Sunteți pe pagina 1din 45

Vindecarea la nivel interior: Eliberarea emotiilor suprimate Astazi vom incepe o serie de articole care vizeaza vindecarea la nivel

emotional. In acest prim articol ne vom ocupa in special de vindecarea emotiilor suprimate, urmand ca in celelalte articole sa ne ocupam de celelalte probleme de la nivel interior. Emotiile ne influenteaza sanatatea Nu mai poate fi pus la indoiala faptul ca starea noastra mental-emotionala ne influen eaz starea de sanatate fizic. Putem simti in viata de zi cu zi cum luptele noastre interioare, confictele care au loc in capul nostru si starile de tensiune emotionala ne intoxica din punct de vedere emotinal si in cele din urma ne fac sa ne imbolnavim. Intoxicarea de la nivelul emotional e o chestiune prfunda care incepe nc din copilarie. Partea buna e ca la maturitate avem posibilitatea s face o cur de Detoxifiere la nivel emotional. Ne place sau nu, le!atura dintre starea noastra mental-emotioanala si bolile fizice nu mai poate fi sub nicio forma pusa la indoiala si iata cteva argumente" * In primul rand auzim tot mai des in viata de zi cu zi despre boli facute pe baza de stress, mai ales cand vorbim de diabet sau bolile cardiovasculare. * In al doilea rand exista specialisti care au descoperit unele le!aturi dintre starea mentalemotionala si bolile fizice, exemple in acest sens sunt Dr. R !e "amer cu #oua $edicina %ermana, Dr. &il'elm Reic' , avem si un rom#n pe "orst $uller si nu in ultimul rand bio-ener!o-terapeutul (erg'ei #. )azarev care se ocupa de cauzele spirituale ale bolilor. * Apoi au mai aparut o serie de carti care sublineaza influena modului nostru de a !andi asupra sanatatii, una dintre cele mai cunoscute e *oti sa+ti vindeci viata de )ouise ). "a . $ai mult, exista teorii conform carora chiar si forma corpului este influentata de modul in care !andim si atitudinea pe care o avem fata de viata, asa cum se sublineaza in cartea,ele - r.ni care ne /mpiedic. s. fim noi /n0ine de )ise 1ourbeau. % &i nu in ultimul rand, pentru sceptici, avem o !ramada de studii stiintifice atestate care evidentiaza efectele devastatoare ale stress-ului aspura sanatatii despre care nu mai e nevoie de amintim 'totusi cei interesati pot !asi informatii aici( In articolul de astazi n-o sa pierdem timpul cu diferitele studii despre influenta stress-ului asupra sistemul imunitar si alte ar!umente stiintifice, ci vom pune accentul pe ce putem face noi la nivel *R2,34, pentru a ne vindeca la nivel emotional5 asadar $etode de vindecare. )))))))))))))))))))))))))))))))))*

Suntem ceea ce gandim


+rem sau nu sa acceptam, or!anismul nostru reflecta la nivel fizic realitatea de la nivelul gandurilor si sentimentelor noastre. 3ot ceea ce este in interior se manifesta mai devreme sau mai tarziu la nivel fizic. ,hiar -r. .ilhem /eich a demonstrat ca fiecare emotie pe care o suprimam 'o tinem in noi( se solidifica intr-o contractie musculara undeva in or!anism, iar contractia cronicizata poate duce la boala. Nu intamplator auzim in spiritualitate despre faptul ca Boala apare mai intai suflet si doar apoi in trup sau precum in Cer, asa si pe Pamant unde ,erul este universul nostru interior, iar Pamantul este lumea fizica'universul exterior(. Ideea este ca toate lucrurile se propa!a dinspre interior spre exterior, chiar daca in stiintele materialiste se incearca din rasputeri sa demonstreze contrariul. Aceastea fiind date, nu putem vorbi de sanatate fizica fara sa luam in calcul si sanatatea interioar.. ,hiar daca alimentatia, sportul si diferitele obiceiuri sanatoase 0oaca un rol foarte important in ceea ce priveste sanatatea or!anismului, sanatatea la nivel interior este punctul de la care trebuie sa pornim in vindecarea orcarei boli. 1rice terapie sau dieta poate fi total ineficienta pe un fond emotional toxic. Practic ne vindecam cu alimentatia insa ne intoxicam cu emotiile - sau metaforic vorbind, cu o mana ne hranim, cu cealalta ne otravim. &unt si!ur ca ai vazut oameni care mananca sanataos si traiesc sanatos, insa tin in ei o !ramada de tensiune, incordare si conflicte interioare 6 motiv pentru nicio dieta sau medicament sau terapie nu+i poate vindeca2 in timp ce altii care mananca total nesanataos, ba chiar beau si fumeaza, insa E7*R4$2 )41ER tot ce simt2 si se simt mereu liberi din punct de vedere emotional, motiv pentru care sunt sanatosi si la nivel fizic. 1amenii se impart in 3 cate!orii in acest sens" unii sunt liberi ca pasarea cerului din punct de vedere emotional, in timp ce altii fac puscarie in propria minte 6 pedeapsa la care ei insesi se autocondamna. Intrebare" ,are dintre cei doi se va imbolnavi 8 Nu cred ca trebuie sa dau rapsuns. 4deea este ca cu cat suntem mai sanatosi la nivel de ganduri si sentimente cu atat vom fi mai sanatosi la nivel fizic. Asadar, tot ce avem in planul interior, a0un!e sa se manifeste in planul sanatatii fizice.
3

Acestea fiind spuse, probabil te intrebi" ,e trebuie sa fac ca sa ma vindec la nivel interior 8 Pentru vindecarea la nivel emotional trebuie sa avem in vedere 9 lucruri: :. 4dentificarea problemelor interioare &au afla cu cine ai de luptat ! Nu poti rezolva o problema atat timp cat nu stii ca ea exista'o constientizezi(. 4ara constientizare este ca si cum ai lupta un adversar invizibil 5 din start n-ai nicio sansa. -in acest motiv e nevoie sa afli cat mai multe date despre adevasar 5 care in cazul nostru nu este altcineva decat o simpla idee care cu timpul a devenit convin!ere. 9.Vindecarea ; 3ransformarea ; 2lc'imizarea Ii poti spune cum vrei, mai pe romaneste e transformarea raului in bine. Intotdeauna cand lucram cu propria persoana incercam sa vindecam ; sa trasformam si #< sa distrugem. &tim ca atunci cand simtim ca ne doare capul incercam sa-l vindecam, in niciun caz nu incercam sa-l taiem. 6a fel vom proceda si la nivel emotional. Asadar vom incepe cu primul pas, si anume constientizarea problemelor. Astzazi ne vom ocupa de o singura problema si anume cea a suprimarii emotiilor - sau incapaciatetea de a exprima ceea ce simtim 5 iar restul le vom aborda in articolele urmatoare. )))))))))))))))))))))))))))))-

Suprimarea emotiilor: Tii totul in tine


#eexprimarea a ceea ce simtim este problema cea mai des intalnita in zilele noastre. In societatea in care traim se pare ca e din ce mai !reu sa fim noi insine. 1amenii nu mai stiu cum sa fie ei insesi'chiar daca uneori ar vrea sa fie(. &untem pro!ramati mental inca de mici sa nu fim noi insine, societatea incura0andu-ne sa purtam o masca - sa N7 aratam cine suntem cu adevarat, deoarece s-ar putea ca ceilalti sa se supere si sa nu ne accepte cand suntem noi isnine. -e accea pentru a fi pe plac celorlalti credem ca trebuie prefacem. Astfel am a0uns ca aproape toti oamenii sa poarte o $2(,2, care ascunde un univers interior ascuns, o alta identitate fata de cea afisata zi de zi, care insa nu a fost niciodata exprimata. 1 multime de !anduri, emotii si dialo!uri interioare care nu au fost niciodata exprimate, deoarece avem convin!erea ca la suprafata trebuie sa afisam o ima!ine placuta celorlalti 2 mare pacaleala.
8

De ce nu exprimam ceea ce simtim8 Principala cauza este =R4,2 de a fi 3< 4#(<34 6 o frica cu care #< ne nastem> >. ci ne este indusa de persoanele din 0ur inca de mici copii. &in!urele frici naturale 'cu care ne nastem( sunt frica pentru sunete ascutite si frica de moarte care ne a0uta sa ne ferim de situatiile care ne pun in pericol viata'ex. de ataca un ti!ru(. 9oate celelate frici in afara de cele doua de mai sus, le invatam de-a lun!ul timpului, fie ele frica e a exprima ce simti, frica de a fi tu insuti, frica de parinti, frica de saracie, frica de sefu, si nu in ultimul rand frica de a vorbi in public 'care, conform unui sonda0 recent, a a0uns sa fie mai mare decat frica de moarte 5 adica o mare parte din oameni prefera sa se vada in sicriu decat sa vorbeasca in public(

=ormarea identitatii false +edem deseori oameni care la birou sunt cineva, cu familia sunt altcineva, iar cand sunt singuri sunt cu totul altcineva. ,and 3< esti ? sau mai multe persoane total diferite, te intreb" ,um mai stii care esti 3< cel adevarat8 ,um stii care e persoana din spatele mastii pe care o porti 8 ,um mai stii cine esti 8 $ai stii8 1bisnuinta de a purta masca mereu duce 'incet dar si!ur( la pierderea identitatii. Pur si simplu uiti care esti tu cel adevarat, uiti de nevoile si dorintele tale, uiti de tot ceea ce simti tu2 a0un!and in final sa devii ceea ce vor cei din 0ur sa devii si tu crezi ca e dorinta ta. 4aci o confuzie crezand ca dorintele tale sunt definite de asteptarile celor din 0ur. ,el mai des vedem asta in relatia dintre parinti si copii, cand sufocati de presiunea parintilor, copiii a0un! sa creada ca ceea ce isi doresc ei de la viata e ceea ce vor parintii de la ei. =ii tu insuti Auzim deseori afirmata Cel mai important este sa fii tu insuti. -aca stim cu totii ca e bine sa fii tu insuti, de ce nu reusim sa fim noi insine 8 Pentru ca #< mai stim cum 5 am uitat cum sa fim noi insine. Atat de tare a fost implementata convin!erea ca ,eilalti nu ma vor accepta daca sunt eu insumi incat a dus la un mod de viata prefacut;fals.
:

* Nu sunt suficient de bun, n-am cu ce sa impresionez cand sunt eu insumi, motiv pentru care trebuie sa ma prefac sa port o masca pentru ca ceilalti sa ma accepte. * Nu am voie / nu am permisiunea sa fiu eu insumi, deoarece ii voi supara/enerva/deranja pe cei din jur. Acest tip de convin!eri ne!ative ne-au fost implementate inca de mici copii celor mai multi dintre noi. Parintii, rudele, scoala, !rupul de prieteni, societatea au facut tot posibilul, mai mult sau mai putin constient, pentru a ne face ca intele!em faptul ca Nu ai voie sa fii tu insuti Nu te va accepta nimeni astfel. -aca ne uitam la copii mici, ei sunt mereu ei insesi si n-au nicio problema cu asta. &e pot uita in ochii oricui oricand exprimand exact ceea ce simt. 3ot ceea ce ei gandesc5 vorbesc si fac este acelasi lucru. ;i fac foarte cura0os tot ce simt fara sa se teama de consecinte. 9oti am fost odata copii si am fost *<<= sanatosi din punct de vedere emotional. &i tu ai fost la fel, pana cand a intervenit ceea ce ma0oritatea numim educatie a carei scop principal este sa te invete tot ce nu ai voie.

-e la acel moment a inceput sa ni se spuna zi de zi, ani la randul cuvintele #< 24 V@4E. Nu ai voie sa spui ca simti sa fii ce vrei sa faci ce simti .c-o sa-i superi pe ceilalti ca se supara mama pe tine ..c-o sa fii pedepsitprimesti bataie , nu te mai iubesc daca faci aia, nu mai esti copilul meu daca etc. (au alte mesaAe non+verbale 'o sin!ur privire incruntata, o atitudine a!resiva( care subcomunica aceleasi lucruri enumerate mai sus. Atat de mult se repeta acest tipar in primii ani de viata, incat la maturitate adultul va trai mereu cu =R4,2 ca daca face exact ce simte 'este el insusi( va suferi prin faptul ca nimeni nu-l va accepta astfel, deoarece asta i s-a repetat zilnic in copilarie, si anume ca nu e acceptat daca sa comporta astfel ' daca faci aia ma supar pe tine2adica nu te accept astfel ( !intea considera "#$%"&"T orice lucru care ii este repetat Pe lan!a toate acestea mintea nostra are ciudatul obicei de a considera 2DEV2R23 orice lucru care ii este repetat. ,u cat e repetata mai des o idee cu atat mai mult mintea o percepe ca adevar.
>

-aca cineva iti repeta de multe ori esti un prost si nu esti 'un de nimic mintea va percepe acel lucru ca fiind :BBC adevarat 5 drept urmare vei avea convin!erea ca esti exact asa. 6a fel se intampla si in convin!erea ca nu ai voie sa exprimi ceea ce simti 6 daca ti-a fost atat de mult repetata incat chiar ai convin!erea ca nu ai voie sa faci asta. $ai mult decat atat Dialogul 4nterior 5 momentele cand vorbim cu noi insine 5 se muleaza exact pe convin!erile noastre si le intareste. 7n om care are convin!erea ca nu e bun de nimic ca vorbi urat si aspru cu el insusi in dialo!ul interior 'ex. sunt slab, nu sunt bun de nimic (, in timp ce unul cu ima!ine buna despre sine va vorbi doar cuvinte frumoase cu el insusi 'ex sunt cel mai bun, pot orice (. Prin acest dialo! practic, ne repatam noua insine ceea ce credem despre noi pentru a intari acea convin!ere. ;ste interesant ca oamenii care au o parere prosta despre sine isi repeta in cap doar afirmatii care le intareste aceasta convingere, in timp ce oamenii cu stima de sine crescuta isi vor spune doar cuvinte care le va da o si mai buna imagine despre sine. ; efectul bul!arelui, insa depinde de noi in care sens.

Toate emotiile suprimate vor iesi oricum la suprafata


In ciuda obisnuintei zilnice de a afisa o $2(,2 pentru e ne ascunde adevarata identitate, toate sentimentele neexprimate asteapta a fie manifestate, sa iasa la lumina. Interesant este ca 4#3@3DE2<#2 reusesc prin 3 cai: :. $omentele de criza: momente !rele din viata cand tensiunea si stress-ul sunt la cote maxime, noi oamenii renuntam in mod inconstient la orice masca si ne aratam adevarata identitate, suntem noi insine cei din spatele mastii. In acele momente 919 ce a fost suprimate in cativa ani sau zeci de ani va iesi la iveala deodata. Acestea sunt cazurile cand oamenii buni oamenii linisiti , oamenii in toata firea comit crime, violuri si alte acte de violenta. 9oate emotiile ne!ative suprimate s-au descarcat intr-un moment de criza in care fpta ul spune ca parca nu am fost eu insumi. -in pacate adevarul este ca a fost el insesi 2 cel de dupa masca de om la locul lui . 9. 1olile fizice: 9oata tensiunea interioara pe care o acumulam se va materializa inevitabil intr-o boala. 4ie acele sentimente vor incerca sa iasa din noi prin boli de piele, fie se vor manifesta printr-un dezechilibru hormonal, fie se va solidifica intr-o tumora 5 cum afirma si -r. ?amer ca se materializeaza socurile emotionale puternice. +edem ca ascunderea in spatele mastilor si neexprimarea a ceea ce simtim ne va afecta puternic atat pe plan emotional cat in plan fizic. Pe lan!a aceasta putem fi si!uri ca orice
@

suprimam in noi va iesi mai devreme sau mai tarziu la lumina, insa in momentul care ne aspteptam cel mai putin. Acum ca stim cat de daunator este sa nu exprimam ceea ce simtim, vom invata cum sa eliberam in mod armonios fiecare emotie neexprimata . )))))))))))))))))))))))))))))))5

!etode de eli'erare a emotiilor suprimate


(copul exercitiilor este sa lasam sa curga afara tot ce ce a ramans blocatAsuprimat in noi. Astfel vom reusi sa iesim de sub masca in spatele careia am fost invatati sa traim. Astfel vom deveni persoane autentice2 vom fim noi insine. &i cum facem astaB 3eoretic e simplu" "i grija ca tot ceea ce gandesti, vor'esti si faci sa fie acelasi lucru - ntotdeauna. *ractic" e nevoie sa ne antrenam zilnic cu cateva exercitii simple. :. Disciplinarea mintii: * 2linierea: %and 6 Vorba 6 =apta +om face asta printr-un exercitu de atentie permanenta in care avem !ri0a ca tot ceea ce gandim, vorbim si facem sa fie acelasi lucru. ,and exprimam liber tot ce avem in noi, dispare orice masca si orice gand ascuns, devenim autentici. 9otul cur!e lin si armonios. 9ot ce trebuie sa facem este sa exprimam verbal sau prin actiuni practice 3@3 ceea ce simtim. ; nevoie doar sa ne straduim sa exprimam tot ceea ce simtim, ca nu cumva sa ramana ceva neexprimat in noi. Pentru a putea exprima tot ceea ce simtim putem face un truc, si anume" (andeste)te ca toti cei din jur iti pot citi gandurile In acest mod nu mai ai nimic de ascuns celor din 0ur deoarece te !andesti ca toti stiu de0a e !andesti tu. Astfel te vei simti liber exprimi verbal tot ce !andesti 5 va disparea orice frica in acest sens. +or disparea si tensiunile interioare, insecuritatea, ura, invidia, frustrarea etc2 deoarece fiind convins ca ceilalti pot sa-ti citeasca !andurile nu-ti vei mai permite sa ai astfel de
C

!anduri. &copul este sa exprimi *<<= liber tot ce simti, fara sa ramana !anduri si emotii suprimate. Aceasta o vei face nu doar intre oameni, ci si cand esti sin!ur. ,and nu ne vede nimeni e bine sa ne ima!inam ca ne vad o multime de oameni, sau ne vede -umnezeu 5 iar asta ne va a0uta sa fim aceeasi si cand suntem sin!uri si cand suntem intre oameni. Va disparea $2(,2. * Renuntarea la gandurile inutile $intea este nu este decat un procesor de ganduri care face non-stop conexiuni, care dau nastere la alte conexiuni2 si tot asa la infinit. Pentru a va putea ima!ina lucreaza exact ca %oogle. ,and scrii un cuvant ' de ex" masina ( iti face instantaneu le!atura cu o multime de informatii despre masina - la fel face si mintea noastra. Problemele apar cand sa lasam mintea sa-si faca de cap cu gandurile inutile, facand le!aturi fara rost. &tim cu totii cat de usor este sa stai si sa visezi, sa zbori dintr-un !and in altu, sa sa lasi mintea s-o ia pe aratura 5 dintr-o conexiune face alte cateva zeci fara s-o mai poti opri. -esi multora le pare inofensiva, aceasta stare de visare, ea este deosebit de periculoasa, deoarece creaza o stare de tensiune interioara si o multime de ganduri si sentimente neexprimate. ,um ne pastram curata mintea 8 Acceptand doar !andurile care pot fi exprimate imediat 5 verbal sau practic. 1rice mic !and nu poate fi exprimat ne poate ba!a in starea de visare care va !enera o tensiune interioara si probleme la nivel emotional. Asadar secretul sta in exprimarea imediata a gandurilor 6 iar cele care nu pot fi exprimate n+au ce cauta in mintea nostra nici macar * secunda, ele trebuie oprite din start. 7nii probabil va intreabati" Nici macar andurilor constructive sa nu le dam voie! Nici andurilor care aduc idei bune ! Nici planurilor de viitor! &i aici la fel ca si in celelte cazuri trebuie sa acceptam aceste !anduri doar daca au aplicabilitate imediata. Acord un timp special pentru planurire. -e exemplu" urmatoarea ora o dedic special planurilor de viitor. Imi iau un pix si o foaie scriu tot ce trebuie scris. Asadar vom folosi mintea pentru a face planuri doar in timpul acordat special pentru aceasta activitate de planuire 6 in afara acelei ore nu ne pierdem in !anduri despre viitor ci traim :BBC in prezent. 9. (crie 3@3 ce simti 4ie ca scrii intr-un Aurnal, fie ca scrii pe o foaie pe care o arunci apoi2 nu conteaza. ,eea ce conteaza sa eliberezi A sa lasi sa curga afara tot ceea ce a ramas neexprimat in tine in acea zi.
D

Probabil chiar ai lucruri pe care nu pe poti discuta cu nimeni si nu poti aplica principiul alinierii !andurilor, faptelor si vorbelor. In acest caz scrisul se dovedeste a fi o unealta deosebit de utila in eliberarea emotiilor suprimate. ;ste preferabil sa fie scris de mana decat la calculator. ?. %aseste+ti o persoana in care ai incredere Poate fi" % partenerul de cuplu % cel mai bun prieten % un psiholo! % un preot % parintii 2sau o orice persoana in care ai incredere. ,onteaza sa ai incredere :BBC in acea persoana si sa poti discuta total desc'is toate problemele tale astfel inca sa nu ramana nimic neexprimat in tine. In !eneral oamenii fac acest exercitiu inconstient, ba chiar abuzeaza de el, descarcandu-si toate problemele pe capul celor din 0ur. -in acest motiv ar fi bine sa-ti !asesti o persoana apropiata care chiar te iubeste si este interesata sa+ti dea aAutorul de care ai nevoie. -aca nu ai o astfel de persoana poti apela la un psiholo! care te va a0uta contra-cost sau poti !asi un preot la care sa te marturisesti. Ideal ar fi sa fie un preot care sa te a0ute in sensul real al cuvantului, mai de!raba decat sa te puna sa repeti o serie de cuvinte pe care nici nu le intele!i. D. =a+ti o relatie personala cu Dumnezeu & ne ima!inm o =iinE. care ne iubeste5 cineva care este ca Ei cel mai bun prieten la nostru. ;l ne iubeste pentru ca-i suntem copii, motiv pentru care putem avea o desc'idere totala in dialo! cu ;62n fat unui om dornic s ne a0ute i care ncura0eaz pe prtile bune din viata noastra mai de!rab decat sa ne 0udece. Asadar inainte sa ne punem in pat putem sa-i spune lui -umnezeu toate lucrurile care ne apasa si le tinem neexprimate in noi, astfel incat sa nu ducem cu noi in somn !anduri si emotii neexprimate, astfel vom mer!e in somn linistiti in eliberati de orice tensiune interioara.

-. (portul si activitatea fizica ,orpul nostru a fost proiectat de asa natura incat sa aiba activitate fizica in fiecare zi. &tudiile arata ca sportul are un impact crucial asupra starii mental-emotionale, fiind considerat de specialisti un medicament natural impotriva depresiei stimuland secretia de hormoni ai fericirii " serotonina, dopania si endorifinele. In ceea ce priveste exprimarea emotiilor sportul este un mod de a ne elibera tensiunile emotionale acumulate. ,and facem sport eliberam o mare parte din emotiile pe care le tinem suprimate in noi. -esi este un mi0loc bun de eliberare emotionala, sportul nu va reusi sa ne a0ute pe termen lun! daca ne incarcam din nou cu tensiune emotionala imediat ce am terminat activitatea fizica. ;senta este sa rezolvam problema de la nivel interior. F. 2firmatiile pozitive 2utosugestia pozitiva consta repetarea unor afirmatii cu scopul de a ne ne programa mintea in sens pozitiv. Asa cum mai spus, mintea considera adevarat orice lucru care ii este repetat de suficiente ori. In cazul nostru vom lucra la schimbarea convingerilor negative referitoare la exprimarea a ceea ce simtim, si implementarea unor convin!eri pozitive. Ar fi bine ca afirmatiile de mai sa fie scrise de mana pe o foaie de hartie si sa fie repetate zilnic de minim :B ori. ,u cat le vom repeta mai des cu atat mai mult mintea le va percepe ca fiind adevarate. Iata ce vom spune" :. *ermit tuturor gandurile si sentimentelor mele sa fie exprimate total. 9. $a simt in siguranta cand exprim ceea ce simt. ?. Exprim total fiecare !and si traire interioara prin vorbe, !esturi si actiuni. D. 9ot ceea ce gandesc5 vorbesc si fac este acelasi lucru. -. Eliberez tot ce simt si gandesc 6 tot ce am in mine pana la cel mai mic !and sau sentiment. F. Am o multime de lucruri valoaroase in mine care abia asteapta sa fie exprimate. G. (unt valoros si merit sa exprim tot ce simt. 2tentie: % 9otul se face la modul afirmativ. Vom evita folosirea cuvantului #u si a ne!atiilor.
*<

% Afirmatiile pot fi facute in functie de ceea ce simtim noi insine, nu trebuie sa folosim exact cele de mai sus. )))))))))))))))))))))))))))))))))5 3E$2 DE ,2(2: 2ntreneaza+te zilnic H ,um problemele de exprimare s-au format in cativa ani sau chiar zeci de ani este nevoie in primul rand de perseverenta zilnica si in al doilea rand de rabdare pentru a vedea rezultate palpabile. Poate deveni frustrant si descuraAator sa vezi ca intr-o zi reusesti sa exprimi liber tot ce simti, si sa te simti vindecat din acest punct de vedere, iar in urmatoarea zi sate trezesti ca iar ai o gramada de tensiune negativa in tine si nu esti capabil sa lasi sa curga afara ceea ce simti. 1bisnuinta ultimilor ani va avea o influenta puternica mai ales la inceput, insa cu multa ambitie5 vointa si perseverenta putem sa ne vinecam si de problemele de exprimare a emotiilor. ,el mai important este sa nu te lasi descura0at de esec5 ci sa crezi neclintit in vindecare. $iAloacele de exprimare prezentate mai sus nu sunt scopul, ci sunt doar niste mi0loace'asa cum o spune si numele(. &copul final pe care trebuie sa ne axam este vindecarea starii interioare de fiecare zi. Adica trebuie sa a0un!em sa avem o stare interioara permanata care sa ne permita sa exprimam intotdeauna ceea ce simtim 6 sa a0un!em exprimam ceea ce simtim in mod natural fara a mai face efort si exercitii pentru asta. In final vom a0un!e sa nu mai acumulam tensiune interioara, si cel mai important vom fi noi insine2 $2(34)E nu vor mai face niciodata parte din viata noastra. In concluzie, principaluil lucru pe care trebuie sa-l pentru exprimarea libera este (2 =44 3< 4#(<34. &uccesG /azvan

**

%indeca)te de cancer cu *medicamentele* +ui #umne,eu


http"AAHHH.financiarul.roA3<*8A<3A38Adespre-cum-fun ctioneaza-omul-trup-si-sufletpana-cand-se-imbolnavesteA
Vindec-te de cancer cu medicamentele lui Dumnezeu n trei sptmni n articolul acesta voi ncerca s fiu ct mai explicit i ct mai scurt. tiina din spatele acestei maladii e una foarte simpl. Corpul fizic e format din trei pri principale: celule i dou lichide (snge i limf). Sngele alimenteaz cu hran toate celulele din corpul nostru iar limfa preia toxinele rezultate n urma simplei funcionri a celulelor i le duce la organele de detoxifiere !piele ficat rinichi" pentru a le scoate din corp. #n nou$nscut pentru a crete are nevoie de dou lucruri vitale% s fie hrnit i s i se schim&e scutecele %". 'xact la fel e i cu celulele noastre. 'le au nevoie de hran (prin snge) i de detoxifiere (prin limf). (ichidul acesta )uleios i mai vscos dect sngele care preia toxinele din celule are o pro&lem% este staionar n corpul nostru nu este mpins*pompat + asemenea sngelui de ctre inim $. ,ar pentru a$l mica este nevoie de micare fizic + micarea muchilor l pune n micare $. -cesta este motivul pentru care transpir imediat ce ncep s alerg de exemplu. Sistemul limfatic ncepe s se mite toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere pielea i aceasta le elimin foarte uor. .reierul nostru pancreasul ficatul pielea tot corpul uman/.. e o grmad de celule. Sngele are un ph de !"# $ !%#: aa a fost creat aa tre&uie s rmn0 n aproximativ patru minute corpul tre&uie s ridice valorile ph$ului la aceste valori indiferent de situatie1 altfel viaa ar nceta n corpul acesta. 2ructele i legumele consumate n stare crud acidific sngele foarte puin. -celeai legume ns gtite induc o aciditate mai mare sngelui nostru iar preparate altfel dect prin fier&ere i coacere l acidific i mai mult. 3roteina animal induce o aciditate i mai mare. -limentele superprocesate i rafinate !&om&oane dulciuri sucuri acidulate cafea" induc sngelui o aciditate extrem de mare0 .um spuneam sngele are la dispoziie patru minute s a&ung la un ph de !"#'dac are puin aciditate de neutralizat acesta va folosi &aze din corpul nostru !calciu i magneziu luate direct din oase i dini" aceasta ducnd n timp la sl&irea densitii osoase. 3ro&lema mai mare e cnd aciditatea este foarte mare i corpul nu mai poate n patru minute s ridice ph$ul sngelui. Spuneam mai devreme c sngele alimenteaz i e n contact permanent cu toate celulele din corpul nostru. .e poate face ca s scape rapid de aciditate i s rmn alcalin .-runc toat aciditatea pe celule0 i la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi . Starea normal a celulelor noastre e una alcalin. ntr$un mediu aero& !cu oxigen" fiecare celul i produce energia prin mitocondrii !supranumite i 4uzine energetice deoarece conin enzimele oxido$reductoare necesare respiraiei. (espiraia produce energia necesar organismelor! iar aceast energie este nmagazinat n moleculele de -53. 6itocondriile au material genetic propriu + -78
*3

mitocondrial $ care conine informaia genetic necesar sintezei enzimelor respiratorii" oxigenul glucoza i fructoza fiind eseniale0 -cum imaginai$v c sngele scap zilnic de excesul de aciditate! aruncnd)o pe celule. .elula sntoas devine astfel un mediu foarte acid unde oxigenul este n cantiti foarte mici. -cum ea are doar dou variante% ori s moar ori s se transforme. 7e o&icei se transform i devine o celul care se adapteaz mediului fr oxigen nvnd s triasc ntr$un mediu anaero& producndu$i energia prin fermentaie. -ceasta este celula canceroas. (ucrul acesta nu tre&uie s ne sperie1 toi avem ntre 9.::: i 9:.::: de celule canceroase zilnic n corp. Sistemul imunitar i glo&ulele al&e le distrug ns. n cazul acesta se ridic ntre&area% )-tunci de ce cancerul face aa mari ravagii; 7e ce nu sunt prote<ai toi de propriul sistem imunitar i de glo&ulele al&e proprii; -ici e partea interesant% celulele au o inteligen proprie. .elula aceea cnd devine canceroas tie c va fi decimat de glo&ulele al&e i gsete o cale s se fac invizi&il pentru sistemul imunitar% se nvelete cu nite celule normale i sntoase care aparin corpului !celule trofo&laste" i astfel sistemul imunitar nu vede ce e nuntru. 'xact acelai lucru l mai ntlnim undeva n natur. 2etusul n corpul mamei e format din cromozomi de la am&ii prini. 7ac sistemul imunitar al mamei l$ar vedea l$ar ataca imediat. n 9=:> ?ohn @eard profesor de em&riologie la #niversitatea din 'din&urgh Scoia scria un articol pu&licat n <urnalul medical (ancet n care declara c ntre celulele canceroase i anumite celule preem&rionare caracteristice fazei iniiale a graviditii nu exist nicio diferen. Celulele stem sunt nite celule din care se poate forma orice. *in aceast cauz! +,- dintre ele se gsesc .n ovare i testicule (pentru a crea viaa) i /,- .n restul corpului (pentru a reface orice fel de esut! .n caz de accident). @eard a o&servat c placenta !care e de fapt format din celule trofo&laste" seamn aproape identic cu celulele canceroase. ,ar placenta crete exploziv n primele trei sptmni de sarcin dup care se oprete din cretere. 7e ce; 3ancreasul copilului ncepe s funcioneze dup a treia sptmn de sarcin producnd o enzim numit )tripsin. i se pare c aceast enzim oprete din cretere placenta. 0n .n a noua lun! creterea placentei este foarte lent. n luna a noua pancreasul ftului care lucreaz de<a la capacitate maxim mpreun cu pancreasul mamei produc aceast enzim n cantiti suficient de mari nct s gureasc placenta. Adata placenta perforat lichidul amniotic iese !se rupe apa" i sistemul imunitar vede ce se )ascunde acolo declannd imediat durerile naterii1 practic l d afar pe &e&e perceput ca un parazit . 1ripsina n afara faptului c diger celulele trofo&laste !placenta" mai face ceva% diger proteina animal. .u o diet omnivor n care unii dintre noi trimit cantiti mari de tripsin spre digestia alimentelor de trei ori pe zi i mai au i pancreasul sl&it acesta nu produce tripsin suficient nici pentru digestie deci cum va mai putea distruge nveliul !placenta" cu care celulele canceroase s$au ascuns de sistemul imunitar;-cesta este motivul pentru care creterile tumorale depind att de mult de stilul de via i de o&iceiurile alimentare.
*8

Se pare c celulele canceroase au nevoie de zeceani de divizri i multiplicri ca s poat fi o&servate cu aparatele medicilor i pentru ca acetia s pun diagnosticul )cancer n faza ,. 7ac n aceti zece ani inem cteva posturi n care s nu mncm o perioad nimic de origine animal toat tripsina disponi&il va merge i va digera nveliul celulelor canceroase care vor deveni astfel vizi&ile pentru glo&ulele al&e iar acestea vor fi capa&ile s$i ndeplineasc rolul. 7up un post 7umnezeu ne poate vindeca de cancer i noi nici s nu tim aceasta. Chimioterapia si radioterapia! ce fac2 Amoar celule canceroase0 2oarte &ine pn aici/. Amoar ns i celule sntoase; Baidei s trecem cu vederea aceasta.7ar fii ateni% ele 3-C-(,D'-DE F(A@#('(' -(@'0 7upa prima edin de chimioterapie acestea nu mai lupt deci nu ne mai putem &aza pe sistemul imunitar. -cum intr n scen medicamentele lui 7umnezeu. n multe fructe i legume exist nite colorani. -ceti colorani sunt de fapt nite otrvuri foarte puternice pentru celulele canceroase. .olorantul negru !resveratrolul" e cel mai potent urmat de colorantul rou i de cel gal&en. S vedem modul de funcionare0 Celulele canceroase sunt foarte ineficiente .n a) i produce energia! ntruct o produc prin fermentaie deci au nevoie de mult zahr ca s creasc. 7in >: n >: de minute vom alimenta celulele canceroase cu acest zahr. 7ar consumnd zahrul dintr)un fruct de culoare neagr! concomitent cu consumarea zahrului! celulele canceroase vor consuma i resveratrolul i vor muri pe capete. 3rimul lucru l$am fcut1 mai avem de fcut nc dou. .elula aceea canceroas am distrus$o i acum n locul ei e un lichid foarte toxic. -ceast otrav tre&uie scoas cumva din organism. -ici intervine sistemul limfatic00 3xist dou alimente care pun .n micare limfa: lmia i echinaceea. .onsumul a G$H lmi stoarse i diluate cu ap zilnic i a >$G lingurie de pul&ere de echinaceea vor asigura micarea sistemului limfatic care va prelua lichidul acela foarte toxic i l va duce n ficat. 2icatul amestec aceast otrava cu &ila i o vars n intestin de acolo merge n colon i ateapt s fie eliminat. -ici mai apare o pro&lem% deoarece colonul rea4soar4e apa! el va rea4sor4i i otrava i o va reintroduce .n ficat. 5ceasta mrete riscul de ciroz la ficat. Soluia salvatoare ar fi s form cumva ficatul s i verse &ila mult mai des i apoi s scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. .lismele cu cafea exact asta fac000 7ac &em cafeaua aceasta stimuleaz rezervele de glicogen din ficat i ne d un &oost de energie + stimulat00 $ dar dac o folosim ca i clism aceasta stimuleaz ficatul s i verse &ila !cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase" &ila se amestec cu cafeaua n intestin i colon i este eliminat imediat din organism. 5cesta este ciclul: 6/ ore de flux continuu de resveratrol i zahr .n snge! apoi 6/ ore de post !peste noapte" prin care nfometm pn dimineaa celulele canceroase. -pa cu lamaie i echinaceea duc + prin micarea limfei + otrvurile n ficat iar clismele cu cafea din or n or asigur eliminarea toxinelor ct mai repede posi&il nelsndu$le s se rea&soar&. ,ar acum n ncheiere o prere personal + dac vrei o credin a mea $% 171 C335 C3 58 SC(9S 0:;< 5C=8 3 9;=19>! *5C< ;= 9;13(?9;3 @;59;13 ?9;*3C5(35 S=A>3135SC<! 387B97;5><CC
*:

7up ce oamenii apeleaz la toi doctorii fac tot felul de chimioterapii + care n sine nsele sunt pentru a omor trupul + i dup ce le ncearc pe toate a&ia atunci accept oferta lui 7umnezeu de vindecare prin )medicamentele (ui% pentru S#2('5 + dragoste i iertare iar pentru 5C#3 + plante i fructe vii. n multe cazuri 7umnezeu rde rde n nas tiinei i nelepciunii omeneti iar &inecuvntarile (#, !dac omul alege s intre n ele" sunt gata s funcioneze i s regenereze corpul att de otrvit de ur invidie neiertare stil de via i alimentaie. 7umnezeu vindec sufletul ruinat i salveaz i trupul + de multe ori i mai ruinat $ restaurnd astfel mare parte a fiinei umane. 5ici apare! .ns! o pro4lem: 3l nu poate reface trupul! atta timp ct nu reface sufletul! mai inti !s$a demonstrat tiinific c emoiile i sentimentele negative acidific sngele i celulele chiar dac suntem pe o diet 9::I crudivor".-a funcioneaz planul (ui..nd eu am mai mare ncredere ntr$un om cu halat al& dect n .reatorul .erului i al 3mntului ce dovad mai mare de necredin n puterea (#, de a m vindeca pot avea;-a ne manifestm necredina n 7umnezeu prin faptele noastre00 6ergem la un om i )credem c el poate nltura sau tia erorile lui 7umnezeu. 7ac medicamentele (#, i intrarea n ascultare prin accesarea &inecuvntarilor Sale + pe care le$a lsat acolo pentru noi nc de la ntemeierea 3mntului $ nu ne pot restaura i vindeca/ ;989C D9 ;983;9 5>1C9;3?5 ;= ?5 0=135C Sursa: anatolbasarab.blogspot.ro

"lcalini,ea,a)te sau vei muri


9itlul este preluat de la ;u!en Iir!aoanu din revista J4ocul vietiiJ, nr.:A3<*3, pa!.3. ,itez din articol" JIn or!anism !rasimea are doua functii" Prima este de a tampona acizii si de a pastra p?-ul in san!e la un nivel constant de C, 8@>, inclusiv prin producerea colesteroluluiG A doua functie capitala a !rasimii se refera la folosirea ei ca si combustibil la nivelul celulei. ,elulele noastre sunt construite sa functioneze utilizand grasimi si in loc de asta civilizatia noastra moderna a deviat alimentatia noastra5 astfel incat acum celulele folosesc drept combustibil za'arul. -ar !rasimea produce de sase ori mai multa ener!ie decat arderea de zaharuri sau proteine si, in plus, reziduurile acide rezultate prin ardere sunt mult mai putine.J $a inspir si din JInfo,ons-Kiar independent al $iscarii de Protectia ,onsumatorilor din /omaniaJ, nr.3A3<*3, pa!.8, articolul" JPervertirea !ustului si dieta moderna--iferenta intre !ustul artificial si naturalJ, care il citeaza pe Prof. -r. Lheor!he $encinicopschi, JAdevarul despre alimente, nutritie sanatoasa si diete-ortodietoterapieJ" JAlimentatia moderna este in foarte mare masura influentata de publicitatea din media si de ambala0ele produselor. ...-ulciurile si bomboanele date deseori la discretie copiilor contin mult zahar rafinat 'supranumit Jmoartea albaJ(, arome artificiale, conservanti. -e multe ori rasplatim copiii cu Jceva bunJ, adica astfel de dulciuri. 9rebuie sa ne amintim ca copiii nu se
*>

nasc cu nevoia or!anica de a consuma astfel de dulciuri 'asa cum au o nevoie vitala de laptele matern si apoi de diferite le!ume, fructe, carne-proteine si altele(. 1bisnuindu-i cu astfel de produse bo!ate in zahar, arome artificiale si alti aditivi nu le satisfaceti o necesitate pentru crestere, ci doar le creati o obisnuinta care le va afecta treptat, dar si!ur sanatatea-dintii, sistemul osos, cresterea, sistemul hormonal si maturizarea sexuala, dezvoltarea cerebrala si capacitatile co!nitive etc....In timp, consumul constant de astfel de produse de catre copii le scade dramatic sansa unei vieti de adult sanatoase.J Articolul continua incluzand subtitlurile" JLustos, dar toxicJ referindu-se la bauturile carbo!azoase si mono!lutamatul de sodiu, J?rana pentru minteJ referindu-se la o dieta naturala echilibrata in combinatie cu miscarea in mod re!ulat. ,at de doctor trebuie sa fii, ca sintetizand toate informatiile care ne parvin pe atatea canale media, sa nu vezi cauzele bolilor si actorii care le intretinB 9raduc pentru claritate" *arintii sunt educati sa+si creasca copii la fel cum au fost si ei5 recompensand si compensand frustarile Icu ceva bunI5 in cadrul unui sistem care asigura profitul5 intretinand bolile si consumismului nenatural5 adica ignoranta si suferinta. *arintii isi c'eltuie resursele5 care mai raman dupa taxe si impozite5 adica timpul vietii lor5 ca sa+si imbolnaveasca copii si apoi c'eltuie sa+i vindece. @ licoare care alcalinizeaza corpul ;xtrasul de lamaie cu bicarbonat, alternativa naturala la chimioterapie se prepar astfel" - ntr-un litru de ap, se fierbe timp de un minut, coa0a unei lm#i, apoi se las la macerat, de seara p#n dimineaMa. - n dimineaMa zilei urmtoare, lichidul se filtreaz. Nn acest macerat se stoarce sucul lm#ii, se adau! miere 'dup !ust( Ei o lin!uriM de bicarbonat. Iolnavii trebuie s consume zilnic un litru de limonad preparat n acest mod. -e asemenea, leacul miraculos se poate administra preventiv, fiind un tonic pentru ntre!ul or!anism. S- nu uit-m c- durata .i calitatea vie/ii noastre depind de modul 0n care noi alegem str-im ,ercetrile actuale ale numeroEilor nutriMioniEti pentru a descoperi reMete care s Min boala Ei btr#neMea la distanM, au concluzionat cu ar!umente solide c echilibrarea p?-ului or!anismului poate face minuni pentru sntate. Nn urma acestor cercetri a aprut aEa-numita OalimentaMie alcalin , iniMiat de dr. /obert 1. Poun!, nutriMionist, microbiolo! Ei naturopat. Iat ce afim domnia sa" O 2"r anismul uman a fost creat s# aib# o compozi$ie alcalin# la baz#, iar pentru a fi s#n#to%i, trebuie s# ne p#str#m aceast# alcalinitate . O ...toate func$iile fiziolo ice, respira$ia, mi%carea, inclusiv &ndirea au efect de acidifiere. 'ar dac# noi nu elimin#m eficient ace%ti acizi prin procesele de e(cre$ie - transpira$ie, urinare, defecare -, acumularea lor )n spa$iile intersti$iale %i )n or ane duce la )n r#%are, la boli %i la )mb#tr&nire prematur#. /ecomandarea d#nsului este" consumul apei alcaline Ei ionizate pentru stimularea capacitMii de eliminare a toxinelor, nsoMit de o diet bazat mai mult pe
*@

fructe Ei le!ume verzi Ei n special din cate!oria celor alcaline sub form de suc sau piure n stare crud. -r. /obert 1. Poun! continu" O ... repfrutul, l#m&ia, l#m&ia lime sunt fructe alcaline, miraculoase )n acest sens, de%i mult# vreme au fost considerate acide datorit# acidului citric din compozi$ie. *ns# ele au un con$inut redus de za+aruri %i multe s#ruri de potasiu )n compozi$ie, ceea ce le face alcaline. 9oate acestea explic de ce lm#ia este considerat un fruct cu virtuMi surprinztoare. &-a constat c ea distru!e celulele canceroase, av#nd un efect de *<.<<< de ori mai puternic dec#t chimioterapiaGGG Aceast proprietate excepMional n-a prea fost mediatizat, pentru c exist laboratoare interesate n fabricarea unei versiuni sintetice J2dr amicin5 de exempluK care le aduce imense beneficii. $ulMi cercettori au constatat efectul de reducere rapid a chisturilor Ei tumorilor prin consumul sucului proapt de lm#ie. 7nii afirm c lm#ia este de mare utilitate n toate tipurile de cancer 'cel de colon, de s#n, de prostat, de plm#n, de pancreas2enumer#nd doar c#teva, cu ponderea cea mai ampl(. ;xperimentele efectuate n laborator dup anii QC<, au scos la iveal faptul c lm#ia este un a!ent antimicrobian cu spectru lar!, eficient n infecMiile bacteriene Ei cu ciuperci, eficace contra paraziMilor interni Ei a viermilor. Are efect diuretic, permiM#nd curMirea vezicii Ei a cilor urinare. Prin proprietMile ei antiacide reduce riscul de litiaz renal. /e!ularizeaz tensiunea arterial crescut, este antidepresiv, combate stress-ul Ei bolile nervoase. O,onsuma$i l#m&i %i nu ve$i )mb#tr&ni susMin nutriMioniEtii. ,onMinutul de acid citric cu efect puternic de alcalinizare a p?-ului, asi!ur un echilibru ionic Ei hidric ntre membrana celular Ei spaMiul interstiMial, nepermiM#nd celulelor s mbtr#neasc. InvitaMia de a consuma lm#ii este Ei pentru de a avea o siluet armonias, datorit efectului de prevenire Ei combatere a obezitMii, principala modalitate prin care se realizeaz acest efect fiind intensificarea arderilor la nivel celular. 7n pahar de ap cald n care am adu!at sucul de la o lm#ie, consumat dimineaMa nainte de mas, a0ut la intensificarea activitMii tubului di!estiv Ei la nceperea arderilor celulare, pun#nd astfel or!anismul la treab cu mult nainte ca noi s ne fi nceput activitatea zilnic. Apa cald poate fi nlocuit cu ceai ne!ru sau verde, realiz#ndu-se astfel un efect benefic n plus, deoarece lm#ia potenMeaz efectele antioxidante ale ceaiului. &tudiile au demonstrat c adu!area sucului de lm#ie n ceaiul verde mbuntMeste cu D<= efectele catecinei 'principalul antioxidant din ceai(. ,atecina, a0utat de lm#ie, Ei manifest efectul antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi, scz#nd astfel stress-ul oxidativ. 7na dintre cele mai apreciate diete este cea cu lm#i, care nu este deloc dificil, asociind consumul necesar de lm#i pentru obMinerea anumitor efecte n ceea ce priveEte sntatea noastr cu un rsfM culinar. Aceast diet se bazeaz at#t pe efectul antilipemiant al lm#ilor c#t Ei pe cel diuretic. Pe parcursul acestei diete e bine s avem un re!im alimentar echilibrat, fr excese cantitative sau calitative. /e!ula este ca la fiecare mas s fie prezent lmia. Aceasta cur nu este n niciun caz un re!im de nfometare, fiind recomandate mese care s
*C

aduc aportul alimentar necesar or!anismului, la ore fixe, bazate pe principii de alimenta ie sntoas. Pe durata acestei cure e bine s avem !ri0 s excludem din alimentaMie !rsimile saturate, zahrul alb rafinat Ei, n !eneral, toate alimentele despre care Etim c sunt duEmani ai sntMii, aductoare de toxine Ei !eneratoare de obezitate. /ezultate foarte bune s-ar obMine cu un re!im lacto-ve!etarian. $esele trebuie completate de in!estia unei cantitMi importante de ap Ei, binenMeles, de cantitatea corespunzatoare de suc de lm#ie. -urata dietei este de *@ zile. ,onsumul de lm#i creEte pro!resiv, n prima zi se consum sucul de la o lm#ie, n a doua zi sucul de la dou lm#i Ei tot aEa p#n n ziua Eapte c#nd am a0un!em la Eapte lm#i. Apoi facem o pauz de dou zile, dup care o lum n sens invers p#n c#nd a0un!em din nou la o lm#ie. &ucul de lm#ie poate fi consumat doar cu adaos de ap sau n combinaMie cu ceai sau ntr-o limonad special 'aceasta se prepar prin adu!area la un pahar de ap plat a 3 lin!uri de suc de lm#ie, puMin scorMiEoar Ei puMin boia iute(. ).mia lime spre deosebire de lm#ia !alben este mai aromat Ei mai dulce, conMine o cantitate mai mare de calciu Ei fosfor, dar este mai puMin bo!at n vitamina ,. Acest fruct se nscrie cu uEurinM n lista alimentelor recomandate n dieta-tratament pentru dezechilibrele di!estive. Acidul citric din lime are o reacMie alcalin n tractul !astrointestinal, fiind capabil s diminueze simptomele de ulcer peptic, iar sucul de lime diluat cu ap clduM este benefic n prevenirea Ei tratarea constipaMiei, cistitei Ei diminueaz fra!ilitatea oaselor. ;ste recomandat Ei pentru menMinerea unei bune sntMi a dinMilor" previne cderea lor, cariile dentare, Ei s#n!erarea !in!iilor. Am expus aici doar c#teva din virtuMile acestui fruct special, care prezint Ei una din cele mai proaspete, ener!izante Ei flexibile arome. ;a deMine calitatea de a purifica Ei de a intensifica aromele cu care se combin. , este !alben sau lime, lm#ia este un aliment complex, necesar pentru meninerea unei bune stri de sntate. Nn acest scop, ar trebui s consumm zilnic cel puMin un sfert de lm#ie.

*D

,ele - )egi 2le 1iologiei + 2 treia revolutie in medicina 6

*F

OPe *D au!ust *FCD, -r. /RSe Leerd ?amer, $.-., la vremea aceea internist Eef la clinica oncolo!ic a 7niversitMii din $Tnchen, Lermania, a primit vestea Eocant c fiul su, -irS, a fost mpuEcat. -irS a murit n decembrie *FCD Ei, c#teva luni mai t#rziu, -r. ?amer a fost dia!nosticat cu cancer testicular. -in moment ce nu fusese niciodat !rav bolnav, a suspectat imediat c dezvoltarea cancerului su poate avea le!tur direct cu tra!ica pierdere a fiului su. $oartea lui -irS Ei propria sa experienM cu cancerul l-au fcut pe -r. ?amer s investi!heze istoricul pacienMilor si de cancer. A descoperit foarte cur#nd c, la fel ca el, toMi bolnavii de cancer pe care i Etia au trecut prin experienMe extrem de stresante nainte ca boala s se instaleze Ei s se dezvolte. 1bservarea conexiunii dintre minte Ei or!anism nu a fost surprinztoare. Numeroase studii artaser de0a c at#t cancerul, c#t Ei alte boli sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant. -ar -r. ?amer a dus cercetrile sale cu un pas mai departe. 7rmrind ipoteza c toate evenimentele din or!anism sunt controlate prin creier, a analizat tomo!rafiile pacienMilor si Ei le-a confruntat cu istoricul lor medical. -r. ?amer a descoperit astfel c orice boal, nu numai cancerul, este controlat printr-o zon din creier ce i corespunde n mod specific Ei este le!at, n mod particular, de un conflict-Eoc psiho-emoMional perfect identificabil. Astfel a aprut paradi!ma revoluMionar a Noii $edicine Lermane, care nu numai c le explic n mod demonstrabil bolnavilor de cancer cauzele reale ale bolii lor, dar le ofer Ei o Eans real de vindecare, fr mutilare Ei otrvire prin aEa-zisele tratamente chirur!icale, radioterapice Ei chimioterapice... /ezultatul cercetrilor lui ?amer se constituie ntr-o dia!ram EtiinMific ce ilustreaz le!tura biolo!ic dintre psihic Ei creier Ei corelaMia cu or!anele Ei Mesuturile ntre!ului or!anism uman 'varianta en!lez a O-ia!ramei EtiinMifice a LN$J este n lucru(. -r. ?amer a denumit descoperirile sale O,ele - )egi 1iologice ale #oii $edicine J, datorit faptului c aceste le!i biolo!ice, valabile n cazul oricrui pacient, ofer o perspectiv cu totul nou asupra nMele!erii cauzei, a dezvoltrii Ei a procesului natural de vindecare a bolii. ',a rspuns la numrul cresc#nd ale interpretrilor !reEite ale descoperirilor sale Ei pentru a pstra inte!ritatea Ei autenticitatea muncii sale EtiinMifice, -r. ?amer Ei-a prote0at n mod le!al materialele de cercetare, sub numele de Lerman NeH $edicine 'LN$ - Noua $edicin LermanU(.

3<

Nn *FD*, -r. ?amer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la 4acultatea de $edicin a 7niversitMii din 9Tbin!en, sub forma unei teze post-doctorale. 9otuEi, p#n astzi, 7niversitatea a refuzat s testeze cercetrile -r. ?amer, n ciuda obli!ativitMii le!ale de a o face. Acesta este un caz fr precedent n istoria universitar. Nn mod similar, medicina oficial a refuzat s aprobe descoperirile sale, n ciuda a 8< de verificri EtiinMifice diferite, fcute at#t de medici independenMi, c#t Ei de asociaMii profesionale. 6a scurt timp dup ce -r. ?amer Ei-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunMa la descoperirile sale EtiinMifice sau i se va refuza rennoirea contractului su la ,linica 7niversitar. Nn *FD@, deEi munca sa nu a fost niciodat pus la ndoial sau dezaprobat, doctorului ?amer i-a fost ridicat licenMa medical, pe motiv c a refuzat s se conformeze principiilor medicinei standard. ,u toate acestea, el era hotr#t s-Ei continue munca Ei, n *FDC, a reuEit s-Ei extind descoperirile practic la orice boal cunoscut de medicin.-r. ?amer a fost persecutat Ei hrMuit timp de 3> ani, n special de ctre autoritMile !ermane Ei de ctre cele franceze Ei chiar ncarcerat o perioad. -in *FFC, -r. ?amer locuieEte n exil n &pania, unde Ei continu cercetrile Ei continu s se lupte pentru recunoaEterea oficial a ONoii $edicine LermaneJ. Nns, din moment ce 4acultatea de $edicin a 7niversitMii din 9Tbin!en Ei menMine tactica de am#nare, pacienMilor din ntrea!a lume le este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile revoluMionare ale -r. ?amer. 1@)4)E 2< )2 @R4%4#E <# L@, *(4"@+E$@M4@#2) ,2RE (E RE=)E,3N $24 O#3P4 )2 #4VE)<) ,RE4ER<)<4

3*

-r. ?amer a stabilit c Oorice boal este cauzat de un Eoc emoMional care surprinde individul total nepre!tit 'Prima 6e!e Iiolo!ic(. Nn onoarea fiului su, -r. ?amer a denumit acest incident stresant" -irS ?amer &Rndrome, sau -?&. Psiholo!ic vorbind, -?& este un incident foarte personal, condiMionat Ei determinat de experienMele noastre trecute, de vulnerabilitMi, de percepMiile personale, de valorile Ei credinMele personale. ,u toate acestea, -?& nu este doar un conflict emoMional, ci el se propa! Ei la nivel biolo!ic Ei trebuie nMeles n contextul evoluMiei noastre personale. Animalele experimenteaz aceste Eocuri cu consecinMe biolo!ice n urma pierderii bruEte a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separrii de partener sau de !rup, a unei ameninMri neaEteptate, a unei perioade de nem#ncare sau a unei ameninMri de moarte. 7n brbat, de exemplu, poate suferi un Eoc conflictual de Opierdere a teritoriuluiJ c#nd Ei pierde casa sau locul de munc, pe neaEteptateV pentru o femeie, un Eoc conflictual On cminJ poate fi o !ri0 pentru binele unuia dintre membrii familieiV un Eoc conflictual de tipul OabandonuluiJ poate fi declanEat de un divorM neprevzut sau de o spitalizare de ur!enMV copiii sufer deseori un Eoc conflictual Ode separareJ, c#nd mama se decide s se ntoarc la munc sau c#nd se despart prinMii. Analiz#nd mii de tomo!rafii ',9( n relaMie cu istoricul pacientului, -r. ?amer a descoperit c, atunci c#nd are loc -?&, Eocul impacteaz o zon specific, predeterminat din creier, cauz#nd o leziune care este vizibil pe tomo!rafie ca un set clar de inele concentrice 'n *FDF, &iemens, productorul !erman de aparate tomo!rafice, a confirmat c aceste inele nu provin de la o proast funcMionare a aparaturii(. -up impact, celulele cerebrale transmit Eocul ctre or!anul corespondent care, la r#ndul lui, rspunde cu o modificare maladiv specific, ce poate fi anticipat. $otivul pentru care diferitele conflicte sunt le!ate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela c, de-a lun!ul evoluMiei noastre, fiecare parte a creierului a fost pro!ramat s rspund instantaneu la posibile conflicte sau ameninMri. Nn timp ce Ovechiul creier 'cerebelul, zona ami!dalian( corespunde unor Opro!ramri le!ate de supravieMuire, care corespund respiraMiei, hrnirii sau reproducerii, Onoul creierJ 'creierul mare( este Ocodat cu teme mult mai avansate, precum cele le!ate de autoapreciere, ncrederea Ei respectul de sine. ,ercetrile medicale ale -r. ?amer sunt str#ns le!ate de embriolo!ie, pentru ca, indiferent de felul n care or!anismul rspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea Mesutului sau prin dere!larea funcMionrii, toate acestea sunt corelate cu stratul embrionic al !ermenului din care provin at#t or!anul, c#t Ei Mesutul cerebral corespondent 'A treia 6e!e Iiolo!ic(. LN$ O1nto!enetic &Rstem of 9umorsJ '&istemul 1rto!enetic al tumorilor( ilustreaz c or!anele controlate de Ovechiul creierJ care deriv din endoderm sau or!anele ce deriv din mezoderm, precum plm#nii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea n profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, !landele mamare, etc., !enereaz ntotdeauna proliferare celular, imediat dup ce conflictul corespondent se reflect la nivelul creierului. 9umorile acestor or!ane se dezvolt exclusiv pe durata fazei active a conflictului 'iniMiat de -?&(. & lum exemplul cancerului de plm#n" conflictul biolo!ic asociat cu cancerul de plm#n este un Eoc de tipul Ofric de moarteJ, deoarece, n termeni bio-fiziolo!ici, frica de moarte este echivalent cu incapacitatea de a respira. 1dat cu Eocul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care re!leaz respiraMia ncep instantaneu s se
33

multiplice, form#nd o tumoare pulmonar. ,ontrar prerilor convenMionale, aceast multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fr rost, ci serveEte unui scop biolo!ic foarte bine definit Ei anume s creasc capacitatea pulmonar, optimiz#nd astfel Eansele de supravieMuire ale or!anismului. Analiza tomo!rafiilor ntreprins de -r. ?amer demonstreaz c fiecare persoan bolnav de cancer la plm#ni prezint o confi!uraMie clar de tip inele concentrice n zona corespondent din creier Ei c fiecare pacient a suferit un Eoc conflictual emoMional total neaEteptat, de tipul Ofric de moarteJ, naintea declanErii cancerului. Nn ma0oritatea cazurilor, teama de moarte a fost declanEat de Eocul unui dia!nostic de cancer, ce a fost resimMit ca o sentinM la moarte. ,ancerul la s#n, potrivit cercetrilor -r. ?amer, este rezultatul !ri0ilor provocate de un conflict de tipul Omam-copilJ sau Oprobleme cu partenerulJ. Aceste tipuri de conflicte impacteaz ntotdeauna vechiul creier, n zona care controleaz !landele productoare de lapte. 1 femeie poate suferi un conflict de tipul mam-copil dac Ei face foarte multe !ri0i, atunci c#nd copilul ei este rnit sau se mbolnveEte !rav, foarte brusc. Pe durata fazei de stres, c#t conflictul este activ, celulele !landei mamare continu s se multiplice, form#nd o tumor. &copul tainic al proliferrii celulare este acela de a mri capacitatea de lactaMie pentru copilul suferind, !rbind astfel procesul de vindecare al acestuia. 4iecare femeie Ei fiecare femel din lumea animal se naEte cu acest pro!ram de reacMie biolo!ic pentru creEtere Ei dezvoltare. Numeroasele studii ale -r. ?amer arat c femeile, chiar Ei atunci c#nd nu alpteaz, dezvolt tumori ale !landelor mamare, din cauza !ri0ilor obsesive pentru binele celor dra!i 'a copilului care are probleme, a unui partener bolnav, sau de !ri0a unui prieten cu probleme(. ,eea ce a fost spus despre cancerul de plm#n sau de s#n este valabil pentru orice alt tip de cancer ce Ei are ori!inea n Ovechiul creierJ. 4iecare tip de cancer este declanEat de un conflict, de un Eoc specific care activeaz un Opro!ram biolo!ic precisJ 'A ,incea 6e!e Iiolo!ic(, ce permite or!anismului s depEeasc obiEnuinMele funcMionrii zilnice Ei s se confrunte fizic cu situaMia ur!ent. Pentru fiecare tip de conflict, exist o zon cerebral specific ce coordoneaz acest pro!ram de ur!enM. Nn vreme ce or!anele controlate de vechiul creier dezvolt tumori pe durata fazei active a conflictului Eoc, situaMia este opus n cazul or!anelor controlate de noul creier. 9oate or!anele Ei Mesuturile ce corespund Ei sunt coordonate de noul creier 'ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alptare etc.( Ei au ori!inea n ectoderm sau n mezodermul noului creier. Nn momentul producerii conflictului-Eoc, Mesuturile or!anelor corespondente acestei zone a creierului rspund prin de!enerare celular. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal de exemplu, sunt situaMii care apar doar atunci c#nd persoana se afl ntr-o stare emoMional de stres relaMionat cu conflictele-Eoc corespondente. AEa cum este de aEteptat, distru!erile Mesuturilor respective au o semnificaMie biolo!ic precis. & lum exemplul Mesuturilor canalelor de lactaMie. ;le se dezvolt mult mai t#rziu dec#t !landa mamar, acest Mesut fiind controlat de o zon mai t#nr a creierului, cortextul cerebral. ,onflictul biolo!ic ce corespunde Mesutului canalelor de lactaMie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experienMe de tipul Ocopilul meu 'sau partenerul meu( mi-a fost luat de la s#n. 1 femel din lumea animal sufer un astfel de conflict atunci c#nd puiul ei se pierde sau este omor#t. ,a un reflex natural la acest conflict Eoc, Mesutul canalelor de lactaMie ncepe s ulcereze. &copul acestei reacMii este mrirea diametrului
38

canalelor de lactaMie, astfel nc#t laptele nefolosit s se poat drena mai uEor Ei s nu se con!estioneze s#nul. ,reierul fiecrei femei este pro!ramat cu acest !en de reacMierspuns biolo!ic. -in moment ce s#nul femeii este asociat, biolo!ic vorbind, cu !ri0a Ei hrnirea, femeile sufer un conflict-Eoc cauzat de separarea brusc de o persoan iubit. Pe durata fazei active a conflictului-Eoc nu exist practic niciun simptom, cu excepMia unor ocazionale puseuri uEoare n interiorul s#nului. C$+$ #123 4"5$ "+$ 1&6C3&$6 B1+6

3:

-r. ?amer a descoperit, de asemenea, c orice conflict Ei orice boal are Ei o rezolvare, iar desfEurarea oricrei boli are loc n dou faze. 'A -oua 6e!e Iiolo!ic(. Nn timpul primei faze, a conflictului activ 'Ei anume at#ta timp c#t conflictul persist(, ntre!ul or!anism se orienteaz spre a face faM conflictului. Nn timp ce la nivel fizic au loc dere!lri celulare specifice, psihicul Ei sistemul nervos ve!etativ autonom se confrunt, de asemenea, cu situaMii neaEteptate. ,omutat ntr-o faz de stres 'sRmpathicotonia(, mintea devine total preocupat de conMinutul conflictului. 9ulburrile somnului Ei lipsa apetitului sunt simptome specifice. Iiolo!ic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizarea atenMiei asupra conflictului Ei orele de activitate n plus constituie condiMiile propice pentru rezolvarea conflictului. 4aza activ a conflictului este denumit Ei Ofaza receJ. -eoarece pe perioada stresului se produce constricMia vaselor de s#n!e, simptomele specifice ale activitMii conflictuale sunt extremitMile reci 'n special m#inile(, tremurul Ei transpiraMia rece. Intensitatea simptomelor depinde, n mod natural, de intensitatea Ei impactul Eocului conflictual. -ac o persoan rm#ne n aceast stare prea mult timp, urmrile pot fi fatale. -r. ?amer a demonstrat, fr nicio ndoial, c or!anismul nu poate muri niciodat de cancer, n sine. 1 persoan poate muri ca rezultat al complicaMiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui or!an vital precum colonul sau bila, dar n niciun caz celulele canceroase, n sine, nu pot provoca moartea. Nn Noua $edicin Lerman, distincMia dintre cancerul mali!n Ei cel beni!n nu are nicio valoare. 9ermenul mali!n este o construcMie artificial 'la fel ca marcrii tumorali( care, pur Ei simplu, indic o activitate de reproducere celular ce a depEit o anumit limit fixat n mod complet arbitrar. -ac o persoan moare pe durata fazei iniMiale active a conflictului, aceasta se petrece de obicei din cauza pierderii de ener!ie, a slbirii exa!erate, a lipsei de somn Ei a epuizrii mentale Ei emoMionale. -e cele mai multe ori, este vorba de impactul emoMional devastator al unui dia!nostic sau al unei pro!noze ne!ative, de !enul O$ai ai doar Ease luni de tritGJ, impact ce arunc pacienMii de cancer Ei pe cei apropiaMi lor ntr-o stare de disperare. ,u foarte mic speranM sau chiar deloc, sunt privaMi de forMa lor vital, Ei consum inutil ener!ia Ei, n cele din urm, mor n urma unui proces a!onizant, proces pe care Otratamentele convenMionale pentru cancer nu fac dec#t s l accelereze. -ac pacientul nu a fcut niciun tratament de cancer 'n special chimioterapie sau radioterapie(, NL$ are o rat de succes de F> p#n la FD=. ;ste o ironie a sorMii c aceste statistici ale succeselor remarcabile ale -r. ?amer au fost date chiar de autoritMi. ,#nd -r. ?amer a fost arestat, n *FFC, pentru acordarea de sfaturi medicale fr a avea licenM medical 'ridicat abuziv(, pentru trei persoane, poliMia a confiscat fiEele pacienMilor si Ei le-a analizat. 7n procuror public a fost nevoit s recunoasc n timpul procesului c, dup > ani, @.<<< din @.><< de pacienMi cu cancer n faza terminal erau nc n viaM. Nn cazul tratamentelor convenMionale, prin chimioterapie Ei radioterapie 'iradiere(, cifra aceasta este dezastruos de mic, adic doar 8->= dintre pacienMi mai rm#n n viaM dup > ani. ,onform declaraMiilor epidemiolo!ului Ei biostasticianului -r. 7lrich Abel 'Lermania(" O/ata de succes a ma0oritMii chimioterapiilor este 0alnic2 nu exist nicio dovad EtiinMific referitoare la capacitatea tratamentului prin chimioterapie de a mri n mod apreciabil durata de viaM a pacienMilor care sufer chiar de cele mai comune forme de cancer or!anic. ,himioterapiile pentru cancerele mali!ne prea avansate pentru operaMie, care reprezint D<= din totalul cancerelor, reprezint o total deEertciune EtiinMific.
3>

'/evista

EtiinMific

O9he

6ancet,

*FF*(.

466N7" 2!"N3 S$ %6N#$C3 S6N(2&3 /ezolvarea conflictului !enerat de semnalele iniMiale reprezint nceperea fazei a doua a pro!ramului biolo!ic. ;moMiile Ei or!anismul nostru se comut imediat n re!imul de reparare Ei refacere, pro!ramul de vindecare fiind asistat n mod direct de sistemul nervos ve!etativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obosiMi 'putem chiar s nu avem puterea de a ne ridica din pat(. 1dihna Ei furnizarea tuturor nutrienMilor necesari or!anismului sunt esenMiale n perioada de vindecare. A doua faz este denumit Ofaza caldJ Ei n aceast perioad, vasele de s#n!e se mresc, nclzind extremitMile Ei pielea. 1dat cu rezolvarea conflictului, se produce o transformare la nivelul or!anelor" proliferarea celular 'vechiul creier este le!at de controlul creEterii tumorale( Ei distru!erea celular 'creierul nou este le!at de controlul de!radrii Mesuturilor( se opresc imediat Ei este declanEat procesul de reparare specific. 1 zon care s-a necrozat sau a prezentat ulceraMii n timpul fazei active a conflictului este acum re!enerat Ei refcut cu celule noi. Acest proces este nsoMit, de re!ul, de inflamaMii potenMial dureroase cauzate de edeme care prote0eaz Mesutul pe durata vindecrii. Alte simptome tipice re!enerrii sunt" hipersensibilitate, m#ncrimi, spasme 'dac Mesuturile musculare sunt implicate( Ei inflamaMii. ;xemple de boli care apar doar n procesele de artrit, ateroscleroz, disfuncMii ale rinichilor Ei vezicii urinare, anumite boli ale ficatului Ei infecMii 'vezi mai 0os(. Iaz#ndu-se pe observarea multiplicrii celulare 'mitoza( Ei pe distincMia standard dintre tumoare beni!n Ei mali!n, medicina convenMional interpreteaz procesul natural de producere celular a Mesutului care se vindec drept tumoare mali!n. Nn NL$, distin!em, la fel, dou tipuri de tumori. -ar tumorile nu sunt mprMite n bune sau rele, ci mai de!rab sunt clasificate dup tipul de Mesut Ei zona cerebral din care provin Ei prin care sunt controlate. ;xist acele tumori care se dezvolt, n mod exclusiv, n faza activ a conflictului-Eoc 'tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile de ficat, tumorile uterului, tumorile de prostat etc.( Ei cele care apar n timpul procesului natural de vindecare. Nn felul n care creierul vechi controleaz cancerul, creEterea tumoral nu este nici accidental Ei nici fr sens, din moment ce proliferarea celular se opreEte de ndat ce Mesutul este reparat. ,ancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non?od!Sin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial Ei larin!ial Ei cancerul cervical, toate sunt de natur curativ Ei fenomene exclusive ale fazei de vindecare. ,u condiMia ca procesul de vindecare s nu fie ntrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului Eoc, aceste tumori dispar p#n la urm, la sf#rEitul procesului de vindecare. Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ '-,I&(, intr de asemenea n aceast cate!orie. Nn timp ce un cancer de s#n este un indicator c femeia este n faza activ a conflictului de tip !ri0, un cancer in situ este un semn pozitiv c problema asociat conflictului de separare a fost rezolvat. 1 femeie nu face un cancer de s#n fr motivG AEa cum nici faptul c el se dezvolt exact la s#nul st#n! nu este o coincidenM. 6!P1&T"N7" +"T$&"+6T3766 N1"ST&$ B61+1(6C$
3@

-r. ?amer a descoperit c lateralitatea determin dac o boal precum este cancerul se dezvolt n partea st#n! sau dreapt a or!anismului. Aceasta este re!ul" o persoan dreptace rspunde unui conflict cu mama sa sau cu copilul su cu partea st#n! a or!anismului, Ei cu partea dreapt la un conflict cu tatl sau partenerul, fraMii, rudele, prietenii, cole!ii etc. Pentru st#n!aci este invers. ;xist ntotdeauna o relaMie invers ntre emisferele cerebrale Ei prMile or!anismului, n sensul c fiecare emisfer a creierului 'mai puMin partea ami!dalian( este n relaMie direct cu partea opus a trupului. ,el mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastr biolo!ic este s batem din palme. Palma pe care o Minem deasupra indic dac suntem st#n!aci sau dreptaci. Astfel, un cancer la s#nul drept, un chist ovarian la ovarul st#n!, o problem de piele pe partea dreapt sau st#n! 'sau am#ndou(, o paralizie motorie pe partea dreapt 'dup un atac cerebral( ne dau un prim indiciu despre cine a fost implicat atunci c#nd conflictul ori!inar a avut loc. Nn ceea ce priveEte conflictele mai avansate 'Ei re!iunile cerebrale(, statutul hormonal trebuie, de asemenea, luat n calcul, pentru o evaluare precis. &1+2+ B$N$46C "+ !6C&1B6+1&

3C

7n alt aspect al cercetrilor -r. ?amer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a bolii. Pe scurt, el a descoperit c microbii precum ciupercile, bacteriile Ei viruEii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare Ei maniera n care ei opereaz este n deplin concordanM cu lo!ica evolutiv. 'A Patra 6e!e Iiolo!ic(. Iacteriile tuberculozei, spre exemplu, populeaz doar Mesuturile controlate de creierul vechi. 4uncMia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-Ei mai au rostul" tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostat, tumorile la uter, tumorile la s#n, melanoamele Ei mesothelioma. Iacteriile tuberculozei sunt esenMiale pentru descompunerea construcMiilor celulare ce au proliferat cu un anumit scop biolo!ic, n timpul fazei active a conflictului. -ac bacteriile necesare nu sunt disponibile din cauza vaccinrii sau a uzului excesiv de antibiotice sau n urma chimioterapiei, tumorile nu se pot dezinte!ra corespunztor. ,a urmare, rm#n pe loc Ei sunt ncapsulate n mod inofensiv. -etectate la un control de rutin, ele pot fi totuEi dia!nosticate ca Ei cancer Ei noi conflicte potenMiale pot aprea n urma aflrii veEtii, cu noi simptome. NnMele!#nd le!ile biolo!ice ale desfEurrii bolilor, aceast perspectiv poate fi eliminat. Nn timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, viruEii sunt implicaMi n procesul de vindecare a Mesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral 'ex" bronhiile, membrana nazal, mucoasa stomacal, mucoasa canalelor biliare Ei epiderma(. ?epatita, pneumonia, herpesul, !ripa Ei !ripa stomacal indic faptul c procese virulente, naturale, de vindecare sunt n curs. Nn ceea ce priveEte rolul viruEilor, -r. ?amer prefera s vorbeasc de viruEi ipotetici, din cauz c, n ultimul timp, existenMa viruEilor este pus n discuMie. Acest lucru este n concordanM cu descoperirile iniMiale ale -r. ?amer, care evidenMiau faptul c procesele de reconstrucMie Ei re!enerare ale Mesuturilor necrozate sau ulcerate au totuEi loc chiar Ei n absenMa viruEilor specifici Mesuturilor respective. -ilema n care se !seEte medicina convenMional este aceea c eEueaz n a recunoaEte tiparul de evoluMie n dou faze a fiecrei boli, prima faz, aceea a conflictului activ, fiind n mod obiEnuit scpat din vedere. -in moment ce microbii sunt activi doar n faza de vindecare, iar activitatea acestora este n mod normal acompaniat de inflamaMii, febr, puroi, supurri Ei dureri, microbii sunt consideraMi rufctori Ei cauz a bolilor infecMioase. -ar microbii nu provoac boli. P#n la urm, or!anismul nostru este cel care Oan!a0eaz microbii, pentru a optimiza procesul de vindecare. $icrobii pot fi, binenMeles, transmiEi, dar ei rm#n inofensivi p#n n momentul n care persoana este n faza de vindecare a aceluiaEi tip de conflict. T$1&6" !$T"ST"5$+1&, 1 S6!P+3 46C762N$ "C"#$!6C3

3D

Iaz#ndu-se pe LN$, O&istemul 1nto!enetic al tumorilorJ, teoria vast rsp#ndit a metastazelor care su!ereaz c celulele canceroase mi!reaz prin vasele de s#n!e Ei limf, cauz#nd tumori Ei n alte locuri, este, n cuvintele -r. ?amer, pur ficMiune academic. ,elulele n !eneral Ei celulele canceroase n mod special nu Ei pot schimba, sub nici o form, structura lor histolo!ic Ei nici nu pot trece de bariera bacterian. -e exemplu, o celul canceroas a unei tumori pulmonare, care este de ori!ine endoderm, controlat de zona ami!dalian a creierului Ei care prolifereaz de-a lun!ul fazei active a conflictului, nu se poate transforma ntr-o celul osoas, care este de ori!ine mezoderm Ei este controlat de cortexul cerebral, celul care se deterioreaz n timpul fazei active a conflictului, n procesul de decalcifiere. Nn scenariul conform cruia cancerul pulmonar metastazeaz la oase, celulele cancerului pulmonar creeaz, de fapt, un !ol 'descompunere celularG 5 reversul cancerului( n anumite oase din or!anism. 9rebuie, de asemenea, s ne ntrebm de ce celulele canceroase rareori se rsp#ndesc la Mesuturile vecine, de exemplu" de la uter la cervix. -ac celulele canceroase cltoresc prin s#n!e, de ce nu este atunci scanat s#n!ele donat, pentru a cuta celule canceroase B -e ce nu sunt atunci !site o multitudine de tumori n pereMii vaselor de s#n!e ai pacienMilor bolnavi de cancer B Acum D ani, pe *F au!ust 3<<:, ziarul canadian Llobe and $ail a publicat un articol intitulat O,ercettorii urmresc testele de s#n!e pentru cancerele de s#n , conMin#nd declaraMii revelatoare" v#ntoarea celulelor canceroase n fluxul san!vin a durat *< ani Ei p#n acum, nicio tehnolo!ie existent nu a reuEit s izoleze n mod cert nici mcar o sin!ur celul tumoral, dintre milioanele de !lobule roEii Ei albe conMinute n orice mostr de s#n!e uman. Nn afara faptului c v#ntoarea este departe de a fi ncheiat 'aEa cum indic articolul(, nu su!ereaz asta cumva c ipoteza metastazelor a dezinformat publicul Ei a speriat, fr nicio noim, de moarte milioane de pacienMi bolnavi de cancer, de-a lun!ul ultimelor patru deceniiB -r. ?amer nu nea!, binenMeles, posibilitatea apariMiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive nu sunt cauzate de mi!rarea celulelor canceroase, care se transform, n mod mirobolant, ntr-un tip diferit de celul, ci mai de!rab sunt urmarea unui nou conflict-Eoc. Noul -?& poate fi declanEat de o alt experienM traumatizant adiMional, sau prin Eocul provocat de comunicarea dia!nosticului. AEa cum am menMionat mai devreme, comunicarea unui dia!nostic neaEteptat de cancer, sau informarea cuiva c are metastaze poate declanEa o spaim de tipul fric de moarte 'provoc#nd cancer pulmonar( sau orice alt tip de dia!nostic relaMionat cu Eocul emoMional, cauz#nd noi cancere n diferite alte prMi ale or!anismului. Nn multe cazuri, aceEti pacienMi nu supravieMuiesc p#n n faza de vindecare, din cauza strii de stres foarte !rave, care i slbeEte p#n la punctul n care mai au foarte puMine Eanse de supravieMuire n confruntarea cu toxicul Ei uci!aEul tratament chimioterapic. Al doilea tip de cancer foarte nt#lnit dup cancerul pulmonar este cancerul osos. -r. ?amer a descoperit c oasele noastre sunt din punct de vedere psiho-emoMional le!ate de ncrederea, respectul Ei stima de sine. Altfel zis, spun#ndu-i-se cuiva c are o boal care i ameninM viaMa, mai ales una care se presupune c se rsp#ndeEte ca un incendiu n or!anism, este echivalent pentru bolnav cu a accepta c" acum este complet inutil Ei, pe l#n! faptul c se simte inutil, oasele ncep s se decalcefieze 'n cazul cancerelor de s#n, deseori n zona sternului Ei a coastelor(. 9ot aEa cum se fractureaz un os, scopul
3F

pro!ramului biolo!ic 'al bolii( apare la sf#rEitul fazei de vindecare. ,#nd faza de reparare este complet, osul va fi mult mai puternic n zona respectiv, asi!ur#ndu-ne n acest fel c suntem mai bine echipaMi, n eventualitatea apariMiei unui nou conflict al stimei de sine. N"T2&" T2!1&6+1& C$&$B&"+$ 1dat ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale mpreun cu psihicul Ei or!anul aferent intr n faza de vindecare. 6a repararea oricrei rni, se dezvolt un edem 'fluid n exces(, pentru a oferi protecMie Mesutului cerebral ce este refcut. Pe tomo!rafie, modificrile sunt foarte uEor de observat" inelele concentrice vizibile anterior se estompeaz dup apariMia edemului Ei apar acum neclare. Atunci c#nd edemul cerebral atin!e dimensiunea maxim, prin intermediul creierului este declanEat un scurt Ei puternic impuls care expulzeaz edemul. Nn terminolo!ia NL$, aceast re!lare este denumit ,riza epileptic ',;(. Nn timpul crizei, ntre!ul or!anism este aruncat, pentru scurt timp, ntr-o stare de simpaticotonie 'hiperstimularea sistemului nervos simpatic(, retrind simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiraMie rece, extremitMi reci, puls accelerat Ei !reaM. Intensitatea Ei durata acestei crize pre-pro!ramate este determinat de intensitatea Ei durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, crizele de astm Ei cele epileptice sunt doar c#teva exemple ale acestui crucial punct de revenire. 9ipul de criz depinde ntotdeauna de natura conflictului Ei de zona cerebral corespunztoare implicat. -up ce edemul cerebral a eliminat, Mesutul conectiv ce ofer suport structural neuronilor se reface n zona respectiv, pentru a restabili funcMiile celulelor nervoase care au fost afectate de Eocul datorat conflictului '-?&(. Aceast acumulare natural este ceea ce medicina convenMional denumeEte tumoare cerebral, vestea apariMiei acesteia av#nd n contextul medicinei convenMionale consecinMe cumplite asupra pacientului. -r. ?amer a stabilit, n *FD*, c tumoarea cerebral nu este o boal care apare paralel Ei la nivelul or!anului afectat 'controlat de la nivelul creierului din zona sa specific care se afl simultan n faza de reparare(. Astfel c metastazele cerebrale nu exist, de fapt, nici ele. T$&"P6" N166 !$#6C6N$ ($&!"N$ 8pe scurt9

8<

Primul pas n terapia LN$ este s !seEti o nMele!ere a naturii biolo!ice a simptomului, de exemplu" corelaMia dintre un anumit tip de cancer Ei cauzele sale psihice. 1 tomo!rafie Ei un istoric medical complex sunt, de asemenea, vitale pentru a determina dac pacientul este nc n faza activ a conflictului sau de0a a nceput s se vindece. -ac este nc n faza activ, atenMia trebuie ndreptat spre identificarea cauzei Eocului iniMial -?& Ei spre dezvoltarea unei strate!ii pentru rezolvarea conflictului. ;ste crucial pre!tirea pacientului Ei informarea lui despre simptome Ei despre procesul vindecrii Ei eventualele complicaMii ce pot apare. &imptomele sunt foarte previzibileG -escoperirile -r-lui. ?amer ne furnizeaz, pentru prima oar n istoria medicinei, un sistem si!ur, care ne permite nu numai s nMele!em, dar Ei s prezicem dezvoltarea Ei simptomele oricrei boli. Aceasta este adevrata medicin preventiv, un aspect al NL$ care cu !reu poate fi dezbtut suficient. Adevrata medicin preventiv necesit nMele!erea cauzelor reale ale bolii, Ei aceasta este exact ceea ce cercetrile -r-lui. ?amer furnizeaz n detaliu. :n/eleg;nd cele <Cinci +egi Biologice* ale cau,ei .i ale procesului de vindecare al 'olii, ne putem eli'era de teama .i panica ce apar adeseori odat- cu instalarea anumitor simptome "ceast- cunoa.tere este mai mult dec;t putere $a poate efectiv salva vie/i

8*

,E)E - )E%4 2)E #@44 $ED4,4#4 %ER$2#E Q DE(,@*ER43E L4 =@R$<)23E DE DR. "2$ER: *. *R4$2 )E%E 14@)@%4,N" re!ula de fier a cancerului" A. 4iecare cancer sau afecMiune echivalent cancerului are drept cauz" sindromul -irS ?amer '-?&( !enerat de un Eoc foarte !rav, acut, dramatic Ei izolat. 9rirea acestui confict-Eoc are loc simultan la 8 niveluri 'psihic, creier Ei or!an(V I. 9ipul conflictului care a provocat -?& determin localizarea ?? 'cercuri concentrice vizibile pe tomo!rafia computerizat( n creier Ei a locului corespunztor ntr-un anumit or!an n care va apare cancerul sau o afecMiune echivalent canceruluiV ,. ,ontinuarea conflictului la nivel psiholo!ic determin evoluMia hh n creier Ei a cancerului sau a afecMiunii echivalente cancerului n or!anul corespunztor locului apariMiei ?? 3. 2 9+2 )E%E 14@)@%4,N" fiecare afecMiune !enerat de un conflict-Eoc are o evoluMie n 3 faze" 2. =aza de conflict activ 'de mbolnvire( n care sistemul nervos autonom simpatic este activat, Eocul continu cu preocupare continu faM de evenimentul declanEator Ei produce o stare de tensiune Ei neliniEte nsoMit de pierdere n !reutate, apar dificultMi la adormire Ei tulburri ale somnului. NopMile devin lun!i, extremitMile snt reci Ei leziunile sau tumorile aprute continu s se dezvolteV 1. =aza conflict rezolvat 'de autovindecare( n care sistemul nervos autonom parasimpatic Ei sistemul va!al sunt activate nsoMite o stare de epuizare Ei somnolenM Ei derm W extremitMi calde. Nn aceast faz procesele aprute pe timpul fazei de mbolnvire sunt reversate" tumorile sunt remise sau capsulate, iar leziunile de tip necroz sau ulcer sunt nlturate prin re!enerarea natural a Mesuturilor afectate de acestea. 6a sf#rEitul acestei faze de autovindecare, Mesuturile Ei or!anele afectate sunt refcute complet Ei deseori devin mult mai rezistente dec#t au fost nainte de apariMia conflictului-Eoc, iar persoana are o stare !eneral mai bun Ei devine mai nMeleapt dec#t nainte de a se fi mbolnvit. 8. 2 ?+2 )E%E 14@)@%4,N" &istemul 1nto!enetic al 9umorilor Ei bolilor echivalente cancerului" A. 7n anumit tip de conflict afecteaz un anumit nivel embrional, care la r#ndul lui !enereaz hh 'inele concentrice( ntr-o anumit zon a creierului, afect#nd un anumit or!an ce corespunde nivelului embrional cu o formaMiune histolo!ic specific acelui nivelV I. ,onflictele care !enereaz hh n zona creierului arhaic 'creierul ancestral !enerat din endoderm Ei cerebelul !enerat din mesoderm( prezint o multiplicare a celulelor n faza de mbolnvire 'ca conflict activ( Ei de distru!ere 'de ctre fun!i Ei micobacterii( sau ncapsulare a tumorii n faza de vindecare 'pcl post conflict(, pe c#nd conflictele care !enereaz ?? n zona creierului nou 'cortex( determin o scdere a numrului de celule 'necroze, ulcere( sau diminuare a funcMiilor p#n la disfuncMie complet 'numite Ei boli cancer echivalente( n faza de mbolnvire ca 'conflict activ(, urmate de multiplicarea celulelor, reconstrucMia or!anului 'de ctre bacterii Ei virusuri( afectat Ei restabilirea
83

funcMionrii normale a acestuia n faza de vindecare 'pcl post conflict(V ,. Iolile cu cele 3 faze 'mbolnvire Ei vindecare( sunt funcMii biolo!ice deosebite care ne permit s depEim Ei s ne redresm funcMional dup ce am fost confruntaMi cu probleme biolo!ice neobiEnuite sau neaEteptate !enerate de obicei de conflicte psiholo!ice. :. 2 D+2 )E%E 14@)@%4,N" n faza de autovindecare 'pcl post conflict( exist o corespondenM dintre !rupurile de or!ane aparMin#nd uni anumit nivel embrionar Ei !rupurile de microbi aparMin#nd acelui nivel. $icrobii nu sunt cei ce provoac o anumit simptomatolo!ie, ci dimpotriv, ei sunt cei ce particip la autovindecare. ;i sunt comandaMi de ctre creier" la comanda creierului, microbii pato!eni devin, prin dezactivare, microbi apato!eni Ei se retra! ntr-o anumit parte a or!anismului, iar n faza de autovindecare 'pcl post conflict( vor fi chemaMi Ei reactivaMi pentru a repara or!anul afectat. >. 2 -+2 )E%E 14@)@%4,N. ,hintesenMa" semnificaMia biolo!ic a fiecruia din pro!ramele biolo!ice speciale ale naturii 'bolile cu cele 3 faze" mbolnvire 5 conflict activ Ei autovindecare 5 post conflict(. &paniolii au numit noua medicin !ermanU" la medicina sa!rada ' medicina sacr( . ,onform acestei le!i boala nu este o eroare fr rost a naturii sau biolo!iei, ci un pro!ram special creat de natur, de-a lun!ul a milioane de ani de evoluMie, pentru a permite or!anismelor s depEeasc funcMionarea standard 'de zi cu zi( Ei s poat face faM unor situaMii de ur!enM excepMionale sau neobiEnuite. 7n exemplu" cancerul osos este faza de vindecare a necrozei osoase care nsoMeEte conflictul de auto-subevaluare. Nn faza de mbolnvire 'pe timpul conflictului de auto sub evaluare( are loc un proces biolo!ic de osteoliz 'diminuarea celulelor osoase(. ,#nd conflictul de auto-subevaluare este rezolvat n mintea pacientului, or!anismul trece n faza de autovindecare 'post conflict(" apare o anemie care previne distru!erea oaselor slbite pe timpul conflictului, ncepe recalcifirea 'dia!nosticat eronat ca fiind cancer osos(, continu anemia, apar durerile osoase Ei se instaleaz o stare leucemic 'toate acestea av#nd ca scop imobilizarea corpului p#n la vindecare complet(. 9oate acestea dispar pe cale natural c#nd structura osoas este complet refcut, iar rezistenMa osului va fi mai mare dec#t nainte de a fi nceput faza de mbolnvire. Prin acest dublu mecanism mbolnvire 5 autovindecare, natura mbuntMit Eansa de supraveMuire a celui care Ei-a rezolvat conflictul de auto sub evaluare. -ac persoana nu Ei rezolv conflictul de autosubevaluare, va fi eliminat din !rup. T$&"P66+$ %66T1"&$ SP$C646C$ N166 !$#6C6N6 ($&!"N$ =:

88

*. Pacientul va deveni Eeful absolut al tratamentului Ei procedurilor de autovindecare a bolii sale, el nu va mai fi tratat, ci se va trata sin!ur, iar relaMia dintre pacient Ei medic va fi complet re!#ndit Ei redefinitV 3. &e vor folosi mult mai puMine medicamenteV 8. &e vor baza pe nMele!erea de ctre pacient a cauzei care a provocat conflictul Ei implicit boalaV :. Pacientul mpreun cu medicul vor !si mpreun cea mai bun rezolvare a conflictului !enerator al bolii Ei vor stabili cea mai bun strate!ie de evitare a acestui conflict pe viitor de ctre pacientV &$+"76" #6NT&$ ST&$S >6 B1"+3

8:

,oncluzii prezentate de dr. ?amer n interviul" 'ttp:;;RRR.neRmedicine.ca Nn viaM, fiecare dintre noi putem avea ocazia s ne confruntm cu 3 tipuri de conflicte sau evenimente" - normale" evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne surprind, deoarece avem capacitatea de a le anticipa Ei de a le depEiV - biolo!ice 'conflict 5 Eoc(" evenimente sau conflicte aprute pe neaEteptate 'nu au putut fi anticipate(, care ne dau sentimentul de neputinM Ei ne aduc n imposibilitatea de a reacMiona ne vor induce o stare de Eoc nsoMit de panic. ApariMia unui astfel de eveniment !enereaz &indromul -irS ?amer '-?&( care la r#ndul lui induce Ei dezvolt cancerul sau alte boli cancer 5 echivalente specifice fazei de mbolnvire 'ca conflict active( p#n c#nd conflictul va fi rezolvat. -up rezolvarea conflictului va apare faza de autovindecare 'pcl post conflict( a crui durat va depinde de masa conflictului 'durata Ei intensitatea conflictului( pe timpul creia toate modificrile funcMionale Ei morfolo!ice aprute n faza de mbolnvire vor fi reversate, iar persoana va revenii la o stare mai bun dec#t naintea conflictului. -e exemplu" o mam, cu copilul de m#n, st de vorb la mar!inea Eoselei cu o vecin. ,opilul se desprinde de m#na mamei 'fr ca ea s observe( Ei trece n fu! Eoseaua, fiind accidentat de o maEin. $ama a fost surprins de acest eveniment neaEteptat Ei pe toat perioada c#t copilul este la spital m#inile sunt reci, nu poate dormi Ei nici m#nca, trieEte o continu stare de stres Ei observ dezvoltarea unui nodul mali!n n s#nul st#n! 'faza de mbolnvire ca conflict activ(. -up ce copilul este externat Ei medicul i spune noi suntem norocoEi deoarece copilul este bine din nou , m#inile mamei se vor nclzi, va dormi bine, apetitul va reveni la normal Ei n urmtoarea perioad nodulul mali!n se va resorbi pe cale natural 'faza de autovindecare pcl post conflict(. X 1 persoan sntoas, bine hrnit Ei odihnit va avea de nfruntat mult mai puMine conflicte biolo!ice Ei le va face faM mult mai uEorV X Persoanele cu o situaMie material bun au un risc de a se mbolnvi 'de cancer sau de alte boli cancer echivalente( de *< ori mai mic dec#t persoanele srace 'care nu Ei pot rezolva cele mai multe conflicte din lipsa banilor(V X ,el mai important factor n faza de autovindecare este ca pacientul s nMelea! ce se nt#mpl cu el, deoarece numai atunci el va putea s adopte o atitudine constructiv Ei relaxat faM de procesele de autovindecareV X -ac pe timpul fazei de mbolnvire sau pe timpul fazei de autovindecare, pacientului i este team de cancer, aceast team va induce un nou conflict biolo!ic care pe timpul unei noi faze de mbolnvire va !enera cancer pulmonar, iar dac va apare la acelaEi bolnav Ei teama de moarte aceasta va induce un alt conflict biolo!ic care n faza de mbolnvire va !enera un proces de decalcefiere a ntre!ului sistem osos. ,onflictul biolo!ic nu este determinat direct de eveniment 'de ce se petrece( ci de modul n care persoana resimte sau trieEte la nivel psihic evenimentul declanEator 'de stresul interpretat(. 4uncMie de aceast dimensiune interioar a evenimentului poate apare sau nu un conflict biolo!ic, iar intensitatea Ei localizarea efectelor acestuia vor depinde de intensitatea Ei tipul tririi interioare. ;xemplu" o soMie Ei surprinde soMul n pat cu cea mai bun prieten, dar funcMie de modul n care soMia interpreteaz acest eveniment vor apare
8>

urmtoarele efecte" X dac soMia Ei iubeEte soMul, ea va suferi un conflict de tip frustrare sexual care n faza de mbolnvire i va provoca un carcinom la uterV X dac soMia nu Ei iubeEte soMul Ei abia aEteapt un motiv de divorM, ea va tri un conflict 5 Eoc biolo!ic de tip conflict cu partenerul care pe timpul fazei de mbolnvire se va !enera un nodul mali!n la s#nul drept 'suprri externe(V X dac soMul este surprins n pat cu o prostituat, soMia va avea un conflict 5 Eoc de tip team 5 revolt, care pe timpul fazei de mbolnvire se va manifesta prin hipo!licemieV X dac soMul e surprins n pat cu o persoan cu 3< de ani mai t#nr dec#t soMia, aceasta 'indiferent dac Ei iubeEte sau nu soMul( va tri un conflict de subevaluare sexual 'spun#nd n !#ndul ei" eu nu pot s o concurez pe ea Ei nu mai pot acum s i ofer ce i ofer ea(, care pe timpul fazei de mbolnvire va suferi de o decalcefiere 'osteoliz( a pelvisului. 4aza de mbolnvire 'conflict activ ( nceteaz numai c#nd conflictul 5 Eoc este rezolvat. Imediat se va instala faza de autovindecare 'pcl post conflict(. Nn lumea animalelor avem multe exemple de acest fel" X un animal deposedat de teritoriu va supraveMui numai dac Ei recapt teritoriul sau obMine alt teritoriuV X o femel creia i-a fost ucis puiul va intra n clduri Ei va putea avea astfel un alt pui, iar orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale natural pe timpul sarciniiV Yi la noi oamenii, pentru a trece din faza de mbolnvire n faza de autovindecare trebuie s rezolvm conflictul iniMial la nivel psihic" X $ama care s-a mbolnvit n urma accidentrii copilului se va face bine numai dup ce copilul se va nsntoEiV X 7n brbat care a fost prsit de soMie va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce se va mpca cu aceasta sau Ei va !si o nou soMieV X ,el care Ei-a pierdut locul de munc va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce Ei va !si un alt loc de muncV X 1 persoan care a ieEit la pensie va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce se va nscrie la un club sau s Ei va !si o nou pasiune sau o nou ocupaMie. X 6a femeile nsrcinate, orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale natural ncep#nd cu a 8-a lun de sarcin, deoarece sarcina sau mai bine zis +iaMa are prioritate absolut. ,aroline $arSolin, Ph. -., consultant pentru Noua $edicin LermanU
(<R(2: 'ttp:;;RRR.ecolife.ro; VES4 D@,<$E#32R<) 3R2D<(5 24,4:

8@

8ota http:EEfFmaaa.4logspot.ro% ,n acest film si in articolul prezentat am gasit una dintre cele mai interesante si mai de &un simt teorii referitoare la originea si la modul de vindecare al &olilor. 6odul deose&it de agresiv in care reprezentantii medicinei oficiale au reactionat si atacurile furi&unde impotriva acestui medic in presa corporatista ne fac sa credem ca exista ceva foarte vala&il in ceea ce acesta afirma si in plus intuitia noastra simte mult adevar !in sfarsit o teorie care ia in considerare si componenta psihica". Se simte frica enorma pe care teoriile acestui medic o provoaca in <ur in mediul academic iar pentru noi este un semn &un. 8e aduce aminte ce s$a intamplat cu acest doctor cu ce au patit Gilhelm (eich sau (aFmond (oFal (ife sau chiar mai nou cu cele&rul caz HurzinsIF. 'ste o teorie care clar merita luata in serios si analizata mai in profunzime de specialisti de cei care au studiat medicina de oncologi si micro&iologi. 7espre teoria germenilor despre istoria pierduta a medicinei si misterul microrganismelor pleomorfice despre rolul pozitiv al micro&ilor &acterilor ciupercilor si virusilor in corpul uman am mai vor&it pe &log la articolele despre 4 S9*5 ) un mit profita4il 45scensiunea i declinul unui geniu: (oFal (aFmond (ife si in articolul 40roiectul 6,:6,:6, ) 0astil sau percepie 2 insa cel mai in detaliu gasit informatii despre aceasta teorie pe site$ul J=9H7;7. 7in pacate chiar acum in timp ce scriem zeci sau sute de oameni mor de cancer in fiecare minut otraviti cu chimicale sau radiatii prin spitalele lumii sau prin casele lor. Sistemul medical actual este putin spus unul criminal caci ceea ce se intampla este de fapt un genocid in toata puterea cuvantului. 3e de alta parte putem spune ca este si un pret pentru ignoranta si prostie mai ales acum intr$o era in care informatia este atat de li&era ... inca. 5ratamente neinvazive exista cai alternative de vindecare a cancerului fara efecte secundare sunt tot mai multe si pe masura ce trece timpul tot mai apar. 3e acest &log !http:EEfFmaaa.4logspot.roE/,6,E, Eimportant)de)vazut)adevarul) despre.html"am expus cateva din ele. 7ati informatiile mai departe celor in nevoie si care cauta alternative. ,nainte de a &aga in tine cu palnia otrava recunoscuta pentru efectul ei cancerigen in sine poate ai putea incerca ceva din urmatoarele%

9" 5'C-3,- F'CSA8 >" J,87'.K87 .-8.'C#( 7' (- ,85'C,AC S3C' 'L5'C,AC G" 2AA7 6-55'CS H" -(,6'85-5,- $ despre dieta vegan M" .-8.'C#( ' A .,#3'C.- S, S' 3A-5' J,87'.N" 3#C S, S,63(# .C#7 $ Jindec dia&etul n G: de zile0 O" 7-C 7-.E 6-C,?#-8- - J,87'.-5 .-8.'C#(;
8C

P" 3'C,.A('(' 2-S5 2AA7$ului =" 6editeaza si apoi totul inclusiv hrana ta se va schim&a $ Asho 9:" 2#5#C' A2 2AA7 99" A (#6' 2-C- .-8.'C $ Jitamina @9O 9>" #8 5C-5-6'85 8-5#C-( 3'85C# J,87'.-C'- .-8.'C#(#, 9G" A 'L'3C,'85- 7,8 -3CA3,'C'- 6AC5,, *:( .ancerul poate fi invins prin mi<loace la indemana oricui 9M" 7,'5- ,85'FC-( J'F-8E $ 3aaport 3entru Jia 9N" @#CDQ8SR, $ .ancerul este o mega afacere 9O" -.5,J-C'- 5'(A6'C-D', $ Jiitorul 6edicinei -nti m&trnire 9P" -(,6'85' .-C' .A6@-5 .-8.'C#( 9=" 2C#6AS#( -7'JEC $ .el mai simplu tratament pentru cancer >:" 3CA,'.5#( 9:.9:.9: $ 3astila sau perceptie 3*( #(',#( 7' .-8-@,S $ un excelent anticancerigen 33( -S.'8S,#8'- S, 7'.(,8#( #8#, F'8,# $ CoSal CaSmond Cife 38" 66S Jindeca .ancerul Si Sida
3:" 7r (ester 3acTer $ 6iracolul -ntioxidant 3>" ('.5,- 7A.5AC#(#, ?A'( U-((-.B 3@" 2ranciscan care trateaza .-8.'C#( 3C" .-8.'C#( $ 5ratamentele interzise 3D" C#7A(2 @C'#SS $ 5ratamentul 5otal al .ancerului 3F( U,(B'(6 C',.B $ 7reptul Amului 7e - Stii $ultumim ,ristian $uresan pentru traducerea acestui documentar maraton de peste : ore. Apreciem mult efortul tauG &a fii fericit si iubitGJ

N12" !$#6C6N": +egatura creier 'oala


-octorul !erman R !e "2$ER 'foto( a tratat cu succes peste ?:.BBB de pacienti doar stand de vorba cu ei. Nu facea nimic ma!ic, decat ca le explica lo!ic si rational despre stransa le!atura dintre starea mentala si boala. ;l sustine ca fiecare om s-a imbolnavit din cauza unui program mental distructiv5 nascut in urma unui (@, emotional.
8D

;l a numit acest soc dupa numele fiului sau " D r! "amer ( ndome sau D"( 'sindromul -irS ?amer(. Povestea doctorului /RSe ?amer -r. ?amer era in anii QC< ,ercetator si &ef al ,lincii de 1ncolo!ie din $unchen unde trata cancerul folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult sau mai putin eficiente. Insa cursul vietii doctorului ?amer avea sa se sc'imbe radical, in luna decembrie a anului *FCD, cand a primit teribila veste ca fiul sau D4RT , de doar *F ani, a fost impuscat mortal. $ai mult decat atat, la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui Aceste socuri l-au ranit la nivel un profund, insa ,ca si cum n-ar fi fost destul, peste cateva luni s-a imbolnavit de ,2#,ER la 3E(34,<)E. A0unsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel trebuia sa se trateze pe el insusi de cancer. ;ra speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi trebuit sa le urmeze si el, insa nu mai avea incredere in ele . -esi pare descura0ator, acest context urma sa-l a0ute pe -r. ?amer sa revolutioneze lumea medicala. ,e+a descoperit de fapt 8 Povestind zilnic cu pacientii pe care ii trata de cancer, a constatat ca fiecare dintre ei a suferit un soc emotionalputernic cu mai putin de un an sau maximum 3 in urma. A realizat ca acelasi tip soc puternic, care-l descriau multi pacienti, l-a avut si sotia lui in momentul in care a murit copilul, si acelasi l-a avut si dr. ?amer insusi cand a ramas fara familie. In urma acestor constatari a intuit o posibila le!atura intre socurile emotionale si cancer.. Pentru a verfica aceasta ipoteza, i-a ru!at pe pacientii sa-si sa faca o tomo!rafie'film al creier(, pe care dr. ?amer le-a studiat in amanunt in incercarea de a !asi ceva revelator. &i a !asitG In urma studiului a sesizat o )E%23<R2 intre diferitele zone creiereului si anumite organe. $ai exact,a sesizat aparitia unor vibratii mai anormale, vizibile sub forma de cercuri concentrice pe tomo!rafie, in diferite zone ale creierului. $ai interesant era ca, oamenii cu acelasi tip de cancer, aveau vibraii mai intense in E72,3 aceleasi zone ale creierului. ,u alte cuvinte, fiecare tip de cancer avea o zona corespondenta in creier, care nu mai functiona corect.

8F

,u aceasta descoperire a pus bazele a ceea ce se numeste #@<2 $ED4,4#2'pentru care va fi desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retra!e dreptu de a mai profesa, pentru ca strica afacerile marilor companii farmaceutice( -r. ?amer si-a dedicat urmatorii ani exclusiv studiului in acest sens, reusind sa faca conoscut in intrea!a lume conceptul de #@<2 $ED4,4#2, prin care vindecase dupa primii ani in 0ur de @<<< de pacienti cu o rata de succes de FC=. Noua medicina porneste de la URegula de =ier a ,anceruluiV.

-e ula de .ier a ,ancerului/


a 4iecare cancer sau alta afectiune !rava, are drept cauz un ,@#=)4,3 care !enereaza <# (@, E$@34@#2)" numitD"( '&indromul -irS ?amer( care imbolnaveste omul mai intai la nivel mental, cand apar dere!lari in creier, iar in final boala se rasfran!e asupra unui organ. ' 3ipul conflictului care a !enerat &1,76 ;$19I1NA6'-?&( determin S@#2 in care apar vibratii anormale in creier . Sona de pe creier in care apar aceste inele concentrice5 determina organul in care va aparea boala. c ,u cat dureaza mai mult conflictul, cu atat se imbolnaveste mai rau or!anul corespunzator acestui tip de conflict. Aceste concluzii au rezultat in urma experimentelor practice pe care dr. ?amer le-a facut pe oameni si pe animale. A demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse bolilor un urma unui conflict care !enereaza un soc emotional. A aratat cum o caprioara care isi pierde puiul, si nu face in scurt timp altul, dezvolota in perioada imediat urmatoare o forma de ,2#,ER )2 (2#. In schimb, daca dupa ce a pierdut puiul se imperecheaza din nou, cancerul nu mai apare sau chiar daca a aparut, (E V4#DE,2 Jin !eneral se calcifeaza, devenind inofensiv(. De ce se intampla asta8 Pentru ca, prin nasterea altui pui, ea rezolva conflicul emotional aparut la nivel incostient, cand a pierdut primul pui. De ce cancer la san8 ; o le!e a naturiiG Pe fondul conflictului, se porenste automat un pro!ram natural si inconstient care intensifica activitatea !landelor mamamere, pre!atindu-si corpul pentru a face un pui nou si a-l alapta.
:<

Insa daca nu are posibilitatea de a face alt pui, se produc dere!lari la nivelul !landelor mamamre care duc spre cancer. ; modul prin care natura o determina instinctiv sa mai faca pui. -e aceea F<= din tomorile descoperite la animale sunt calcifiate, deoarece ele rezolva instinctiv si natural conflictul. &tudiile dr.-ului ?amer au mers mai departe demonstrand ca E72,3 acelasi principiu functionaza pentru oameni. 1 femeie care pierde un copil este predispusa in urmatorul an la cancer de san. Pentru a scapa, ea trebuie sa rezolve acest conflict emotional facand 2)3 copil, adoptand unulsau atasandu+se de un animal sau om cu aceleasi sentimente care le avea pentru primul copil. Partea si mai /;A este ca o femeie care are copilul sanatos, insa traieste mereu cu frica ca-l va pierde, se expune unui risc urias de cancer la san, exact pe acelasi mecanism.

Pe acest sistem actionea,a T1"T$ conflictele emotionale


2dica: o femeie care afla ca sotul o inseala cu o femeie mai tanara, va avea parte de un conflict de inferioritate !enerat de o stare de inutilitate sexuala. Acest tip de sentiment duce intotdeuna lacancer de uter. Aceasta femeie poate scapa de cancer daca sa impaca cu sotul sau isi !aseste alt barbat cu care sa faca sex. In caz ca nu reuseste, aceasta framantare interioara o va imbolnavi. (2<> un barbat care a fost parasit de sotie va putea trece n faza de autovindecare'explic imediat ce e(, numai dup ce se va /mp.ca cu aceasta sau va avea alta femeie cu care sa faca sex. (2< o persoana care a iesit la pensie si se simte 4#<34) se va imbolnavi mai mult ca si!ur. ;l va putea trece n faza de vindecare a bolii -1A/ dup ce se va inscrie la un club sau s isi va !asii o noua pasiune sau o noua ocupaEie. (2< oamenii cu stima de sine scazuta, se expun mai devreme sau mai tarziu la bolile de oase 'decalcifiere, osteoporoza etc.(, pana in momentul cand constientizeaza si rezolva aceasta nemultumire care !enereaza un coflict emotional de tip -?&. Acelasi sistem, ca mai sus, functioneaza pentru 3@23E 1@)4)E'nu numai cancerul(, insa fiecare tip de conflict emotional afecteaza alt organ. 7n alt principiu esential in N17A $;-,INA este ca toate bolile se desfasoara in 9 =2SE:

4a,a de im'onavire8de conflict9 si 4a,a de vindecare8post conflict9


,onform dr. ?amer, fiecare boala are:
:*

a =aza de ,onflict 2ctiv Jde Omboln.vireK n care se instaleaz o stare de tensiune Ei nelini0te5 lipsa poftei de mancare nsoMit cu pierderi /n greutate, si lipsa somnului'insomniile( . $ainile si picioare devin mereu RE,4, pielea devine sensibila sau iritata iar starea !enerala e una de tensiune continua 5 semne care indica faptul ca tumoareaAboala este in plina devoltare si contiuna sa creasca. Insa, odata ce omul constentizeaza si rezolva conflicutul emotional corpul intra in" ' =aza ,onflict Rezolvat Jde 2utovindecareK In aceasta faza corpul se V4#DE,2. Primul semn e ca mainile si picioarele devin din nou ,2)DE H 4nsa5 vindecarea poate manifesta si prin diferite 1@)4 si (32R4 de @1@(E2)2 prelungite'asemenea conceputului de criza de vindecare din homeopatieK. ,and una din aceste probleme apar, ele sunt intotdeauna boli calduroase, !en febra sau hipertensiune, si nicodata nu vei avea mainile si picioarele reci daca esti in faza de vindecare, decat daca te afli in faza de imbolnavire'de conflict emotional(. Asadar cand incepe faza vindecarii apare cel putin o starea de de epui,are si o'oseala e?cesiva cu o nevoie puternica de a dormi !2+T, deoarece corpul face eforturi imense pentru a se regenarea si reec@ili'ra Nn aceast faz *R@,E(E)E ap.rute pe timpul fazei de imboln.vire sunt REVER(23E: Tumorile sunt eliminate sau capsulate8calcifiate9, iar leziunile de tip necroz# sau ulcer sunt inl#turate prin re!enerarea naturala a tesuturilor. 0a sfarsitul fazei de A791+IN-;,A/;, tesuturile %i or anele afectate sunt refacute complet, %i deseori devin mult mai rezistente dec&t au fost )nainte de aparitia 1",202' deoarece or anismul si-a format anumite mecanisme de aparere si preventie ,a exemplu pentru fazele de imbolnavire-vindecare dat de dr. ?amer e o mama care-si vede copilul lovit de o masina. In drum spre spital mainile si picioarele ii devin reci ca !heata, ii dispare complet pofta de mancare si in acea noapte are insomnie. 9oate acestea pana cand doctorul anunta a doua zi ca totul este in re!ula si nimic rau nu se poate intampla. Atunci mainile si picoarele femeii redevin calde, ii revine pofta de mancare si poate dormi profund noaptea.9otusi, este foarte posibil sa faca febra usoara sau diferite ZbubeQ sai apara pe corp in perioada urmatoare, deoarece corpul face eforturi imense pentru a re!enera tesuturile stricate. ;u chiar am o prietena care, dupa un accident teribil de masina, s-a umplut de bubite mici pe corp, care au disparut sin!ure in 3-8 saptamani. Atat a durat pentru ea faza de autovindecare dupa acel soc emotional. 2tentieH
:3

A Conflictul emotional N2 este determinat direct de eveniment ,ci de modul )n care persoana resimte la nivel psi@ic evenimentul declansator 'n funcfie de aceast# dimensiune interioara a evenimentului poate sa apara sau nu, un conflict emotional, iar intensitatea %i locali,area efectelor acestuia vor depinde de intensitatea .i tipul tr-irii interioare

+egatura dintre organ si conflictele emotionale


Ioli la" ,olon 5 ,onflict peste care nu poti trece nicicum @ase -6ipsa stimei de sine, inferioritate 4ntestinul subtire 5 7ra care nu poate fi Z di!erataQ <ter 5 &entiment de inferioritate sexuala *rostata - ,onflictAcearta pe latura sexualitatii 3iroida - 9e simti neputincios, fara control *lamani 5 4rica puternica fata de alta persoana *iele - 6ipsa inte!ritatii, om coruptibil Zfara coloana vertebralaQ 3esticule5 @vare - Pierdere valoroasa ce nu poate fi recuperata *ancreas - ,onflict cu membrii familiei <rec'ea interna 5 &entimentul de imposibilitate de a afla ce vrei ZadevarulQ (anul stang - ,onflict care punc in pericol copilul,casa,familia (anul drept - ,onflic cu partenerul sau cu persoanle rivale Rectul - 4rica de a fi nefolositor %ura 5 Nu poti ZmestecaQ'suporta( o problemaAsituatie ,aile respiratoprii 5 ,onflict territorial 'nesi!ur in privinta casei( )aringe - 4rica si in!ri0orare pentu un anumit eveniment (tomacul - Ai in!hitit prea multe impotriva vointei tale Esofag - -orinta acuta de a refuza,de a nu Zin!hitiQ
:8

4nima 5 4rustrare le!ata de copii ,ervixul 5 4rustrare adanca si persistenta %landele suprarenale 5 9e indrepti intr-o directie in care refuzi sa mer!i =icat - 4rica'stress( inconstienta de a ramane fara manacre'bani pt a procura mancare( sau iti simti viata in pericol.

3rincipiile pentru 4'N56,7-6 8


2. 4n primul rand: *acientul devine Ustapanul absolutV al tratamentului. E :BBC responsabil pentru conditia lui si nu+si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi. 1. 2poi pacientul va lucra la intelegerea ,2<SE4 care a provocat conflictul si implicit boala. ,. 4n final va colabora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de rezolvare a conflictului atat $E#32) cat si *R2,34,. *Este absolut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai bine ,E se intampla de fapt cu el5 pentru a putea sa aiba o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare.

"lte reguli de viata


* Dr. "amer pune accentul pe rezolvarea E$*4R4,2JpracticaK a orcarui conflict emotional5 insa pot fi benefice si psi'oterapia5 terapiile prin 'ipnoza si regresie sau altele de acest fel. % 4rica de cancerAmoarte poate !enera alt conflict, pe lan!a cel existent. ; nevoie sa renunti total la astfel de ganduri5 pentru ca faza de vindecare sa se desfasoare fara probleme. * @ persoana sanatoasa5 bine 'ranita5 odi'nita5 relaxata5cu activitate fizica zilnica si care are convingeri pozitive5 va face mult mai usor fata orcarui conflict5 si de asemenea se va lovi de mult mai putine. * *ersoanlele cu situatie materiala buna au un risc mult mai mic de a se imbolnavi spre deosebire de cei saraci Jcare nu au bani pentru a rezolva anumite confliteK * 6a femeile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindecaAelimina pe cale natural, ncep#nd cu a 8-a lun de sarcina, deoarece sarcina are prioritate absoluta, spune dr. ?amer.
::

Asadar, indiferent ce boala ai avea, intreaba-te intai DE ,E 3E+24 4$1@)#2V43, si doar apoi !andeste-te ce medicamente ai nevoie sau daca ai nevoie de vre-un medicament. /azvan P.&. " -upa descoperirile revolutionare pe care le-a facut, dr. ?amer nu numai ca N7 a fost apreciat de catre ,ole!iul $edicilor, ci i-a fost retrasa licenta iar apoi a fost ba!at in puscarie pentru cativa aniG -upa eliberare, in ma0oritatea tarilor din ;uropa a fost pus sub urmarire, mai putin in &pania, tara care i-a oferit spri0in, si in care locuieste si in ziua de astazi. ;l a scris o carte despre N17A $;-I,INA care este vanduta in toata lumea ,insa care nu este inca disponibila in limba romana. Probabil sunteti uimiti de ce ii s-a intamplat, insa la acest fel se pune problema cand incurci marile companii farmaceutice care, pentru a supravietui, trebuie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, medicamente care dau dependenta si masti de protectie'o absurditate sa crezi ca o esarva mica la !ura te apara de bacteriile microscopice( Pentru mai multe vizitati site-ul oficial al Noii $edicine" http"AAHHH.neHmedicine.caA

:>