CRIZA RACHETELOR DIN CUBA

1.Evolutia conflictului international , cauze, actori implicati, evolutie, fenomenologie, primele reactii i potentiale consecinte ale izbucnirii conflictului respectiv Criza rachetelor din Cuba poate fi con iderat! un e"e#plu perfect de criz!$ fiind con truit! %n a&a fel %nc't toate fazele e re(! e c foarte clar &i unt bine deter#inate)Cu*'ntul +criz!,$ %n ulti#a *re#e a de*enit un cli&eu fiind folo it foarte de &i aruncat cu u&urin-! in orice %#pre.urare)Cei #ai re on abili de ace t lucru unt ziari&tii$ pentru c! nu au &tiut ! p! treze en ul trict al cu*'ntului &i l/ au f!cut ! fie depreciat ca in tru#ent de analiz!) 0tudiul crizelor interna-ionale e te un feno#en recent ce %&i are apari-ia odat! cu criza rachetelor din Cuba) Criza nu %n ea#n! neap!rat un r!zboi$ cu# e te con iderat! (re&it %n #a.oritatea cazurilor)Ea poate fi ituat! la %nceputul$ #i.locul au f'&itul ace tuia) Criza din Cuba e %n crie %ntr/un conte"t interna-ional de re*enire la r1zboiul rece dup1 relati*a de tindere a anilor 2345/2346) Ea e te punctul cul#inant al unui proce care a %nceput cu trei ani #ai de*re#e$ %n ti#p ce (uerilele cubaneze ale lui 7idel Ca tro / refu(iat %n 0ierra 8ae tra %n 2346 / au ocupat Ha*ana$ dup1 un lun( #ar& de/a lun(ul in ulei$ alun('ndu/l de la putere pe dictatorul Bati ta$ #ult1 *re#e u -inut de 0UA ) PRECRIZA/core punde rela-iilor pro(re i* de(radante %ntre Cuba &i 0UA de la luarea puterii$ la Ha*ana$ de c!tre 7idel Ca tro la 92 ianuarie 2343) A#ericanii i/au pri.init pe antica tri&tii refu(ia-i %n 7lorida$ apoi /a e#nat acordul co#ercial dintre Cuba &i UR00 :februarie 2369; care pre*edea cu#p1rarea de c1tre ru&i a cinci #ilioane de tone de zah1r :principala re ur 1 cubanez1; %n cinci ani &i au fo t na-ionalizate %ntreprinderile a#ericane :au(u t 2369;) <n fine$ La =a hin(ton a fo t deci un e#bar(ou total a upra co#er-ului a#erican c1tre Cuba :octo#brie 2369;) <n ace t ti#p$ UR00 &i/a procla#at prietenia fa-1 de Cuba &i a f1cut cuno cut faptul c1 *a ap1ra in ula %#potri*a unei a(re iuni a#ericane$ la ne*oie utiliz'nd chiar ar#ele ato#ice) Cuba reprezenta un punct e*ident de atrac-ie pentru UR00$ deoarece %i d1dea ocazia 1 pun1 fer# piciorul %n e#i fera *e tic1) Uniunea 0o*ietic1 pera &i 0tatele Unite e te#eau c1 in tituirea unui tat #ar"i t u -inut de ru&i %n Cuba *a #arca preludiul unei e"pan iuni rapide a co#uni #ului de tip o*ietic %n toat1 A#erica Latin1 &i Central1) <n #o#entul %n care 7idel Ca tro a %nceput 1 fac1 pa&i pre a pune cap1t do#in1rii econo#ice a in ulei de c1tre 0UA &i /a autodeclarat co#uni t$ Hru&cio* a e izat po ibilitatea unei lo*ituri #a.ore %n fa*oarea UR00 %n r1zboiul rece) Data de 2> octo#brie 236? #archeaz! ruptura ace tui echilibru de tul de precar$caracterizat prin #i&c!ri de trupe &i #ateriale #ilitare $prin infor#a-ii alar#ante din partea er*iciilor ecrete)<ncep'nd cu acea t! dat! pre&edintele
2 din >

@ennedA %&i d! ea#a ca unt %n .oc intere ele funda#entale ale 0UA &i c! teritoriul a#erican poate a.un(e la di cre-ia ar#elor ad*er e)

ESCALADAREA/debuteaz! pe data de ?? octo#brie la ora 23)99$ c'nd dup! o %ndelun(at! reflec-ie a pre&edintelui$ coroborat! cu con ultarea a nu#ero&i e"per-i :infor#atori;$ro te&te un di cur tele*izat %n care e te anun-at in talarea nu a unei blocade : act de r!zboi; $ ci a unei carantine) 8! urile luate la ! ! e intelea(! c! e te po ibil! folo irea for-ei ar#ate) Bre&edintele a#erican era con&tient c1 practica o politic1 pe #uchie de cu-it$ care %l f1cea *ulnerabil %n ochii a#ericanilor care nu/&i doreau un r1zboi &i cuno&teau care ar fi fo t pre-ul de pl1tit %n cazul unui conflict nuclear cu UR00) <n 1 @ennedA a -inut 1 a#intea c1 co#patri-ilor 1i precedentul anilor C59$ care +ne ofer o lecie clar: evenimentele agresive, dac le permitem s se intensifice fr control i fr contramsuri, duc finalmente la rzboi), @ennedA a fo t pu la curent cu de coperirea ra#pelor de lan are &i cu faptul c1$ pe dru#ul c1tre in ul1$ e afl1 car(ouri o*ietice purt1toare de rachete ofen i*e &i de bo#bardiere Iliu&in) In talarea ace tor ar#e %n Cuba$ con iderate +defen i*e, de c1tre @re#lin$ nu ar fi #odificat funda#ental raportul de for-e dintre cele dou1 #ari puteri$ dar *enea %n contradic-ie fla(rant1 cu pro#i iunile o*ieticilor &i$ #ai ale $ ar fi putut a*ea un efect p iholo(ic con iderabil a upra alia-ilor 0tatelor Unite) 8e a.ul pre&edintelui a fo t %n-ele ) Un onda. de pe ?6 octo#brie indica faptul c1 D>E dintre a#ericani aprobau decizia Ca ei Albe) <n plu $ alia-ii a#ericani &i europeni :%n frunte cu (eneralul de Faulle; /au re(rupat tr'n %n .urul 0tatelor Unite) @ennedA a anun-at in tituirea blocadei na*ale a Cubei p'n1 la ridicarea rachetelor o*ietice &i a f1cut cuno cut c1$ la cea #ai #ic1 %ncercare de a le folo i %#potri*a 0UA$ *a ordona o replic1 %n aceia&i ter#eni) La afir#a-ia lui Hru&cio* c1 ar#ele o*ietice din Cuba$ aflat1 %n apropierea A#ericii$ unt acela&i lucru cu rachetele a#ericane din Turcia$ *ecina UR00$ pre&edintele a#erican a r1 pun c1 rachetele a#ericane e aflau acolo pentru a ap1ra Europa$ %n chi#b in(urul cop i#a(inabil al rachetelor din Cuba e te 1 a#enin-e 0UA cu un atac nuclear direct) @ennedA &i/a u -inut ulti#atu#/ ul pun'nd for-ele ar#ate a#ericane %n tare de alar#1 nuclear1) PUNCTUL CULMINANT <n di#inea-a zilei de ?> octo#brie$ car(ourile o*ietice %&i continu! i#perturbabile %naintarea) 0ub#arine e %ndreapt! c!tre 8area Caraibilor)Brezen-a #ai #ultor ub#er ibile e te de.a e#nalat! %n zon!)Co#itetul a#erican de criz! apreciaz! c! &ocul$dac! *a a*ea loc e *a produce %ntre orele 29)59 &i 22 di#inea-a) FAZA DE DESTINDERE Breocupat at't 1 ob-in1 ucce ul %n acea t1 confruntare$ c't &i 1 nu declan&eze un nou r1zboi #ondial$ @ennedA a a*ut (ri.1 1 %i la e lui Hru&cio* po ibilitatea de a da %napoi f1r1 a/&i pierde pre tan-a) Bu %n fa-a unei fer#it1-i ce ad#itea co#pro#i ul$ Hru&cio* a deci
? din >

1 nu ri&te o confruntare

nuclear1 &i a ordonat na*elor o*ietice care e %ndreptau pre zona fierbinte 1 e %#pr1&tie &i 1 nu for-eze blocada na*al1 a#erican1) <n ?D octo#brie 236?$ ca ur#are a unor di*er e #ane*re diplo#atice$ Hru&cio* a ordonat %ntoarcerea flotei ale &i retra(erea rachetelor &i bo#bardierelor din Cuba) <n chi#b$ +nu#1rul unu, de la @re#lin a ob-inut ridicarea blocadei &i per#i iunea c1 a#ericanii nu *or in*ada teritoriul in ulei) +Ace t ulti# aran.a#ent era un #are c'&ti( pentru UR00$ dar$ la *re#ea re pecti*1$ el a fo t u#brit de ceea ce p1rea ob er*atorilor din Uniunea 0o*ietic1 o *ictorie diplo#atic1 #a.or1 a a#ericanilor &i o cedare din partea UR00$ %ntruc't 0tatele Unite &i/au tabilit influen-a upre#1 %n e#i fera *e tic1) Criza /a atenuat rapid$ fapt care a reprezentat pentru @ennedA un #are ucce per onal$ pre&edintele a#erican de*enind %n c'te*a zile eroul erei nucleare) Hru&cio* di#potri*1$ al c1rui #obil a r1#a de tul de ob cur p'n1 %n zilele noa tre / te tare a fer#it1-ii a#ericane$ dorin-a de a con tr'n(e 0tatele Unite la o ne(ociere (lobal1$ inclu i* %n ce pri*e&te Berlinul$ au pur &i i#plu o t'r(uial1G retra(erea rachetelor a#ericane de f1&urate %n Turcia &i %n Iran %n chi#bul aceleia a rachetelor o*ietice din CubaH / a pierdut %n acea t1 afacere #ult din creditul de care e bucura %n lu#ea a treia &i chiar %n UR00) Lu#ea a fo t ti#p de c'te*a zile la un pa de o cata trof1 nuclear1) I#ediat dup1 acea t1 criz1 a rachetelor$ ru&ii &i a#ericanii /au tr1duit 1 pun1 la punct #i.loacele de a e*ita o a e#enea confruntare la *'rf) E*eni#entele din octo#brie 236? au #arcat punctul cul#inant al r1zboiului rece$ dar &i pri#ul pa al unui proce care *a duce la de tindere) Criza din Cuba a er*it drept #o#ent al ade*1rului$ de#on tr'nd caracterul inuci(a& al unei confrunt1ri directe %n epoca nuclear1) Instrumente pentru soluionarea conflictului )Bri#a &i cea #ai i#portant! pare a fi +co#pro#i ul,) <n cazul %n care 0tatele Unite nu *or in*ada Cuba$ o*ieticii nu *or #ai in tala in zon! rachete cu b!taie #edie &i le *or retra(e pe cele care le/au in talat de.a acolo)0UA %n chi#b *a retra(e rachetele Iupiter pe care le au %n Turcia) Totu&i %nceputul crizei $ continu'nd cu e caladarea$ are %n pri# plan confruntarea direct! dintre cele dou! tate$ uperputeri$care %&i di put! rolul de upre#a-ie$ f!r! a -ine cont de ni#eni)Nu #ai e"i t! alia-i$ nu #ai e"i t! parteneri)Ceilal-i unt de.a pioni)Cuba e te doar un prete" ca #ulte altele de/a lun(ul *re#ii prin care e de#on treaz! for-a unui tat) 3. Descrieti modul prin c re comunit te intern tion l ! r spunde l propunere d!s si

e"plic ti str te#i prin c re !eti con!in#e comunit te intern tion l s re ctione$e Din punctul #eu de *edere co#unitatea interna-ional! nu putea inter*eni %n olu-ionarea conflictului)8o co*a &i =a hin(tonul ne(ociaz! aproape direct$ unt dou! uperputeri care &i/au dat ea#a de pericolul la care /au e"pu &i care nu pot da %napoi la i#pla inter*en-ie a unui tat au altul)Aten-ia pe care ace te tate o acord! altora e te pur i i#plu for#al! &i %n cri ! %n ter#eni
5 din >

diplo#atici)Cuba e te pionul %ntr/o partid! de &ah) Iluzia dat! europenilor c! inter*en-ia lor ar a*ea *reun ro t nu face dec't !/i %ncadreze #ai bine %n cate(oria neputincio&ilor)Chiar China$ tat cu care UR00 a*ea rela-ii foarte bune nu poate face ni#ic)E te doar un co#pro#i ru o/a#erican pe care nu/l %#piedic! ni#ic)

%. C re r m n princip lele impedimente si pro&leme posi&ile de re$ol! t pe termen lun# dup rest &ilire p cii ' lu nd in c lcul consecintele cumul te de' lun#ul con(lictului ' cine se ! ocup de implement re solutiilor Criza din Cuba a f1cut cele dou1 #ari puteri 1 de*in1 con&tiente c1 po e ia &i proliferarea ar#elor nucleare unt un pericol pentru o#enire$ #oti* pentru care e *or tr1dui 1 pro#o*eze un (en de ar#i ti-iu %n ace t do#eniu$ f1r1 totu&i 1 renun-e la cur a %nar#1rii %n do#eniul ar#a#entelor trate(ice) A#ericanii &i ru&ii /au tr1duit 1 p1 treze un #onopol &i 1 e"ercite controlul a upra r1 p'ndirii ar#elor nucleare ne(ociind #en-inerea unui relati* echilibru %ntre for-ele lor de de cura.are) <n e(al1 #1 ur1 /au tr1duit 1 reduc1 ri curile unor +derapa.e, care ar fi putut rezulta dintr/o eroare de calcul a inten-iilor ad*er arului) <nc1 din iunie 2365$ /a con*enit 1 e tabilea c1 %ntre =a hin(ton &i 8o co*a un i te# de tran #i ie / fai#o ul +telefon ro&u, / per#i-'nd liderilor upre#i 1 intre %n co#unicare rapid %n cazul unei crize (ra*e :p'n1 atunci era ne*oie de dou1 prezece ore pentru ca o cri oare re#i 1 unui a#ba ador din una din cele dou1 capitale 1 a.un(1 la de tinatar;) Be 4 au(u t 2365$ un tratat e#nat la 8o co*a &i la care *or adera nu#eroa e -1ri a interzi e"perien-ele nucleare de alt tip dec't cele ubterane$ chiar &i %n copuri pa&nice) Te"tul cel #ai i#portant e te %n 1 tratatul de pe 2 iulie 236D cu pri*ire la neproliferarea ar#elor nucleare) 0tatele po e oare ale bo#bei e an(a.au 1 nu a.ute %n nici o #anier1 celelalte -1ri 1 fabrice au 1 achizi-ioneze ar#e nucleare) Celelalte tate e#natare &i/au luat la r'ndul lor an(a.a#entul de a nu e dota cu a tfel de ar#e) China &i 7ran-a$ care toc#ai realiza er1 e"ploziile pri#elor lor bo#be cu Hidro(en$ %n 236J &i re pecti* 236D$ au refuzat 1 e a ocieze la ace t tratat care le interzicea acce ul %n +clubul nuclear,)

)i&lio#r (ie G Crizele interna-ionale de la Bei.in( la @o o*o/ Iean/Loui Dufour Re*i ta +Lu#ea, Re*i ta +0fera Boliticii,
> din >