Obiectul biologiei celulare Biologia celulara = stiinta fundamentala care se ocupa cu studiul celulei ca unitate structurala si functionala a oricarui

organism viu Componentele microscopului optic 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11 SURS DE LUMINA CONDENSOR DIAFRAGM MASA DISPOZITIV DE DEPLASARE A LAMEI REVOLVER OBIECTIVE SISTEM DE PRISME OCULAR MACROVIZA MICROVIZA

Modul de formare a imaginii la MO Obiectivul formeaza o imagine marita , reala si rasturnata a obiectului Ocularul- are ca obiect imaginea data de obiectiv si va forma imaginea finala mult marita , rasturnata si virtuala , la infinit deci nu necesita efort de acomodare Performantele microscopului optic Puterea de marire = produsul dintre puterea de marire a obiectivului si cea a ocularului Puterea de marire maxima x1500 ori Puterea de mrire - 4, 10 - 20, 40 diagnostic histologic - 60, 100 diagnostic citologic

Puterea de rezolutie a microscopului optic =Cea mai mic distan dintre dou puncte la care acestea pot fi percepute distinct De ea depinde claritatea i bogia n detalii a imaginii Depinde de lentila obiectivului FORMULA LUI ABB : d=/ n sin = lungimea de unda a radiatiei electromagnetice ( 0,55 m) n= indicele de refractie al mediului dintre preparat si obiectiv = din apertura unghiulara a obiectivului Limitarile puterii de rezolutie a microscopului optic in practica este o constanta naturala ce nu poate fi influentata (0,55) Mediul dintre preparat si obiectiv este de obicei aer (n = 1) Obiectivul cu imersie intre obiectiv si preparat se interpune o picatura de lichid cu un indice de refractie supraunitar, cum este uleiul de cedru (n=1,51) Apertura unghiulara maxima teoretica este 180 , deci =90, limita teoretica maxima a sin =1 Rezolutia maxima a microscopului optic= 0,2 m. Studiul celulelor vii, necolorate 1.MICROSCOP CU CMP NTUNECAT PRINCIPIU exista un diafragm in condensor care selecteaza doar lumina laterala, iar imaginea finala este formata de catre razele reflectate de componentele din preparat 2. M. CU CONTRAST DE FAZ PRINCIPIU - lumina care trece prin medii cu indici de refracie diferii i modific direcia i viteza - microscopul transform aceste diferene n diferene de intensitate luminoas 3. M. CU INTERFEREN PRINCIPIU - mai folosete nc o raz de lumin care nu traverseaz esutul analizat ,dar interfer cu raza provenita de la sursa de lumina - ofera informaii despre densitatea obiectului analizei 4. M. TIP NOMARSKI Un tip modificat al microscopului cu contrast de faza, oferind imagini aparent tridimensionale

5. MICROSCOPUL RANVERSAT pentru examinarea celulelor din flacoane sau placi Petri - obiective sub masuta - sursa de lumina deasupra MICROSCOPUL CU FLUORESCEN LUMINISCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate luminos =FOTOLUMINISCENTA FLUORESCENTA proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase doar in timpul stimularii FOSFORESCENTA proprietatea unei substante de a emite radiatii lumioase si dupa incetarea stimularii TERMOFLUORESCENTA = proprietatea unor substante de a emite lumina atunci cand sunt stimulate termic. Aplicatii practice: 1.AUTOFLUORESCENA capacitatea tesuturilor vii de a absorbi radiatii luminoase cu o anumita lungime de unda si de a o emite ulterior alte radiatii, cu o alta lungime de unda, mai mare 2. a. b. FLUORESCENTA SECUNDARA dup marcare cu compui fluoresceni : Acridin orange ADN-verde/ ARN-rosu Quinacrina cromozomi = bandare

3.IMUNOFLUORESCENA : punerea n eviden a diferiilor antigeni cu ajutorul unor anticorpi specifici marcai cu un compus fluorescent IZOTIOCIANAT DE FLUORESCEINA (FITC) -2 tipuri: directa si indirecta Imunofluorescenta directa Imunofluorescenta indirecta

Ag + Ac specific + Ac sec. marcat - are o sensibilitate mai mare ca metoda ase foloseste in cazul in care antigenele se gasesc in cantitate mica in tesut

4.SONDE FLUORESCENTE , molecule care detecteaza concentratia IC a ionilor , a rad. liberi , a variatiilor de pH IC si isi modifica proprietatile in functie de valorilor acestora.