Sunteți pe pagina 1din 8

Tema: Piaa i mecanismul ei 1. Piaa, esena, funcii i clasificri 2. Elementele modului de comportament a consumatorului 3. Cererea i parametri.

Legea cererii 4. Oferta i factorii de influena. Legea ofertei i ec ili!rul pieii ". Preurile, tipuri i modaliti de reglementare #. Concurena, esena, forma i mecanismul 1. Piaa e elementul principal $n economia contemporan. Este un mod dominant dar i determinant $n legtura $ntre agenii economici $n condiiile speciali%arii at$t a produciei c$t i a muncii. Piaa poate fi identificat din 2 puncte de &edere: ' ca un mecanism de legtur la di&erse ni&ele de funcionare a acti&itii economice. (ntre elementele i structura economiei. (ntre agenii economici. (ntre producie i consum. (ntre &$n%tor i cumprtor deci $ntre cereri i oferte. )stfel piaa ofer toate informaiile despre starea lucrurilor $n ramur, $n sferele de acti&itate, determin utilitatea produselor, indic direciile i modul de organi%are a acti&itii economice. )stfel piaa poate fi apreciat i punct de &edere a funciilor sale: 1. Pe piaa are loc contactul permanent $ntre producie i consum, deci $ntre productor i consumator. *odul prin care are loc distri!uirea resurselor, prin care are loc determinarea aciunilor agenilor economici. (n cadrul etapelor produciei, repartiiei , sc im!ului i a consumului 2. Prin pia are loc autoreglarea economic, deci sta!ilirea proporiilor i formelor de organi%are i determinare a preurilor la produse 3. Prin pia se asigur ec ili!rul $ntre cerere i oferta de !unuri, ce corelea% interesele particulare cu cele sociale 4. Piaa este modul prin care are loc sc im!ul $n acti&itatea economic Ca loc i mod de efectuare a relaiilor de sc im! piaa a e&oluat prin urmtoarele forme: iarmaroc, t$rg, licitaie, aucion, loc speciali%at de comer, !ursa. P$na la apariia !ursei, piaa a&ea un caracter spontan deoarece informaie despre mrfuri, preuri, condiii de sc im! erau determinate doar $n procesul de negociere. Ca mecanism de legtur $n economia de pia, piaa repre%int un ansam!lu, un sistem de raporturi $ntre prile ce negocia%. +eci centre de luare a deci%iilor prilor care determin satisfacerea intereselor at$t proprii c$t i sociale. (n economia contemporan deose!im 3 tipuri de piee, ce pot fi identificate prin o structur &ariat: 1. Piaa !unurilor,piaa real-, deoarece se comerciali%ea% mrfuri, produse i se poate di&i%a conform speciali%rii acestora. 2. Piaa financiar,ficti&- . repre%int o form de pia de determin in&ersul pieii reale, aici se comerciali%ea% !anii, creditele, $rtiile de &aloare, titlurile de proprietate, operaiunile referitoare la circuitul capitalurilor capitale i a titlurilor de proprietate 3. Piaa resurselor. care determin includerea $n circuitul economic a resurselor primare e/. fora de munc i resurselor naturale. 0ora de munc se comerciali%ea% pe piaa muncii, prin contractele de anga1are. )stfel piaa muncii are un anumit specific, deoarece e/ercit o multitudine de funcii pe l$ng comerciali%area forei de munc: $nregistrarea somerilor, acumularea informaiilor despre posi!ilatea de anga1are, organi%area reciclrilor, recalificrilor.

La r$ndul su fiecare poate fi identificat i dup urmtoarele criterii: ' +up principiului teritorial:piaa local, mondiale, regionale ' +up o!iectul afacerilor: piaa &alutar, de materie prim, agricol, creditelor ' +up caracterul i &olumul afacerilor: piaa cu ridicata i cu amnuntul ' +up timp: piaa permanent , se%oniare, oca%ionale ' +up forma de organi%are: iarmaroc, licitaie, !urs Cea mai efeciant e !ursa unde se acumulea% info despre toate aspectele ce ar putea intere at$t &$n%torul c$t i cumprtorul. 2. (n economia de pia principalul element sau figura ei este consumatorul, deoarece ne&oile lor ser&esc pentru acti&itatea economic a productorului $n ansam!lu. ) deci%iilor acestuia predetermin mecanismul pieii, adic a celei de pe pia, at$t fa de !unuri c$t i ser&icii, ce la r$ndul su determin de%&oltarea economiei $n ansam!lu. )nume consumtorul aprecia% re%ultatele acti&itii productorului, din aceste moti&e puterea consumtorului $n economia de pia poate fi considerat ca o capacitate de a determina &olmul produciei i a influena destinul productorului, deoarece $n economia contemporan e/ist o di&ersificare a ne&oilor este necesar i de resurse financiare suficiente, astfel doar consumtorul e $n stare de a alege: ce de cumprat, c$t de cumprat i c$nd de cumprat. Ce la r$ndul su i determin un proces de formare a preului $n cadrul &enitului disponi!il deci i a determinrii a coului !unului de consum, ce este specific pentru diferite !unuri i $i asigur consumtorului o anumit satisfacie. Ca fiin raional fiecare consumtor e contient $n ma/imi%area utilitii o!inute din consumul !unului cu mi1loacele financiare disponi!ile. )legerea consumtorului tre!uie s fie raional, asupra comportamentului consumtorului $n determianrea alegerii influenea% di&eri factori, indi&idual de la o persoan la alta dar generale: 1. 2tilitatea !unului ac i%iionat 2. Preferinele consumtorului 3. Preul !unului procurat 4. Preul !unurilor alternati&e ". Procurm $n limita &enitului #. *oda, se%onul (n economia de piaa comportamentul consumtorului repre%int un proces de formare a cererii pentru di&erse !unuri si ser&icii ce depinde de &enit i de preferine indi&iduale, deci i de preul produselor i ser&iciilor, cu alte cu&inte la luarea deci%iilor raionale asupra ce i c$t s se cumpere consumtorul &a alege ce e mai a&anta1os pentru el. Pentru a.i ma/imi%a utilitatea $n dependen de mrimea !ugetului, de ni&elul preului i de preferinele personale 3u!iect 3. Cererea. repre%int o categorie proprie economie de pia ce se manifest $n limitele sc im!ului de mrfuri i a comerului i repre%int o apreciere sumar $n diferite mrfuri. )dic o necesitate ce const dintr.o multitudine de cerine. 0ie a unui indi&id sau grup, care pe parcursul de%&oltrii societii au fost $n permanet modificare. Cererea repre%int totalitatea de mrfuri i ser&icii solicitate la un anumit ni&el al &enitului $ntr.o unitate de timp dat. C Cererea de !unuri poate fi determinat at$t de factori de natur economici c$t i

neeconomici. 0actorii economici determin &olumul i structura cererii: ni&elul &enitului , a preului, accesi!ilitatea . 0actori neeconomici: ne&oile fi%iologice, tradiiile , modul de &ia, ecoducaia, preferinele. Cererea poate fi specificat din punct de &edere cantitati& i calitati& $n dependen de modul de imporan i de timpul satisfacerii, astfel cunoatem cerere indi&idual, agregat,total-, primar, oca%ional, ascuns. Pentru fiecare marfa cererea difer $n dependen de orientrile consumati&e. Tipuri de cerere: ' 4egati&. c$nd pe pia nu se $ntrea! sau sunt ocolite. C iar dac necesitatea persist $ns piaa nu e satisfcut e/: asistena medical ' Lipsa total de cerere, e/ist atunci c$nd consumtorul nu are interes pentru anumit marf sau sunt indifereni ' Cerere camuflat, atunci c$nd consumtorii au dorina de a procura o marf ce lipsete de pe pia. ' Cererea $n scdere, c$nd se reduce interesul consumtorului pentru un anumit fel de marf ' Cerere de uniform, care e/prim oscilaiile se%oniere ' Cerere de deplin &aloare, c$nd circulaia comerciala este satisfcut la ma/imum, aici e determinat principiul calitii ' Cerere e/agerat, atunci c$nd produsele sunt $n cantiti suficiente i nu se satisfac cerinele pieii ' Cerere neraional, atunci c$nd mrfurile influenea% sntatea Odata cu de%&oltarea societii $n economia contemporan s.a di&ersificat i modalitate de determinare a cererii, ce la r$ndul su a i deteriminat legea cu pri&ire la formarea legii cererii: micorarea preurilor preurilor determin ma1orarea cantitilor de mrfuri solicitate, ce pot fi ac i%ionate de consumtor i in&ers. *a1orarea preului &a determina reducerea cererii. (ntre pre i cerere e/ist o relaie in&ers proporional. )stfel preurile ma1orate micorea% cererea, $ns nu i cantitatea de mrfuri solicatate de consumtori. Preurile ridicate nu determin pe consumtor s solicite o cantitate mai mic de !unuri materiale i spirituale. +eci informaia cu pri&ire la cerere poate fi repre%entat i prin aspect grafic. 0actorii ce determin cererea sunt: 1. 5usturile i preferinele consumatorului 2. Preul la mrfurile alternati&e 3. )teptrile consumtorilor 4. 4umrul de consumatori ". 6enitul consumatorilor

+i&erse modaliti de utilitate a marfei difer i dup reacia cererii la sc im!ul preului. E/ist situaii c$nd scderea preului d o cretere proporional a cererii sau c$nd la aceeai scdere a preului, cererea sporete mai lent sau situaii de sporire mai mare a cererii de c$r scderea preului. )cest determinri a cererii la modificare a preului

repre%in elasticitatea cererii , astfel coeficientul de elasticitate e determinat ca raport $ntre procentul de modificare a cererii i preului. (n ma1oritatea ca%urilor ma1orarea preului cu un procent &a duce la micorarea cererii cu peste un procent. )ceast cerere repre%int o cerere fle/i!il, iar atunci c$nd ma1orarea procendului cu un procent nu modific cererea se consider c cererea lipsete. +eco coeficientul elasticitii cererii indic cu c$te procente se modific &olumul cererii $n re%ultatul sc im!rii preului cu un procent. La mrfurile de prim necesitate cererea e neelastic , deoarece c iar i la o modificare a preului , cererea rm$ne la fel. 4. Oferta. repre%int cantitatea de mrfuri sau ser&icii, pre%entatea pentru reali%area la un anumit pre i $ntr.un anumit inter&al de timp. Ca i cererea oferta repre%int raportul dintre pre i cantitate. )stfel legea ofertei &a e/prima aceeai modificare $n raport cu acelai pre. +eci cu sporirea preului oferta &a crete, deoarece e din partea productorului. Productorii tind s produc mai mult pentru a o!ine un profit mai mare , ce determin i o cretere a preului de reali%are i in&ers: o diminuare a preului , la scderea ofertei. Elasticitatea ofertei are acelai principiu analogic ca i elasticitatea cererii, deoarece e/prim aceeai modificare a cantitii mrfurilor produse pe pia $n raport cu modificarea relati& a preului potenial . )stfel coefecientul elasticitii ofertei poate fi repre%entat , procentul de modificare a ofertei catre pre . Elasticitatea ofertei depinde de urmtorii factori: de c eltuielile depuse pentru modificare produciei7 de gradul de utili%are a capacitilor producti&e7 de disponi!ilitatea de resurse7 de posi!ilitatea amplasarii capitalului dintr.o ramur $n alta. O importan deose!it $l are i factorul timpului, deoarece p$n ofeta se &a acomoda cu un nou ni&el al preului e ne&oie de o anumit perioad de timp. 0actorii ce determin oferta sunt: 1. Preurile la resurse 2. Te nologiile accesi!ile 3. Preurile la mrfurile mai mult alternati& 4. )teptrile &$n%torilor ". 4umrul de &$n%tori Toate aceste corelaiei au o importan deose!it pentru a $ntelege cum e influenat oferta de di&eri factori i cum acionea% mecanismul pieii. Teoria economica,descrierea cur!ei ofertei o determina prin doua metode : 1-daca pretul e sta!il oferta repre%inta cantitatea ma/imala de marfuri pe care &in%atorii au posi!litatea si au dorinta de a o reali%a la acest pret. 2-cind e concreta cantitatea oferta repre%inta pretul minimal pe care &in%atorul il considera accepta!il,asadar cererea si oferta oscilind in dependenta de pret &or tinde permament la un anumit ec ili!ru deci ec ili!ru intre cerere si oferta &a fi atunci cind cererea pe deplin se &a acomoda la sc im!arile ofertei ec ili!ru cererei si a ofertei repre%inta un ec ili!ru de piata 8deal acest ec ili!ru &a fi in situatia cind &olumul si structura cererei la un anumi pret ec ili!rat sii 9u un anumit ni&el al &enitului,adica ec ili!ru de piata inseamna ca toate marfurile pe care le ofera &in%atorii &or fi cumparate si in&ers toate marfurile pe care lear dori sa le cumpere cumparatorii sunt oferite ,prin urm)re ec ili!ru

petei se determina atunci cind nici cumparatorii nu au moti&e sa si modifice cantiitatea cererii sau a ofertei deci pe piata se &a determina un ec ili!ru cind &a fi determinata o egalitate al cantitatilor iar actiunea pretullui nu &a influienta modificarea cantitatii.8n realitate acest ec ili!ru este foarte deficitar de al determina 8n unele ca%uri se poate determina atunci se sta!ileste partial pe anumite gr de produse si in di&erse inter&aluri de timp. cind cantitatea cerererei depaseste cantitatea ofertei atunci se determina un deficit ,care la rindul sau este o cerere e/agerata iar atunci cind pretul curent de pe piata depaseste se &a determina un surplus. Pretul. incepind inca din antic itate,pretul a ocupat un loc determinant in teoria economica,unii eeconomisti considerindul conceptul cel mai important in stiinta economica,deoarece aprecierea unui :pret 1ust a de&enit preocuparea de !a%a si a lui aristotel si a lui smit si al reforrmatorilor si a scolilor clasici si a curentelor contemporane de aceia pretul a fost considerat pretu e/prima cantitatea de !ani notiunea de pret se refera nu numai la !unuri dar si la tarifile si la preturile factorilor de productie care sunt: ;forta de munca.salariu ;capitalul.do!inda ;pamintul.renta insa pe parcursul secolelor au fost o multitudine de teorii principalele teorii: teoria &aloare utilitata teoria fara &aloare,teoria lui *ars alteoria in teoria contemporana pretul indeplineste urm functii : ;functia de calcul,masurarea c eltuielilor si re%ultatuldeci 9u 9it pretul !unurilor este mai mare cu atit antreprenorul primeste o recompensa mai mare pt acti&itatea sa ,are un profit mai mare ;functia de informare.pentru participanti in acti&itatea economica,astfel prin intrermediul se inform prin marimea si dinamica despre acti&itatea cea mai profitaa!ila,depre a!undenta. ;functia.ei &or !eneficia doar de domeniile unde preturile si cererea este cea mai mare . tot o data &eniturile statul tre!uie sa inter&ina. ;functia de distri!uire.care poate fi determinata in aceste ca%uri se determina ca preturile ca limita minimala in determinarea costurilor . pretul de monopol. Teoria economica determina 3 tipuri de preturi: ;pretul de piata sa< pretul li!er ;preturi administrati&e ;preturi mi/te Preturile de piata se sta!iles9 in conditiile unei concurente perfecte,fara o influienta din

partea statului sau al altor factori de constringere cum ar fi de e/ monopolul nu poate influienta in mod unilateral moddul acesteia,deoarece se fformea%a ca con1unctura dintre cerere . astfel pretul de piata este si numit pret de ec ili!r<,care re:pre%inta cea mai 1usta apreciere a &alorii produsului,deoarece &aloarea coincide cu &aloareaa lui rrea.pretl de piata repre%inta dintre consumator insa consumatorul procura marfa din considerentele utiilitatii,si satisfacerea unei ne&oi tre!uie sa treaca prin anumitet etape de timp si daca intensitateea satisfacerii ne&oii cu timpul apoi si utilitatea acestui !una &a scadea pt a e/prima aceasta situatie se utili%ea%a notiunea de utilitatea marginala.prretul de piata este compus din c eltuieliile medii care re%ulta din concurenta de piata.. Preturile administrati&e sa< reglementare se sta!ilesc in conditiile concurentei imprefecte sau al iintre:prinderilor ce domina piata ,ca de de e/:pretul de acest pret nu reactionea%a la modificarile dintre cererile dar ft putin in functie de instrument al politicii economice statul aplica asa numitele prreturi administrati&e care se sta!ilesc in mod ar!itrar se sta!ileste limita de 1os al pretului minimal pnt a ocroti concurenta si limita de sus pt a ocroti populatia astfel statul nu admite ma1orarea pretului peste limita p=ET2=8LE *8>TE. caracteristic econom contemporane sunt formate su! influienta tuturor fact:intern sau e/tern ;pe linga preturi adm si pretul li!er cunoastem urm tipologie a preturilorr : .preturi unice al carui ni&el este fi/ .preturi al carei limita de &ariatie este sta!ilita .preturi p !a%a unei reglementari dar a carui ni&el nu este sta!ilit din punct de &edere al naturii produsului sau a o!iect pietiii deose!im: a. preturile !unurilor !. c.preturile titlurilor de &aloare pe pietele e/terne elementul de referinta este pretul international,deci preturile practicate pe piata mondiala pot fi preturi: .preturi re%ultate din acorduri la rindul sau preturile negociate re%ulta din tratati&ele dintre parteneri in diferite forme si anumite conditii de piata cele mai intilnite preturi negociate sunt: 1-pret de !ursa 2-pretul de licitatie 3-pretul de tran%actie Concurenta.economia contemporana fiind o econom mi/ta in care im!inam mecanismul pietii cu un anumit dirigid cu macroeconom pt a mentine ec ili!ru din interesele econom cu cele la ni&el macroeconom determina factorul principal starea concurentei in acti& eeconomica

deci concurenta repre%inta o competi&itate,o 9onfruntare ,o ri&alitate intre agentii economici pt a atinge un scop !ine determinat si ptt a atrage de partea sa clientela pt cele mai !une conditii pentru acti&itate si in &ederea o!tinerii re%ultatelor concurenta repre%inta o lege a economiei ,deoarece in conditiile limitate de producere o !unurilor. astfel concurrenta de piata este cea mai rationala solutionare a pro!lemelor fundamentale si anume a pro!:ce.9om si pt cine =olul concurentei poate fi determinat prin urm functii: ;contri!uie la re%ol&area cit mai eeficienta .prin reducerea c eltuielilor,perfectionarea form de organi%are ;intuirea no&atiilor ;stimulea%a acti&itatea eficienta si e&identia%a necalificarea ,cei care nu fac sta ;prin concurenta productia este reglata prin asa mod ca socciatatea produce la 9osturi de :productie minim de pret. 4i&elul concurentei depinde de urm factori : ;nr si forta agentilorr economici ;posi!ilitatea plasarii capitalului dintro ram in alta ;gr de informare despre starea lupta de concurenta este di&ersa in functie de numerosi factori ,este pre%enta in diferite tipuri si 9u utili%area diferitelor inst si meetode astfel concurenta poate fi delimitata dupa diferite criterii: .dupa su!iectii participanti la sc im! dintre consumatori dintre prod si consumatori ;dupa mi1loace :concurenta dee pret si non pret,acceenttul se pune pe 9alitate,asortiment al !unurilor ser&iiciilorsisteme de reduceri ;dupa domeniul de acti&itate: concurenta interamurala conc intraramurala ;dupa metodele luptei de concurenta: conc loiala conc neloiala,spiona1 economic,falsificarea !anilo,!unurilor,escroc eriile;dupa economiile de scara: conc statala conc interstatala prin concurenta se intelege si lupta intre producatori pt cererea limitata a consumatorului. din acest punct de &edere ce are loc distri!uirea luptei econom sunt determinate intentiile si interesele economice are loc orientarea reala spre satisfacerea are loc ma1orarea calitatii si desiguur diminuara cost de productie

0unctiile concurentei sunt: .de reglare sau reglementare .de alocare .de adoptare .de ino&are .de control .de repartitie Concurenta repre%inta si determinantul principal in de%& societatii contemporane astfel prin intermeediul conc are loc directionarea acti& su!iectilor econom in interesele intregii societatii in dependenta de gradul de li!ertate de conditiile se deose!es9 si diferite tipuri de concurenti,cu cit este mai mi9a influienta asupra situatiei de piata cu atit piata este mai 9ompeetiti&a deci si preturile de piata mai ec ita!ile,astfel tipul pietelor concurentiale este conditionat de o multitudine de factori si anume: ;numarul firmelor si puterea econom ;nr 9umparatorilor participanti la sc im! ;tipul si gr de diferentiere a produsului ;ni&elul !arierelor de intraare si esire din ramura ;gr de transparenta deci informarea agenntilor desrpre? ;metodele luptei de concurenta in teoria economica sunt cunoscute situatii de concurenta perfecta,li!era,netaas!soluta si concurennta imperfecta,monopol si oligopol ce se deose!esc esential intre ele. concurenta perfecta poate fi perrceputa doar atunci numai cu cnditia cind o multitudine de producatori ,9umparatori se 9onfrunta 9u consumatori nimni din participanti nu pot lua fiecare are alternati&e in alegerea sa ,astfel &in%atorii dac din anumite considerente cu afacerea cu un client aceiasi situatie se utili%ea%a si pt cumparatorr in realitate situatia poate fi dificila deoarece se utili%ea%a iferite solutii,deoarece au si diferite sanse dupa posi!ilitatee si capacitate si in acti&itatea sa. modelul ideal de caracterist si trasatturi al concurentei sunt: ;omoginitatea produsului ;fluiditatea petei ;multilitatea modellul concurentei.desi pare un model ideal in acti&it economica ramine a fi un model teoretic,de aceia in &iata reala domina concurenta imperfecta si cele mai raspindite situatii de concurenta : monopolul concurenta monopolistica conscurenta oligopolistica.