Aceasta va fi o prezentare despre anfibieni.Va urez vizualizare placuta!

O treime din speciile de amfibieni din lume sunt pe cale de dispariie. O vntoare de broate cu totul i cu totul special va ncepe n curnd: conservaionitii vor ntoarce lumea pe dos pentru a cuta specii de broaste considerate specii disparute

Dupa cum ati observati,amfibieni se pot camufla in functie de mediul inconjurator

n amonte de Oltenia se gsesc cele mai frumoase oaze ale naturii, ostroavele care gzduiesc mii de specii de psri, animale i plante ocrotite de lege, dar neexploatate turistic . Pe Dunre, ntre km 425 i 300 se gsesc ostroavele

Oamenii de tiin au descoperit n Indonezia o specie de broasc neobinuit, care i alungete nasul atunci cnd ncearc s comunice cu alte broate, dup care aceasta revine la forma iniial, anun cotidianul britanic The Daily Telegraph. Exemplarul curioasei specii

Segmentarea genomului unei broaste mici africane ar putea ajuta stiinta sa protejeze mai bine amfibienii, care se afla intr-un declin rapid in intreaga lume, si sa avanseze in intelegerea bolilor umane, potrivit unui studiu publicat in editia de pe 30

Broasca fara plamani si cea mai lunga insecta frunza din lume se numara printre cele 123 de specii noi ce au fost descoperite in ultimii trei ani in padurile tropicale de pe Insula Borneo, a anuntat, pe 22 aprilie, Fondul

Printre animalele recent descoperite n Borneo se afl i arpele suprcios, care are un colorit minunat. O mulime de specii excentrice au fost descoperite n junglele din Borneo, incluznd cea mai lung insect din lume,

Din punct de vedere al speciilor, pe teritoriul Deltei Dunarii, amfibienii dar si reptilele sunt bine reprezentati.

Aici regasim cu preponderenta 7 specii de broaste: broastele verzi de lac (complexul Pelophylax esculentus, format din speciile Pelophylax ridibundus, Pelophylax lessonae si specia hibridogena Pelophylax kl. esculentus), broasca raioasa verde (Bufo viridis), izvorasul cu burta rosie (Bombina bombina) sunt larg raspandite in Delta Dunarii

Broasca de pamant bruna (Pelobates fuscus) este comuna in zonele nisipoase din Delta propriu-zisa pe cand broasca de pamant dobrogeana (Pelobates syriacus) este mai rara, fiind intalnita numai in zona Histria si grindul Chituc.

Mai rar, se intalnesc tritonii, prin 2 specii, datorita modului lor de viata, acvatic in perioada de reproducere si nocturn-terestru in restul anului: tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) si tritonul comun (Lissotrion vulgaris).

Testoasele sunt repezentate prin: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca ibera) destul de rara in arealul Deltei, frecventa in zona Istria si testoasa de apa (Emys orbicularis) frecventa in toate zonele acvatice din delta. Testoasa de uscat dobrogeana este declarata monument al naturii.

Dintre soparle, pot fi intalnite 5 specii: soparla de camp (Lacerta agilis) este cea mai comuna specie, putand fi intalnita in majoritatea habitatelor terestre din delta; soparla de nisip (Eremias arguta deserti) este o specie foarte rara in Romania, traind, pe langa zonele din delta numai la Rezervatia Hanu Conachi din judetul Galati

in delta, ea poate fi observata pe grindurile Letea, Saraturile si Caraorman precum si in zona Vadu. Soparla de camp (Podarcis taurica), gusterul vargat (Lacerta trilineata dobrogica), gusterul (Lacerta viridis), soparla de stepa/de iarba (Podarcis tauricus) pot fi intalnite in rezervatia biosferei dar exclusiv in zonele limitrofe ale deltei propriu-zise (zonele Tulcea, Istria, Vadu).

Serpii sunt reprezentati de 6 specii: in zonele nisipoase acoperite de pipirig (Juncus sp.) de pe grindurile Letea, Saraturile si Perisor, poate fi intalnita vipera de stepa (Vipera ursinii), singura specie veninoasa din delta; aceasta este de mici dimensiuni, se hraneste predominant cu insecte si nu este considerata periculoasa pentru om; de asemenea, aceasta specie este considerata critic periclitata. Serpii neveninosi din Delta Dunarii sunt reprezentati de: sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de apa (Natrix tessellata), balaurul dobrogean (Elaphe sauromates), sarpele rau (Dolichophis caspius) si sarpele de alun (Coronella austriaca).

Sarpele de apa, il regasim prepoderent in zona complexului lagunar Razim Sinoie. Sarpele de casa este cel mai raspandit in tot arealul Deltei. Sarpele de alun a fost semnalat in padurea Letea si in zona grindului Chituc. Celelalte specii de serpi traind in mod deosebit in stepele aride din zonele periferice deltei propriu-zise (zona Histria, Tulcea).

Form elegant i zvelt, de dimensiuni mici, lungimea la adult 4-5 cm. Capul mai lat dect lung, botul scurt, rotunjit, ochii laterali, timpanul foarte vizibil. Dinii vomerieni pe dou grupe mici transversale sau uor oblice, ntre choane. Membrele sunt lungi, cu discuri adezive caracteristice la vrful degetelor. Degetele anterioare uor palmate la baz, primul mai scurt dect al doilea

Dendrobates azureus este o specie de broasca saritoare , originara din America de Sud, mai exact din districtul Sipaliwini din Surinam. Este cunoscuta si sub denumirea de broasca otravitoare albastra sau Okapipi (numele indian). Numele de broasca albastra i se trage de la culoarea predominanta a corpului sau. Acesta este acoperit de o piele fina, de un albastru intens, presarata de pete negre. Substanta toxica (alcaloizi) este localizata in glandele aflate in piele, servindu-i drept mecanism de aparare in fata posibililor pradatori.

cele posterioare palmate pn la 1/2 sau 2/3. Pe marginea intern a tarsului un pliu distinct. Pielea neted, strlucitoare dorsal, granuloas ventral (n afar de gt la mascul). Palma cu tuberculi netezi, moi rotunjii. Masculul cu un sac vocal mare, brun-glbui, sub gt; cnd este gol pare un pliu al pielii; umflat apare mai mare dect capul. Orcitul este extrem de zgomotos, caracteristic, putndu-se auzi la distan mare. Este alctuit dintr-o serie de 'crac'-uri, cte 36 pe secund, timp de cteva secunde. Masculii nu au caloziti nupiale dar n perioada de reproducere la baza degetului intern apar granule cornoase mici incolore.

Tritonul cu creasta (Triturus cristatus)

Are o lungime de 10-18 cm, corpul il are alungit, aproape cilindric, coada este aplatizata lateral si are varful ascutit. Pielea de pe corp este aspra. Membrele tritonului cu creasta sunt lungi si au cate 4 si 5 degete (4 la mambrele anterioare, 5 la cele posterioare). Pielea este de culoare bruna (mai inchis sau mai deschis), pe lateralele corpului au pete albe sau galbui, iar burtica este galben portocalie si presarata cu pete negre.

Taxonomie:Clasa Amphibia; familia Salamandridae, genul Salamandra Origine: Europa Centrala si de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu Descriere:Membre puternice, glande parotide proeminente, coada cilindrica si lunga. Femelele sunt usor mai mari decat masculii. Culori:Negru cu marcaje galbene sau portocalii, de diferite forme si marimi. Dimensiuni:15-30cm Speranta de viata:pana la 30 de ani si peste Temperament:Timida, calma, recomandata pentru incepatori. Nu trebuie gazduita impreuna cu alte specii de salamadre sau animale. Atentie! Elimina prin piele o toxina! Spalati-va bine pe maini dupa ce o atingeti sau dupa ce curatati terariul. Evitati manipularile cat de mult se poate

Sfarsit