Lucian Blaga

(i895

- 1961)

Centrul dinarnic din care pomegte opera lui Blaga este nizuinla cognitivi, astfel incit inheaga sa creatie (infeleg6nd prin aceasta poezia dramaturgia filozofi4 eseistic4 memorialistica) apare in esenJi ca o aventuri a cunoasterii. Sensurile poeziei gi ale filozofiei sale se precizeazd unele prin altele. ,,Sdgeati vreau sd fiu, sd spintec nemdrginirea" e, in aceeagi mdsur4 ndzuinla poetului qi a filozofirlui Blaga" cu menirea sa orfici de a crea prin cuvAn! cdutdnd poezia dincolo de poezie, in semnificalii ascunse, iar filozofia dincolo
de

filomfie, in vizirme poetici.

Aspecte ale sistemului filozofic

Crealia filozoficd a lui Lucian Blaga este grupat2i in trei lucrdri de sintezd: Trilogia cunoosterii (Eonul dognatic, Cwna{terea lucifericS Cewura transcendentd), Trilogia culturii (Orizont Si stil, Spalht mioritic, Geneza metaforei Si sewul culnrif Si Trilogia valorilor ($tiintd Si creatie, Gdndire magicd Si religie, Artd ti valoore\. Teoria cunoaqterii se constituie la Blaga pomind de la stabilirea a doudL moduri ale cunoagterii, sau, mai bine zis, a doui atitudini in fala obiectului. Existi o ,,crmoagere in{elegitoate", atAt intuitivd cAt qi abstract4 ordnduitoare prin concepte, ,jn intregime revdrsatd asupra obiectului", ,plind de incredere" qi deci senina" ,paradisiacd', necunoscdnd drama. Atunci cand insd obiechrl e despicat int-o aparenp gi o esenli a lui, cum spme Blag4 ina-o parte eare se arate qi alta care se ascunde", in ,,fanic" gi.criptic" (fenomen gi numen, in terminologia kantiane), cunoa$terea devine ,,lucifericA" qi dramaticS, provocdnd ,,o crizi in obiect"; adevdratul obiect al cunoa$terii e din acel moment ,,rnistenrl"; el poate fi ,,atenuaf' prin reveldri succesive; aceasta este ,Blus-omoa$erea". Pentru e4 necunoscutrl e doax absenla vremelnic6 a rezolvirii mei probleme $i ca atare coresprmde demenului cunoagterii gtiinfifice. Misterul poate fi ,,permarrcnfizat', in calitatea sa de incognoscibil, un agnosticism numit ,,zero-cunoagtere", sau,,potenlat", in cazul acesta producAndu-se ,,rninus-cunoaqterea". Aceasta din urmd se obtine printr-o ,,ec-stazie intelectuald", o ,,iegire din sine" a intelectului, care adoptd o situare ,jn nepotrivire ireconciliabild cu funcliile sale logice". Mvna cunoagterii luciferice nu e s6 progreseze extensiv, gdsind mereu noi obiecte, al cdror nectmoscrd sd se reducd prin determinare conceptuali, ca niqte .r-uri ce trebuie definite, ci sd pdtrunda c6t mai ad6nc ,jn esenla ascunsa a obiectelor", aceasta av6nd pentru ea ,,un accent de esnlialitate". Nimic insd nu ne poate sustrage condiJiei urrme, o tanscendere a ei nu pare posibild- Orice manifestare se petece ,jn cadre stilisice', in dependenta de determinfi, deci ,,supra.conqtiinJa misticn e qi ea supusd cenzurii gi infr6n5rii transcendente, care domina toate incercdrile revelatorii ale spirihrlui uman". Aqadar, limitArile crmoa;terii nu sunt consideratc ca o deficienld inerenti sau o neputinli structurald a spirihrlui omenesc, ci ele sunt Foiectate in transcendent. ,,Cenzura" e impusa de Marele Anonim (,principiul suprem al existen{ei'), care se apArA de incercfile omului de a-i pdtrunde secretele, pentru ,,pistrarea qi asigurarea rmui echilibru existenlial in lume." n5zuinja lui de a se Distanta intre cunoa$tere gi adev6r este insi ,,rodnica'pentu om, c6ci, apropia de ,,ultimele principii", nverrtBazj' oarecum in subsidiar, multiple forme de cuprindere: creatia culturalS- ,,Daimonul creatiei" este, in ultimi instanJi" rolul qi rostul omului pe @mdnt: el isi implineste destinul prin culturS- Aceastd implinire se sdv&gege in cadnrl unor stiluri determinate de caleeorii abisale: ,, Stilurile surf tot atetea cadre prin care spirihrl uman incearcd si reveleze mistenrl, dar gi tot atlitea fr"ane transcendente, adic6 tot atetea auloapdrdri ale Marelui Anonim fala de aceste incerciri umane". Dupn Bhg4 coordonatele stilistice ale ethosului rominesc sunt ,primntului spa1ial", ,,orizontul ternporal", pccentrl axiologic", ,ptitudinea fag de destin" qi ,plzuinta formative'. Orizont spatial incon$tient este ,plaiul", adicd succesiunea infnitil ,deal-vale", cadnrl ,,ondulat", ,,rnioritic", pe care il sugereaza ,'titnul suitor gi cobordtor al doinei", agezirile s6teqti, nedispuse ,Jn front identuit", ci in ,distanpri regulate", chemate parcn prin ,,intervalul verde al ogrdzilor 9i grddinilor se

in

rnarcheze nigte silabe nearticulate infoe case", arhitech'a inalpme' ca la nafiile apusene, profi.rnd soridar cu peisaj ur sdu .m9tric1 non'rara inrerior. cura&*st"li-il"

trffifrff"'#ifr#cobor65uri,

ca orizont temporal, Blaga crede cd poponrl noshu a exercitat rm adevirat , care s-a rhas intr-o viatd ..anistoricd al istoriei din de tii o;ganic;. E-*t"ri_r"u i.o"ar* ,,boicot l"r"g"rie spiritualitdtrii cregtine ortodoxe' noui, a te aeos*gte?" ."" .it"u.a qi protestant?i "iJi" F comunitate'a" printr-o aderen{E prolimdd la tot ce e organic (biserica simpli ;"Ariri.', o fi cierea,rul b.i,"r i gi ou"". p.pJ"*"#ilffi "*ai"r.r" fbrldri are firescului) gi printr-o ifl" ,,perspecti"e *n*i.a,' 1ia""u cii ,,transcendentur coboart ,, cd dumnezeirea se rcvarsa pemanent asupn intreeri fdpturi, cn intre t'rne tatit .",=;;;;;;; 9i intemediar _ a"."in i,,j A;;;$,,"r; iol,,"_"toi"tq qi se imprima #,1;;frffiT5.divind "a,e,

extensiune nici in plan ca ra slavi, nici in "r"",nlri ""r*, dupd Blag4 sentiment ar ca o ondurare, ,,ca o iouio*." i"o-o puui" ,iliJrJil-#Ju dearurile 'ia"*ra

{la ,,*t"*t'r."^a-. n"fr,J

e".ri;;;;*

rmt

:':!jffi"ql flHl:,,ffi ;hffi

."ii.l,r#i,

5:SffHH,,T#f"Tnd

ffili1*"fJlliffitrJ::;T;.,:i**.t*rjE#;;ffi ;&.#a;

',sporege" semnificafia lucrurilor. tiistinclia o"-r,lriaa i" exprimare' despre relaliile dintre el". g'ndire qi rupn ria u.a uilir-"ti'ut aparte in cadml culturii se datoreaza tocmai danrlui ei ,de a converti misterete t" _"tufo* specincului uman io touta'Joprou."u cultura Existenta specific manifesatii r, .r, o" ,[rJ* u, revelarie,,, deci mutafia e arta dec6t biologica, 'rnand, "Jt . i1,rgr" a" fii4are. De acee4 meraforei ii g""0" T tn consecinla' ga*$. "T9,1n Lli ina..r,4i, decrii chiar tormura aristoretica: "*ol:9,'"1 afinropos - zoon politikon,pe ceapropusi de Jl: ,,Omut e un anima metaforic". situatii in orizonnrr rumii n'oi",n. gdndirea mitizant?i gi mitica _ spune am putea a lui Blaga este shdina deificarea tr"in"-."1 om'lui in spiritgl .de. titanismului modem. "if,;il,"a in peisaju,

* i""d; ;*;

convingerea ci adevdrul ascuns intim a! lucrurilor se manifesti prin mijlocirea 9i teoretizarii de BtasainGeneza metaforei este ^"tqforri;i cea. olasticizantd care se prodrce de metafore: ,,in.c"a"rr rirnu":,rrJ fri* up-pi.r.u wrui rapt de art'r, mai murt sau mai de domeniur ru"rii, aate io"'r,inuit

;;-#:Aiffin*ffft:::fff
.t

,riik ]r"i m"-ru-*liri#;##;:, , Trt ,II'ffi#; iT..u .n,ruto.i"

;r*p'ffi ir#;**

[ffi'Jffihlm

*"ii"lT *;ri*iJa"'il'il4rffiF;:TfuTif,t",ffid;t":*TX;
slt" fr.;;;;;."F,

p";;i "ii*re,,rir"_*lJ#

:jl"^y^"t:i
-