ntre'inere cu 8 fiol la >Y0
ile+ 8B fiole pe !eme!tru. Cancer mamar. <chema ca la cancer de pro!tat.
15.15.2.2. C!1R1TR#-"#SE"
Sin. Chlorotrianisenum (DCI)+ Clani!en
T
+ Tace
R
+ $erbentul
R
+ CRoro) tri!in
R
.
P. fiz.-chim. 9!tro,en !intetic ne!teroid.
P. fin. Inhib !ecre'ia ,onadotrofinelor hipofiare diminu?nd producerea de
andro,eni.
P. fto?. 2rea'+ 7r!turi+ anore#ie+ dureri abdominale+ diaree+ a!tenie+ erup'ii
cutanate+ pare!teii. edeme+ metrora,ii+ ,inecoma!tie+ hiper) calcemie.
-AR$AC(T9RAPI9
Cancer de pro!tat+ al 7eicii urinare+ ,landei mamare+ a!ociat cu alte
antitumorale. Tulburri de climacteriu. Pentru !uprimarea lacta'iei.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. Clanisen
T
(I.(.B.)+ flacon cu >B cap!ule de >W m,.
Mo e amin.9 posol. Cancer de pro!tat WQ m,=i+ 0 !ptm?ni+ apoi >W m,=i.
Tulburri de climacteriu+ 8>Y>W m,=i+ 0B ile. <uprimarea lacta'iei WQ m, de% 0
ori=i W ile !au 8> m, de W ori=i V ile.
15.15.2.3. P1!#ESTR-/91!
<ir. PolLe!tradioli pho!pha! (DCI)+ 9!tradurin
"
.
P. fiz.-chim. 9!ter polimeric al e!tradiolului 5i ac. fo!foric cu ,r. mol. cca >3
BBB. <ol. ap.
P. fin. Ac'iuni a!emntoare e!tradiolului.
-AR$AC(T9RAPI9
Ad@u7ant ?n cancerul de pro!tat.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. $straurin
n
(*eo+ <uedia)+ fiole de > ml cu WB 5i QB m,.
Mo e amin.9 posol. I.m. profund. QBY83B m, o dat la W !ptm?ni+ >Y0
luni. ?ntre'inere WBYQB m,=lun.
Sin. $stramnstinum. (DCI)+ 9!tracLt
R
. Combina'ie de e!tradiol cu nor) mu!tina.
9fect e!tro,en 5i cito!tatic mai !lab dec?t componentele !tructurale. (ral ?n cancer de
pro!tat+ ini'ial 4BB m,=i la me!e. ?ntre'inere cu 8WBY8 WBB m,=i ?n func'ie de efectul
antitumoral 5i toleran'a di,e!ti7. ni i.7.
15.15.3. -"T#ESTR1'E"1
!afo?iCna. Acti7 ?n cancer mamar. 9fect ad7er! ma@or dermatit. Admini!trare
oral 3B m, de 0 ori pe i.
15.15.3.1. T-M16#0E"
Sin. Tamo?ifenum (DCI)+ Tamoneprin
T
+ eitaonium
R
+ "ol7ade#
R
+ "o) 7alde#
9
.
2. fiz.-chim. Antie!tro,en ne!teroid+ apropiat chimic de clomifen.
2. fcin. Ab!orb'ie oral. "ece!it c?te7a !ptm?ni p?n c?nd !e atin,e !teadL)!tate al
metabolitului acti7 (monohidro#itamo#ifen)+ la doa de >B m,=i. Pentru a !curta
acea!t fa+ !e poate da ?n prima i QB m,.
2. fin. <e lea, de receptorii pentru e!tro,eni din citopla!ma celulelor. Comple#ul
15.18.2.4. ESTRAMUSTIN
212
format e!te apoi fi#at pe cromatina nuclear+ unde !e men'ine c?te7a !ptm?ni. Datorit
ace!tui mecani!m de %.ac'iune (anta,oni!m competiti7 cu e!tro,enii)+ ace5tia nu !e mai
pot fi#a pe receptorii !pecifici (*e,he 5i Carter+ 8;V3).
P. fto?. 2re'uri+ 7ome+ anore#ie+ metrora,ii+ erup'ii cutanate+ leuco) penie+
trombopenie+ hipercalcemie (la bolna7e cu meta!tae o!oa!e+ care r!pund fa7orabil la
tamo#ifen).
-AR$AC(T9RAPI9
9!te acti7 ?n pe!te 4Bd din cauri de meta!tae ale cancerului de !?n+ care apar la
femei ?n climacterium 5i care au poiti7 te!tul pentru receptorii e!tro,enici+ realiat pe
atumorile primare !au meta!tatice (&ian, 5i &ennedL+ 8;VV). Realiea remi!iuni
medii de 8> luni+ ac'iunea fiind mai bun ?n meta!taele 'e!uturilor moi 5i mai !lab ?n
cele 7i!cerale 5i o!oa!e. 9fecte bune ?n cancerul pro!tatic rei!tent la e!tro,eni 5i
cancerul endometrial rei!tent la pro,e!teron.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. Tamonepriri
r
(I.(.B.)+ cutie cu 3B comprimate de 8B m,.
Mo e amin.9 posol. Doa ilnic >BYWB m, !au WY>W m,=m
>
+ ?n prie+ per o!.
15.15.4. -"/R1'E"#
A !e 7edea cap. 8V.
<armacoterapie. Cancer mamar di!eminat+ efecte gbune la >Bd. Produc
hipercalcemie 5i reten'ie !odic. Dup WY3 !ptm?ni apar fenomene de 7iriliare.
<armacografie. Te!to!teron propionat+ i.m.+ 8BB m, de 0 ori pe !p) tm?n.
15.18.5. ANTIANDROGENI
213
15.15.5.1. 0!T-M#/
Sin. <lutamium (DCI)+ 9ule#in
R
. "itro)trifluorometil)iobutiroani) lid.
Antiandro,en fr alt efect hormonal !au antihormonal. *a ni7elul pro!tatei ?mpiedic
le,area dihidrote!to!teronului la receptorii andro,eni. <e ob!er7 5i diminuarea
tran!formrii te!to!teronului ?n dihidrote!to!te) ron. 9!te inhibat ac'iunea !timulant a
andro,enilor a!upra !inteei AD" 5i cre5terii pro!tatei. Dup admini!trare oral
flutamid e!te repede bio) tran!format. Hidro#iflutamid+ metabolit acti7+ are TL
>
4Y3
ore. 9#cre'ie urinar. Indicat ?n carcinom pro!tatic inoperabil+ meta!taat !au in7ai7.
(ral+ dup me!e+ >4B m, de 0 ori=i. Poate produce ,inecoma!tie+ ,alac) toree+
!cderea libido)ului 5i !permato,eneei.
15.15.5.2. C#PR1TER1"
Sin. Cyproteronum (DCI)+ Androcur
H
. <teroid cu ac'iune antiandro) ,en 5i
pro,e!tati7. Pu'in ab!orbit oral+ repede metaboliat 5i e#cretat lent ?n urin 5i fecale.
?n carcinom pro!tatic pare mai acti7 dec?t e!tro) ,enii. Alte indica'ii pubertate precoce+
hir!uti!m+ acnee. (ral 4B m, de
> ori=i. <e cre5te dup W !pt. la >BBY0BB m,=i p?n !e ob'ine efect apoi !e !cade
treptat. Inhib !permato,enea+ reduce 7olumul e@aculatului+ produce infertilitate+
efecte lent re7er!ibile. 2inecoma!tie.
15.15.6.PR1'EST-T#VE
A !e 7edea cap. 8V.
<armacoterapie. Carcinom endometrial di!eminat+ efecte bune la 0Bd. Mtil uneori
?n carcinom pro!tatic 5i renal.
<armacograIie. $edro#ipro,e!teron acetat+ >BB m, pe i oral !au 84B m, i.m.+ de
0 ori pe !ptm?n. $e,e!trol acetat oral+ WBY0BB m,=i.
15.15.6.1. 'EST1"1R1"
Sin. 2e!tonoroni caproa! (DCI)+ 2e!tronol+ Depo!tat
"
.
2. fin. Ac'iune de tip pro,e!tati7.
P. fto?. Hipercalcemie+ ,inecoma!tie+ !cderea !permato,eneei. Cre5terea 2(T+
2PT.
-AR$AC(T9RAPI9
Adenom de pro!tat+ carcinom uterin+ mamar.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
Pruden' ?n hepatita cronic+ a!tm bron5ic+ epilep!ie+ mi,ren+ diabet.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Depostat
!
(<cherin,+ R.-.2.)+ fiole de > ml cu >BB m, ,e!tonoron.
Mo e amin.9 posol. I.m. ( fiol=!ptm?n (?n lip!a efectului > fio) le=!pt.)+ >Y
0 luni !au mai mult.
15.15.7.1. !EPR1RE!#"-
Sin. 7euprorelinum (DCI)+ leuprolid acetat+ *upron
R
. "onapeptid !intetic+ analo, al
,onadorelinei (hormonul relea!in, al *HY*HRH)+ deca) peptid. Dup o !timulare
ini'ial trectoare+ la circa >YW !ptm?ni inhib !ecre'ia de te!to!teron ?n te!ticul+
determin ni7ele de te!to!teron a!emntoare cu cele ob'inute dup ca!trare. Produce
efecte fa7orabile ?n cancerul de pro!tat+ e,ale cu e!tro,enii 5i orhiectomia dar cu efecte
ad7er!e redu!e+ re!pecti7 cu mena@amente p!iholo,ice. Admini!trarea indefinit ?n
!praL naal (de WYfi ori=i)+ in@. !.c. 8 m, ?n 0 prie=i !au o dat pe lun (preparat
retard).
15.18.7. AGONITI A# 9ORMONULUI DE ELIBERARE A L9
214
15.15.7.2. .SERE!#"-
Sin. #userelinum (DCI)+ <uprefact
R
. "onapeptid !intetic+ analo, al ,onadorelinei.
*a doe mici !timulea !ecre'ia de *H 5i -<H. *a doeX mai mari 5i prelun,ite
diminu !ecre'ia ,onadotrofinelor. <cade te!to!teronul !eric+ dup 3 !ptm?ni a@un,?nd
la ni7el comparabil cu cel ob'inut prin ca!trare. 9fect re7er!ibil. Repede metaboliat ?n
or,ani!m ?n fra,mente peptidice. Inhib o7ula'ia. Acti7 ?n cancerul mamar meta!tatic la
femei ?n premenopau. A!ociat cu flutamid ?n carcinom al pro!tatei
hormonodependent. Primele V ile+ 8+4 m,=i ?n 0 in@. !.c. Din iua Q)a++ 8> m,=i ?n
!praL naal+ ?n prie la Q ore.
15.15.5. -"TiSTER1#/E
15.15.5.1. -M#"1'!TET#M#/-
Sin. *minoglutethimium (DCI)+ (rimeten
B
. Analo, al ,lutetimidei. Inhib
cole!terol)de!molaa din cortico!uprarenale bloc?nd producerea de hormoni !teroii
(mineralo 5i ,luco) (adrenalectomie medical) 5i inhib ?nt 'e!uturi periferice aromataa
care tran!form andro,enii ?n e!tro,enh Par'ial biotran!format ?n ficat. Dup
admini!trare oral 4Bd !e e#crei ?n urin ne!chimbat 5i >4d acetilat+ mai pu'in
acti7. TL
>
80 ore. Produce induc'ie enimatic. -olo!it ?n cancer mamar meta!taat
hormonodependent+ mai ale! la femei ?n menopau !au ca!trate 5i c. de pro!tat+
!indrom Cu!hin,. (ral >4B m, de W ori=i. Amino,lutetimida !cade efectul
anticoagulantelor.
15.19. <MB<TA"k9 CAR9 DI$I"Ml $9TA<TAe9*9
15.19.1. MBP#/-MB!
Sin. MopiamoCum (DCI)+ Rapenton
R
. <tructur chimic apropiat de dipiridamol.
Antia,re,ant plachetar 5i inhibitor al a,re,rii celulelor tumorale. (ral 4BB m, de 0
ori=i dup me!e !au i.7. lent 84B m, de >Y
0 ori=i ?n iua opera'iei 5i timp de 8B ile dup+ pentru profila#ia meta!taelor
canceroa!e po!toperator+ ?n chirur,ia radical a !arcomului 5i limfomului mali,n din
re,iunea cap),?t. 9fecte ad7er!e hipoten!iune+ tahicardie+ a,ita'ie (&och+ 8;Q8).
15.20. REMEDII -"T#TM1R-!E NEPROBATE
15.20.1.*A9TRI*9
Sin. Ami,dalin+ AmL,dalo!id. 9!te d)mandelo)nitril ,lucoid+ ,lucoid
ciano,enetic din !?mburi de cai!e+ mi,dale amare 5i !coar' de cire5 !lbatec. Prin
hidroli eliberea ,luco+ acid hidrocianic+ benaldehid. A fo!t preconiat ca
antitumoral pre!upun?ndu)!e c ?n celulele canceroa!e e!te hidroliat de enima beta)
,lucoida+ !ub!tan'ele reultate a7?nd efect citoto#ic. <tudii ?ntreprin!e de "ational
Cancer In!titut 5i -ood and Dru, Admini!tration din <.M.A. au e7iden'iat lip!a oricrui
efect anticancero! dar manife!tarea unor ac'iuni to#ice (Relman+ 8;Q>^ <nLder+ 8;QV).
Bibliografie
BA&9$9I9R R. -. Y ?n Rubin -.+ Ba1emeier R. -.+ Clinical (ncolo,L+ Mni7. Roche!ter+ Roche!ter+
!
"eJ
hor1+ 6)th+ 9d.+ 8;VQ. B9R9TTA 2. Y Cancer ChemotherapL Re,imen!+ -armitalia+ Carlo 9rba+ 8;Q0.
BRMC&"9R H. ". !i colab. Y R. Clin. Hematol. (ncol.+ 8;VV+ V+ 38;. CHIRICMky I.+ $M"T9A"M <.
(!ub redac'ia) Y Chi) mioterapia cancerului+ In!titutul (ncolo,ic Clu@)"apoca+ 8;VQ. CHIRICMky I.+
$M"T9A"M <. Y Cancerul. Chimioterapia actual+ In!t. (ncolo,ic Clu@)"apoca+ 8;Q0. -AR$I-A*IA
CARD( 9RBA Y <cheme! of $ultidru, Antibla!tic Chemo) therapL+ 8;QB. &(CH H. Y Pharm. internat.+
8;Q8+ >+ >4. &RA&(-- R. H. Y CanW cer chemotherapeutic a,ent!+ Amer. Cancer <oc.+ Profe!!ional
9ducation Publication+
8;VV. *92HA <. <.+ CART9R <. &. Y Cancer Treat. Re7.+ 8;V3+ 0+ >B4. $ATH 2.
Y *a chimioth\rapie et lqimmunoth\rapie de! cancer!+ Trian,le+ 8;VQ+ 8Q+ Q4+ (.$.<.+ Rapp. techn. "o.
3B4+ 8;VV. PATT9R<(" o. B. Y ?n Rubin Ph.+ Ba1emeier R. -.+ Clinical (ncolo,L+ Mni7. Roche!ter+
Roche!ter+ "eJ hor1+ 6)th 9d.+ 8;VQ. R9*$A" A. Y ". 9n,l. R. $ed.+ 8;Q>+ 0B3+ >03. RMBI" PH.+
BA&9$9I9R R. -. Y Clinical (ncolo,L Mni7. Roche!ter+ <chool of $edicine and Benti!trL+ Roche!ter+
"eJ hor1+ 6)th. 9d.+ 8;VQ. <CH$yH* D. 5i colab. Y Dt!ch. med. o!chr.+ 8;Q0+ 8BQ+ 43>. <"hD9R R.
D.+ Y Au!tal Pre!cr.+ 8;QV+ 8B+ 83. T9RRh R. Y in Rubin Ph.+ Ba1et) meier R. -.+ Clinical (ncolo,L+
Mni7. Roche!ter+ Roche!ter "eJ hor1+ 6)th. 9d.+
8;VQ.
C1RT#C1STER1#2## S# -CT3
*
16.1.'!C1C1RT#C1#2##
16.1.1. .-2E /E 0#2#1!1'#E "1RM-!7 Cl P-T1!1'#C7 Cl 0-RM-C1/#"-M#CE
mntruc?t cortico!teroiii !e ,!e!c ?n mod normal ?n or,ani!m+ cele trei a!pecte Y
fiiolo,ice+ fiiopatolo,ice+ farmacodinamice IY trebuie!c tratate unitar.
Cortico!uprarenala e!te unul din principalii factori care a!i,ur homeo!taia+
inter7enind ?n metaboli!mul hidrocarbonatelor+ proteinelor+ lipidelor+ electroli'ilor 5i
apei. 2landa influen'ea capacitatea+ func'ional a celor mai multe aparate 5i
!i!teme 5i rei!ten'a la modificri ale factorilor din mediul e#tern 5i la !timuli noci7i+
fiind indi!pen!abil pentru !upra7ie'uirea or,ani!mului ?n condi'ii de a,re!iune.
Secreia fiziologicA a suprarenalelor. ?n >W de ore+ ?ntr)un or,ani!m adult normal
!?nt !ecreta'i circa >4 m, hidrocortion+ 4 m, cortico!teron 5i B+>4 m, aldo!teron.
<ecre'ia fiiolo,ic de cortico!teroii nu are un ni7el con!tant ?n timpul unui
nictemer+ fiind !upu! unor 7aria'ii ciclice+ ?ntre orele BY8B diminea'a !e !ecret
apro#imati7 VBd din cantitatea total pe >W de ore. <ecre'ia e!te ma#im ?ntre orele
3YQ a.m. 5i minim ?n ultimele ore ?nainte de >W+BB. *a per!oanele care !e
depla!ea ?n alte one ale ,lobului+ ciclul !ecretor !e adaptea la timpul local ?n
decur! de c?te7a ile. Cortico!teroiii nu !?nt !toca'i ?n ,land. Cantit'ile e#i!tente la
un moment dat pot men'ine ni7ele !an,uine normale pentru cel mult 4 minute.
-unc'iile fiiolo,ice !?nt a!i,urate printr)o bio!inte continu+ a crei 7ite e!te
echi7alent cu !ecre'ia. <teroido,enea e!te influen'at de ACTH. ?n caul
admini!trrii ACTH e#o,en+ !timularea !teroido,eneei ?ncepe dup > minute de la
in@ectarea i.7. a corticotrofi) nei. Admini!trarea de cortico!teroii de !inte e!te
urmat de inhibi'ia hipofiei+ care !e men'ine+ dup doe unice+ o perioad 7ariabil
(?n ore)+ a!tfel: predni!olon+ metilpredni!olon 0BY03^ triamcinolon WQY4W^ de#a)
metaon 33YVQ. Timpul de ?n@umt'ire ?n !?n,e 7aria+ la diferi'i cortico!teroii+
?ntre 3BY>BB minute. Timpul de ?n@umt'ire ?n 'e!uturi
e!te mult mai lun,+ de la !ub 8> ore la pe!te WQ ore. Dup ace!t ultim timp+
cortico!teroiii pot fi ,rupa'i iu trei cate,orii. Ti=
>
>YQ ore+ cortion 5i hidrocortion.
TL
>
QY03 ore+ predni!on+ predni!olon+ metilpredni) !olon. T6
>
03YV> ore+
de#ametaon+ betametaon.
$fectele corticosteroizilor. Cortico!teroiii nu creea func'ii !au acti7it'i noi ci
15.18.7. AGONITI A# 9ORMONULUI DE ELIBERARE A L9
216
influen'ea poiti7 !au ne,ati7 proce!ele e#i!tente (normale !au patolo,ice).
Cortico!teroiii au dou tipuri de efecte: proprii+ directe e#. cre5terea ,lico,enului
hepatic)^ permisive9 de a face po!ibile ac'iunile altor !ub!tan'e (e#. metaboli!mul
aciilor ,ra5i). Meta'olismul gluciic. 2lucocorticoiii produc: hiper,licemie 5i
,licourie^ !cad toleran'a la ,lu) eo 5i o cre!c la in!ulin^ modific curba
hiper,licemiei pro7ocate^ fa7oriea ,luconeo,enea prin mobiliarea proteinelor 5i
aminoaciilor din mu5chi 5i inducerea !inteei enimelor implicate ?n
,luconeo,ene 5i diminu?nd anaboli!mul proteic^ !cad utiliarea ,lucoei^
fa7oriea depoitarea ,lico,enului (cantitatea ace!tuia ?n ficat fiind propor'ional
cu doa de ,lucocorticoid). Hiper,licemia produ! e!te pu'in influen'at de in!ulin.
Animalele !uprarenalectomiate nu preint anomalii ale metaboli!mului ,lucidic
dac au hran la di!poi'ie fr re!tric'ii. In lip!a alimentelor+ chiar pentru !curt timp+
apare hipo,licemie+ fenomen ?mpiedicat de ,lucocorticoii. $rirea producerii de
,luco e!te paralel cu cre5terea e#cre'iei de aot+ ceea ce do7ede5te tran!formarea
proteinelor ?n ,lucide. Meta'olismul protiic. Cortico!teroiii au ac'iune antianabo)
lic 5i fa7oriea cataboli!mul proteic+ eu tran!formarea proteinelor ?n ,lico,en+
determin?nd un bilan' aotat ne,ati7. Cre!c e#cre'ia de aot+ !ulf+ fo!for+ mobiliea
acidul uric din 'e!uturi+ cre!c e#cre'ia urinar a acidului uric 5i diminu uricemia+
cre!c eliminarea ureei 5i creatininei. 9fectul antianabolic 5i catabolic proteic e!te mai
accentuat ?n timu!+ ,an,lioni limfatici+ 'e!ut mu!cular. In ficat poate fi cre!cut
!intea proteinelor pe !eama aminoaciilor mobilia'i din 'e!uturile periferice. Meta-
'olismul lipiic. 9!te influen'at indirect de cortico!teroii (ac'iune per) mi!i7).)
<ub!tan'ele fac po!ibil ac'iunea lipolitic a adrenalinei (de mobiliare a ,r!imilor
din depoitele !ubcutanate)+ cu cre5terea aciilor ,ra5i liberi ?n !?n,ele periferic.
Acea!t ac'iune a adrenalinei e!te ab!ent !au !lab la animale !uprarenalectomiate.
Cortico!teroiii produc hiper) cole!terolemie+ hipertri,liceridemie 5i fa7oriea
depunerea de lipide ?n one de elec'ie (fa'+ ceaf+ !pate). Ac'iunea e!te con!ecin'a 5i
a !timulrii apetitului 5i deprimrii tiroidei prin diminuarea !ecre'iei de tireo!timu)
lin hipofiar. Meta'olismul hiroelectrolitic. In in!uficien'a !uprarenal !e
?nre,i!trea eliminarea cre!cut urinar a !odiului cu hiponatre) mie+ diminuarea
e#cre'iei pota!iului cu hiper1aliemie+ !cderea lichidelor e#tracelulare 5i hidratare
celular+ cu !tare hipodinamic a aparatului circulator. ?n hipercortici!m apar
fenomene opu!e (reten'ia !odiului cu normo) !au hiponatremie+ hipo1aliemie+
cre5terea lichidelor e#tracelulare). *a oamenii cu func'ie cardiocirculatorie normal
cortico!teroiii produc reten'ia apei 5i !odiului 5i eliminarea cre!cut a pota!iului
(hipo) pota!em?e)+ efecte care di!par ?n c?te7a ile. Corticoiii cu o#idril la C
8B
au
ac'iune de reten'ie hidro!alin mai !lab. ?n unele !itua'ii (nefroa lipoidic+
in!uficien'a hepatic cu edeme) au efect diuretic 5i natriuretic+ prin cre5terea filtrrii
,lomerulare 5i inhibi'ia reab!orb'iei tubulare+ efect anta,oni!t cu A D H. 9liminarea
urinar a calciului e!te mrit 5i ab!orb'ia !a inte!tinal e!te !cut+ mai ale! de
cortico!teroiii naturali+ mai pu'in de cei de !emi!inte. Sistem nervos central.
Cortico!teroiii influen'ea func'iile p!ihice+ electroencefalo,rama+ onele !eniti7e
5i motorii ale <"C. ?n in!uficien'a !uprarenal apare apatie+ deprimare. Corti) coiii
pot !timula <"C produc?nd euforie+ acti7itate motorie cre!cut+ ameliorarea bunei
di!poi'ii+ dar 5i efecte ad7er!e+ dependente mai pu'in de doa utiliat 5i mai mult de
reacti7itatea bolna7ilor (antecedente p!ihiatrice). ?n hipercortici!m apar frec7ent
ne7roe 5i p!ihoe. Printre altele+ ace!te efecte !?nt con!ecin'a !cderii 2ABA
cerebral+ cu cre5terea e#citabilit'ii creierului. MuDchii. ?n in!uficien'a !uprarenal
mu5chii !tria'i au diminuat for'a de contrac'ie+ capacitatea de lucru+ rei!ten'a la
obo!eal. -enomenele au caue comple#e+ tulburri ?n metaboli!mul hidro)
carbonatelor+ electroli'ilor 5i ?n !i!temul circulator. Hidrocortionul ?nltur toate
fenomenele men'ionate. ?n hipercortici!m apare diminuarea capacit'ii de lucru a
mu5chilor+ ca urmare a efectelor antianabolice 5i catabolice proteice. *parat igestiv.
2lucocorticoiii !timulea !ecre'ia ,a!tric (de acid clorhidric 5i pep!in) 5i cre!c
apetitul. *parat cariovascular. In!uficien'a !uprarenal e!te ?n!o'it de tulburri
datorite deficitului electroli'ilor 5i apei+ cu diminuarea 7olemiei+ cre5terea 7?!coit'ii
!?n) ,elui. Intruc?t ac'iunea cortico!teroiilor a!upra diferitelor componente ale
aparatului cardio7a!cular nu !e mai manife!t ?n in!uficien'a !uprarenal+ apar
cre5terea permeabilit'ii capilare+ r!pun! motor inadec7at din partea arteriolelor la
!timulii fiiolo,ici 5i afectarea miocardului+ cu tahicardie+ !cderea debitului)btaie+ a
randamentului cardiac 5i a ten!iunii arteriale. 9lectrocardio,rafie !e ?nre,i!trea
prelun,irea inter7alului^ PYR+ lr,irea comple#ului ]R<+ aplatiarea !au in7er!area
undei TX fenomene normaliate de hidrocortion. Cortico!teroiii poten'ea efectul
pre!or al adrenalinei 5i noradrenalinei 5i au ac'iune protectoare fa' de efectele
duntoare ale doelor mari !au repetate de catecolamine a!upra 7a!elor mici. SCnge.
2lucocorticoiii produc diminuarea limfocitelor !an,uine 5i a ma!ei 'e!utului limfatic
din !plin+ timu!+ ,an,lioni limfatici. Ac'iunea e!te propor'ional cu efectul
,lico,eno,enetic. ?n in!uficien'a !uprarenal !e ob!er7 cre5terea ma!ei 'e!utului
limfoid+ cu limfocito.. *a om+ dup > ore de la o !in,ur in@ectare cu ACTH (care
!timulea !ecre'ia de corticoii) !e produce limfopenie+ numrul limfocitelor re7e)
nind treptat la 7alorile ini'iale ?n 3Y8B ore+ concomitent cu normaliarea !tructurii
limfoide (diferen'ierea limfocitelor din celulele reticulare 5i apari'ia mitoelor).
Inten!itatea limfopeniei produ! ?n condi'iile men'ionate repreint o indica'ie a!upra
acti7it'ii !ecretoare a cortico!uprarenalei.. Admini!trarea repetat de ACTH face ca
?n 'e!utul limfatic ! apar nuclei picnotici 5i deinte,ra'i+ celule cu pierderea de
citopla!m 5i limfo) citopenie incon!tant. Admini!trarea ,lucocorticoiilor !au a
ACTH)ului. produce eoinopenie+ probabil prin lia celulelor re!pecti7e. Acea!t ac)
'iune e!te utiliat ?n ite!tul eoinofilicb (Thorn)+ pentru dia,no!ticul in!uficien'ei
cortico!uprarenale. ?n admini!trarea repetat+ numrul eoi) nofilelor poate re7eni
treptat la normal. Cortico!teroiii produc leueoci) to polimorfonuclear+ !timularea
eritropoeei cu poli,lobulie 5i cre5terea cantit'ii de hemo,lobin. <ub!tan'ele pot
cre5te numrul trombocite?or.% *a anemici ACTH poate produce reticulocito 5i
cre5terea numrului hematiilor. /nterrelaii hormonale. 2lucocorticoiii pot
determina+ la brba'i+ !timularea acti7it'ii andro,ene iar la femei+ !emne de 7iriliare
5i tulburri men!truale+ p?n la amenoree. <ub!tan'ele inhib func'ia tiroidei. Au
ac'iune frenatoare a!upra elaborrii corticotrofinei (ifeed bac1b ne,ati7)+ urmat de
diminuarea e#cre'iei urinare a 8V)ceto!teroiilor 5i de !cderea 7olumului
!uprarenalelor+ p?n la atrofie. -enomenul e!te re7er!ibil dup oprirea admini!trrii
cortico!teroiilor+ ,landele re7enind treptat la 7olumul 5i capacitatea func'ional
normal. Inhibi'ia !uprarenalelor poate fi mult mic5orat !au chiar e7itat dac ?n
cur!ul tratamentului cu cortico!teroii 5i la !f?r5itul ace!tuia !e admini!trea ACTH
!au dac !e procedea la !cderea ,radat a doelor de cortico!teroii 5i in@ectarea
de ACTH. =esutul conIunctiv. 2lucocorticoiii diminua !au !uprim reacti7itatea
'e!utului con@uncti7+ indiferent de caua care ?l !timulea (mecanic+ chimic+
bacterian+ hiper!en!ibilitate la medicamente)+ cre!c?nd ,radul de polimeriare a
acidului hialuronic. <ub!tan'ele ?mpiedic di7iiunea fibrobla5tilor 5i formarea
'e!utului de ,ranula'ie ?nt?riind 7indecarea rnilor. *ciune antialergicA.
2lucocorticoiii nu ?mpiedic reac'ia anti,en) anticorp 5i nici eliberarea hi!taminei
dar influen'ea %formarea 5i depoitarea ?(%("+4()( %( %'$-$)()( @( +$/(6(c5
'5%&A.)%BBSUC(B('$'#" a,re!iune+@nhib?nd reac'iile -(%.#"' / tip inflamator
care !e produc ?n aler,ie. ?mpiedic apari'ia leiunilor 7a!culare 5i cardiace produ!e
de anti,en la animale !en!ibiliate. Cortico!teroiii au efecte foarte bune de dimi)
nuare !au !uprimare a reac'iilor hiperer,ice 5i de refacere a capacit'ii func'ionale a
or,ani!mului ?n !trile a,re!i7e 5i ?n tendin'a la 5oc din !trile to#ice. *ciune
15.18.7. AGONITI A# 9ORMONULUI DE ELIBERARE A L9
218
antiinflamatoare. Corticoiii au ac'iune inten!+ at?t ?n faele ini'iale c?t 5i ?n cele
tardi7e ale proce!ului inflamator+ inhib?nd reac'iile e#!udati7e+ infiltrati7e 5i
proliferati7e. 9a e!te e7iden'iat prin !cderea permeabilit'ii 5i cre5terea rei!ten'ei
capilare+ diminuarea edemului+ !tabiliarea lioomilor+ normaliarea 7iteei de
!edimentare a eri) trocitelor 5i a concentra'iei mucopoliaharidelor !erice+ di!pari'ia
proteinei C reacti7e 5i a infiltra'iei celulare a cola,enului+ diminuarea febrei+
reducerea fenomenelor inflamatorii locale (durere+ con,e!tie+ tumefac'ie)+ !cderea
fibrino,eneei+ fa,ocitoei 5i a mi,rrii leucocitelor ?n focarul inflamator+ diminuarea
formrii aderen'elor la ni7elul pleurei 5i perito) neului. Mecanismul aciunii
antiinflamatoare a cortico!teroiilor con!t ?n inducerea ?n celule (?ndeo!ebi ?n
macrofa,e) a proteinei inhibitoare a fo!) folipaei *
+
9 numit lipocortinA
(macrocortin+ lipomodulin). Prin acea!ta pre7ine formarea pro!ta,landinelor+
leucotrienelor+ trombo#anului. *ipo) eortina ?n!5i are propriet'i antiinflamatoare.
Concentra'ia ei e!te propor'ional cu aceea a cortico!teroiilor ?n !erul !an,uin.
*ipocortin e!te con!iderat ial doilea me!a,erb al ,lucocorticoiilor. $ul'i bolna7i
cu boli cronice inflamatorii au autoanticorpi fa' de lipocortin (-loJer+ 8;Q3).
Ac'iunea antiinflamatoare a corticoiilor apare de obicei la doe !uperioare celor
!ecretate fiiolo,ic. Acea!t ac'iune e!te paleati7+ proce!ul inflamator put?nd fi
reluat dup ?ntreruperea admini!trrii+ dac nu au di!prut cauele lui.
Cortico!teroiii au efecte inten!e ?n infec'ii ,ra7e+ ?n a!ociere cu antibiotice+
!uplinind poten'ialul func'ional al !uprarenalelor+ care e!te !cut ?n a,re!iuni.
Cla!ificarea ,lucocorticoiilor
8. Dup ori,ine 5i !tructur chimic+ a) !aturali. Cortion+ h1lrocor) tion. b)
De sintezA9 i. Delta)deri7a'i (ne!aturare C
#
YC
>
). Predni!on+ pred) ni!olon. ii.
Deri7a'i fluorura'i (la C ;). Triamcinolon+ betametaon+ de#a) metaon. iii. Deri7a'i
clorura'i (la C ;). Beclometaon. i7. Deri7a'i meti) la'i (la C 3). $etilpredni!olon.
>. Dup modul dc utiliare+ a) "ral. $etilpredni!olon+ flupredni!olon+
predni!on+ triamcinolon. b) /nIecta'il. Hidrocortion hemi!uccinat+ hidro) cortion
fo!fat !odic+ betametaon fo!fat !odic+ de#ametaon acetat+ predni!olon !uccinat
!odic+ metilpredni!olon !uccinat !odic+ triamcinolon he#a) cetonid. c) "ral9
inIecta'il Di local. Hidrocortion+ betametaon+ cortion acetat. d) /nIecta'il Di local.
Hidrocortion acetat+ de#ametaon fo!fat !odic+ metilpredni!olon acetat+ predni!olon
acetat+ predni!olon fo!fat !odic+ triamcinolon acetonid. e) "ral Di local.
De#ametaon+ predni!olon. f) 7ocal. Beclometaon dipropionat (pulmonar)+
betametaon dipropionat+ b. 7a) lerat+ b. benoat+ de!onid+ de!o#imetaon+
flumetaon pi7alat+ fluocinolon acetonid+ fluocinonid+ fluorometolon+ flurandrenolid+
halcinonid+ medri!on.
0. Dup durata ac'iunii: a) Cu durat scurtAN (!ub 8> ore). Hidrocortion+
cortion+ b) Cu ac'iune intermeiarA (8>Y03 ore). Predni!on+ predni!olon+
fluorocortolon+ metilpredni!olon+ triamcinolon+ parametaon+ flu) predni!olon. c) Cu
ac'iune lungA (pe!te WQ ore). De#ametaon+ betametaon.
16.1.2. .-2E 0-RM-C1C#"ET#CE
Cortico!teroiii !e ab!orb bine dup admini!trare oral !au intramu!) cular+ <?nt
tran!porta'i ?n !?n,e le,a'i ?n propor'ii diferite (VBY;Bd) de o alfa
>
),lobulin
(tran!cortina). *e,area e!te diminuat la nou)n!cu'i 5i nefrotici+ cre!cut la
reumatici+ normal la cirotici. 9!tro,enii cre!c propor'ia cortico!teroiilor le,a'i.
Biotran!formarea con!t ?n reducere 5i con@u,are+ reac'iile a7?nd loc mai ale! ?n ficat.
9liminarea !e face ?ndeo!ebi prin urin+ ca atare+ !ub form dehidro,enat !au de
,licuronocon@u) ,a'i. Brba'ii elimin ilnic circa 84 m, ceto!teroii+ femeile 8B m,.
16.1.3. .-2E 0-RM-C1T16#C1!1'#CE
9fectele ad7er!e ale cortico!teroiilor pot fi datorite: a) aministrArii repetate e
oze mari9 !uprafiiolo,ice+ ?nre,i!tr?ndu)!e e#a,erarea ac'iunilor fiiolo,ice 5i
biochimice (fenomene de hipercorticism)[ b) Cntreruperii 'ruDte a admini!trrii dup
doe repetate+ cu apari'ia de fenomene de insuficienA suprarenalA acutA (datorit
ac'iunii inhibitoare a!upra a#ului hipofio)!uprarenal). <e aprecia c circa 8Bd din
cei trata'i cu corti) co!teroii fac efecte ad7er!e+ de inten!itate diferit+ de la u5oare la
foarte ,ra7e !au letale. <ub!tan'ele de !emi!inte !?nt mai bine tolerate dec?t cele
naturale. Inciden'a 5i ,ra7itatea efectelor ad7er!e cre!c cu doele admini!trate 5i cu
durata tratamentului. 9#i!t diferen'e ?ntre oameni ?n ce pri7e5te !u!ceptibilitatea la
cortico!teroii. -emeile fac mai frec7ent efecte ad7er!e. De a!emenea hipotiroidienii
5i ciroticii fac mai frec7ent efecte ad7er!e la cortico!teroii. ?n preent nu e#i!t 7reo
metod care !a permit a pre7edea r!pun!urile indi7iduale la cortico!teroii.
Datorit efectelor a!upra meta'olismului gluic cortico!teroiii pot e7iden'ia un
diabet latent !au pot a,ra7a un diabet e7ident. C?nd apare ,licouria+ acea!ta poate fi
men'inut la 7alori acceptabile cu diet+ in!ulin+ !ulfa) mide+ hipo,licemiante. Ca
urmare a influen'rii meta'olismului proteic ace!te !ub!tan'e inhib formarea
anticorpilor iar dup admini!trare prelun,it produc !cdere ponderal+ ?nt?rierea
cre5terii copiilor+ o!teoporo+ fra,ilitate capilar+ !ub'ierea pielii (cu apari'ia de
7er,eturi)+ hir!u) ti!m+ miopatie+ cu !cderea ma!ei mu!culare (bilateral+ !imetric+
nedu) reroa!+ predomin?nd la centura pel7ian 5i c7adricep!+ cu neputin'a de a urca
!cri 5i chiar la mer!+ re,re!ea ?n >YQ luni dup ?ntreruperea admini!trrii)+
?nt?rierea 7indecrii pl,ilor. <ub!tan'ele pot produce obeitate de ,rade diferite. *a
bolna7i cu insuficienA cariacA !ub!tan'ele produc reten'ie pro,re!i7
hidroelectrolitic+ accentu?nd fenomenele de in!uficien'. 1etenia hirosalinA poate
produce diminuarea diureei+ edeme+ hiperten!iune arterial+ cre5terea ponderal.
Datorit hipoL@aliemieC produ!e de cortico!teroii bolna7ii manife!t a!tenie+ mial,ii+
modificri electrocardio,rafice. Cortionul 5i hidrocortionul pot produce in!omnie+
iritabilitate+ an#ietate !au deprimare+ lo,oree+ modificri de per!onalitate+ p?n la
p!ihoe de tip maniacal+ con7ul!ii+ ?ndeo!ebi la copii 5i la per!oane predi!pu!e+ cu
in!tabilitate emo'ional !au mental+ cu reac'ii p!ihotice+ ne7roe. *a epileptici
fa7oriea apari'ia crielor. *a copii ?ndeo!ebi poate aprea hiperten!iune
intracranian beni,n+ cu cefalee+ tulburri oculare. Tulburrile <.".C. datorite
cortico!teroiilor+ inclu!i7 cele electro) encefalo,rafice+ di!par dup ?ntreruperea
admini!trrii. Doe mari de cortico!teroii 5i admini!trarea prelun,it pot favoriza
evoluia unei infecii latente sau iseminarea unei infecii localizate9 p?n la
!epticemie+ fenomene care nu !e ?n!o'e!c de febr+ de leucocito 5i pot e7olua cu o
!tare ,eneral bun. De aceea+ uneori cortico!teroiii !e a!ocia cu antibiotice.
Dac+ ?n cur!ul tratamentului cu cortico!teroii+ !tarea unui bolna7 !e ?nrut'e5te+ !e
7a face 5i pre!upunerea apari'iei unei infec'ii. Prin cre5terea !ecre'iei ,a!trice+
!cderea !ecre'iei de mucu! 5i a rei!ten'ei mucoa!ei pot produce ar!uri 5i dureri
epi,a!trice+ pot reeschie ulcere gastrouoenale cicatriate 5i pot produce ulcere
noi+ mai frec7ent ,a!trice dec?t duodenale (pe marea curbur 5i re,. antral) 5i chiar
perfora'ii ,a!trice. Datorit cre5terii pra,ului durerii 5i !cderii r!pun!ului
inflamator+ !impto) mele perfora'iei pot fi ma!cate. Ri!cul e!te mai mare la
reumatici+ la cei cu *.9.+ la brba'i pe!te WB de ani+ la doe pe!te WB m, predni!on 5i
mai mult de 0 luni. Pentru a pre7eni ace!te efecte bolna7ii 7or fi !upra7e,hea'i clinic
5i 7or face controale radiolo,ice. Cortico!teroiii pot accentua
o con!tipa'ie aton. Doe mari pot produce pancreatit acut (mai ale! predni!on).
*a cirotici poate apare hemora,ie prin ruperea 7aricelor e!o) fa,iene. <ub!tan'ele pot
produce hipercoagula'ilitate !an,uin cu !curtarea timpului de coa,ulare 5i cu
15.18.7. AGONITI A# 9ORMONULUI DE ELIBERARE A L9
220
po!ibilitatea apari'iei complica'iilor trom) boembolice+ ?ndeo!ebi la bolna7i cu ri!c
cre!cut de trombo 5i cu hiper) cole!terolemie. ?n ace!te cauri !e 7a face profila#ia
cu anticoa,ulante. ?n tratament local9 Cn sacul conIunctival9 poate produce ,laucom
cu un,hi de!chi!+ pre!iunea intraocular re7enind la normal dup 8Y> !ptm?ni.
Pot per!i!ta ?nc >YW luni anomalii ale c?mpului 7iual. Prelun,irea hiperten!iunii
intraoculare poate produce deprimarea papilei+ anomalii de c?mp 7iual+ pierderea
7ederii. Colirele cu cortizoni pot produce efecte foarte bune ?n blefarit dar dup >Y
0 ani produc !cderea 7ederii+ cataract+ uneori bilateral. Tratamentul cu
cortico!teroii ?n timpul unui herpe! corneean poate tran!forma o leiune epitelial
!impl ?ntr)un ulcer ?ntin! afect?nd toate !traturile corneei+ ceea ce nece!it ?n,ri@iri
prelun,ite+ cu ri!c de cicatrici indelebile ale corneei 5i pierderea 7ederii. ( con,e!tie
con@uncti7al nu trebuie tratat cu !teroii fr un dia,no!tic preci! !tabilit de
oftalmolo,. >tilizarea topicA a corticosteroizilor poate a,ra7a o infec'ie bacterian
!au micotic. ( eroiune a corneei !e poate infecta. Dup inIecii intraarticulare
repetate poate aprea in!tabilitatea ,enunchiului. ?n artrita reumatoid localiat la
,enunchi !e ob'ine ameliorarea clinic dar pot fi accentuate leiunile articulare
(decalcifiere+ eroiuni). 9!te nece!ar controlul radiolo,ie. *plicai local pe piele
cortico!te) roiii produc i!chemie prin 7a!ocon!tric'ia re'elei capilare !uperficiale+
atrofia cutanat cu !cderea diametrului fibrileEor de cola,en 5i !ub'ierea epidermului
la >Y0 !traturi celulare (dup W !ptm?ni+ cu un corticoid puternic). *a ni7elul pielii
pot apare infec'ii bacteriene+ fun,ice !au 7iro) tice+ ca 5i prurit+ reac'ii urticariene+
acnee+ hipertrico+ atrofie+ indiferent de calea de admini!trare a cortico!teroiilor.
Aplicarea local a ace!tor !ub!tan'e+ !ub pan!ament oclui7+ fa7oriea ab!orb'ia+
cu apari'ia efectelor ad7er!e ,enerale 5i cu accentuarea ac'iunilor locale (!ub'ierea
pielii+ acti7area 5i e#ten!ia infec'iilor). ?n cur!ul tratamentului cu cortico!teroii !e
poate ?nre,i!tra cre5terea numrului leucocitelor 5i hematiilor din urin !au pot fi
a,ra7ate diferite afec'iuni renale (nefrit inter!ti'ial+ in!uficien' renal cronic). *a
iepuri 5i 5oareci cortico!teroiii produc malformaii9 la doe de 8BY8BB de ori mai
mari dec?t cele de la om. Au fo!t raportate unele malforma'ii cranio)faciale 5i
cardiace la om. Admini!tra'i mult timp la femei ?n!rcinate+ ?n a >)a @umtate a
!arcinii+ cortico!teroiii produc !cderea ,reut'ii corporale 5i debilitate la nou)
n!cut+ atrofia !uprarenalelor ace!tuia cu in!uficien' !uprarenal acut. DacA se
Cntrerupe 'rusc aministrarea cortico!teroiilor dup un tratament prelun,it+ apar
!imptome de insuficienA suprarenalA acutA9 relati7 !au ab!olut. -enomenul !e
produce upA toate preparatele (naturale 5i !intetice)+ admini!trate pe orice cale
(oral+ in@ectabil+ topic+ aero!oli). <e ob!er7+ cu inten!it'i diferite+ cefalee+ repede
pro,re!i7+ ?n >WYWQ ore+ !tare ,eneral alterat+ a!tenie fiic 5i p!ihic+ anore#ie 5i
,re'uri+ hipoten!iune arterial+ modificri de pul! 5i de re!pira'ie. Dac+ ?n ace!te
condi'ii+ or,ani!mul e!te !upu! la !tre!! (infec'ii+ into#ica'ii)+ reac'iile de r!pun! !?nt
diminuate. Totodat+ boli acute+ inter7en'ii chirur,icale+ !tre!!)uri di7er!e de
inten!itate redu!+ pot face e7ident o !tare de in!uficien' !uprarenal relati7.
In!uficien'a !uprarenal datorit cortico!teroiilor poate dura mai multe luni dup
oprirea tratamentului. ?n acea!t perioad pot apare !itua'ii care nece!it reluarea
admini!trrii cortico!teroiilor. Bolna7ii trata'i timp ?ndelun,at cu cortico!teroii pot
de7olta corticoepenenA9 ne) ce!it?nd doe permanente de ?ntre'inere. ?ntreruperea
admini!trrii corti) coiilor declan5ea un ,en de !indrom de ab!tinen' manife!tat
prin reacti7area bolii tratate. De e#. la bolna7ii reumatici apar febr+ artral,%ii+
mial,ii+ reac'ii panmeenchimale 5i pana,eitice^ la a!tmatici reapar criele de
di!pnee+ put?ndu)!e ?nre,i!tra uneori+ la copii+ mor'i !ubite. Cortico) dependen'a e!te
un fenomen diferit de farmacodependen'a la !tupefiante 5i p!ihotrope.
16.1.4. 7ARMACOTERAP(E
221
2rincipii. Corticosteroizii nu vinecA nici o 'oalA. 9i repreint o medicale
deo!ebit de acti7 5i de eficace mai ale! ?n tratamentul unor !uferin'e epi!odice.
Cuno!c?ndu)!e marele lor poten'ial de a produce efecte ad7er!e+ !e recur,e la
cortico!teroii+ ?ndeo!ebi ?n terapia de lun, durat+ numai dup ce !)au ?ncercat
toate celelalte metode cuno!cute. ?nainte de a in!titui un tratament cu cortico!teroii+
!e 7a cunoa5te amnun'it !tarea bolna7ului+ !e 7a 'ine !eama de contraindica'ii 5i !e
7or ale,e !ub!tan'a (ele)+ doele+ inter7alul dintre prie+ calea de admini!trare+ cuno!)
c?nd c orice terapie cortizonicA reprezintA un risc calculat.
/nicaii. 2lucocorticoiii au ouA grupe principale e inicaiiN ca meicaie e
su'stituie 5i Cn 'oli neenocrine. Din primul ,rup de indica'ii fac parte in!uficien'a
!uprarenal acut+ cea cronic 5i cea !ecundar in!uficien'ei hipofiare anterioare.
Indica'iile din boli neendocrine pot fi ,rupate ?n 5a!e cate,orii: a) boli inflamatorii
(boli reumati!male articulare inflamatorii PY cap. 88.80+ cola,enoe+ hepatite acute
5i cronice)^ b) manife!tri aler,ice (boala !erului+ edem an,ioneurotic+ a!tm bron5ic+
rectoco) lita hemora,ic)^ c) hemopatii mali,ne^ d) !tri infec'ioa!e 5i 5oc^ e) boli de
autoa,re!iune^ f) alte indica'ii (dermatoe+ boli oculare+ edem cerebral+ nefroe).
16.1.5. FARMACOEPSDEMIOLOGIE
Cin. Diabet aharat+ in!uficien' cardiac+ tromboflebite+ hiperten!iune arterial+
renali+ bolna7i cu tulburri p!ihice+ infec'ii+ o!teoporo+ !arcin.
*tituine profilacticA. Pentru a depi!ta la timp 5i a putea lua m!urile cu7enite+ ?n
timpul tratamentului cu cortico!teroii !e 7a a7ea ?n 7edere+ printre altele+ cele ce+
urmea. <e 7a urmri ,licemia 5i ,licouria+ mai ale! la bolna7i cu diabetici ?n
familie. <e 7a face controlul radiolo,ie al coloanei 7ertebrale la cei trata'i mai multe
luni cu cortico!teroii+ pentru depi!tarea o!teoporoei^ !e 7a da aten'ie deo!ebit+ din
ace!t punct de 7edere+ femeilor dup menopau. ?n caul inter7en'iilor la bolna7i
trata'i cu cortico!teroii+ cu cel pu'in o !ptm?n ?nainte de opera'ie 5i p?n la
?nchiderea pl,ii+ !e mre5te aportul de proteine 5i !e admini!trea anaboliante. <e
procedea la ?nchiderea ri,uro! a!eptic a pl,ii 5i !e prelun,e5te timpul de
men'inere a !uturilor. <e 7or urmri temperatura+ ten!iunea arterial+ ,reutatea
corporal+ ec, 5i diurea. <e pre7ine hipopota!emia prin admini!trarea de !ruri de
pota!iu (>Y4 ,=i). *a bolna7ii care prime!c mai mult de 8B m, predni!on pe i 5i la
cei cu ,a!troduodenit !e 7or a!ocia antiacide 5i !e 7a da o diet de cru'are ,a!tric.
*a bolna7ii cu predi!poi'ie pentru tromboe+ cortico!teroiii !e 7or a!ocia cu
anticoa,ulante. Pentru a !urprinde apari'ia unor infec'ii c?t mai precoce+ !e 7or lua ?n
con!iderare: cre5terea temperaturii+ chiar cu 7alori minime^ dureri de inten!itate
redu!+ ?n one unde afec'iunile patolo,ice produc de obicei dureri mari. *a femei
?n!rcinate+ cortico!teroiii !e 7or admini!tra ?n doe minime 5i numai cu indica'ii
ab!olute (Addi!on+ !indrom adipo!o),enital+ a!tm 5i dermatoe foarte ,ra7e). <e 7or
admini!tra cortico!teroii la nou)n!cut !au ACTH la mam+ timp de c?te7a ile
?nainte de na5tere. Infec'iile oculare nu 7or fi tratate cu cortico!te) roii de medicii
,enerali5ti. Dac nu !e ob'in ameliorri ?n >Y0 ile+ !e 7or ?ndruma bolna7ii la
oftalmolo,.
Tratarea fenomenelor averse prouse e corticosteroizi. 9fectele a!upra
metaboli!mului protidic 5i lipidic nece!it uneori admini!trarea de anaboliante 5i
anore#i,ene (aten'ie+ ?n ultimul ca+ la efectele !timulatoare a!upra <"C). Reten'ia de
!odiu 5i ap poate nece!ita uneori a!ocierea cu un diuretic. ?n ace!t ca+ dac !e
recur,e la tiaide+ !e 7a acorda aten'ie ?n plu! ac'iunii lor hiper,licemiante 5i celei de
cre5tere a e#cre'iei pota!iului+ care !e adau, acelora5i efecte ale cortico!teroiilor.
-enomenele de !timulare central produ!e de cortico!teroii nece!it uneori tratament
222
cu !edati7e+ tranchiliante !au neuroleptice. Criele con7ul!i7e !e 7or trata cu
antiepileptice. Apari'ia unor tulburri p!ihice la bolna7i cu lupu! eritemato! !e poate
datori fenomenelor de 7a!cularit+ ceea ce indic nece!itatea cre5terii doelor de
cortico!teroii.
16.1.6. 0-RM-C1'R-0#E
Dozele. ?n !tabilirea doelor de cortico!teroii trebuie ! !e 'in permanent !eama
c !ecre'ia fiiolo,ic ilnic e!te de >4 m, hidrocortion. Acea!t cantitate e!te
echi7alent cu: predni!on 5i predni!olon 4 m,^ me) tilpredni!olon 5i triamcinolon W
m,^ de#ametaon B+V4 m,. ( do medie de ACTH determin !ecre'ia de circa 84
m, hidrocortion. ?n principiu+ doele care dep5e!c echi7alentul fiiolo,ic duc la
diminuarea !au !uprimarea !ecre'iei de ACTH 5i func'iilor cortico!uprarenale. Doe
mici+ timp ?ndelun,at 5i doe mari+ timp !curt (WY4 ile)+ produc foarte rar efecte
ad7er!e. ( !in,ur do foarte mare nu e!te duntoare+ ca 5i doe foarte mari+ c?te7a
ile+ dac nu e#i!t contraindica'ii. Admini!trarea timp mai lun, dec?t dou !ptm?ni
fa7oriea apari'ia reac'iilor ad7er!e. Doe mai mari dec?t 4B m, hidrocortion (!au
echi7alentele ace!tora) produc frec7ent efecte ad7er!e. *a doe care dep5e!c de 0Y
W ori !ecre'ia ilnic fiiolo,ic de hidrocortion (!au echi7alentele ace!teia) apar
fenomene de hipercrtici!m la 4BY3BD=o din cei trata'i. Doele admini!trate pot fi
fiiolo,ice !au farmacolo,ice ?n func'ie de !tarea or,ani!mului 5i de condi'iile de
mediu. ?n condi'ii optime+ doe fiiolo,ice men'in acti7itatea normal a or,ani!mului
iar doe relati7 pu'in mai mari dec?t ace!tea pot produce hipercortici!m. ?n condi'ii de
!olicitare a or,ani!mului+ doe mici pot fi in!uficiente+ ?n timp ce doe !uperioare
celor fiiolo,ice men'in or,ani!mul la ni7el func'ional normal. Doele de
cortico!teroii trebuie indi7idualiate (?n func'ie de ,reutatea bolna7ului+ forma
clinic+ faa e7oluti7 etc.) 5i a@u!tate (prin tatonare) la inter7ale con7enabile. ?n
caul admini!trrii prelun,ite !e 7or ale,e doele cele mai mici po!ibile. ?n
afec'iunile care nu amenin' 7ia'a 5i ?n care predomin durerea+ nu e!te obli,atoriu !
!e realiee di!pari'ia complet a ace!teia.
2rincipii generale privin moul e aministrare. Cn maIoritatea tratamentelor
orale se va folosi prenison care e!te bine tolerat 5i mai ieftin. <e 7a recur,e la alte
preparate ?n urmtoarele !itua'ii: a) la hepatici+ care nu pot con7erti predni!onul ?n
predni!olon+ forma acti7 farmacodinamic+ !e 7a folo!i direct predni!olon^ b) la
hiperten!i7i 5i edemato5i !e 7or prefera cortico!teroiii fluorura'i !au
metilpredni!olonul+ care au efecte foarte redu!e mineralocorticoide. ?n caul
tratamentului ini'ial cu doe de atac+
ace!tea 7or fi men'inute p?n la diminuarea !imptomelor+ apoi !e 7or reduce doele
ilnice treptat+ la fiecare inter7al de >YV ile.
Dieta. Bolna7ii trata'i cu cortico!teroii trebuie ! primea!c o diet !rac ?n
,lucide+ hipolipidie+ hipocaloric+ normo) !au hiperproteic (> ,=1,=i)+ hipo!odat
5i bo,at ?n pota!iu (le,ume+ fructe). <e 7a re!trin,e in,e!tia lichidelor.
Terapia intermitentA (admini!trarea alternati7). <e 5tie c admini!trarea ilnic+
?n mai multe prie+ a unor doe !uprafiiolo,ice de cortico!te) roil+ timp ?ndelun,at+
produce efecte ad7er!e la un mare numr de bolna7i. Pe de alt parte+ efectele
terapeutice ale cortico!teroiilor au o durat mai mare dec?t ac'iunile metabolice care
!tau la baa ma@orit'ii reac'iilor ad7er!e ce apar ?n cur!ul tratamentelor prelun,ite.
Ace!te fapte au condu! la ideea c !)ar putea !cdea inciden'a 5i ,ra7itatea efectelor
ad7er!e+ dac !)ar admini!tra cortico!teroiii ?ntr)o !in,ur pri+ ilnic !au la dou
ile. ?n ace!t fel !)ar reduce at?t efectele inhibitoare a!upra a#ului hipofio)!uprarenal
c?t 5i fenomenele de hipercortici!m. ?n ,eneral+ acea!t !chem de admini!trare
3 Farmaeoterapie practic !oi. ". 223
trebuie con!iderat ca a7?nd eficacitate mai redu! dec?t tratamentul cu mai multe
doe ilnice. De aceea nu se va folosi ?n leucemie+ anemie hemolitic+ alte boli
mali,ne 5i hematolo,ice. <chema se poate Cncerca ?n a!tm bron5ic 5i poliartrit
reumatoid+ la unii bolna7i nefiind ?n! total !ati!fctoare+ iar ?n anumite cauri
reapr?nd fenomenele patolo,ice ?nainte de admini!trarea doei urmtoare+ de la WQ
de ore. <chema e!te ade!ea util ?n boli de cola)N ,en+ !indrom nefrotic+ hepatit
cronic acti7. "u e!te !i,ur c acea!t !chem e!te !uficient ?n caul apari'iei+ la
bolna7ii re!pecti7i+ a unor traumati!me+ infec'ii+ inter7en'ii chirur,icale. De aceea+ ?n
a!tfel de !itua'ii+ !e 7a con!idera po!ibil apari'ia unor fenomene de in!uficien'
!uprarenal acut 5i+ la ne7oie+ !e 7or admini!tra cortico!teroii. Pentru in!tituirea
terapiei intermitente !e poate proceda ?n mai multe feluri. Mna din !cheme (Harter)
e!te urmtoarea (doele !?nt indicate ?n predni) !on+ dar !e pot folo!i 5i alte !ub!tan'e
calcul?nd doele echi7alente (cap. 83.8.3): a) !e ?ncepe cu predni!on 8B mg de 4 ori
pe i+ timp de WY
8B ile^ b) !e trece la 4YV+4 m, de W ori pe i+ alte WY8B ile^ c) apoi !e
admini!trea >BYWB m,+ ?ntr)o !in,ur pri+ diminea'a+ la micul de@un+ o dat la
dou ile^ d) ace!te cantit'i !e reduc cu 4Y8B m, la fiecare lun+ !au mai repede+
dac e!te po!ibil+ !tabilindu)!e doa de ?ntre'inere minim acti7^ e) pentru oprirea
tratamentului+ doa de ?ntre'inere !e 7a reduce cu 8Bd la fiecare a 0)a do.
16.1.7. #"TER-C4#"#
Cresc efectele cortico!teroiilor: aci etacrinic9 furosemi 5i ticizie9
amfotericina # (aditi7e pentru pierderea de pota!iu). Ciclo!porina. Cu ac. etacrinic
ri!c cre!cut de hemora,ie ,a!tric. Sca efectele eortico!te) roiilor: cmtiacie (!e
admini!trea la di!tan')+ 'ar'iturice 5i fenitoina (la epileptici !e cre!c doele de
cortico!teroii)+ rifampicina. Cortico!teroiii !cad efectul salicilailor (cre5terea
eliminrii)+ anticoagulantelor9 anti- hipertensivelor9 hipoglicemiantelor.
Cortico!teroiii cre!c efectul igita- liceior9 antiaritmicelor tip chiniinA
(cardioto#icitate prin hipopota!emie)+ vaccinurilor vii atenuante (ri!c de boal
,eneraliat e7entual letal. Ri!c ma@or Ia imunodeprima'i). Alte interac'iuni
po!ibile cu indometacin+ te) tracieline.
16.1.8. #"0!E"4-RE- IESTELOR DE LABORATOR
<?n,e. Pot scAea hematocrit+ hemo,lobina+ nr. eritrocite (T+ !?n,e) rri
,a!trointe!tinale)+ nr. leucocite (T). Pla!m. Poate creDte 7olumul (T+ reten'ie
hidro!alin). Pot scAea hormon !omatotrop (D+ inhibi'ia !ecre'iei)+ T<H (D). <er.
pot creDte amilaa (T+ pancreatit)+ clor (T+ reten'ie)+ cole!terol (*+ interferen' cu
reacti7 clorur feric 5i D+ la admini!trare prelun,it)+ ,luco (D+ hiper,licemie)+
o!molaritate (T+ reten'ie "a 5t CI)+ proteine (D+ fa7oriarea !inteei+ doe
fiiolo,ice)+ !odiu (T+ reten'ie)+ timol (D+ fa7oriarea !inteei). Pot scAea ac. uric
(D+ balan' aotat ne,ati7)+ bilirubina (T)+ calciu (T+ anta,oni!t cu 7it. D)+ PBI (T+
la admini!trare prelun,it)+ pota!iu (T+ accentuarea e#cre'iei)+ tiro#ina (D)+ inc (T+
!cdere accentuat la ar5i 5i la bolna7i chirur,icali). Mrin. Pot creDte calciu (D)+
creatinina (D+ bilan' aotat ne,ati7)+ ,luco (D)+ hidro#ipro) lina (D)+ fo!fat (D)+
pota!iu (T+ accentuarea e#cre'iei). Pot scAea clor 5i !odiu (T+ reten'ie)+ e!triol (D).
-ecale. Poate de7eni poiti7 te!tul pentru hemora,ii oculte.
16.1.9. C1RT#21"
224
Sin. Cortisonum (DCI)+ Cortion acetat
T
+ Adre!on
B
+ Cortal
R
+ Cortifor
R
+ Corti!LP+
Corto,en
R
+ <eheroon
R
.
2. fiz.-chim. <e folo!e5te !ub form de acetat de cortion+ microcri!tale albe+
in!olubile ?n ap.
P. Icin. 9!te biotran!format ?n hidrocortion+ mai acti7.
2. fin. T6
>
B+4Y> ore. Ac'iune antiinflamatoare mai !lab der?t hidro)
cortionul (B+Q fa' de 8). 9fect local redu!. Ac'iune inten! mineralocor) ticoid.
-AR$AC(T9RAPI9
Addi!on (terapie de !ub!titu'ie).
-AR$AC(2RA-I9
2roA. farm. in. Cortizon acetat
T
9 fiole de 8 ml cu >4 m, !ub!tan' acti7 ?n
!u!pen!ie apoa! in@ectabil.
Mo e amin.9 posol. In!uficien'a !uprarenal acut+ doa de atac+
i. m.+ adul'i 0BBYWBB m, pe i+ copil 8B m,=1,=i. In!uficien'a cronic+ ?n)
tre'inere+ adult B+>4Y8 m,=1,=i+ copil >BY0B m,=m
>
=i.
16.1.10. 3#/R1C1RT#21"
Sin. %irocortisonum (DCI)+ Corti!ol+ Hidrocortion
T
+ Hidrocortion he)
mi!uccinat
T
+ Cortef
R
+ -icortril
B
+ HLdrocortone
R
+ HLdrocorto!Ll
&
.
P. fiz.-chim. <e folo!e5te ca atare 5i !ub form de e!teri: in!olubili ?n ap (acetat+
butirat+ ciclopentil)propionat+ fo!fat !odic)^ !olubili ?n ap
15% 225
(!uccinat !odic !au hidrocortion hemi!uccinat de !odiu+ !in. <olu)Corten
R
+
9feortelan
R
).
2. fcin. Ab!orb'ie bun di,e!ti7 5i dup in@ectare i.m. Circul ?n !?n,e le,at ;Bd
de proteine pla!matiee. Biotran!formarea e!te !cut ?n mi#edem 5i accentuat ?n
tireoto#ico. In !tre!! cataboli!mul lui e!te ?ncetinit+ concentra'ia !a pla!matic e!te
cre!cut. 9#ce!ul de bilirubin 5i fenacetolul diminua cataboli!mul hidrocortionului+
prin competi'ia pentru ,licuronocon@u,are. Hidrocortionul admini!trat oral !au
parenteral !e elimin prin urin+ QBd ?n primele >W de ore+ total ?n WQ de ore. 9!te@
eliminat prin filtrare ,lomerular+ reab!orbindu)!e tubular QBY;Bo=
B
. 2lu) curoniii
au clearanee)ul de circa 4B de ori mai mare. 9!tro,enii !cad clearance)ul renal al
hidrocortionului.
2. fin. Ac'iunea !a antiinflamatoare e!te con!iderat 7aloare de referin' pentru
cortico!teroii. Ac'iune apreciabil de reten'ie a !odiului 5i apei 5i a!upra
metaboli!mului proteic. Acti7 ?n aplica'ii locale. T
x
/ 2 ?n !?n,e 8BB minute+ ?n 'e!uturi
!ub 8> ore. *aten'a ac'iunii 0 ore+ durata !ub 8> ore.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. %irocortizon
\
9 fiole de 8 ml cu >4 m, hidrocortion acetat ?n
!u!pen!ie apoa! in@ectabil. %irocortizon hemisuccinat
1
9 fiole de 4 ml cu >4 m,
!ub!tan' acti7 diol7at ?n ,licerinformal 5i fiole de
4 rnl cu diluant (ap di!tilat). #io?iteracor
T
9 flacon !praL de V4 ml cu
o#itetraciclin B+W0o=w 5i hidrocortion B+8Wd. <inonime: Terra Y Cortril
R
+
(#Lcort
B
). Tumizon
T
9 un,uent cu 8d hidrocortion acetat 5i 0qd tume) nol+ tub cu >B
g. >nguent cu hirocortizon acetat
T
9 8
:
dN tub cu 8B ,. Corticina (2aleni1a+
R.<.-.I.)+ tub cu 0+4 , un,. oftalmic cu acetat de hi) drocortion 8B m,+ bacitracin 8
BBB u.i.=l ,.
Mo e amin.9 posol. I.7. ?n 5oc la adult prima in@ec'ie 4Y0B m,=1, >4BY8
BBB m,)+ !e repet la inter7ale diferite+ impu!e de e7olu'ie. ?n in!uficien'a
!uprarenal acut+ ini'ial i.7. rapid 8BB m,+ apoi 8BB m, la ` ore+ ?n ,luco 4w=
B
+ cel
mult 4d
:
din ,reutatea corpului. Mlterior >4 m, la 3YQ ore. Alte indica'ii >4Y>BB
m,+ repetate. Copil+ p?n la 4 m,=1,. Intra!ino7ial+ acetat de hidrocortion+ 4Y8B m,
?n articula'iile mici (5i bur!e)+ p?n la WB m, ?n articula'iile mari. Topic+ ?n
concentra'ii B+4Y0d+ 8BY>B m,=i.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Amobarbital+ atropin+ cefalotina+ cloramfenicol hemi!uccinat+ efedrina+
heparina+ 1anamicina+ meticilina+ no7obiocina+ pentobarbital+ rolitetraci) clina+
prometaina+ !olu'ii acide+ tetraciclin+ 7it. B comple# cu C.
16.1.11. PRE/"1S1"
<in. 2renisonum (DCI)+ Deltacortion+ Cortidelt+ Predni!on
T
+ Ancor) tone
R
+
CorLtancLl
R
+ Decortin
R
+ Delta)Cortene
88
+ Deltacortone
B
+ Di)Adre) !on
R
+ Iio!tacortin
R
+
$eticorten
R
+ Prednifor
B
+ Mltracorten
R
.
2. fiz.-chim. Se folo!e5te frec7ent ca atare+ rar ca acetat !au palmitat.
P. fcin. Bine ab!orbit di,e!ti7. Tran!port ?n !?n,e+ le,at VBd. Hidro,enat ?n ficat+
cu formare de predni!olon+ forma acti7 farmacodinamic 5i biochimic.
2. fin. Ac'iune de reten'ie a !odiului 5i apei apropiat de a hidro) cortionului
(B+Q fa' de 8+B). 9fect minim a!upra metaboli!mului proteic. Antiinflamator de 4 ori
mai acti7 dec?t hidrocortionul. 9fect local redu!. T6, ?n !?n,e 3B minute+ ?n 'e!uturi
8>Y03 ore.
226
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. 2renison
T
9 flacon cu 0B comprimate cu 8 m, 5i cu
4 m, delta)cortion.
Mo e amin.9 posol. (ral+ ?n tulburri !e7ere+ doa ini'ial B+4Y8 m,= 1,=i !au
mai mult (0BY4BY8BB m,=i)+ repartiat ?n W prie+ timp de >YV ile. <e reduce
doa la fiecare WY4 ile+ p?n la doa de ?ntre'inere (4Y8BY>B m,=i)+ care !e
admini!trea ?ntr)o pri+ diminea'a.
I"T9RACkIM"I
Predni!on !cade efectul igo?inei (diminu ab!orb'ia).
16.1.12. PRE/"#S1!1"
Sin. 2renisolonum (DCI)+ Deltahidrocortion+ $epri!olon+ <upercor) ti!ol
T
+
Dacortin
H
+ Delta)Cortef
R
+ Ho!tacortin)H
R
+ Precortalon
R
+ <cheri) !olon
R
+ <terano
&
+
<olu)Dacortin
R
.
P. fiz.-chim. <e folo!e5te ca atare 5i !ub form de e!teri in!olubili (acetat+
butilacetat+ dietilaminoacetat+ fo!fat di!odic) !au !olubili ?n ap (!uccinat !odic+
!inonime Delta)Cortenol
R
+ <olu)Dacortin
R
).
P. fcin. Bine ab!orbit di,e!ti7 5i intramu!cular.
P. fin. Ac'iuni apropiate de predni!on+ de care !e deo!ebe5te prin efect local bun+
fiind acti7 biolo,ic+ ca atare. TL
>
>+4FB ore.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Supercortisol
T
N flacon cu >4 comprimate de 4 m,
deltahidrocortion^ fiole de 8 ml cu >4 m, predni!olon acetat+ ?n !u!pen!ie apoa!
in@ectabil.
Mo e amin.9 posol. (ral. Tratamente de !curt durat+ adul'i 0BY QB m, pe i+
copii 8Y0 m,=1,. mntre'inere+ adul'i !e diminu lent doa de mai !u!+ p?n la 4Y84
m, pe i^ copii 8=WY8=> m,=1,. <u!pen!ia apoa!. I.m. >4 m,=i !au mai mult.
Intraarticular 5i intraii,amentar+ ?n func'ie de dimen!iunile 'e!utului+ B+8Y> ml.
Periarticular B+4Y> ml. 9pidural 8Y> ml. Intraleional B+>4Y> ml. Intra!inu!al 0
ml. <ubmuco! B+4Y8 ml. Intrauterotubar 0 ml. Cli!m 0 ml ?n >BY8>B ml !ol.
fiiolo,ic. *ocal+ ?n un,uente+ colire+ lo'iuni B+>4YB+4d.
83.8.80. METJLPREDNISOLON
Sin. Methylprenisolonum (DCI)+ DimedroP+ $edrol
R
+ Mrba!on
B
.
P. fiz.-chim. Se folo!e5te ca atare 5i !ub form de e!teri in!olubili (acetat+ !in.
Depo)$edrol
"
+ Mrba!on
R
fiole) !au hidro!olubili (!odiu !uccinat+ !in. <olu)$edroP+
Mrba!on
"
!olubile).
2. fcin. Bine ab!orbit oral 5i in@ectabil. 9!terii in!olubili ?n ap+ in@ecta'i
intramu!cular ?n form de !u!pen!ie+ !e ab!orb lent+ repreen) t?nd preparate cu
ac'iune prelun,it (retard).
P. fin. 9fect minim a!upra metaboli!mului proteic. Ac'iune antiin) flamatoare de
4 ori mai inten! dec?t hidrocortionul. -oarte !lab efect de reten'ie a !odiului 5i apei.
Durata ac'iunii 8>Y03 ore pentru !ub!tan'a ca atare+ 8Y> !ptm?ni pentru
preparatele retard. T6a 0+4 ore.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. >r'ason
!
solu'ile 5i forte (Hoech!t YI R.-.2.)+ fiole cu >B 5i
>4B m, metiipredni!olon hemi!uccinat !odic+ liofiliat. Depo- Merol
1
(Mp@ohn Y
227
<.M.A.)+ flacon de 4 ml cu >BB m, !u!pen!ie apoa! !teril de acetat de
metiipredni!olon (WB m,=ml). >r'ason
1
@ristallsuspen- sion9 fiole de B+4 ml cu >B m,
metiipredni!olon ?n !u!pen!ie apoa! in@ectabil.
Mo e amin.9 posol. b6r'ason solu'ilei.m. !au i.7. Adul'i >BYWB m, pe i. ?n
!tri ,ra7e (!tatu! a!tmaticu!+ 5oc+ crie Addi!on)+ >4BY8 BBB m,=i. Copii QY>B
m,. Depo-Merol
1
. I.m. >BY8>B m, la >YW !ptm?ni. *ocal WY0B m, (bur!ite+
teno!ino7ite). >r'ason
1
@ris- iallsuspension9 in@. locale+ la 8Y> !ptm?ni.
83.8.8W. TRSAMCNGLOM
Sin. Triamcinolonum (DCI)+ -luo#ipredni!olon+ AdcortLl
R
+ &enacort
88
+ 6olon
R
+
Delphicort
T
+ Tricortale
R
.
P. fiz.-chim. <e folo!e5te ca atare 5i !ub form de e!teri ca: acetonid (!inonime
AdcortLl A
R
+ Ari!tocort
88
+ &enacort A
9
+ &enalone
R
+ &enalo,
R
+ 6olon A
R
)+ diacetat+
hemi!uccinat.
P. fcin. Ab!orb'ie bun oral 5i intramu!cular. 9!terii in!olubili (acetonid+
diacetat)+ in@ecta'i intramu!cular+ !ub form de !u!pen!ie+ !e ab!orb lent (preparate
retard).
P. fin. 9fect antiinflamator de 4 ori mai inten! dec?t hidrocortionul. 9fect
puternic local. -oarte !lab efect de reten'ie a !odiului 5i apei. T
@
=
>
pe!te 4 ore.
2. fto?. Produce miopatie !teroidian mai frec7ent dec?t al'i corti) co!teroii.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Triamcinolori-
"
(<:uibb Y <.M.A.)+ flacoane cu >B comprimate
de W m, !ub!tan' acti7. &enalog
1
(<:uibb Y <.M.A. 5i &r1a PY Iu,o!la7ia)+ fiole
de 8 5i de 4 ml cu WB m,=ml triamcinolon acetonid ?n !u!pen!ie apoa! in@ectabil.
Mo e amin.9 posol. (ral. Ini'ial QYWB m,=i+ di7iate Cn W prie. <e !cade
treptat+ cu > m, la fiecare >Y0 ile+ p?n la doa de ?ntre'inere. &enalog
1
9 i.m. >BY
WB m, la > !ptm?ni 5i intraarticular+ >+4Y>B m,.
83.8.84. /E6-MET-21"
Sin. De?amethasonum (DCI)+ <uperprednol
T
+ He#adecadrol+ Decadron
R
+ Deronil
B
+
De#apolcort
R
+ De#a)<chero!on
R
+ 2ammacorten
R
+ He#adroi
R
+ $ielicortene
R
+
(rade#on
R
.
P. fiz.-chim. <e utiliea ca atare 5i !ub form de e!teri ea: acetat+ fo!fat !odic+
ionicotinat (!in. Au#iIo!on
9
+ Au#in
&
+ Au#i!on
R
)+ 7alerat (!in. Dermade#
R
+
De!a7al
R
).
P. fin. 9fect antiinflamator de 0B de ori mai inten! dec?t hidrocor) tionul.
-oarte acti7 5i ?n aplica'ii locale. 9fect foarte !lab de reten'ie a !odiului 5i apei de
aceea e!te de preferat la bolna7i cu tendin' la edeme. T1/2 ?n !?n,e 0YW+4 ore. Durata
ac'iunii 33YV> ore.
P. fto?. Produce diabet !teroidie mai frec7ent 5i influen'ea metaboli!mul lipidic
mai mult dec?t al'i cortico!teroii. Poate produce aritmii cardiace+ prin hipo1aliemie
5i alcalo.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Superprenol
T
9 flacon cu WB comprimate de B+4 m,
de#ametaon.
Mo e amin.9 posol. (ral. ?n boli de inten!itate medie !e poate in!titui
tratamentul ?n dou maniere: a) doa ini'ial mare+ de 8+4Y0 m,=i+ !c?nd apoi
treptat+ p?n la doa de ?ntre'inere^ b) doa ini'ial de B+V4 m,+ care !e cre5te ,radat+
p?n !e ob'ine efectul terapeutic+ apoi !e !cade treptat+ p?n la doa de ?ntre'inere. ?n
228
boli ,ra7e (reumati!m poliarticular acut+ *9D+ pemfi,u!) !e ?ncepe cu doe mari+ de
>YW+ 4YV+4Y8B m,=i+ uneori 5i mai mult.
I"T9RACkIM"I
De#ametaon cre5te efectul fenitoinei. $ferina !cade efectul de#ame) taonei
(!e folo!e5te alt bronhodilatator).
83.8.83. BETAMETZOM
Sin. #etamethasonum (DCI)+ -lubeni!olon+ Betnelan
B
.
2. fiz.-chim In!ol. ap+ !ol. alcool 8=V4. -olo!it ca atare+ ca acetat+ benoat
(Bebcn
R
+ Mticort
R
)+ dipropionat (Diproderm
9
+ Dipro!one
R
)+ !odiu fo!fat (Betne!ol
R
+
Betapred
R
+ Cele!ton
R
)+ 7alerat (Betno7ate
B
+ Betne7al
R
+ Cele!toderm
&
).
2. fin. Antiinflamator inten!+ B+3 m, echiacti7 cu 4 m, predni!olon.
P. Ito?. 9fect de reten'ie a !odiului 5i apei mai !lab dec?t predni!on 5i predni!olon
5i e,al cu de#ametaon.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. Diprophos
"
(<cherin, <.M.A.)+ -lo!teron
"
(&r1a Y 1 <.-.I.)+
fiole de 8 ml 5i flacon multidoe de 4 ml cu > m, fo!fat de beta) rnetaon ?n !olu'ie
5i 4 m, dipropionat de betametaon ?n !u!pen!ie la
8 ml.
Mo e amin.9 posol. I.m. pentru efecte !i!temice+ 8Y> ml. Intra) 5i
periarticular B+4Y)> ml. Intraleional (?n dermatolo,ie) B+> ml=cm
>
. *ocal B+>4Y8
ml. "u !e in@. i.7.
16.2, C1RTiC1TR10i"
Sin. Corticotrophinum (DCI). Hormon adrenocorticotrop+ ACTH
T
+ cor
ii co! timulina.
P. fiz.-chim. Polipeptid !ecretat de antehipofi+ format din 0; amino) acii.
Secreia fiziologicA. 9!te !ub controlul unui proteohormon !ecretat cie
hipotalamu! (corticotrophin)relea!in, factor+ CR-) care a@un,e la hipo) fi prin
!i!temul port local. 9!te influen'at 5i de !timuli fiici+ p!ihici+ adrenalin+ hi!tamin.
P. =cin. ACTH admini!trat oral e!te inacti7+ fiincl de!compu! de en) ?mele
proteolitice di,e!ti7e. <e ab!oarbe repede dupa admini!trare intra) mu!cular.
Perioada de ?n@umt'ire e!te de 8V minute. <e fi#ea mai ale! ?n cortico!uprarenal
5i ?n rinichi.
2. fiziologice Di fin. ACTH !timulea !teroido,enea ?n cortico!uprarenal
ac'ion?nd deci indirect. Dup o do terapeutic ni7elul ma#im ai !ecre'iei
cortico!uprarenale apare la 0 ore iar ac'iunea durea apro#imati7 3 ore. Dup
admini!trarea ACTH !cade con'inutul !uprarenalelor in acid a!corbic 5i cole!terol+
ceea ce reflect cre5terea ritmului de !inte 5i de eliberare a cortico!teroiilor.
ACTH nu ac'ionea a!upra altor celule din or,ani!m 5i nu are nici o ac'iune ?n
ab!en'a !uprarenalei. Ac'iunile !ale farmaeodinamice !?nt a!emntoare celor
produ!e de cortico) !teroii. <)a demon!trat un efect al ACTH de refacere a fibrelor
ner7oa!e leate (2i!pen 5i colab.+ 8;QW).
-AR$AC(T9RAPI9
Indica'iile ,lucocorticoiilor+ ?ndeo!ebi manife!tri aler,ice ,ra7e+ co) ia,enoe+
dermatoe. -olo!irea corticotrofinei implic men'inerea capacit'ii de r!pun! a
229
cortico!uprarenalelor. Pentru in7e!ti,area cortico!u) prarenalelor.
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in. *CT//
T
9 flacon cu 4B u pulbere liofiliat_+ in@ectabil.
Mo e amin.9 posol. Pulberea din flacoane !e diol7a ?ntr)o !olu'ie ioton.
In@ectabil i.m.+ i.7.+ perfuii i.7. ini'ial 8BYWB u de >YW ori pe i+ ulterior 8BY>B u
de >Y0 ori pe i.
I"C($PATIBI*ITlkI m" <(*MkI9
Aminofilina+ bicarbonat de !odiu+ no7obiocina.
16.2.1. TETR-C1S-CT#/
Sin. Tetracosactium (DCI)+ <Lnachten
"
+ Cortro!Ln
"
.
P. fiz.-chim. Polipeptid !intetic+ con'in?nd primii >W aminoacii din molecula
ACTH+ care)i confer ace!tuia acti7itate. 8 m, tetraco!actidY j8BB u. ACTH.
P. fin. 9fecte a!emntoare cu ACTH. Tendin' redu! de manife!tri aler,ice.
P. fto?. Poate produce accidente anafilactice ,ra7e (ri!c cre!cut la aler,ici+ mai
ale! a!tmatici).
-AR$AC(2RA-I9
2ro. farm. in9 Cortrosyn epot
!
((r,anon+ (landa)+ flacon cu > ml !u!pen!ie
5i 8 m,=ml.
Mo e amin.9 posol. Injectabil i.m. Initial, adulti 1
mg pe zi, copii
3Y 12 ani 0,5 mg pe zi, sub 6 ani, 0,25 mg pe
zi. Ulterior, aceleasi doze la 23 zile.
16.3. /ES16#C1RT1M
Sin. Deso?ycortonum (DCI)+ De!o#ieortico!teron+ D(CA+ $incortic-+ Cortenil
R
+
Cortiron
H
+ Percorten
R
+ <LneortLl
R
+ Decorten
R
.
2. fin. $ineralocorticoid+ lip!it de efecte ,lucocorticoide. Ac'iuni a!emntoare
cu aldo!teronul+ dar mai !labe+ de fa7oriare a reab!orb'iei renale a !odiului 5i de
cre5tere a e#cre'iei pota!iului. Inhibitor al <"C+ !cade !ecre'ia ,a!tric.
P. fto?. Doe mari produc edeme 5i hiperten!iune arterial. -a7oriea proce!ele
inflamatoare.
-AR$AC(T9RAPI9
In!uficien'a !uprarenal cronic (tratament de !ub!titu'ie)+ a!ociat cu
,lucocorticoii.. noc.
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
CiIi. Ir!uficien' cardiac+ renal+ hiperten!iunea arterial+ cola,e) noe.
-AR$AC(2RA-I9
2rn. farm. in. Mincorti
T
9 fiole de 8 ml cu 8B m, de!o#icorton ace) tat ?n
!u!pen!ie apoa! in@ectabil.
Mo e cAmin.9 posol. In@ectabil i.m. Adul'i 4Y8B m, pe i+ apoi la
>Y 0 ile. Copii >+4Y4 m, la 8Y0 ile.
230
I"-*M9"kAR9A T9<T9*(R D9 *AB(RAT(R
<er. Pot scAea PBI mD+ inhib iodarea tiroinei)+ pota!iu (D+ cre5te e#cre'ia).
Poate creDte !odi. 8 (D+ reten'ie). Mrin. Pot creDte pota!iu (D)+ 7olum (D). Poate
scAea !oci ul (D).
Bibliografie
B9&(< <. A. !i colab. Y) Acta aller,.+ 8;3;+ >W+ 14-. BRMC&"9R I.+ Y 6e% Irt+ 8;38+ + 5,4.
CH*MD T. Y TherapieJoche+ 1943 23 2 4-,N. DI$ITRIM C. 2 ci e9A"A '. Y Corticoterapia ?n
medicin intern+ 9d. $edical+ Bucure5ti+ 8f 2. -*(o9R R. R. Au!tral Pre!er+ 19-2 9 52. 2I<P9"
O. A. &i co3a@. Y (r,ar @) rama+ 8;QW+ >8+ 3. R(B9RT D. Brit. $ed. P. C19-2 >;>+ il +1+.
DUNQ#N R. B "- *I29<CM *. $ed. Int.+ 8;VB+ 3, >4;. 6(ICM*9<CM 6. Y RiaEa me%. 1941 3
40B. o(*-R($$ R.+ H9R$A" D. <em. H3p. Pari!+ 1929 +5 131.
ME/;C-@#- -P-R-T!# 'E"#T-!
17.1.ESTR1'E"#
8V.8.8. .-2E 0#2#C1&C31M#CE
In terapeutic !e utiliea ?n preent trei ,rupe de e!tro,eni+ !ub!tan'e naturale+
!emi!intetiee+ !intetice+ a) $strogenii naturali !?nt deri7a'i de
ciclopentanperhidrofenantren+ care !e formea ?n o7ar (B+4 m,= >W ore)+
cortico!uprarenale+ placent 5i te!ticul. <ub!tan'ele utiliate !?nt: estrona
(foliculina)+ con!iderat !ub!tan' !tandard pentru e!tro,eni^ 8V Y estraiolul
(dihidrofoliculina)+ cel mai acti7 e!tro,en natural+ de VY8B ori mai acti7 dec?t
e!trona^ estriolul9 care are ac'iune ele 8B ori mai !lab dee?t e!trona. b) Dintre
estrogenii semisintetici !e utiliea etinile!tra) diol+ care e!te !tabil ?n tubul
di,e!ti7+ c) $strogenii sintetici deri7 de la difeniletilen (!tilben). <ub!tan'e mai
cuno!cute !?nt dietil!tilbe!trolul (dio#idietil!tilben) 5i he#e!trolul (<intofolin
T
).
8V.8.>. .-2E 0-RMACOCNETICE
$strogenii naturali. Se ab!orb bine la ni7elul mucoa!ei bucale reali) ?nd
concentra'ii !an,uine utile terapeutic. <e ab!orb 5i din tubul di,e!ti7+ dar !?nt
metabolia'i ?n propor'ii mari (;Bd)+ la prima trecere prin ficat+ form?ndu)!e
metaboli'i inacti7i. De aceea acea!t cale nu e!te util ?n terapeutic. ?n in!uficien'e
hepatice+ diminu biotran!formrile e!tro,enilor !ecreta'i fiiolo,ic 5i apar
fenomene de hiperfoliculinemie (de inacti7are). 9!tro,enii !?nt e#creta'i 4]o=
B
prin
bil+ reali?nd un ciclu en) terohepatic. <?nt elimina'i 5i prin urin+ ca atare (0Bd) 5i
!ub form con@u,at (4Bd)+ inacti7. 9#cre'ia e!tro,enilor ?n >W ore+ la femeie (?n
parante unit'i <I)+ total 4Y8BB gu, (8QY03B nmol)+ din care e!trona
WY08 @ut, (84Y884 nmol)+ e!tradiol BY8W @i, (BY48 nmol)+ e!triol BYV> u, (B)Y
>4B nmol). 6alorile !?nt cre!cute mult ?n !arcin. *a brba'i+ re!pecti7+ WY>4 (8WY
;B)+ 0YQ (88Y0B)+ BY3 (BY>>)+ 8Y88 (0Y0Q).
$sterogenii sintetici. Se absorb bine din tubul digestiv
(dietilstilbes- trolui 87%). Snt putin
231
biotransformati n ficat (25%), de aceea pot fi
administrati oral.
17.1.2. BA8E FIZIOLOGICE, FIZIOPATOLOGCE,
7ARMACODINAMICE
*ciune morfogeneticA. 9!tero,enii au ac'iune morfo,enetic a!upra or,anelor
corelate cu reproducerea. Determin la femeie de7oltarea caracterelor !e#uale
primare 5i !ecundare+ men'in func'ia normal a aparatului ,enital+ produc cre5terea
miometrului in timpul pubert'ii. *a femei o7ariectomiate e!tero,enii contribuie la
refacerea morfofunc'io) nal a or,anelor !e#uale atrofiate 5i la reluarea ciclurilor
men!truale. 9!tro,enii !intetici au ac'iune e,al cu a celor naturali+ la doe echi7a)
lente. 9!tro,enii inter7in ?n re,larea morfo,eneei !cheletului+ fa7ori) ?nd
depunerea calciului ?n oa!e. Doe mici !timulea cre5terea+ doe mari o inhib+
produc?nd o!ificarea cartila@elor de cre5tere.
*ciuni e tip estrogen. 9!tro,enii !timulea maturarea endometru) lui+
modificrile ciclice endometriale determinate de ei 5i pro,e!teron duc?nd la apari'ia
men!trua'iei. In mod normal un ciclu e!tral (men!trual+ o7arian) are durata de >Q de
ile (de la prima i a unei men!trua'ii p?n la prima i a men!trua'iei urmtoare).
Perioada men!trual durea
0 [ 8 ile+ pier?ndu)!e 3BY8BB ml !?n,e necoa,ulabil+ fr dureri. In ace!te !itua'ii
e!te 7orba de o interrela'ie armonic hipofi)o7ar)uter. Ciclul e!tral are dou
perioade e,ale de c?te 8W ile+ caracteriate prin: modificri !tructurale la ni7elul
o7arului^ 7aria'ii ?n !ecre'ia ele hormoni (e!tro,eni 5i ,e!ta,eni)^ modificri ale
mucoa!ei uterine^ alte efecte. ?n ce pri7e5te modificrile de la ni7elul o7arului 5i
!ecre'ia hormonal !e di!tin, dou fae. 8) <aza foliculinicA9 ?n care+ !ub influen'a
hormonului foliculo!timulant (-<H)+ !e de7olt un folicul+ de7enind o ca7itate care
con'ine o7ulul 5i lichidul folicular. <ecre'ia foliculinei cre5te treptat+ !tin,?nd 7alori
ma#ime la @umtatea ciclului (iua 8W). Atunci are loc. !par,erea foliculului 5i
?nceperea faei urmtoare. >) <aza luteinizantA !au foliculino-progesteronicA9 ?n care
foliculul !part !e tran!form) ?n corp ,alben+ !ecret?nd pro,e!terona. ?n !?n,e !e
,!e!c at?t e!tro,eni c?t 5i pro,e!terona+ !ecre'ia lor cre!c?nd treptat p?n la !f?r5itul
ciclului men!trual+ c?nd !e produce o !cdere bru!c+ odat cu men!trua'ia. *a
ni7elul mucoa!ei uterine+ din cele dou !traturi+ cel baai (,enerator)+ nu !e modific
?n cur!ul ciclului men!trual. ?n !chimb+ !tratul func'ional+ !ub ac'iunea foliculinei+ !e
de7olt treptat 5i continuu+ p?n ?n iua a >Q)a. Atunci are loc ruperea ace!tui !trat 5i
eliminarea lui+ cu apari'ia men!trua'iei. ?n hiperfoliculinemie apar tulburri ale
ciclului men!trual 5i ale or,ani!mului ?n ,eneral. (r,anele receptoare la foliculin
reac'ionea mai ener,ic la e#ce!ul de e!tro,eni. $ucoa!a uterin !e de7olt mai
repede+ atin,?nd dimen!iunea ma#im ?n QY8B ile (!au mai pu'in). Pro,e!terona !e
!ecret normal+ faa luteiniat are tot 8W ile. Ciclul men!trual are deci dou
@umt'i ine,ale+ fiind mai !curt dec?t ?n mod normal. 9ndometrul e!te mai de7oltat
dec?t ?n normoe!tro,enie+ eliminarea lui durea mai mult dec?t 0YW ile. ?n
hiperfoliculinemie apare deci prelun,irea duratei men!trua'iei 5i eliminarea de
cantit'i mari de !?n,e (menora,ie). Prin impre,narea 'e!uturilor cu foliculin+ la
mi@locul ciclului e!tral+ !e produc fenomene con,e!ti7e (abdominale+ ale ,landelor
mamare)+ re7elatoare pentru Vcriza intermenstrualAc. %ipofoliculine- mia
(in!uficien' o7arian)+ in!talat ?nainte de pubertate+ produce modificri
morfo,enetice. Dup pubertate+ nu apar modificri or,anice mari ci numai tulburri
func'ionale. -aa foliculinic e!te mai lun, dec?t 8W ile+ cea luteiniant e!te
nemodificat. De aceea ciclul men!trual durea mai mult dec?t >Q de ile. $ucoa!a
232
uterin e!te pu'in de7oltat+ perioada men!trual durea !curt timp (8Y> ile)+ !e
pierde !?n,e pu'in+ uneori apar perioade de amenoree. C?nd+ la ni7elul o7arului+
?ncetea maturarea foliculilor+ !e in!talea menopauza (climacterium+ in!uficien'a
o7arian fiiolo,ic). 9!tro,enii !timulea !ecre'ia apoa! a cer7i#ului uterin+
depunerea de ,lico,en 5i acumularea de ac. lactic in 7a,in. ?n ,landa mamar
fa7oriea depunerea de lipide+ proliferarea celular a canalelor lactifere 5i a
'e!utului con@uncti7. Ac'ionea complementar cu pro,e!teronul a!upra de7oltrii 5i
cre5terii pr'ii ,landulare a !?nului.
*lte aciuni. 9!tro,enii cre!c permeabilitatea capilar 5i au ac'iune hidrope#ic+
produc bilan' hidroelectrolitic poiti7 5i edeme+ prin cre5terea reab!orb'iei tubulare a
apei+ "a+ CI. Deri7a'ii !intetici au ac'iune mai !lab. 9!tro,enii au ac'iune
hipo,licemiant+ prote@ea animalele fa' de apari'ia diabetului prin hiperplaia
celulelor beta pancreatice 5i inhib diabetul alo#anic. <ub!tan'ele au efecte anabolice+
at?t prin ac'iune direct la ni7elul celulelor (inhib proce!ele de o#idare) c?t 5i prin
ac'iune para!impatomimetic. Acti7ea di7iiunea tuturor celulelor din or,ani!m+
mai inten! ?n ior,anele receptoareb. Admini!tra'i ?n doe mari+ timp ?ndelun,at+ pot
produce la unele !pecii tumori mamare+ uterine+ hipofiare. 9!tro,enii au ac'iune
para!impatomimetic+ produc 7a!odilata'ie (cu efect con,e!ti7)+ predominent la
ni7elul or,anelor receptoare (or,ane ,enitale+ pel7iene+ ,lande mamare)+ dar 5i ?n
teritoriul cerebral+ !planhnic+ coronar. Diminu cole!terolul 5i beta)lipoproteinele
pla!matice+ cre!c pero#idaa 5i fo!fataa alcalin din miometru+ pe care ?l
!en!ibiliea la acetilcolin 5i o#itocin. <timulea !intea factorilor coa,ulrii+
diminu antitrombina III+ !timulea !intea ,lobinei+ produc reten'ia calciului.
/nterrelaii hormonale. 9!tro,enii au rela'ii de !iner,i!m fa' de pro) ,e!teron+
func'ie de doe. Cantit'i mici de e!tradiol fa7oriea unele ac'iuni ale
pro,e!teronului+ doe mari inhib efectele pro,e!tati7e. ?n !arcin e!tro,enii
!timulea !ecre'ia de pro,e!teron ?n placent. 9!tro,enii 5i andro,enii !?nt ?n rela'ie
anta,onic. *a brba'i e!tro,enii produc ,ine) coma!tie+ diminuarea libidoului.
<ub!tan'ele au ac'iune fa7orabil ?n cancerul de pro!tat. 9!tro,enii ?n doe mici
!timulea !ecre'ia !timulinelor hipofiare (-<H+ IC<H)+ iar ?n doe mari au efect
opu!. Ca urmare+ admini!tra'i la ?nceputul ciclului men!trual pot ?nt?ria o7ula'ia+
prelun,ind ciclul. 9!tro,enii !intetici au ac'iune mai !lab a!upra hipofiei. 9!)
tro,enii+ ?n doe mici+ !timulea !ecre'ia de hormon luteotrop (prolactin+ *TH). *a
doe mari+ admini!tra'i femeilor care alptea+ !cad !ecre'ia de prolactin 5i inhib
lacta'ia.
17.1.3. .-2E 0-RM-C1T16#C1!1'#CE
*a doe mari e!tro,enii (naturali 5i !intetici) produc metrora,ie+ re) ten'ie de
!odiu 5i ap cu apari'ia de edeme+ ten!iune dureroa! a !inilor. <timularea e!tro,enic
prelun,it poate determina di!trofii ale mucoa!ei endometriale. Ri!cul de cancer de
endometru ar fi de W+4Y8B ori mai mari la femei tratate prelun,it (>Y4 ani) cu
e!tro,eni (<mith 5i colab.+ 8;V4^ $ac1 5i colab.+ 8;V3). <e remarc e!tro,enii
con@u,a'i+ utilia'i ?n tratamentul climacteriului. Ri!cul ar fi diminuat prin admini!tra)
rea ciclic a unui pro,e!tati7. Doe mari de e!tro,eni pot a7ea efect canceri,en la
animalele de laborator. 9!tro,enii accelerea e7olu'ia cancerului de endometru. Mn
tratament de 8B ani cu e!tro,eni cre5te ri!cul cancerului mamar. Alte ri!curi+ !?n,erri
uterine+ tulburri biliare. *a brba'i e!tro,enii pot produce ,inecoma!tie+ diminuarea
libidoului. 9!tro,enii !intetici produc mai frec7ent efecte ad7er!e di,e!ti7e: anore#ie+
,re'uri+ 7ome+ diaree+ colici abdominale.
17.1.4.0-RM-C1TER-P#E
233
9!tro,enii !?nt indica'i la femeie ?n in!uficien'a o7arian+ amenoree+ bipo 5i
oli,omenoree+ in!uficien'a hormonal la menopau !au dup o7ariectomie+
hipoplaie uterin+ mamar+ di!menoree+ colpite+ o!teoporo din climacterium.
Printre !imptomele atribuite menopauei pot fi tratate cu e!tro,eni bufeurile
7a!omotorii 5i atrofia 7ul7o7a,inal. Bufeu) rile !ur7in la circa QBd din femei.
9!tro,enii !?nt eficace ?n ;Bd din cauri+ tratamentul dur?nd 8Y> ani. Atrofia
7ul7o7a,inal e!te ameliorat prin admini!trarea !i!temic !au local de e!tro,eni+ ?n
mod continuu WY8> !ptm?ni+ apoi intermitent. 9!tro,enii pot opri e7olu'ia
o!teoporoei la menopau dar !?nt acti7i numai pe perioada admini!trrii. Profila#ia
cu e!tro,eni nu poate fi aplicat indefinit (Driffe+ 8;Q0). 9!tro,enii de !inte 5i de
$emi$i0te7 fa7oriea trom@o7e3e. 9!te preferat e!tradiolul+ mai pu'in e!triolul+ cu
tropi!m !a.i0a3. <uprimarea lacta'iei )a mame. *a brbat ?n hipertrofie 5i neopla!m
de pro!tat.
17.1.5.0-RM-C1EP#/EM#1!1'#E
C. in. #@$o3ute. Neop3a$m mamar a0tece%e0te de trombo a 7enelor
profunde+ emboli!m pulmonar+ trombo arterial+ boli hepatice acute a!ociere cu
ri8ampici0a Biper3ipemie 8ami3ia3 $arci0 Biper8o3icu3i0emie fibrom uteri0
t@c pulmonar e7oluti7. Relati7e. R/r$ta pe!te 04 ani+ hiperten!iune arterial+
perioada %e alptare+ cicluri men!truale nere,ulate+ 8umat. 2recauii. In!uficien'
hepatic+ epilep!ie+ antecedente tromboem) bolice. ?nainte de pre!crierea e!tro,enilor
!e 7a efectua un e#amen ,inecolo,ic 5i mamar pentru a depi!ta e7entualele
contraindica'ii.
17.1.6.#"TER-C4#"#
9fectele e!tro,enilor !?nt diminuate de fenobarbital+ fenitoin+ primi) dona+
carbainaepina+ rifampicina+ ,ri!eo@ui7ina. 9!tro,enii reduc efectele
hipo,licemiantelor.
17.1.7.IN7LUENDAREA IESTELOR /E !-.1R-T1R
S/0.e. Pot creDte a0.iote0$i0a II ?D /0 primele 4 ile+ p?n la de
0 ori)^ coproporfirina+ protoporfirina+ (T+ pot produce porfirie acut)+ factorii. Ii+ 6II+
I.+ . (T)+ 7olum mediu eritrocitar $T, anemie+ me.a3o@3a$- tica). Pot
scAea hematocrit, hemoglobina (C, diminua
absorbtia ac. folie), nr. eritrocite (T). Plasma.
Pot creDte fibrinogen (T, efect hepatic), hidro-
cortizon (C, creste conc. globulinelor), hormon
somatotrop (D), plasmino- gen (T), testosteron
(D, modificarea metabolismului), volum (T,
retentie hidrosalina), 17-oxicorticosteroizi (D).
Pot scAea ac. ascorbic (T, efect maxim la 2
sapt.), FSH (D). Renina poate scadea sau creste.
Ser. Pot creDte alfa-lipoproteine (D, pna la
dublu), alfa
2
-macroglobulina (D), beta-
giucuronidaza (D), bilirubina, retentia BSP, GOT,
GPT, timol (T, co- lestaza), calciu, clor (D,
retentie), cupru (D), fosfataza alcalina (T, cu 2
50%), fosfolipide (T), glucoza (D), I
131
(D,
captare), VLDL (D), PBI (C, creste capacitatea de
234
legare a TBG), prebetalipoproteine (D), sodiu
(D), TBG (D), tiroxina (D), transferina (T),
trigliceride (D), zinc (D). Pot scAea albumine (T,
afectarea sintezei hepatice), antitrombina III
(T), beta-lipoproteine (D, pna la 30%),
colesterol (D, pna la 18%), colineste- raza (T,
bulb, metab. hepatic), folat (C, tulbura
absorbtia), toleranta la glucoza (D),
imunoglobuline (T), lipoproteinlipaza (D),
proteine (T). Urina. Pot creDte ac. aminolevulinic,
coproporfirina (T). Pot scAea
,7-ceto si 17-oxicorticosteroizi (L, cu r.
Zimmerman). Secretia cervicala. Pot creste
volumul (T, leucoree la 20% din femei cu
contraceptive).
17.1.8. ESTRADIOL
Sin. $straiolum (DCI), Dihidrofoliculin, EstradioF,
Dimeniormon
ri
, Diogyn
R
, Gynoestril
R
, Ovocyclin
11
,
Progynon
R
.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. $straio<9 fiole de 1 ml cu 2,5 mg (25
000 ui.) estradiol, n solutie uleioasa
injectabila.
Mo e amin. posol. Injectii i.m. Doza medie 0,5 mg
zilnic, timp de
0 2 zile pe luna, n zilele 720 ale ciclului
menstrual. Pentru administrarea de doze mari, ex.
n metroragii, suferinte intense de climacteriu,
oprirea lactatiei, se injecteaza 2,512,5 mg.
Pentru tratamentul hormonal al menopauzei
estradiolul se administreaza n doze care asigura
concentratii fiziologice (premenopauzice), (50
100 pg/ml). Schemele terapeutice pentru estradiol
la femeile n menopauza snt diferite: 5 zile pe
saptamna; trei saptamni din 4 sau 20 zile pe
luna. Ultima schema poate determina aparitia
hemoragiei de privatie.
17.1.9. ESTRADIOL UNDECiLEMAT
Sin. $straili unecylas (DCI), Estrolent
T
, Delestrec
R
,
Progynon
R
Depot.
P. fcin. Ester retard, cu actiune de circa 3
saptamni.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
235
2recauii. Se recomanda evitarea administrarilor
frecvente n sarcina, dupa luna a 5-a si n
climacterium, la femei cu aparatul genital intact
(fara histerectomie).
-AR$AC(2RA-I9
236
2ro. farm. in. $strolent
r
9 fiole de 1 ml cu 10 mg si cu
25 mg estradiol undecilenat n sol. uleioasa
injectabila. $strotest
T
9 fiole de 1 ml cu
3 mg estradiol diundecilenat si 100 mg testosteron
fenilpropionat, n sol. uleioasa injectabila.
Mo e amin.9 posol. Injectii i.m. $strolent
T
. Doze medii
de 10 mg ?n ziua a 7-a si a 15-a a ciclului
menstrual. n cancerul de prostata 25 mg de 12
ori pe saptamlna. $strotest
T
. n climacterium o fiola
la 1 I62 luna. ?n osteoporoza si fracturi, o fiola
la >0 saptamni.
17.1.10. ESTRIOL
Sin. "estriolum (NFN), Oestriol
N
, Ovestrin
R
, Ovestin
R
.
2. fcin. Activ oral.
2. fin. Trofic electiv vulvovaginal. Favorizeaza
dezvoltarea si secre tia glandelor cervicale.
................... .
FARMACOTERAPIE
Ca terapie de substitutie n tulburarile vulvo-
vaginale din climacterium: vaginite atrofice,
distrofii vaginale, dispareunii, prurit vulvar,
kraurosis vulvae, cervicite, cistopatii. Efecte
bune n tulburarile trofice vulvovaginale dupa
castrare chirurgicala si n plagi vaginale dupa
dia- termocoagulare sau sterilitate prin
insuficienta glerei cervicale.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. "estrioY (Jenapham, R.D.G.), cutie cu 20
comprimate de 0,25 mg.
Mo e amin.9 posol. Oral. Doze medii 24 comprimate
pe zi, n serii de 1015 zile pe luna. n functie
de tulburari tratamentul dureaza 2
3 luni. n sterilitate 6 comprimate pe zi, n
zilele 815 ale ciclului menstrual.
17.1.11. ET#"#!ESTR-/#1!
Sin. $thinylestraiolum (DCI), EtinilestradioF, Diogyn-
E
R
, ErtonyP., Estinyl
R
, Eticyclin
R
. Linoral
R
,
Progynon C
R
.
2. fcin. Activ oral. Biodisponibilitate 40%, prin
clearance nalt la primul pasaj, datorita
sulfoconjugarii n peretele intestinal si n
ficat. Metabolicii conjugati snt eliminati prin
bila. n intestin bacteriile desfac conjugatii si
hormonul activ este partial reabsorbit.
FARMACOGRAFIE
8V.8.8>. DI9TI*<TI*B9<TR(*
237
2ro. farm. in. $tinilestraio<9 cutie cu 30 comprimate de
0.02 mg si de 0,5 mg.
Mo e cimin.9 posol. Oral. n climacterium 1050
mg/zi. n neoplasm mamar si cel de prostata 12
mg pe zi. Pentru suprimarea lactatiei
B+ 3 mg pe zi, trei zile, urmate de 0,1 mg pe zi,
doua zile.
Sin. Diethylstil'estrolum (DCI), Dietilstilbestrol
R
,
Cyren A
H
, Distil- bene
K
, Gynopharm
K
, Oestromon
R
.
Oral. Adulte. Stari hipofoliculinemice, doza
medie 13 mg pe zi, n prima jumatate a ciclului
menstrual. In cli macterium 515 mg pe luna. n
neoplasm de prostata 2 mg ele 3 ori pe zi, n
primele 23 saptamni, apoi 12 mg pe zi. Copiii
peste 3 ani, 10- 50 ,u g/kg/zi.
17.1.13.3E6ESTR1!
Sin. %e?estrolum (DCI), Sintofolin
T
, Estrene
R
,
Cycloestrol
R
, Estrasid
R
, Synestrol
R
, Oestrezol
R
.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Sintofolin
r
, fiole de 1 ml si de 2 ml cu 1
mg, respectiv 5 mg diacetat de hexestrol n
solutie uleioasa injectabila.
$od de admin.+ po!ol. I.m. 8Y4 m, pe i.
Bibliografie
DRI--9 R. (.+ Brit. $ed. R.+ 8;Q0+ >QV.Q8)8. &(P9RA H. Y (r,anorama+ 8;V4+ 8>+ B. $AC& T. $. 5i
colab. Y ". 9n,l. R. $ed.+ 1942 >;W+ 8 >3>. $RC(2 9. Y (r,ano)+ rama+ 8;VV+ 8W+ 0. $I*CM nT.+
PITIn $ARC9*A Y 9ndocrinolo,ie clinic+ 9d. Didactic 5i Peda,o,ic+ Bucure5ti+ 8;V4. <$ITH D.
5i colab.+ Y ". 9n,l. R. $ed.+ 8;V4+ >;0M 1 121.
17.2. #"/CT1-RE -!E 1EULA!#EI
17.2.1. .-2E 012#1P-T1#1'1CE
Hipoflza secreta gonadotrofine, substante care
influenteaza dezvoltarea glandelor sexuale si
mentine capacitatea lor functionala. Aceste sub-
stante snt: hormonul de stimulare folieulara
(HFS), hormonul de stimulare a celulelor
interstitiale (H.L. sau ICSH) si hormonul
luteotrop (H.L.T.). Gonadotrofinele se formeaza
si n tesutul corionic placentar. Actiunea
acestor substante se manifesta numai cnd
gonadele pastreaza capacitatea functionala. La
nivelul ovarului HFS favorizeaza cresterea si
maturarea foliculilor, fara a influenta secretia
de estrogeni. ICSH actioneaza numai pe un ovar
preparat de HFS, simultan cu acesta, stimulnd
238
secretia de estrogeni, ovulatia si luteinizarea
foliculilor. H.L.T. stimuleaza secretia de
progesterona.
Absenta ovulatiei poate avea cauze multiple.
Una dintre acestea, care poate beneficia de
tratament medicamentos, este tulburarea
sistemului hipotalamo-hipofizar, cu oligo sau
amenoree primara sau secundara.
17.2.2. BZE FARMACODINAMICE
Snt active doua grupe de substante:
a) Su'stanele naturale. Hormoni gonadotropi.
Gonadorelina.
b) Su'stane e sintezA9 i. " e ! t e r o i d i c e : Clomifenum (DCI).
Bromocriptina (cap. 40). Cyclofenilum (DCI), sin.
Fertodur
K
, Ondogyne
R
, Sexovid
R
. ii. < t e r o i d i c e :
Trengestonuni (DCI), sin. Retroid
R
, Retro- ne
R
$pimestrolum
(DCI), sin. Stimovul
K
.
17.2.3. GONADOTRORNE
#aze fizico-chimice. Snt cunoscute patru substante,
doua de origine hipofizara (HFS si ICSH) si doua
de origine placentara (gonadotrofina corionica,
HCG si cea din serul iepei gravide). n
terapeutica se foloseste HCG, extrasa din urina de
femeie gravida si HMG (menotropina), extrasa din
urina de femeie la menopauza.
#aze farmacoinamice. HCG are actiuni de tip ICSH, HMG
are actiuni predominant de tip HFS. La femeie, HCG
stimuleaza formarea corpului galben si producerea
progesteronului. La barbat, stimuleaza celulele
Leydig cu producerea de testosteron. HMG, la
femeie, induce cresterea si maturarea foliculului
prin actiune asupra ovarului iar la barbat sti-
muleaza spermatogeneza, prin actiune asupra
tubilor seminiferi si stimuleaza secretia de
testosteron.
#aze farmacoto?icologice. HCG poate produce edeme (mai
ales la barbati) (se reduce doza). Supraovulatie
cu sarcina multipla. Dureri abdominale, cresterea
volumului ovarelor, ascita (semne de
suprastimularea ovarelor, se opreste
administrarea).
FARMACOTERAPIE
Gonadotrofinele se folosesc numai cu indicatii
terapeutice precise. Raspunsul este mult diferit
de la o persoana la alta si chiar la aceeasi
persoana, n perioade diverse. Se folosesc ca
tratament e su'stituie si complementar. Snt utile n forme
severe de insuficienta ovariana cu sterilitate
8V.8.8>. DI9TI*<TI*B9<TR(*
239
(amenoree, oligomenoree, insuficienta iuteala
severa), la persoane cu concentratii sanguine si
urinare de FSH si LH inferioare celor din me-
nopauza. HCG este indicat, la femeie, n
insuficienta corpului galben, n polimenoree cu
faza Iuteala scurta, n hipermenoree cu ciclul
menstrual de durata anormala; n amenoreea primara
sau secundara si n sterilitatea anovulatorie se
asociaza cu HMC. HCG la barbat, se administreaza
n criptorehidie, pubertate ntrziata, anomalia
secretiei spermatice. HMG se foloseste la femei n
sterilitatea anovulatorie si la barbati n
tulburari, de spermatogeneza. '
FARMACOEPIDEMIOLQGIE
C. m. HMG, la femei cu ovare polichistice.
2recauii. HCG. Semnele de precocitate sexuala impun
oprirea administrarii.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm9 ia. 0onacor
T
9 flacoane cu 500 u.i. hormon
coriogcnado- trop liofilizat (HCG) si fiole cu
solvent de 2 ml. 2regnyl
!
(Organon, Olanda), fiole cu
100, 500, 1 500 si 5 000 u.i. HCG si fiole cu
solvent. %ume- gon
R
(Organon), fiole cu 75 u.i. HMG
si fiole cu solvent.
Mo e amin.9 posol. I.m. Insuficienta Iuteala, HCG 1
500 u.i. zilnic,, n zilele 1424 ale ciclului sau
cte 5 000 u.i. n zilele 14, 18, 22. n poli-
7 Farmacoterapie practic !oi. ". 240
menoree cu faza Iuteala scurta 5 000 u.i. HCG
la 2 zile, n zilele 1824. In criptorchidie 5001
500 u.i. de 2 ori pe saptamna, doza totala maxi-
mum 20 000 u.i. Pubertate ntrziata 1 500 u.i de
12 ori pe saptamna, doza totala 20 000 u.i. HMG.
n sterilitate anovulatorie 150 u.i. pe zi,
812 zile (pna la aparitia semnelor de
estrogenie preovulatorie), apoi HCG, 5 000 u.i.
pe zi, 24 zile. La barbati HMG 75150 u.i. de 2
3 ori pe saptamna, minimum 12 saptamni,
eventual asociat cu'HCG 5 000 u.i.
17.2.4. GONADORELINA
Sin. 0onaorelinum (DCI), Gonadoliberin,
Gonadotrophin-releasing Hormon, Factrel
R
,
Relefact, Stimu-LH
R
. Decapeptid din hipotalamus
sau sintetic. Dupa ing. i.v. TV2 cteva minute.
Stimuleaza sinteza FSH si LH. Activ n
sterilitatea prin absenta sau deficitul de
gonadotrofine si n criptorhidism. S-a raportat
realizarea conceptiei, prin tratament cu gona-
dorelina, la toate cele 28 femei cu hipogonadism
hipogonadotrofic care nu au raspuns la clomifen
(Mason si colab., 1984). Folosit mai ales n
explorarea functiei gonadotrope, n sindroame
hipotalamo-hipofizare, distrofii ovariene,
hipogonadism cu sterilitate masculina. Doza 100
jug i.v.
17.2.5. CLOMIFEN
Sin. ClomiIenum (DCI), Clomid
R
, Clostilbegyt
R
,
Gravosan
R
.
2. fcin. Se absoarbe bine din tubul digestiv si se
elimina prin bila, rea liznd un ciclu
enterohepatic. Excretia se face lent, putnd fi
decelat n fecale dupa 6 saptamni de la
administrare.
P. Iin. Estrogen agonist-antagonist,
nesteroidian. Blocheaza intrarea estradiolului n
hipotalamus si se fixeaza pe receptorii
estrogenie! din hipotalamus, crend o stare de
fals hipoestrogenism, ceea ce determina
stimularea hormonului gonadotrofin-releasing cu
cresterea sintezei LH si FSH. La femeie
clomifenul are actiune ovulatorie, creste
concentratia serica a gonadotrofinelor endogene,
precum si eliminarea urinara a estro- genilor si
progesteronei. Administrata n anovulatie, la
femei la care hi- pofiza si ovarele snt
potential functionale clomifenul poate declansa
B* 241
ovu- latia, cu aparitia sarcinii n 1830% din
cazuri. Inductia ovulatiei se produce n 25 din
cazuri dupa una sau mai multe luni de tratament.
n distrofia ovariana polichistica rezultatele
pozitive ating un procent mai mare (80%).
Substanta este ineficace n insuficientele
ovariene primitive, menopauza precoce, deficit
antehipofizar profund. La 2025% din cazurile de
sarcina dupa clomifen poate aparea avort,
datorita factorilor de teren (atrofie uterina,
insuficienta ovariana). Prin actiunea sa
stimulanta clomifenul poate favoriza aparitia de
sarcini multiple (8'10%).
2. fto?. Prin hiperstimulare ovariana clomifenul
poate produce hipertrofie si chiste ovariene
(25*/o), mai ales dupa tratament prelungit cu
doze mari (100200 mg/zi). Produce uneori bufeuri
de caldura, transpiratii, tulburari oculare,
reactii alergice.
FARMACOTERAPIE
Indicat n sterilitate cu cicluri anovulatorii,
distrofie ovariana polichistica, amenoree si
galactoree postpartum, hemoragii functionale ale
ciclurilor anovulare, amenoree dupa contraceptive.
Utilizarea si eficacitatea clomifenului presupune
existenta unui ax hipotalamo-hipofizo-ova- rian
intact anatomic si functional si a unei secretii
estrogene endogene minime. La barbat, indicat n
oligospermie.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
C. in. Sarcina. Insuficienta hepatica. Chist
ovarian, neoplasm ovarian. Meno-metroragii.
Conducatori auto si alte ocupatii care necesita
integritatea analizatorului vizual.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Clostil'egyt
!
(Egyt, R.P.U.), flacon cu 30
comprimate de 50 mg.
Mo e amin. posol. Oral, 50200 mg/zi, din ziua a 5-a
de la nceputul menstruatiei, timp de 5 zile. Doza
totala ntr-un ciclu sa nu depaseasca 750 mg. n
amenoree dupa contraceptive 50 mg pe zi, timp de 5
zile. n oligospermie 50 mg pe zi timp de 6
saptamni.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Plasma. Pot creDte androstendion
(dehidroepiandrosteron) (D, eliberarea LH, efect
antisteroid), estradiol (D, n faza foliculara si
Iuteala), FSH (D, pna la 350%), LH (D, pna la
242
700% n primele 21 zile), progesteron (D, n faza
Iuteala), testosteron (D, eliberarea LH). Ser.
Poate creDte re- tentia BSP (T, hepatotoxicitate).
Poate scAea colesterol (D, diminua sinteza). Urina.
Pot creDte estrogeni, FSH, LH (D, efect pe axul
hipotalamo- hipofizar), testosteron (D).
17.3. -"T#'1"-/1TRO7INE
17.3.1.DANAZOL
Sin. Danazolum (DCI), Danol
R
, Danatrol
R
, Winobanin
B
.
Absorbtia digestiva. T
1
/2 4,5 ore. Deprima axul
hipofizo-ovarian inhibnd secretia de
gonadotrofine. Are si efecte androgene. Indicat n
endometrioza, 400 mg/zi n 24 prize timp de 6
luni. Util n menoragii, n 24 prize ncepnd cu
prima zi a ciclului. n displazia mamara,
ginecomastie 100400 mg/zi. Medicament de electie
n tratamentul de durata al angioedemului ereditar
300 mg/zi. La copii cu pubertate precoce 100400
mg/zi. Efecte adverse de tip androgen, ngrosarea
vocii, acnee, hirsutism, crestere ponderala.
Malformatii congenitale.
17.4. PR(29<TyT<69
17.4.1. .D2E 0S29C1&C39MSCE
Se folosesc doua grupe de medicamente:
a) <ub!tan'e naturale. Pro,e!teron.
b) Su'stane semisintetice. i. D e r i 7 a ' i d e p r o , e ! t e r o n ^ ace-
toxiprogesteron, medroxiprogesteron, clormadinon,
megestrol. ii. D e r i 7 a ' i d e t e ! t o ! t e r o n : etisteron,
dimetisteron. iii. D e r i 7 a ' i d e
8 ; ) n o r t e ! t o ! t e r o n : noretisteron, noretinodrel,
alilestrenol, line- strenol, etinodiol.
17.4.2. .-2E 0-RM-C#"ET#CE
Toate substantele, naturale si semisintetice se
absorb bine pe cale orala. Progesteronul este
inactivat n proportii mari, nefiind deci activ
dupa administrare per os. Substantele
semisintetice snt active pe cale orala.
17.4.3. .-2E 0#2#1!1'#CE Cl 7ARMACODINAMICE
Progestativele inhiba cresterea endometrului si
favorizeaza secretia, inhiba activitatea
miometrului. Produc secretie vscoasa a
cervixului, inhiba depunerea glicogenului n
B* 243
vagin, cresc temperatura corpului si frecventa
respiratiei, Antagonizeaza actiunea estrogenilor
asupra proliferarii canalelor lactifere, diminua
efectul estrogenilor asupra tesutului conjunctiv.
Actioneaza complementar cu estrogenii asupra
dezvoltarii si cresterii partii glandulare a
sinilor. Progestativele, n doze mici, snt
indispensabile pentru gestatie producnd
modificari n sensul maternitatii. Influenteaza
pregatirea mucoasei uterine pentru nidatia oului
fecundat si a glandei mamare pentru lactatie.
Favorizeaza mentinerea sarcinei, influenteaza
dezvoltarea placentei si cresterea glandei
mamare. Doze mari actioneaza anti-
gonadotropinic, inhibnd ovulatia prin inhibarea
secretiei de FSH si mpiedicarea maturarii
foliculare. Acest efect duce la suprimarea
ovulatiei n timpul sarcinii. Administrati ntre
zilele 525 ale ciclului menstrual au efect
anticonceptional. Dupa 14 zile de la ntrerupere
apare menstrua- tia de privatie. Progestativele
au efecte antagoniste fata de estrogeni, di-
minund metroragiile hiperfoliculinice. Reduc
permeabilitatea capilara.
17.4.4. PR1'ESTER1"
Sin. 2rogesteronum (DCI), Progesteron
T
, Lipo-Lutin
R
,
Lucorteum
R
, Luteosid
R
, Lutocyclin
B
, Lutogyl
R
,
Lutren
R
, Sistociclina
R
, Syngesterone
B
.
2. 'iochimice Di fiz.-chim. Hormon natural, secretat de
corpul galben, placenta, corticosuprarenala,
testicul. Dupa ruperea foliculului de Graaf,
celulele sale epiteliale prolifereaza si se
transforma ntr-o masa de celule luteale, corpul
galben. Acesta functioneaza ca o glanda endocrina
temporara, secretnd progesteron. Cnd nu s-a
produs fecundarea, activitatea lui dureaza 1015
zile. In cazul instalarii sarcinii el secreta
progesteron pna la jumatatea perioadei de
gestatie, dupa care regreseaza, fiind nlocuit de
placenta, n secretia de progesteron. In sarcina
secretia zilnica de progesteron este de 100400
mg. Progesteronul este o pulbere cristalina,
alba, fara miros. Cristalizeaza n doua forme cu
puncte de topire diferite, alfa- progesteron
(127133, forma mai frecventa) si beta-
progesteron (121 123). Solubila n alcool,
greu solubila Cn uleiuri grase, practic insolubila
n apa.
2. fin. Absorbtie buna digestiva. Inactivat n
244
proportii mari, Ia prima trecere prin ficat,
nefiind activ dupa administrare per os. Activ
perlin- gual. Biotransformare n ficat, prin
conjugarea pregnandiolului cu ac. gli- curonic si
n miometru, prin transformarea progesteronului n
pregnan- diol. Eliminare urinara ca derivati, mai
ales pregnandiol si sub forma conjugata. Valorile
pregnandiolului n urina din 24 de ore (n
paranteza unitati SI), la femeie: faza
proliferativa 0,51,5 mg (1,64,7 jiimol); faza
Iuteala 27 (6,222); sarcina de 16 saptamni 521
(1666); sarcina de 32 saptamni 2266 (69206);
sarcina de 40 saptamni 2363 (72197); menopauza
0,21 (0,63,1).
Progesteronul detine o pozitie de placa
turnanta n biogeneza hormonilor steroizi. Din el
se poate forma aldosleron si 17-hidroxi
progesteron, acesta putnd trece n hidrocortizon
sau n androstendion. Ultimul poate fi convertit
la testosteron sau la estrona (si aceasta la
estradiol). Se deduce ca doze repetate de
progesteron pot duce la formarea de cantitati
anormale de estrogeni, androgeni, hormoni
corticosteroizi.
2. fin. *ciuni hormonale. La doze mici actioneaza
sinergie cu foli- culina, actionnd mai ales
asupra receptorilor pregatiti n prealabil cu
estrogeni. Doze mari actioneaza antagonist cu
foliculina, scaznd hemoragiile menstruale
exagerate. Progesteronul, la doze mari, inhiba
secretia de HFS, mpiedica maturarea foliculara,
inhiba ovulatia. n timpul sarcinii suprima
ovulatia. Administrat ntre zilele 525 ale
ciclului menstrual mpiedica maturarea foliculukvi
si ovulatia, are efect anticonceptional. Dupa 24
zile de la ntreruperea administrarii se produce
hemoragia uterina (de pi'ivatie). $fecte meta'olice.
Progesteronul stimuleaza anabo- lismul proteic,
creste temperatura corpului, creste glicemia si
glicogenul hepatic, diminua lipidemia si
cetonuria, are actiune antifibromatoasa la doze
mici. Progesteronul inhiba motilitatea uterina,
relaxeaza muschii netezi digestivi, diminua
excitabilitatea SNC.
2. fto?. Actiunile progesteronului exogen se
manifesta mai ales asupra uterului, avnd putine
efecte adverse. Administrat la femei nsarcinate
poate produce virilizarea fetusului femei. Poate
produce retentie hidro- salina, metroragii. Doze
mari administrate mult timp pot produce fibro-
matoza multipla.
B* 245
FARMACOTERAPIE
n iminenta de avort progesteronul are efecte
bune, n cazurile de deficit secretor al acestui
hormon. n avortul habitual efectele pozitive snt
mai putin bune. Progesteronul produce efecte
favorabile n tensiunea pre- menstruala, cnd este
administrat n a doua jumatate a ciclului
menstrual, n cazurile de hemoragii uterine
disfunctionale, datorite deficitului de
progesteron, substanta determina oprirea
sngerarii. n amenoree asocierea progesteronului
la estrogeni, n zilele 1525 ale ciclului
menstrual, poate determina inducerea menstruatiei.
Eficacitatea este conditionata de cauzele
amenoreei.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. 2rogesteron
X
L9 fiole de 1 ml cu 10 mg
substanta activa si de 2 ml cu 25 mg. 2rogesteron-
1etarU9 fiole de 1 ml cu 125 mg hidro-
xiprogesteron caproat.
246
Mo e amin.9 posol. 2rogestevon
T
. Injectabil i.m. Iminenta
de avort 1530 mg pe zi pna la trecerea perioadei
critice, apoi 10 mg pe zi mai multe luni. Avort
habitual 12 mg pe zi, 78 luni. In hemoragii
Siteri0e n a 2-a jumatate a ciclului, 10 mg la 2 zile
sau 25 mg pe zi, 3 zile. "0 amenoree 1520 mg pe
zi, n a 2-a jumatate a ciclului, asociat cu
estro- geni. 2rogesteron-1etar
T
. I.m. profund. Avort
habitual 24 fiole la
V zile n primele 34 luni de sarcina. Iminenta de
avort 4 fiole zilni# pna la oprirea hemoragiei,
apoi 24 fiole Ia 3 zile pna la disparitia tul-
burarilor clinice urmate de 2 fiole/sapt. n prima
jumatate a sarcinii. Metroragii functionale (daca
depasesc 3 sapt.), 2 injectii de estrogen retar% pe
ciclu, la 10-12 zile, a doua injectie asociata cu
2 fiole Progesteron- Retard
T
.
17.4.5. MEDROXIFROGESTERON
Sin. Mero?yprogesteronum (DCI), Medroxiprogesteron
T
,
Clinovir
B
, Depo-Provera
R
, Gesinal
R
, Oragest
R
,
Provera
R
, Farlutal
R
.
2. fcin. Absorbtie digestiva. Hidroxilat n ficat.
Excretie urmara, mai ales sub forma de conjugati,
n 12 zile. Ty
2
dupa i.v. 45 ore.
2. Iin. Efecte asemanatoare progesteronului.
FARMACOGRAFIE
Prod. farm. ind. $edro#ipro,e!teron
T
+ flacon cu 0B comprimate de
8B mg.
Mo e amin.9 posol. Oral sau sublingual. Iminenta de
avort, 10 40 mg pe zi, n 23 prize. Avort
habitual, 10 mg pe zi n primul trimestru al
sarcinii, 20 mg pe zi n al doilea trimestru, 30
40 mg pe 7i trimestrul III (pna n luna a 8-a
inclusiv). Metroragii functionale si amenoree
secundara, 2,520 mg pe zi, 510 zile, pna n
ziua 28-a a ciclului. Endometrioza, 50 mg pe
saptamna sau 100 mg la 2 saptamni. timp de
minimum 6 luni.
8V.W.3. A*I*9<TR9"(*
Sin. *llylestrenolurn (DCI), Gestanon
N
, Gestanin
R
,
Turinal
K
.
P. fin. Actiune intensa de tip gestagen, cu
mentinerea sarcinii. Efect de substitutie a
.e$ta.e0u3ui fiziologic. Actiune egala progesteronului
si superioara etisteronei, noretisteronei,
dimetisteronei. Creste activitatea secretorie a
tro8o@3a&ti3or scade secretia de ocitocinaza. Creste
-AR$AC(2RA-I9
247
secretia steroizilor placentari ca urmare a
normalizarii functionale a placente! Lipsit de
efectele de masculinizare a fetusului femei si de
efecte estro genice. Nu influenteaza suprarenala
si glandele sexuale.
FARMACQTERAPIE
Avort habitual, iminenta de avort. Procentul
mentinerii sarcinii si ducerii la termen, sub
tratament cu alilestrenol, este n medie de 86% n
iminenta de avort si 85,3% n cazuri de avorturi
repetate (Sas, SzoIIosi, 1974). Rezultatele snt
superioare datelor mentionate n literatura pe0tru
alte metode, de ex. 61,9% cu tratament nehormonal
si 77,1% cu 17-ala- hidroxprogesteron.
2rep. farm. in. *lilestrenoT
r
, flacon cu 20 comprimate de 5
mg alil- estrenol.
Mo. e amin.9 posol. Oral. Iminenta de avort, 1030
mg/zi (26 comprimate n 23 prize) pna la
disparitia tulburarilor, apoi 10
84 mg/zi (23 compr.) nca cel putin 10 zile.
Avort habitual, 23 comprimate pe zi, mai multe
luni dupa diagnosticul de sarcina. Administrarea
se face nca o luna dupa trecerea perioadei
critice. Iminenta de avort nainte de termen,
doze individualizate, de 10 mg/zi sau mai mult.
17.4.7* LINESTRENOL
Sin. 7ynestrenolum (DCI), Orgametril
N
.
2. fin. Stimuleaza transformarea endometrului
proliferant n faza secretorie, diminund sau
nlaturnd metroragiile. In administrare con-
tinua, diminua secretia gonadotrofinelor
hipofizare si mpiedica ovulatia,. suprima fazele
ciclice ale transformarii endometrului,
determinnd atrofia acestuia. Antagonizeaza
efectele estrogenilor: de stimulare a
proliferarii canalelor galactofore si a tesutului
conjunctiv; de crestere a permeabilitatii
capilare. Actioneaza sinergie cu estrogenii
asupra dezvoltarii componentei glandulare a
snilor.
2.fto?. Hemoragii, cresteri ponderale, dureri ale
snilor. Edeme. Scaderea tolerantei pentru
glucide.
FARMACOTERAPIE
Meno si metroragii, hipermenoree juvenila si n
preclimacteriu, hiper- plazie glandulo-chistica a
endometrului. Endometrioza. Mastopatie chis-
-AR$AC(2RA-I9
248
tica. Mastodinie. Dismenoree.
FARMACOEPIDEMIOLGGIE
Cin. Tulburari tromboembolice. Insuficienta
hepatica, icter. Hemoragie genitala de cauza
neprecizata. Sarcini. 2recauii. Diabet, insuficienta
cardiaca, renala. Epilepsie. Migrena. Hiper
censiune arteriala.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. 7inestrenol
,
U9 compr. de 5 mg, "rgametril
!
(Organon, Olanda), $nometril
!
(Zorka, R.S.F.I.),
flacon cu 30 comprimate cu 5 mg linestrenol.
Mo e amin.9 posol. Oral. n hemoragii uterine, 1015
mg pe zi pna la oprirea hemoragiei si nca 7
zile. n menoragii ciclice si insuficienta
Iuteala 510 mg pe zi, n zilele 16-25 ale
ciclului, timp de 3
W luni. Endometrioza 10 mg pe zi, 612 luni.
Mastodinie 5 mg pe zi, n zilele 1825 ale
ciclului. Mastopatia chistica 10 mg pe zi, n
zilele 524.. minimum 3 luni. Dismenoree, 5 mg pe
zi, n zilele 1625, timp de 6 luni.
INTERACTIUNI
Actiunea linestrenolului este diminuata de
'ar'iturice9 antiepileptice9 rifampicina.
8V.W.Q. CLFRMADINON
249
Sin. Chlormainonum (DCI), Clormadinon
R
, Gestafortin
R
,
Minipill
R
, ,Normenon
R
. Progestativ cu slaba
actiune estrogenica. Amenoree, 2 mg pe zi, 5
zile. Metroragii functionale, 68 mg pe zi,
asociat cu un estro- gen. Dismenoree, 4 mg pe zi,
n zilele 526 ale ciclului. Endometrioza,
W mg pe zi, 612 luni. Hipermenoree, 24 mg pe zi,
n zilele 1626 ale ciclului.
17.5. -"T#C1"CEP4#1"-!E
17.5.1. .-2E 0#2#1!1'#CE
Dupa fecundarea unui ovul, corpul galben
continua sa functioneze si sa secrete
progesteron, pna cnd functia aceasta este
preluata de placenta. In timpul sarcinii exista o
secretie permanenta de progesteron si de estro-
geni, care inhiba formarea de ,releasing factors
si de gonadotrofine, ceea ce are ca rezultat
absenta maturarii unui nou folicul si a
ovulatiei, implicit infecunditatea.
17.5.2. .-2E FARMACODINAM1CE
Estrogeni activi: etinilestradiol, mestranol.
Progestative derivate de '19-nortestosteron:
noretisteron, linestrenol, norgestrel, etisteron,
noreti- iodrel. Progestative derivate de 17-a-
hidroxiprogesteron: medroxiproges- teron,
desogestrel (Marvelon
R
). Substantele mentionate
difera ntre ele prin intensitatea efectului. De
ex. etinilestradiolul este de 1,5 ori mai activ
dect mestranolul. Dintre progestative,
norgestrel este cel mai activ.
17.5.3. .-2E FARMACOTOXICOLOGICE
Tul'urAri meta'olice. Hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie. Apar dupa cteva saptamni
luni de administrare, dispar la oprirea
tratamentului. Modifica inconstant curba
hiperglicemiei provocate. Cresc riscul de diabet
zaharat. Tul'urAri sanguine. Trombo-embolii, prin
cresterea plas- minogenului, diminuarea
antitrombinei III. Aceste efecte adverse snt mai
accentuate cu preparatele bogate n estrogeni.
Incidenta este n medie de 50 accidente trombo-
embolice pe an si la 100 000 femei tratate. Cele
mai grave snt localizarile miocardice si
cerebrale. Riscul este mai mare pentru femeile n
vrsta de peste 35 ani, pentru cele care folosesc
250
constant anticonceptionale mai mult de cinci ani
si pentru fumatoare. Tul'urAri circulatorii. Hipertensiune
arteriala, de obicei cu valori moderate. Dimi-
nua Ia oprirea administrarii. Tul'urAri hormonale.
Amenoree, la oprirea tratamentului, durnd cteva
luni. Se poate asocia cu galactoree. Tul'urAri hepatice.
Icter prin colostaza, prurit, mai ales la femei
cu astfel de manifestari n cursul sarcinii.
Diminua la oprirea tratamentului. Cresterea
transaminazelor, tulburarea testului BSP.
Diminua, chiar daca se continua administrarea.
CancerogenezA. Nu pare a fi clar dovedita. Se stie ca
estrogenii pot favoriza dezvoltarea cancerului de
sn. 7etalitatea la femeile tratate cu
anticonceptionale a fost constatata cu 40% mai
mare, fata de alte grupe de aceeasi vrsta (ntr-
o ancheta efectuata de Royal
College of General Praetitioners, Londra). *lte efecte
averseN fenomene* dispeptice, tulburari mamare.
cefalee, tulburari psihice si de libido, crestere
ponderala, infectii de cai urinare si biliare,
hipersecretie vaginala, candidoza, retentie
hidrica, eruptii, hipertensiune intracraniana,
tumori hepatice.
17.5.4. FARMACOTERAPIE
Anticonceptionalele nu reprezinta o medicatie
propriu-zisa, ntruct nu snt administrate
pentru a nlatura o stare patologica si nici
pentru a suplini lipsa unor produse biologice.
Contraceptivele snt numite n mod curent
,pilula. Exista trei metode de administrare a
acestor substante (Kopera, 1977):
a) 2ilula compusA care contine un estrogen si un
progestativ. Se administreaza timp de 2022 zile
(ncepnd cu ziua a 5-a a ciclului menstrual),
urmate de 57 zile fara medicamente. In aceasta
ultima perioada apare o hemoragie de privatie,
care nu urmeaza unei ovulatii. Produse:
Microgynon
R
30, Yermonil
R
, Neogynon
R
, Orlest
R
,
Ortho-Novum
H
, Ana- cycline
R
, Enovid
R
.
b) Metoa secvenialA9 se bazeaza pe faptul ca prima
faza a ciclului menstrual este foliculinica, a
doua faza este foliculino-progesteronica. n
primele 716 zile ale ciclului se administreaza
un estrogen, iar n urmatoarele 515 zile
consecutiv, un preparat compus. n total 2022
zile urmate de 57 zile fara medicamente,
perioada n care apare hemoragia de privatie.
251
Contraceptivele secventiale au eficacitate
redusa, prezinta risc crescut de tromboembolie si
risc de aparitie a cancerului uterin. De aceea
unii fabricanti ai acestor produse, din S.U.A.,
le-au retras din comert. Produse: Sequilar
R
.
c) Minipilula contine numai progestative n doze
mici. Administrarea se face permanent, fara
pauza, inclusiv n zilele cu hemoragia de
privatie. Produse: Microlut
R
. Micronovum
K
.
Exlutona
R
. Anticonceptionalele pot avea unele
efecte secundare, favorabile (Kopera, 1977):
ameliorarea sau disparitia unor hemoragii
functionale, sindromului premenstrual, disme-
noreei, anemiei feriprive, acneei; diminuarea
riscului de tumori benigne ale sinului si
uterului, chistelor de ovar. Anticonceptionalele
snt recomandate femeilor, la vrsta procreerii,
la care este contraindicata sarcina, din motive
medicale. Administrarea lor trebuie facuta numai
la indicatia si sub controlul cabinetelor de
specialitate, aprobate de Ministerul Sanatatii.
17.5.5. FARMACOEPIDEMIOLOGE
Cin. Sarcina. Antecedente de tromboembolie.
Varice mari. Hipertensiune arteriala mare.
Antecedente de toxemie gravidica. Nefropatii.
Icter, ciroza, hepatita cronica. Antecedente de
cancer mamar. Diabet, obezitate, hiperlipemie.
Epilepsie. Fibrom uterin.
17.5.6. INTERACTIUNI
Anticoncep'ionalele diminu efectele anticoa,ulantelor+ ,uanetiinei+
pai%acetarnolului+ hipo,licemiantelor orale+ metildopa)ei+ o#aepamului.
%9fectele adverse ale estrogenilor snt accentuate de
vitamina C , gIzi (se administreaza vit. C 100 mg/zi).
Efectul anticonceptional este diminuat (p?n la
ineficacitate totala) de ampicilina9 car'amazepinA9 riIampicinA9
'ar'iturice9 enitoina9 primiclona9 tetraciclinA9 griseoIulvina. Anticoncep-
tionalele accentueaza efectele metoprololului9
propranololului9 cloricae- po?iului9 iazepamului si lorazepamului i.v. Alte
interactiuni posibile cu: antidepresive triciclice,
cloramfenieol, haloperidol, sulf amide, peniciline+
hormoni tiroidieni.
17.5.7. INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Pot creDte angiotensina II (D, pna la de 3
X fata de normal), coproporfirina, protoporfirina
(T, pot produce porfirie acuta), factor II, V###, IX,
252
XII (T, efect metabolic), hematocrit (13, efect
progestagen), nr. trombocite (D), agregarea
trombocitelor (T). Pot scAea antitrombina III (T),
hematocrit, hemoglobina (T, pot produce anemie
megaloblastica), :nr. eritrocite (T). Pot apare
celule L.E. (T, pot produce sau agrava sindromul
L.E.). Plasma. Pot creDte aldosteron (D, favorizeaza
sinteza), fibrino,en (D, estrogeni), insulina (D),
plasminogen (D), timp protrombina {T, ?n
colestaza). Pot scAea alanina (D), ac. ascorbic (T,
efect maxim dup 2 sapt.), estradiol (Fiziol.),
fibrinogen (T, asocieri estrogeni-gesta- ,eni)+ timp
protrombina (T). Ser. Pot creDte AGL (T, dupa 3 luni
de admin.), alfa-lipoproteine (D), alfa
2
-globuline
(D, pna la de 8x), beta- globuline (D), beta-
lipoproteine (D, pna la 20% 'dupa 6 luni),
bilirubina (C, nterfera cu excretia), retentia
;BSP (C), cupru (D), fier (C, cu pna la 20%),
fosfataza alcalina (T, colestaza), lactat (D), PBI
(C, estrogeni), sodiu (D, retentie), triglicerida
(D). Pot scAea albumina (T, 10% dup cteva luni)+
colinesteraza (D, estrogeni), toleranta la glucoza
(T, estrogeni), lipo- proteinlipaza (D), magneziu
(D, cu 0,15 mEq/1), proteine (D, estrogeni), vit.
Bj
2
(C, diminua absorbtia), zinc. Urina. Poate
creDte ac. aminolevulinic (T, porfirie acuta). Pot
scAea calciul si magneziul (D, efect metabolic),
17 ceto- si oxicorticosteroizi (D). L.c.r. Pot
creDte lipidele (T, efect metabolic).
.i8lio(<?;ie
BI"29* A. <.+ B9"(I
T
r P. <. Y R. Pharm. <ci.+ 8;V0+ 3>+ 8V;+ 0W;. CA9" R. P. Y Actual. Hematol.+
8;VW+ Q 8V0. &(P9RA H. Y (r,anorama+ 8;VV+ 8W+ 0. $A<(" P. !i colab. Y Brit. $ed. R.+ 8;QW+ >QQ+
8Q8. <TA$$ H. Y He#a,one+ ,Q\_9 49 ,_. Y/!- 01*4$ S. 6. !i colab. Y Brit. $ed. R.+ 8;V;+ 8+
>0. H98"Rh D. A. Y Au!tral. Pre!cr.+ 8;QV+ 8B+ 8B. *M$B9R< 9. R. Y Au!tral. Pre!cr.+ 8;QV+ %8B+ W.
<H9AR$A" R. P. Y Au!tral. Pre!cr.+ 8;QV+ 8B. V. DRI--9 R. (. Y Brit. $ed. R.+ 8;Q0+% >QV+ Q8W.
17.6. ME/#C-4#- C1"TR-C4#E# UTERINE
17.6.1.BA8E FIZIOPATOIOGICE
Muschiul uterin (miometrul) este format din
fibre netede dispuse n trei straturi: extern si
intern cu fibre longitudinale si circulare;
mijlociu (plexiform, vascular), cu fibre care se
ncruciseaza n toate* sensurile si anastomozate,
delimitnd n spatiile dintre ele cavitati
neregulate, ramificate, denumite sinuri uterine.
Sinurile reprezinta vasele miometrului,. tunica
lor medie confundndu-se cu musculatura
plexiforma. Miometru! are toate proprietatile
253
acestui tip de tesut dar si unele particularitati
care l deosebesc de alti muschi netezi.
Motilitatea uterina este influentata de numerosi
factori, .estrogeni, progesteron, serotonina,
prostaglandine, cor- ticosteroizi, ocitocina,
acetilcolina, noradrenalina, factori mecanici.
Contractiile sale spontane pot fi accentuate prin
stimularea fibrelor simpatice si parasimpatice
aferente dar ele se mentin practic nemodificate
dupa denervarea completa a organului. n patologie
se ntlnesc tulburari datorite accentuarii dar si
diminuarii contractilitatii miometrului. Accen-
tuarea contractilitatii este daunatoare n sarcina
patologica. Diminuarea motilitatii uterine poate
determina tulburari n desfasurarea travaliului @(
hemoragii, datorite maririi sinusurilor venoase si
afluxului sanguin. Aceste tulburari se datoresc
variatiilor factorilor mentionati rnai sus.
Excesul de serotonina de ex., asociat cu
hiperestrogenie poate determina sterilitate n
faza preovulatorie, dismenoree n tfaza
premenstruala, avort habitual ntre lunile 25.
17.6.2.BAZE FARMACODINAMICE
Substantele care influenteaza motilitatea
miometrului actioneaza la nivele si prin mecanisme
diferite: miotrop, asupra SNV, pe cale umorala,
asupra SNC. Se pot delimita doua grupe: 1)
Stimulatoare (ocitoeice). 2) /nhi'itoare. Ultimele pot fi:
i) t o c o l i t i c e + afectnd ntregul miometru; ii)
! p a ! mo l i t i c e ! a u a n t i ! p a ! t i c e uterine, active mai
ales asupra partilor din miometru care se gasesc
n hipertonie.
17.6.3.OCITOCICE
#aze farmacoinamice. Actiunea lor este diferita n
functie de specie,, maturitatea organismului, faza
din ciclul ovarian, existenta sarcinii. Efectul
cel mai intens apare la organismele adulte, n
primele doua saptamni. ale ciclului menstrual,
la termen si imediat dupa nastere. Snt active:
ocitocina, desaminocitocina, prostaglandine,
ergometrina, metilergome- trina, ergotamina,
sparteina (cap. II.6).
FARMACOTERAPIE
Ocitocicele snt deosebit de utile n
conducerea travaliului, pentru nlaturarea
254
hipotoniei uterine din travaliu si controlul
involutiei uterine, pentru tratamentul
hemoragiilor uterine postpartum, postabortum, a
meno- si metroragiilor.
17.6.3.1. OXITOCINA Sl SIMILARE
Sin. "?ytocinum (DCI), Oxitocin S
T
, Syntocinon
N
,
Orasthin
R
, Oxys- tin
R
, Partolact
R
, Pi tone S
R
,
Pitocine
R
. Demo?ytocinum (DCI), Sandopart
R
.
2. fCz.-chim. Oxitocina este un hormon
retrohipofizar cu structura polipeptidica,
apropiata de a vasopresinei. Ocitocina este
secretata n substanta cenusie hipotalamica, dupa
care este transportata, pe calea neuronilor, pna
la hipofiza. Preparatele de sinteza au aceeasi
structura cu produsul natural dar snt mai pure.
Demoxitocina este un produs de sinteza (ac.
mercapto-3 propionic)-l oxitocina.
2. fcin. Este inactivata n tubul digestiv.
Absorbtie buna dupa administrare parenterala, per
linguala si la nivelul mucoasei nazale (spray).
Este metabolizata printr-o enzima specifica, la
nivelul rinichiului si placentei.
2. felin. Este cea mai activa dintre substantele
cunoscute ca stimulatoare cile motilitatii
uterine. Stimuleaza motilitatea miometrului in
vitro si in vivo. In vivo exista n mod normal o
interrelatie ntre activitatea uterina si
liberarea de oxitocina, aceasta fiind reglata
prin mecanisme reflexe; distensia peretelui
uterin si a colului este urmata de secretia
sporita de oxitocina. Are actiune maxima asupra
uterului gravid, Ia termen, care raspunde prin
contractii lente si ritmice. La doze mici scur-
teaza durata travaliului. Doze mari pot produce
contractii intense, urmate de ruptura uterului si
asfixie fetala. Oxitocina stimuleaza contractia
celulelor mioepiteliale din glandele mamare
producnd eliminarea laptelui. Demoxitocina are
efecte asemanatoare cu oxitocina dar mai intense
si mai prelungite.
2. fto?. Prin impurificarea cu vasopresina
oxitocina poate produce hipertensiune arteriala
si aritmii cardiace. Reactii alergice, uneori
grave. Preparatele de sinteza snt mai bine
tolerate. In timpul travaliului doze mari pot
produce suferinta fetala pna la asfixie si
ruptura uterului.
255
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Distocii. Hipertonie uterina. Fragilitate
sau distensie uterina excesiva. Toxicoza.
Suferinta fetala. 2recauii. Se administreaza
exclusiv sub control medical permanent,
supraveghindu-se contractiile uterine si cordul
fetal.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. "?itocina S
R
, fiole de 2 si ide 1 ml cu
2, respectiv
4 ui. oxitocina sintetica. Syntocinond. Flacon cu 100
compr. orale cu 100 u.i. ocitocina sintetica.
Spray de 5 ml cu 40 u.i./ml. Sanclopart
1
9 comprimate
bucale cu 50 u.i.
ii io e amin.9 posol. "?itocina S
T
, inj. In travaliu
perfuzie lenta i.v. a unei solutii cu 5 U.i. la
500 ml glucoza 5%. Initial 58 picaturi pe minut.
Ulterior viteza perfuziei se regleaza urmarindu-
se contractiile uterului. In hemoragii postpartum
210 u.i. SyntocinoriS. Comprimatele se tin n gura
pentru dezagregare lenta. Pentru declansarea si
stimularea travaliului se tine un comprimat n
spatiul gingivolabial. Daca nu apare efectul,
dupa 1/2 ora se tine un alt comprimat n partea
opusa. Se repeta, la nevoie, cte un comprimat Ia
1/2 ora, maximum 3 000 u/zi. -7a aparitia
contractiilor regulate si eficace se nlatura
comprimatul si se spala gura cu apa. Sanopart
R
, n
travaliu, un comprimat bucal la 30 minute, apoi
1/2 comprimat. Doza maxima 10 comprimate.
INTERACTIUNI
Asocierea cu sparteina produce contractura
uterina tetanica. Cu ciclo- propan este posibila
aparitia de aritmii cardiace. Cu igitalice9 chiniinA9
G52
eOarenolitice poate apare bloc atrio-ventrieular.
Cu vasoconstnctoare produce hipertensiune arteriala.
17.6.3.2. PR1ST-'!-M1#. E
Cap. 11.12.
17.6.3.3. ER'1METR#"-
Sin. $rgometrinum (DCI), Ergobazina, Ergonovine
R
,
Ergomet
T
, Ergo- metrine
11
.
2. fiz.-chim. Alcaloid din cornul secarei.
Hidrosolubi!.
2. fcin. Absorbtie buna pe cale orala.
P. fin. Ocitocic energic. Practic lipsit de
actiune vasoconstrictoare prin efect direct. Nu
este adrenolitic.
2. fto?. Greturi, vome. Dupa injectare i.v. poate
produce hipertensiune arteriala.
FARMACOTERAPIE
Hemoragii postpartum (inclusiv dupa extractia
manuala a placentei),, postabortum. Meno si
metroragii. Profilactic, pentru prevenirea hemo-
ragiilor, se administreaza nainte de chiuretaj
uterin si imediat dupa operatia cezariana.
FARMACOEPIDEMIQLOGIE
Cin. Sarcina, insuficienta hepatica si renala.
FARMACOGRAPIE
2ro. farm. in. $rgomet
T
9 fiole de 1 ml cu 0,2 mg maleat
de ergo- melrina.
Mo e amin. posol. I.m. sau oral, 12 fiole pe zi.
Cnd este necesar un efect mai puternic se poate
administra intravenos.
17.6.3.4. MET#!ER'1METR#"-
Sin. Methylergometrinum (DCI), metilergonovina,
Methergin
R
.
P. fcin. Absorbtie digestiva rapida (conc.
sanguina maxima dupa 1/2 ora), biodisponibilitate
64%. Absorbtia mai lenta postpartum (conc. maxima
dupa 3 ore). Biotransformare intensa. Eliminare
bifazica, Ti6
z
pentru prima faza circa 2 min.,
pentru faza a doua 1/22 ore. n urina se elimina
3% din doza; excretia principala este biliara.
Trece n iapte
B. 3% din doza administrata.
P. fin. Uterotonic prin stimularea receptorilor
alfa-adrenergici. Cresterea tonusului si
-AR$AC(T9RAPI9
257
contractiilor snt mai intense pe uterul gravid.
Actiunea maxima dupa 3060 secunde de la inj.
i.v., 25 minute dupa inj.
8. m. si 510 minute dupa oral. Durata
actiunii 36 ore.
P. fto?. Hipertensiune arteriala, bradicardie
(inj.), accidente vasculare cerebrale (rar),
greturi, vome, dureri abdominale (la doze mari),
eruptii eutanate, cefalee, ameteli. Soc la inj.
i.v. rapida.
Hemoragii postpartum! Subinvolutie sau atonie
dupa expulzie.
FARMACOEPIDEMIOLOGIE
Cin. Sarcina, travaliu, sarcina multipla nainte
de nasterea ultimului copil. Hipertensiune
arteriala, boli vasculare obliterante. 2rec. Admin.
1
i.v. lenta cu controlul tensiunii arteriale.
Atentie n cursul infectiilor, n insul hepatica,
renala, hipertensiunii.
F ARM ACO GRAFIE
2ro. farm. in. Metilergometrin
T
N drajeuri cu 0,125 mg
metilergo- metrina maleat; fiole de 1 ml cu 0,2
mg; solutie uz intern cu 0,25 mg/ml.
Mo e amin.9 posol. I.v. 0,51 ml. I.m. 1 ml. I.v.
lent (minim 10 secunde) prima jumatate a dozei. Se
opreste inj., se aspira n seringa + mi snge. Se
inj. amestecul n decurs de circa un minut.
Repetarea inj. se poate face dupa 24 ore. Oral 1
2 drajeuri sau 1520 picaturi de 2 3 ori/zi.
17.6.4.TOCOLITICE
#aze farmacoinamice. Diminua sau suprima motilitatea
miometrului actionnd asupra ntregului muschi
uterin. Snt active: -adrenomimetice (cap. II.2),
(isoxsuprina, orciprenalina), alcoolul etilic,
tranchilizante (cap. 38) (diazepam, oxazepam),
neuroleptice (cap. 36), (clorpromazina, prome-
tazina), hipnotice (cap. 38), (barbiturice),
analgezice (cap. 34).
<armacoterapie. Pentru combaterea nasterii premature
si avortului.
17.6.4.1. ISOXSUPRINA
Sin. Cso?suprinum (DCI), Dilavase
R
, Duvadilan
R
.
Perfuzie i.v. cu o solutie continnd 2040 mg
isoxsuprina n 250 ml sol. glucoza 5%. Debitul se
regleaza n functie de activitatea uterina si
tensiunea arteriala Doza medie 0,500,54 mg pe
minut.
-AR$AC(T9RAPI9
258
17.6.4.2. ETANOL
Perfuzie lenta i.v. cu solutie continnd 50 ml
etanol n 450 ml sol. glucoza 5%. Rp. Etanol 50
ml. Sol. glucozata 5% 450 ml. n flacon steril.
D. S. Perfuzie i.v.
17.6.4.3. DIAZEPAM
Perfuzie i.v. cu solutie obtinuta din 2030 mg
diazepam si 450 ml solutie glucozata izotona.
17.6.5.SPASMOLITICE UTERSNE
#aze farmacoinamice. Au efect relaxant uterin fiind
active asupra partilor miometrului cu hipertonie.
Se folosesc: tocolitice la doze mici; antispastice
miotrope (cap. 11.42); antispastice neurotrope
(cap. II.5); sulfat de magneziu i.v.
<armacoterapie. Indicate n dismenoree si sarcina
patologica.
259
17.7. A"DR(29"c
17.7.1. BAZE FIZICO-CHIMiCE
Androgenii naturali snt androsteronul si
testosteronul, ultimul cu actiune de 68 ori mai
intensa dect primul. Ambele substante snt ste-
roizi eu 19 C, care se formeaza n celulele
interstitiale ale testicolului (Leydig),
corticosuprarenala, ovar, placenta. n
terapeutica se folosesc si su'stane e semisintezAN
obtinute prin substituiri la nucleul sterolic
(ex. metiltestosteron); esteri ai testosteronului
(ex. fenilpropionat, fenilacetat, enantat,
undecanoat-Andriol
R
, Undestor
R
etc.).
17.7.2. BAZE FARMACOCINETICE
Androgenii se absorb bine din tubul digestiv,
prin mucoasa bucala si dupa injectare i.m. Snt
inactivati n ficat si eliminati pe cale renala,
5060% conjugati si 40% ca 17-cetosteroizi.
Undecanoatul de testosteron administrat oral
traverseaza intestinul, partial ca atare, partial
sub forma metabolitului sau, 5 ot
dihidrotestosteron undecanoat. Ambele substante
snt dizolvate n chilomicroni si absorbite prin
sistemul limfatic, de unde ajung n circulatia
sanguina sistemica. Este transformat n
testosteron.
17.7.3. .-2E 0#2#1!1'#CE, FIZIOPATOLOGICE,
FARMACODSN-M#CE
*ciune anrogenA (virilizanta). Androgenii
influenteaza dezvoltarea caracterelor sexuale
masculine: a) primare - morfologia si
eutroficitatea organelor sexuale (epididium,
vezicule seminale, prostata, penis, scrot).
Efectul androgenilor asupra testicolului difera
cu vrsta, starea functionala si doza. Doze mici
stimuleaza spermatogeneza n insuficienta testi-
culara de origine hipofizara (actiune
gametogena). Experimental, spermatogeneza se
mentine la animale hipofizectomizate tratate cu
androgeni. Doze mari de androgeni pot inhiba
spermatogeneza, mpiedicnd secretia
gonadotrofinelor hipofizare; b) secundare
diametrul biacromial mai mare dect cel
bitrocanterian, pilozitate, forta musculara,
particularitati ale laringelui, ngrosarea
coardelor vocale etc. c) tertiare (functionale)
particularitati ale activitatii nervoase
8V.V.3. 7ARMACOEPSDEMIOLOGICE
260
superioare, instinct sexual, vointa etc.
*ciune ana'olizantK. Stimularea anabolismului proteic
se manifesta la hipogonadici si normali, mai
evident la adolescenti, batrni, denutriti,
convalescenti. Actiunea persista dupa
hipofizectomie. Substantele stimuleaza sinteza
proteica, 'mai intens n ,celulele tinta ale
,organelor receptoare. Efectul anabolic se
exercita si asupra tramei proteice a osului si
asupra celulelor tubulare renale (actiune
rcnotropa), putnd produce hipertrofia celulelor
tubilor contorti si cresterea volumului renal. Ca
ur-, mare, testosteronul are efect favorabil n
necroza renala produsa de sublimat. Efectul
anabolizant al androgenilor este antagonist
actiunii gluco- corticoizilor.
*lte aciuni meta'olice. Androgenii diminua adipozitatea
care apare dupa castrare si favorizeaza depunerea
glicogenului n muschi. La diabetici cresc
toleranta pentru glucide. Testosteronul n doze
mari produce retentia de iapa si electroliti prin
cresterea reabsorbtiei tubulare a sodiu- lui si
clorului. Actiunea este mai slaba dect a
estrogenilor. Androgenii influenteaza pozitiv
absorbtia intestinala a calciului si fixarea lui
Cn oase, avnd efect favorabil n cresterea
scheletului si n osteoporoza. Doze mici de
testosteron stimuleaza cresterea cartilagiului
epifizar, doze mari o ntrzie. Androgenii pot
produce osificarea prematura a cartilajului epi-
fizar la adolescenti.
*ciuni iverse. Androgenii stimuleaza eritropoeza.
Testosteronul contribuie la mentinerea tonusului
SNC caracteristic starii de sanatate, la
mentinerea libidoului. Are actiune asupra
sistemului reticulo-histio- citar, tradusa prin
cresterea activitatii coloidopexice. Ar avea
efect Vasodilatator cu actiuni pozitive n unele
cazuri de angor. Androgenii stimuleaza secretia
glandelor sebacee, pierderea parului de pe scalp
si cresterea celui de pe corp.
/nterrelaii hormonale. Androgenii au actiune
antiestrogenica. Administrarea androgenilor la
femei produce virilizare (hirsutism, ngrosarea
vocii, dezvoltarea muschilor). Doze mari de
androgeni pot modifica functiile ovarului prin
inhibitia secretiei gonadotrofinelor hipofizare.
Androgenii administrati n prima parte a ciclului
menstrual mpiedica ovulatia. Administrati n a
doua parte a unui ciclu nu afecteaza evolutia
261
ciclului urmator. Doze mari de androgeni diminua
secretia lactata la femei care alapteaza prin
scaderea hormonului luteotrop. Testosteronul
mpiedica dezvoltarea carcinomului mamar prin
inhibitia epiteliului mamar si fr- narea
gonadotrofinelor hipofizare. Androgenii
stimuleaza hipofiza la doze mici si o inhiba la
doze mari. Influenteaza n acelasi sens si
corticosupra- renala, prin intermediul hipofizei.
n tireotoxicoza masculina concentratia
testosteronului n snge este mult crescuta n
comparatie cu persoane normale (8+34 fRt,=8BB ml fata de
B+QB Au,) iar afinitatea androgenului pentru
proteinele serice este marita.
17.7.4. BAZE FARMACOTOXICOLOGiCE
Prin retinerea de sodiu si apa, androgenii pot
produce edeme, mai evidente la cei cu
insuficienta cardiaca. Administrat timp
ndelungat, testosteronul poate produce
modificari ale epiteliului vezical si calculi
urinari, poate favoriza dezvoltarea cancerului de
prostata. La baieti, nainte de pubertate, pot
determina masculinizare precoce si tulburari de
crestere. Priapism, suprastimulare sexuala.
Oligospermie, diminuarea cantitatii de lichid
ejaculat.
17.7.5. FARMACQTERAPIE
Androgenii snt indicati la barbati n
insuficiente testiculare, hipogo- nadism
masculin, dupa castrare, climacterium masculin,
impotenta de cauze endocrine, eunuchoidism,
hipopituitarism, tulburari circulatorii pe-
riferice, intoxicatii cu sublimat. Sterilitate
prin tulburari de spermato- geneza. Osteoporoza.
La femei, n neoplasm mamar, mastodinie, metro-
ragii, dismenoree.
Cin. Neoplasm de prostata, sarcina,
hipersuprarenalism. 2recauii. Hiptertensiune
arteriala, edeme, insuficienta hepatica, cardiaca,
renala, epilepsie.
8V.V.V. INTERACTIUNI
Andro,enii accentuea efectele anticoa,ulantelor orale+ hipo,licemi) antelor
!ulfoniluree 5i bi,uanide+ in!ulinei.
8V.V.3. 7ARMACOEPSDEMIOLOGICE
262
8V.V.Q. INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Pot creDte hematocrit, nr. hematii (D).
Ser. Pot creDte ac. uric (D, bilant azotat pozitiv),
fosfataza acida (D, la femei), bilirubina, reten-
tia BSP, fosfataza alcalina, colesterol, guanaza,
GOT, GPT, izocitric de hidrogenaza, timol (T,
colestaza), calciu si clor (D, retentie), fosfat
(D, balanta pozitiva), proteine (D, efect
anabolizant), sodiu (D, efect tip mi-
neralocorticoid), uree (D, efect anabolizant). Pot
scAea colesterol (D, di- minua sinteza), glucoza
(D, efect anabolizant), PBI (D, diminua sinteza
TBG. Urina. Pot scAea creatina, creatinina (D,
efect anabolizant).
8V.V.;. TESTOSTERON
Sin. Testosteronum (DCI), Perandren
R
, Testoviron
R
,
Sterandryl
R
, An- drotestosteron
R
, Androfort
K
,
Testosid
R
, Undestor
K
.
P. fcin. Concentratiile plasmatice ale
testosteronului snt (n paranteza valorile SI):
barbat 275875 ng/100 ml (9,530 nmol/1); femeie
2375 (0,82,6); femeie nsarcinata 38190 (1,3
6,6). Testosteronul este un ,prohormon
transformat n forma activa de celule n care
actioneaza. Enzima 5-alfa reductaza catalizeaza
conversia testosteronului la 5-hidro-
xitestosteron. Testosteronul administrat oral este
bine absorbit dar este repede metabolizat la
nivelul peretelui intestinal si n ficat. Este
transformat partial n estradiol. Vrsta, sexul si
functia hepatica au mare influenta asupra
capacitatii ficatului de a biotransforma
testosteronul. Aceasta capacitate este intacta la
barbati normali si la cei cu steatoza hepatica. n
astfel de cazuri administrarea testosteronului nu
duce la cresterea concentratiei sale plasmatice ci
numai la o mica crestere a androstendiolului.
Testosteronul administrat la bolnavi cu ciroza
hepatica determina cresterea evidenta a nivelului
sau plasmatic ca si a androstendiolului. La baieti
nainte de pubertate si la femei nu se
nregistreaza cresterea mentionata.
F ARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Metiltestosteron
T
, flacon cu 50 comprimate
sublin- guale cu 10 mg substanta activa. Testosteron
T
,
fiole de 1 ml cu 25 mg propionat de testosteron n
solutie uleioasa injectabila. Testolent
T
, fiole de 1
263
ml cu 100 mg fenilpropionat de testosteron n
solutie uleioasa injectabila. $strotest
T
(cap.
17.1.9).
5 Farmacoterapie practic !oi. ".
Mo e amin.9 posol. Metiltestosieron
T
, oral sau sublingual.
Adulti 04 comprimate/zi. Copii 8Y> comprimate pe
zi, zilnic sau Ia >0 zile. 'Umac3crium viril, fibrom
utcriii QY8B cornpr./zi. Suprimarea 3actaEiei 0BYWB
compr.;7i din ziua 0W post partum. Testosteron
r
, injectii
i.m. Adulti 8B>4 mg pe zi sau la > zile, 8B>B fiole
pe serie. Fibrom uteri0 >B m.;7i. Neoplasm mamar 8B mg/zi.
Copii 084 ani 48B m. la 8 B zile. Testolent
\
9 injectii
i.m. 8BB mg la 34 $ptm/0i. >nestor
1
9 oral, initial 8>B
m. pe 7i 20 saptamni. ntretinere WB83B mg pe zi, n
functie de efectele clinice.
EFECTELE TESTOSTERONULUI ASUPRA TESTELOR
DE LABORATOR
Snge. Poate scAea volumul (D, poate produce
sindrom policitemic). Plasma. Poate scAea
fibrinogenul (D, efect metabolic). Ser. Pot creDte
ac. siaiic (D), haptoglobina ?D: OCT (T,
colestaza). Pot scAea colineste- rcza (D), tra0$8eri0a
?D:. Urina. Got creDte e$tro.e0ii ?D transformare n
estrogeni), 14-o=icortico$teroi7i (L). Alte efecte a se
vedea la ,Androgeni.
EFECTELE METILTESTOSTERONULUI ASUPRA TESTELOR
DE LABORATOR
Snge. Pot scAea factorii V, VII, X (T). Plasma.
Pot creDte plasmino- gen (D), timp protrombina (T,
diminuarea excretiei sarurilor biliare). Ser. Pot
creDte p-glucuronidaza (D). Alte efecte a se vedea
la ,Androgeni.
17.5. ANTGOMISTl ANDROGENICI
17.8.1. CIPROTERON
Sin. Cyproteronum (DCI), Androcur
R
, Cyprostat
R
.
Absorbtie digestiva redusa. Dupa 50 mg pic
plasmatic de 285 ng/ml la 3W ore. Eliminare
lenta, predominant n fecale, mai putin n urina.
Indicat n hipersexuali- tate severa si deviatii
sexuale la barbati, n hirsutism la femei. Oral 50
mg de 2 ori/zi. n cancer prostatic metastatic 300
mg/zi n 23 prize. In asociere eu etinilestradiol
(produsul Diane
R
), indicat n acnee severa la
femei, refractara la alte tratamente. Scade
secretia de sebum aflata sub control androgen.
Inhiba spermatogeneza, produce infertilitate
reversibila. Ginecomastie, $e%are.
14 265
MEDSCAJ8A AHTIDIABETIC
18.1. BAZE FIZIOPATOLOGICE
In metabolismul glucidelor valorile glicemiei
reprezinta un parametru important. Aceste valori
snt, la oameni normali, jeun, de 60 100
mg/100 ml snge (SI =3,33-5,55 mmol/1) (valorile
difera dupa metoda folosita). Homeostazia
glicemica rezulta din efectele antagoniste a doua
grupe de mecanisme, hiper- si hipoglicemiante,
care functioneaza reflex. Mecanismele
hipoglicemiante constau n secretia de insulina
(cu efecte multiple) si n eliminarea excesului
de glucoza prin urina, cnd glicemia depaseste
1,8 g%
0
(SI==9,99 mmol/1). Mecanismele
hiperglicemiante realizeaza cresterea
glicogenolizei si gluconeogenezei prin influente
neurove- getative (simpatice) si neuro-endocrine
(adrenalina, glucagon, corticoste- roizi).
Patologia reglarii glicemiei cuprinde sindroame
hiper- si hipoglicemice. Dintre sindroamele
hiperglieemice se remarca diabetul, prin
frecventa si evolutie. El este datorit
insuficientei secretiei insulinei de catre
pancreas, ca urmare a unor cauze complexe.
Rezulta hiperglicemie, care determina
o suita de alte tulburari caracteristice.
Depasirea pragului renal de reab- sorbtie a
glucozei (300400 mg glucoza/minut) duce la
glicozurie. Prezenta glucozei n urina tubulara
actioneaza ca un diuretic osmotic, se produce
poliurie, cu urina slab colorata si densitate
peste 1 020. Ca o consecinta a acesteia apare
polidipsia dar si tulburari electrolitice. Neuti-
lizarea glucozei, cresterea gluconeogenezei din
proteinele proprii si deshidratarea determina
scaderea ponderala, mai mare n diabetul juvenil.
Denutritia determina polifagia. Tulburarea
metabolismului glueidic se repercuteaza asupra
lipidelor care nu mai snt metabolizate pna la
C"9 si apa. n snge se acumuleaza corpii cetonici
(ac. j-oxibutiric, ac. acetil- acetic, acetona)
ceea ce determina scaderea rezervei alcaline
(acidoza compensata) si a pH-ului sanguin
(acidoza decompensata).
Diabetul zaharat a fost clasificat n numeroase
18 .
266
feluri. Un comitet de experti OMS (.1965)
distinge: a) diabet zaharat primar (ereditar) ca
mai multe stadii (potential, latent,
asimptomatic, manifest; primele trei nu-
mite ,stari prediabetice); b) diabet zaharat
pancreatic; c) endocrin; d) iatrogen. Ultimele
trei forme reprezinta diabetul zaharat secundar
(do- bndit). DupA vCrsta la care apare se distinge:
a) diabet infantil sau al copilarie], depistat
ntre 014 ani; b) a individului tnar, ntre 15

>W ani; c) al adultului, ntre 252+ ani; d) al


batrnului, depistat dupa 65 ani. Diabetul aparut
nainte de 25 ani (JOD juvenile onset diabetes)
este diabetul juvenil, slab sau cu denutritie, cu
carenta insulinica absoluta, tendinta la ceto-
acidoza, este justitiabil de la nceput de
insulino- terapie. Diabetul aparut dupa 30 de ani
(MOD maturity onset diabetes) este diabetul
gras al adultilor, cu carenta insulinica
relativa. O clasificare terapeuticA9 recomandata de American
Diabetes Association, distinge: a) diabet tip I,
insulino-dependent, apare de obicei la tineri,
ocazional la adulti. n etiopatogenia sa s-a
demonstrat o participare autoimuna; b) diabet tip
II, neinsulino-dependent, apare de obicei la
adulti, rar la tineri. El se datoreste
coexistentei unei deficiente n insulina si unei
rezistente fata de acest hormon (Nattrass, 1986).
18.2. BAZE FARMACOD1NAMICE
Diminuarea glicemiei se poate obtine cu doua
grupe de substante:
a) naturale9 insulina; b) e sintezA9 sulfoniluree si
biguanide. Mecanismele de actiune snt indicate
la capitolele respective.
18.3. FARMACOTERAPIE
In tratamentul diabetului zaharat trebuie avute
n vedere urmatoarele idei de baza (Bacanu,
1972): tratamentul dureaza toata viata;
tratamentul nu se face n toate cazurile cu
medicamente ci, de multe ori, numai prin regim
alimentar si exercitii fizice; regimul alimentar
este o componenta obligatorie a oricarui
tratament antidiabetic; medicamentele
antidiabetiee utile intr-o anumita perioada pot
deveni inutile sau necorespunzatoare altei etape
14 267
evolutive, fiind necesara oprirea sau nlocuirea;
tratamentul corect instituit si urmat de bolnav
permite o viata normala. Tratamentul trebuie
individualizat si adaptat permanent la evolutia
cazului respectiv, pentru a asigura compensarea,
obtinerea unui echilibru metabolic ct mai
apropiat de cel fiziologic (Bacanu, 1972),
Controlul metabolic pe termen lung trebuie sa
includa o dieta saraca n surse de energie (zahar
si grasimi), bogata n fibre, cu glucide
nerafinate (legume) (Kerin, 1985). n principiu
n diabetul de tip II la bolnavii cu greutate
normala se instituie initial un regim alimentar
echilibrat. Daca nu se obtine echilibrarea se
adauga sulfoniluree. Lipsa echilibrarii impune
asocierea de biguanide. Esuarea acestui tratament
necesita administrarea insulinei. La bolnavii
hiperponderali se instituie un regim hipocaloric
si hipoglucidic, n vederea reducerii greutatii,
masuri care par sa restabileasca sensibilitatea
la insulina (Peden si colab., 1983).
Neechilibrarea impune recurgerea la biguanide.
Daca acestea nu snt eficace se asociaza
sulfonilureele si n final se apeleaza la
insulina (Folia Pharmacother, 1975).
268
18.4. #"SULINA
G. fiz.-chim. Este un hormon cu structura po3ipepti%ic cu
greutate moleculara circa 3+ ,,,. Este secretata de
celulele fi din insulele lui Langerhans
panereatice si stocata n granulele celulare.
De.ra0uiarea apare dupa Biper.3icemie corticosteroizi,
glucagon, hormon $omatotrop sulfoniluree. Se obtine
prin e?tracie din pancreas de bou, porc, oaie.
Structura chimica este diferita dupa specia
animala dar activitatea biologica e$te i0%epe0%e0t %e
$pecie. 6o0omeru3 i0$u3i0ei bovine are greutatea moleculara
%e circa 5 4,, si este format din doua cate0e
polpepti- %ice legate prin doua punti disulfidice.
A fost obtinuta si pe cale sintetica ?1923: din 51 de
aminoacizi, operatia necesitnd 2,, de etape, cu uri
ra0%ame0t de 5*1,~
5
. /nsulina umanA nu difera de cea porcina
dect intr-un singur loc a3 secventei ami0oaci7i3or
nedeterminant pentru legarea hormonului de
receptori. In prezent exista n uz doua insuline
umane. Una, i b i o ! i n t e t i c a, obtinuta prin sinteza
de catre bacterii prin tehnica ADN recombinat. A
doua i ! e mi ! i n t % e t i c b + obtinuta prin nlocuirea
unui acid aminat n insulina de porc. Procentul
utilizarii insulinei umane este diferit, de ex.
(n 19-2: 2J din consumul total n Marea Bri- tanie,
2,J /0 D.F.Q. (Pickup, 19-2:. Exista doua tipuri pri0cipa3 o
de preparate insulinice9 Bi%ro$o3u@i3e si suspensii apoase.
Preparatele B3%ro- $o3u@i3e contin insulina amorfa sau
cristalizata, n solutie apoasa, la pH intens aci%
(2,5-35:. Su$pe0$ii3e apoa$e co0Ei0 derivati greu solubili %e
insulina, la pA apropiat de neutru ?417,5). Ele
snt preparate depot sau retard. Contin fie
complexe insulina proteine (globin-zinc-
insuiina, izofan-zinc-insulina, protamin-zinc-
insulina), fie complexe zinc-insulina (a) cu
insulina amorfa == ins. semilenta; b) cu insulina
cristalizata = ins. ultralenta; c) cele doua
forme n proportie 30%~f70o/
0
=ins. lenta.
P. fcin. "0$u3i0emia normala, jeun=525 microu0itEi;m3
(SI ---5-
>4 miliunitati/1). Este inactivata n tubul
digestiv, dupa administrare orala. Includerea
insulinei n liposomi (microparticule multistrat
cu leci- tina, diacetilfosfat, colesterol)
permite absorbtia hormonului din tubul digestiv
(Tragi si colab., 1949:. Snt necesare nsa doze mai
mari dect cele injectabile. Preparatele retard
injectabile elibereaza lent hormonul. Insulina
269
umana (mai solubila) inj. s.e. este absorbita
ceva mai repede dect cea de porc. Insulina
injectata trece repede n tesuturi unde este
captata si inactivata de insulinaza. Jumatate din
insulina excretata n venii paner eatica este
degradata n timpul unui singure treceri prin
ficat. Insulina circulanta este metabolizata cu
rata de 2% pe minut. TVz=0,6 ore; 1
> ore forma cristalizata, inj. s.c. Se excreta
renal n cantitati mici.
P. fAin. Insulina influenteaza intens
metabolismul glucidie. Este activa numai ca
molecula ntreaga. Actioneaza direct la nivel
celular, inclusiv pe tesuturi izolate,
influentnd receptorii specifici de la suprafata
mem- ranelor celulare. Numarul acestora se
modifica sub influenta insulinei. Astfel,
alimentatia n exces stimuleaza secretia
insulinei %imi0ui0% numarul receptorilor periferici.
Fenomenul este urmat %e scaderea sensibilitatii la
insulina, ntlnita adesea la obezi. Insulina
creste utilizarea glucozei. Favorizeaza
transferul glucozei prin membrana celulara,
permitnd cresterea utilizarii ei tisulare.
Influenteaza indirect actiunea hexokinazei,
co0tracar/0% efectul inhibitor al cortico$teroi7i3or asupra
e07imei. Intervine n 8o$8ori3area oxidativa, favoriznd
formarea compusilor macroer- gici. Inhiba
glicogenoliza, conversia AGL si ami0oaci7i3or n cetoaci7i
a ami0oaci7i3or n glucoza. Are efecte anabolice
8a!ori7/0%_ stocarea .3uco7ei ca .3ico.e0 $i0te7a tri.3iceri%e3or &i
formarea VLDL. "0 mu&cBi cte$te tra0$portu3 aminoacizilor si
sinteza proteinelor la nivel ribozomal. n lipsa
insulinei se produce Biper.3icemie cu suita de
fenomene datorite ace$teia .3ico7urie po3iurie po3i%ip$ie
excretie cre$cut %e electroliti. E8ectu3 hipoglicemiant
a3 insulinei este potentat %e re$erpi0 ?S-a%ro0o- liti.ee,
ganglioplegice. Neutilizarea glucozei ca sursa de
energie, n lipsa insulinei, este compensata prin
mobilizarea si oxidarea lipidelor, cu apariEia de
corpi ceto0ici. Insuficienta secretie de insulina duce
la gluconeo- geneza din protei0e care $/0t co0$umate /0
exces, aparnd cre&terea azotului uri0ar. (oate ace$te tu3@urri
$/0t /03turate prin administrarea i0$u3i0ei care determina
diminuarea Biper.3icemiei disparitia glicozurie! si
corpilor cetonici din urina. Perioada de latenta
si durata actiunii Bipo.3i- cemiante snt diferite la
preparatele de i0$u3i0 folosite n terapeutica.
2. fto?. Supradozarea insulinei produce
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
270
hipoglicemie cu simptome 7egetative (consecinte
ale eliberarii reflexe, compensatorii de cateco3ami0e
transpiratii, tahicardie, hipertensiune,
paloare), psihice (anxietate, iritabi- litate,
confuzie), digestive (foame, greata, cresterea
contractiilor de foame), nervoase (ameteli,
paralizii trecatoare, tremuraturi, convulsii). La
o gli- c-emie sub 40 rng/100 ml, fenomenele snt
foarte intense, imposibilitate de orientare,
delir, convulsii. n lipsa tratamentului se
produce coma si moartea. Unele preparate de
insulina, insuficient purificate si cele cu
globina sau protamina pot produce fenomene
alergice, cu manifestari locale (eritem, edeme,
dureri) sau generale (urticarie etc.). La locul
injectiilor subcutanate insulina poate produce
lipodistrofii, cu fenomene hiper sau hipotrofice,
care se evita prin schimbarea locului de injectie
n fiecare zi. Alteori apar fenomene iritative
(hiperemie, vezicule), ntretinute adesea de
prezenta alcoolului n seringa. La unii bolnavi
(uneori pn Ia 95o/o) tratati cu insulina
clasica, mai ales bovina, apare insulino-rozis-
tenta, n primele 12 saptamni, manifestata prin
diminuarea sau disparitia efectului specific
hormonal, ca urmare a aparitiei de anticorpi
anti- insulinici, care i0acti!ea7 substanta exogena.
Insulina de porc are capacitate mai redusa
inductoare a sintezei de imu0o.3o@u3i0e %ec/t cea bo-
vina. Insulina de porc sau bovina bine purificata
(MC-monocomponemta sau RI-rare imunogenum) ca si
cea umana snt mai putin imunogene. Uneori, mai
ales la nceputul administrarii insulinei, pot
apare edeme si tulburari de refractie, care
dispar n timp. Regresiunea acestor efecte
adverse poate fi grabita prin dieta hiposodata si
diuretice.
FARMACOTERAPIE
In diabetul zaharat insulina reprezinta o
medicatie de substitutie, fiind de nenlocuit n
diabetul juvenil si la adulti, n formele severe.
De asemenea, n diabetul insulinodependent (circa
20% din diabetici), n diabetul cetozic. Se
foloseste temporar la diabetici cu neuropatie si
coi cu retinopatie evolutiva.
Cinci. Insuficienta hipofizei anterioare si corti-
271
cosuprarenalelor. Mio- cardifca. 2recauii. Angor
pectoris. Hipopotasemie. Hiperaciditate gastrica.
Preparatele retard nu se vor folosi n cazurile
care necesita un control atent al dozei de
insulina administrata (n diabetul cu complicatii
ceto- acidozice, cu infectii, n interventii
chirurgicale etc.). Tratamentul hipo- glicemiei insulinice.
Injectarea intravenoasa de glucoza (sol. 2033%)
sau de glucagon, n cazurile cu manifestari
intense. In situatiile mai usoare se
administreaza oral glucoza sau zahar (ultimul cu
latenta mai lunga). Se va avea n vedere ca
diabeticii cu complicatii (scleroza renala,
retinopatie) au tendinta mai mare la
hipoglicemie.
FARMACOGRAFIE
]) 2reparate hirosolu'ile. /nsulinA
T
9 flacon injectabil de 5
ml, cu solutie de insulina bovina 40 u.i. pe ml.
/nsulin *ctrapi MC
!
(Novo, Danemarca), flacon de 10 ml
cu solutie injectabila neutra avnd 40 u.i./ml
insulina monocomponenta din pancreas de porc.
>) 2reparate retar. /nsulin lente
!
(Novo, Danemarca. Sin:
Insulini cum zinco suspensio eomposita M D.C.I.,
Long-Insulin
R
), flacon de 10 ml cu 40 u.i. pe ml,
contimncl amestec steril tamponat de suspensie de
zinc- insulina amorfa (30%) Si suspensie de zinc-
insulina microcristalizata (70%). /nsulin Monotar MC
N
(Novo, Danemarca), flacon de 10 ml cu suspensie
inj. avnd 40 u.i./ml insulina monocomponenta din
pancreas de porc, amestec din 30o/, forma amorfa
si 70% cristalina. /nsulin 1apitar MC
!
(Novo,
Danemarca), fiacon de 10 ml cu suspensie inj.
avfnd 40 ui/ml insulina monocomponenta, amestec
de 75% insulina cristalina din pancreas de bovine
si 25/o din pancreas de porc. /nsulin semilente MC
!
(Novo, Danemarca), flacon de 10 ml cu suspensie
inj. avnd 40 u.i./ml insulina amorfa din
pancreas de porc. &om'-/nsulin S
!
(Hoechst, R.F.G.),
flacon de 10 ml cu solutie inj. avnd 40 u.i./ml
insulina de porc purificata eromatografic (CS) si
0,1.11 mg surfen (agent de retardare). %0-/nsu- lin S
!
(Hoechst, R.F.G.), flacon de 10 ml cu sol. inj.
avnd 40 u.i./ml insulina de porc purificata
eromatografic (CS) si 0,8 mg globina (agent de
retardare).
Mo ele aministrara. In principiu doza de insulina
este dependenta de mai multi factori: gradul de
hiperglicemie si glicozurie, dieta, efort fizic
(diminua nevoia de insulina), conditii de
solicitare a diferitelor functii fiziologice ale
-AR$AC(9PID9$I(*(2I9
272
organismului (care cresc nevoia de insulina, de
ex., febra, boli infectioase, operatii
chirurgicale, traumatisme, stress, sarcina,
hiper- tirukiie, acidoza etc.). 1) 2reparatele
hirosolu'ile. Se administreaza curent subcutanat. n
urgente (ex. coma diabetica) se injecteaza
intravenos. In tratamentul curent se
administreaza o unitate de insulina pentru 2 g
glucoza n urina. Se injecteaza la 6812 ore, cu
o jumatate de ora nainte de masa (dimineata si
seara sau dimineata, la prnz si seara). In coma
diabetica se folosesc doze mari 25100 u.i., i.v.
si 50200 u.i. insulina i.m. 2) 2reparatele retar.
Flaconul se agita nainte de ntrebuintare,
pentru omogenizare. Injectia se face imediat,
pentru a nu se depune suspensia n seringa. /nsulin
lente
N
, s.c., dimineata naintea micului dejun, 10
80 u.i./zi. Hipoglicemia maxima dupa 45 ore,
durata actiunii 24 ore. /nsulin *ctrapi MC
N
, s.c.,
i.v., i.m., de 23 ori/zi. Efectul apare dupa 30
minute de la injectare, este maxim dupa 2
J
/
2
5
ore, dureaza 8 ore. /nsulin Monotar MC
N
, s.c., de 12
ori/zi. Efectul ncepe dupa 2/
2
ore de la
injectare, este maxim dupa 715 ore, dureaza 22
ore. /nsulin 1apitar MC
!
9 s.c., de 12 ori/zi. Efectul
ncepe dupa V2 ora, este maxim ntre 412 ore,
dureaza 24 ore. /nsulin semilente MC
N
, s.c,,
i. m. de 2 ori/zi. Efect maxim Intre 5-10 ore
dupa injectare, dureaza
83 ore. &oni'-/nsulin S
!
9 s.c. sau i.m. 4050 u.i./zi de
2 ori/zi. Efectul ncepe n prima ora, este maxim
ntre IV24 ore, dureaza 914 ore. %0-/nsulin S
!
9 s.c.
sau i.m., 4050 u.i./zi n doza unica. Efectul
ncepe ntr-o ora, este maxim dupa 23 ore,
dureaza 1216 ore.
INTERACTIUNI
Efectul hipoglicemiant al insulinei este
crescut de alcool9 hormoni an- rogeni9 ana'olizante9 /M*"9
salicilati (doze mari), 'eta-arenolitice (care
mascheaza tahicardia si tremorul produse de
hipoglicemie). Simpatomi- meticele scad efectul
insulinei.
INCOMPATIBILITTI IN SOLUTIE
Aminofilina, amital sodic, bicarbonat de sodiu,
fenitoina, fenobarbital, nitrofurantoina,
novObiocina, pentobarbital, solutii alcaline (pH
peste 7,5), sulfadiazina, sulfisoxazol,
tiopental, tetraciclina.
273
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Plasma. Pot creDte adrenalina (D, stimularea
medulosuprarenalei), cor- ticosteroizi (D,
semnificativ la 40 min., maxim la 60 min.),
corticotro- fina (D, raspuns la stress). Ser. Pot
creDte CPK (D, activator al enzimei), PBI (D),
proteine si timol (D, favorizarea sintezei
proteice). Pot scAea AGL (D, la normali si
diabetici), colesterol (D), fosfat (D,
accentueaza fos- forilarea glucozei), glucoza
(Fiz.), magneziu (D, n tratamentul comei diabe-
tice), potasiu (D, deplasare intracelulara).
Urina. Pot creDte cetone (T, la cei cu rezerve
reduse de glicogen hepatic), VMA (D, dupa soc
insulinic, nu cu doze obisnuite). Pot scAea
aminoacizi (D, efect metabolic).
18.5.ANTID1ABETICE DE SINTEZ
(Hipoglicemiante orale)
18.5.1. BAZE FIZ1CO-CHSMSCE
Snt derivati de la doua structuri chimice de
baza, diferite ntre ele, sulfoniluree si
biguanide.
18.5.2. FARMACOTERAPiE
Diabetici vrstnici, peste 40 de ani, de tip
stenic, cu consum crescut de insulina. Diabet
care reactioneaza rau la insulina si cel
insulino-re- zistent. Diabet recent, de cel mult
10 ani, care nu a facut insulinoterapie si este
bine influentat de antidiabetice de sinteza.
Diabet care necesita
274
mai putin dect 40 unit. insulina pe zi. Au
fost recomandate n prediabet, pentru a pondera
raspunsul amplu al insulinei la glucoza. Tinnd
seama de uncie aspecte farmacodinamice,
sulfonidele hipoglicemiante snt indicate mai
ales la adulti care nu snt insulinoprivi si nu
snt obezi, in timp ce biguanidele snt
recomandate ndeosebi la diabetici obezi. Multi
copii diabetici snt insulinoprivi deci nu pot fi
tratati cu sulfonil uree sau biguanide. Eficienta
imediata a hipoglicemiantelor orale este evi-
denta. Bolnavii observa diminuarea sau disparitia
poliuriei, a pruritului vulvar, scaderea
incidentei infectiilor. n ce priveste efectele
pe termen lung si ndeosebi diminuarea si
prevenirea angiopatiei diabetice si a
complicatiilor ei, n literatura exista date
contradictorii. Numeroase discutii s-au purtat n
jurul datelor furnizate de ,University Group Dia-
beles Program (UGDP), (Diabetes, 1970, si 1974).
Cei 1 027 bolnavi investigati au fost mpartiti
n cinci loturi, tratate astfel: insulina n doza
fixa; insulina n doze adaptate glicemiei;
tolbutamida; fenformin; pla- oebo. Toti bolnavii
au primit dieta hipocaloric. Cele mai bune
rezultate s-au obtinut la lotul doi. Loturile
trei si patru au avut mi multe decese si
accidente cardiovasculare dect lotul p'lacebo.
S-au adus unele critici experimentului mentionat.
Cu toate acestea din 1984, la recomandarea Food
and Drug Administration, prospectele de ambalaj
ale sulonilureelor produse n S.U.A., contin
precizarea ca medicamentele prezinta un posibil
risc de crestere a deceselor prin boli
cardiovasculare, ntr-un studiu dublu-orb
Camerini-Davalos si coiab. (1983) au aratat ca
giibenclamid poate produce reversiunea
microangiopatiei diabetice, n stadii ii.itiale,
Datele nu au fost confirmate de alte lucrari nici
pentru giibenclamid si nici pentru alte
sulfoniluree. n utilizarea antidiabetice- ler
orale evolutia fiecarui bolnav se urmareste prin
dozarea periodica a glicemiei. Dozele de
antidiabetice se ajusteaza n functie de
necesitati. *l ie inicaiiN angor, tulburari vasculare
periferice, unele boii cutanate.
15.5,3.FARMACOEPDEMIOLOGE
CinA. Diabetul juvenil (cu carenta insulinica,
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
275
prin destructie primara sau secundara a
aparatului insular), cel care necesita doze mari
de insulina, n precoma si coma diabetica,
infectii si interventii chirurgicale la diabet
ici, decompensari cu acidoza, insuficienta
hepatica sau rer ala avansate. Snt inutile la
diabetici adulti la care se poate mentine
glicemia si greutatea corporala, apropiate de
valorile normale, prin dieta hipocalo- ri.ca si
exercitii fizice.
1-.5.+. SULFAMSDE HIPOGLICEMIANTE
(Sulfoniluree, sulfamide
antidiabetice)
15.5.4.1. BAZE FARMACOCINETICE
Se absorb bine din tubul digestiv.
Biotransformare prin acetilare. Particularitatile
farmacocinetice reprezinta, alaturi de potenta,
singurele aspecte care deosebesc sulfamidele
hipoglicemiante ntre ele.
Mecanismele de actiune snt comune tuturor
sulfamidelor hipoglice- miante. Substantele se
deosebesc ntre ele prin potenta. Sulfamidele din
prima generatie snt active la doze ntre 1001
500 mg/zi. Cele din a doua generatie 3a 15 mg/zi.
Substantele produc hipoglicemie 1a animale &i
oameni normali, scad hiperglicemia la diabetici.
Nu produc hipoglicemie la animale
pancreatectomizate total dar o produc la cele cu
pan- createctomie partiala ca si la cele
hepatectomizate, lipsite de hipofiza,
suprarenale, tiroida, paratiroide, testicule,
ovare. *ciuni la nivelul pcm- creasuh. Au efect p-insulotrop,
libereaza insulina stocata n celula (5 (care
prezinta aspect de %e.ra0u3are si crestere a
nucleului) dar nu stimuleaza procesele de sinteza
a insulinei (efectul lor nu este influentat la
inhibitorii sintezei proteice, de ex. puromici0a:.
Sulfamidele hipoglice- miante cresc insulina
circulanta actiunea fiind maxima n 210 minute
(dupa administrarea i.v.), cu valori minime ale
glicemiei la 2030 minute. Actiunea se mentine un
timp, dupa oprirea perfuziei. Prin administrare
timp ndelungat insulina revine la valorile
dinaintea tratamentului dar glicemia rm/0e
scazuta. Stimuleaza experimental cresterea si
regenerarea celulelor p pancreatice (actiune C3-
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
276
%totro8ic:. Celulele 0eo8or- mate snt granulate, au deci
capacitate functionala. Au efect si in vitro, pe
pancreas izolat. $fecte hepatice Di periferice. Cresc .3ico.e0u3
hepatic, %imi0u .3ico.e0o3i7a si gluconeogeneza, inhiba
gfucozo-6-fosfataza si iri- $u3i0a7a hepatica,
mpiedica legarea insulinei %e proteine, sub acea$t
forma, hormonul pierznd capacitatea
hipoglicemianta. Cresc numarul receptorilor
insuiinici ?Geter$o0 si colab. Diabetes Care, 1982,
5,. 497). *lte aciuni. Cresc lipogeneza, au actiune de
,tip a0ta@u7 cresc secretia si aciditatea sucului
gastric, diminua activitatea co3i0e$tera7ei din stomac,
intestin subtire si snge (ca si insulina), au
efect hipotiroidian. Toi- @utami%a si e3orpropami%a
cresc activitatea 8i@ri0o3itic a sngelui, la
aterosclerotici si diabetici, actiune care nu
poate fi corelata cu modificarile glicemiei.
1-.5.+.3. BAZE FARMACOTOXICOLOGICE
Eruptii cutanate. Jena tpigastrica, hiporexie,
diaree. Leucopenie, agra- nulocitoza (mai ales
carbutamida, de natura alergica). Icter de staza.
Coma hipoglicemica: prelungita, cu persistenta
glicemiei scazute, mai multe zile, pna la o
saptamna, desi se administreaza glucoza; se
poate complica cu accidente vasculare cerebrale,
letale; este mai frecventa peste -, de ani, ia cei
tratati cu $u38o0i3uree cu actiune lunga
(elorpropamida) sau foarte active
(glibenclamida), la cei cu insuficienta renala si
diminuarea excretiei sulfonilureelor, la care se
poate adauga o insuficienta hepatica cu
tulburarea biotransformarii; n unele cazuri de
acest fel se- miviata tolbutamidei a ajuns la 4,
de ore. Toleranta: se instaleaza uneori dupa
prima luna de administrare; n acest caz este
necesara administrarea altei sulfoniluree sau a
unei biguanide; uneori, administrarea insulinei
poate duce la restabilirea eficacitatii
sulfonilureei devenita inactiva. Pot produce
cresterea ponderala.
Efectul hipoglicemiant este accentuat de alcool
(ingestie acuta, mai ales pe nemncate), anrogeni9
ana'olizante9 'eta-arenolitice (la doze mari, cu mascarea
tahicardiei si tremorului datorate
hipoglicemiei), clo- ramLienicol9 clofi'rat9 icumarol9 /M*"9
miconazol, o?ifen'utazona9 fenil- butazona, sulfamie9
verapamil. Efectul hipoglicemiant este scazut de
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
277
abuzul cronic de alcool9 ac. etacrinic9 'eta-arenolitice9 clorpromazina
(peste 100 mg/zi), cionidina, contraceptive9 corticosteroizi9
anazol9 glu- cagon9 izoniazida, nifeipin9 progestative9 rifampicina9
simpatomimetice, tiazie9 tiroxina. Sulfonilureele
accentueaza efectul icumarolului (anti- coagulant) si
scad efectul fenil'utazonei. Alte interactiuni cu
alopurinol, benzodiazepine, ciclofosfamida,
diazoxid, furosemid, guanetidina, feno- tiazine,
fenitoina, estrogeni. Cu alcoolul apar efecte de
tip disulfiram la clorpropamid, glibenclamid,
glipizid, tolbutamid.
15.5.4.5. TOLBUTAMID
Sin.N Tol'utamium (DCI), Tolbutamid
T
, Rastinon
R
,
Osinase
B
, Arto- sin
B
, Orabet
R
, Butamid
R
.
2. fcin. Dupa administrare orala are absorbtie
foarte buna (90%), concentratia plasmatica maxima
se atinge la 34 ore. Este vehiculat n snge,
legat n mari proportii (97%) de proteine. Este
eliminat urinar, 97% n 36 de ore. TV2 3,538 ore
(n medie 6 ore), 69 ore, asociat cu probenecid,
15 ore, asociat cu cloramfenicol, 2,75+0,5 la
alcoolici.
2. fin. Actiunea maxima se manifesta la 68 ore de
la injectie. Dupa ingestie efectul dureaza 810
ore.
F ARMACOGR AFIE
2ro. farm. in. Tol'utami^, flacon cu 50 comprimate a
0,5 g.
Mo e amin.9 posol. Oral, n 23 prize zilnice,
nainte de masa {daca este bine suportata
gastric) sau dupa masa. Doza zilnica este de 0,5
3 g, n functie de nivelul glicemiei, care nu
trebuie sa depaseasca 1,5 g/l.
INTERACTIUNI
Efectul hipoglicemiant al tolbutamidei este
diminuat la alcoolici cronici si accentuat la
asocierea cu alcool9 mai ales pe nemncate. Pot
apare fenomene minore de tip disulfiram
(antabuz). Metilopa creste efectul hipoglicemiant.
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Pot creDte coproporfirina, protoporfirina
(T, poate produce por- firie cutanata). Pot scAea
hematocritul, hemoglobina, nr. eritrocite, nr.
leucocite, nr. trombocite (T). Plasma. Pot creDte
insulina (D), timp protrombina (T, colestaza).
Ser. Pot creDte AGL (D), bilirubina, reten- tia ESP,
fosfataza alcalina, GOT, GPT, timol (T,
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
278
colestaza), glucoza (L, met. cu glucozoxidaza),
GOT (L, la 1 mmol/1 cu met. automate). Pot scAea
glucoza (D), captarea I
131
(D), PBI (D, inhiba
iodarea tirozinei), troxina (C, deplasare de pe
globuline). Urina. Pot creste ac. aminole-
vulinic, coproporfirina, porfobilinogen (T, pot
produce porfirie acuta), proteine (L, cu ac.
sulfosalicilic). Poate scAea urobilinogen (T,
colestaxa).
15.5.4.6. CLORPROPAMID
Sin. Clorpropamium (DCI), Diabinese
R
, Diabetoral
K
.
P. fcin. Absorbtie buna digestiva.
Biotransformare redusa. Excretie urinara 8090%
n 4 zile, partial netransformata. TV2 35 ore, n
anurie pna la 200 ore.
2. fin. Efect hipoglicemiant mai intens dect
tolbutamida, apare dupa
o ora de la administrare, este maxim dupa 34 ore
si dureaza circa 24 ore. Reduce poliuria si
polidipsia n diabetul insipid hipofizar Ia om
dar nu are efecte n diabetul insipid
experimental ia cine. Are mecanism de actiune
diferit de tiazide sensibiliznd tubii renali la
actiunea, vasopresinei. Potenteaza efectul
dozelor inactive de vasopresina. Ar actiona n
prezenta unei secretii endogene de hormon
antidiuretic. Dupa administrare orala latenta de
24 ore, efect maxim de 96 ore.
2. fto?. Poate produce crize hipoglicemice mai ales
la bolnavi cu h popituitarism si la copii.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Clorpropami
T
, flacon si cutie cu 20
compr. de 0,25 g.
Mo e amin.9 posol. Oral, ntr-o priza zilnica. n
diabet zaharat 0,1250,75 g/zi (maxim 1 g). n
diabet insipid, adulti, 0,250,35 0,5 g/zi,
copii pna la 0,20 g/zi. Se foloseste mai ales
asociat cu vasopre- sina i.m.
INTERACTIUNI
Ca la sulfoniluree. Salicilaii (aspirina) n doze
mari accentueaza efectul hipoglicemiant.
15.5.4.7. '!#.E"C!-M#/
Sin. 0li'enclamium (DCI), Euglucon
R
, Diabeta
R
,
Gliburide
R
, Daoml
N
, Micronase
R
, Euglucon
R
,
Maninil
N
, Benglamid
R
.
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
279
P. fcin. Absorbtie digestiva relativ limitata
(45%). Concentratia .sanguina maxima se atinge
dupa 24 ore de la ingestie. Legata de proteinele
plasmatice 97/o- Eliminare urinara mai redusa
(2025%) dect prin scaun (6570%). TV2 4,86,6
ore.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Maninil
!
(Germed R.D.G.), Dcionil
R
,
(Hoechcst 1.<.0.)9 flacon cu ,GG comprimate de 5
mg.
Mo e amin.9 posol. Oral, n mod obisnuit, 2,55 mg
pe zi, n una sau doua prize (la 12 ore cu 12
ore nainte de masa). Se poate ajunge pna la 15
mg/zi.
0lipizium (DCI), sin. Glydiazinamide, Minidiab
R
,
Glucotrol
R
, Glibe- ne!e
&
+ Ti/
2
6 ore. Durata de
actiune 12 ore. Excretie urinara, 75/o n primele
12 ore. Conditionare n comprimate de 5 mg. n
diabet recent, 2,5
4 mg dimineata. n functie de nevoi se creste cu
2,55 mg la 35 zile, pna la doza optima. Daca
apar fenomene de hipoglicemie doza zilnica se
mparte n 2 prize. Doza de ntretinere 515 mg
pe zi. Daca nu se obtine echilibrarea bolnavilor
se asociaza cu biguanide. Acestea se admini!trea
initial n doze mici care se cresc progresiv.
0liciazium (DCI), sin. Diamieron
R
, Predian
K
. TV2 8
12 ore. Initial 4080 mg pe zi. Se creste, la
nevoie, pna la 160 mg pe zi, n 1
> prize.
1-.5.5. BIGUANIDE
1-.5.5.1. BAZE FARMACODINAMICE
Nu stimuleaza pancreasul fiind active si n
absenta acestuia si n diabetul aloxanic precum
si dupa hipofizectomie si suprarenalectomie. In-
hiba absorbtia glucozei din intestin. Inhiba
neoglueogeneza si glicogeno- liza hepatica si
stimuleaza glicoliza anaeroba (Shen, Bressler,
1977). La animale normale, actiunea apare numai
dupa doze mari. La om efectul hipoglicemiant
apare n doze terapeutice numai la diabetici cu
hipergli- cemiei, Actiunea este cu att mai slaba
cu ct diabetul este mai echilibrat. Biguanidele
favorizeaza consumul intracelular de glucoza,
reactiveaza, la nivelul muschilor, insulina
inactivata prin legarea de proteine. La om
actiunea ncepe dupa 23 zile si este maxima dupa
1530 zile. Au efect cetogen precum si
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
280
anorexigen, antilipidogen, fibrinolitic, tripoli
roidian.
1-.5.5.2. BAZE FARMACOTOXICOLOGICE
Hiporexie, greturi, gust metalic, uscaciunea
gurii, constipatie sau diaree. Astenie, cefalee.
Un efect advers particular, cunoscut de mult
timp, este aeidoza lactica, fenomen cu incidenta
rara dar grav, uneori letal. Concentratia
lactatului este proportionala cu doza
administrata. Efectul este: consecinta
cresterii .glucolizei anaerobe. Acest efect
advers este mai frecvent la fenformin
(Phenforminum D.C.I., Dibotin
R
, D.B.I.
B
, Inso-
ral
R
). Datorita acestui efect, pi'odusele care
contin fenformin au fost supuse restrictiilor
,sau retrase din terapeutica n unele tari (ex.
R.F.G., Canada, Norvegia, S.U.A.). n alte tari
s-a considerat ca se poate mentine n uz
substanta respectiva dar se insista pentru
respectarea anumitor indicatii, valabile pentru
toate biguanidele, care reduc la minimum riscul
de acidoza lactica.
1-.553. BAZE FARMACOTERAPICE Sl
FARMACOEPIDEMIOLOGICE
Pentru a obtine efecte terapeutice optime si a
evita reactiile adverse, ?ndeo!ebi aeidoza lactica,
trebuie sa se aiba n vedere mai multe aspecte.
Prescrierea biguanidelor se va face numai la
diabetici adulti, neinsulino- dependenti, fara
tendinta la cetoza, fie n asociere cu o
sulfoniluree, fie c?nd tratamentul dietetic sau
scaderea ponderala snt insuficiente sau/
dnd sulfonilureele nu pot fi folosite. Pe dt
posibil se vor evita, pentru fenformin, doze mai
mari de 100 mg/zi; preparatele retard, care evita
atingerea de concentratii mari, ar fi
preferabile. Se va da atentie deosebita cazurilor
de contraindicatii, reprezentate de situatii
patologice care favorizeaza acidoza lactica, de
ex. insuficienta renala (cu creatininemie peste
1,2 mgo/o, SI=110 umol/l), insuficienta
hepatica, alcoolici, insuficienta cardiaca,
infarct miocardic, stari care favorizeaza hipoxia
(soc cardiogen sau toxiinf'ectios, hemoragii,
embolie pulmonara, gangrena, tulburari ale
circulatiei arteriale periferice), diete
hipocalorice severe si ndeosebi starile de
inanitie, administrarea de diuretice si
antihipertensive care pot afecta functia renala,
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
281
urografie. Bolnavii la care se administreaza
biguanide vor fi examinati periodic pentru a
decela factorii si conditiile care pot favoriza
acidoza lactica; se va avea n vedere ca
persoanele care au depasit vSrsta de 60 de ani
snt mai susceptibile la acest efect advers.
Bolnavii tratati si cei care i ngrijesc vor fi
instruiti asupra semnelor de acidoza lactica
(anorexie, greturi, vome, cresterea amplitudinii
si frecventei miscarilor respiratorii, dureri
abdominale, diaree, pierderea cunostintei).
1-.5.5.+. METFORMIN
Sin.N Metforminum (DCI), Dimetilbiguanid, Meguan'
1
',
Glucophage
R
, Metiguanide
R
, Obin
R
, Orabet
R
.
2. fcin. Absorbtie digestiva incompleta. Excretie
urinara, nemetaboli- zat 66%. TV2 1,53 ore.
FARMACOGRAFIE
2ro. farm. in. Meguari
r
, flacon cu 50 de comprimate de
0,5 g.
Mo e arain.9 posol. Oral, n 3 prize zilnice, dupa
masa. Doza zilnica 12 g. Este recomandabil sa nu
se depaseasca doza zilnica de 1,7 g. Nu se
administreaza n insuficienta renala, cnd
elearance-ul creatininei scade sub 80 ml/min.
INTERACTIUNI
Risc major de acidoza lactica n intoxicatii
acute cu alcool, mai ales pe nemncate, la
denutriti, n insuficienta hepatica. Cu
diuretice, mai ales de ansa, acidoza lactica (nu
se foloseste metformin, cnd creatinina serica
depaseste 15 mg/l la barbati si 12 mg/l la
femei). Acidoza lactica cu substante de contrast
iodate (tratamentul cu metformin trebuie
suspendat cu 48 ore naintea explorarii si reluat
2 zile dupa examenul radiologie).
INFLUENTAREA TESTELOR DE LABORATOR
Snge. Poate creDte VMH (T, anemie
megaloblastica). Pot scAea he- matocritul (T),
hemoglobina (C, tulburarea absorbtiei vit. B
12
).
Plasma. Scae insulina (D). Ser. Pot creDte folatul (C,
tulb. absorbtiei vit. B
12
), toleranta la glucoza
(D), lactat (D). Pot scAea carotenul (C,
malabsorbtie), C0
2
(D, poate produce acidoza
lactica), glucoza (D), fier (C, n tulburarea
absorbtiei vit. B
12
), trigliceride (D, circa 26%
n hiperlipoproteinemia tip IV), vit. B
12
(C,
tulburarea absorbtiei). Urina. Pot creDte cetone (T,
18.5.4.2. BA8E 7ARMACODINAM(CE
282
n acidoza lactica), FIGLU 5T). Poate scAea vit. B
2
(C).
18.5.5.5. BU7ORMIN