Sunteți pe pagina 1din 3

3.

Stadiile dezvoltarii psihosociale Erik ERIKSON (1968) Eric Erikson alege perspectiva sociala pentru a propune un model al dezvoltarii personalitatii. n viziunea sa, subiectul parcurge opt momente de criza n spatiul carora si dimensioneaza permanent interactiunile sociale, viata de relatie. Erikson a numit aceste momente de inflexiune crize psihosociale si a pornit de la premisa ca 17517w222r fiecare astfel de moment de dezechilibrare contribuie la formarea personalitatii si, prin consecintele favorabile sau nefavorabile pe care le implica, amprenteaza structura noastra psihica pentru tot restul vietii. n timp ce S.Freud a considerat ca primii cinci ani de viata sunt cei mai importanti pentru dezvoltarea personalitatii, E.Erikson aduce n atentie perspectiva longitudinala, continua a dezvoltarii personalitatii noastre, de la nastere si pna la moarte. Fiecare etapa a vietii este deschisa unei noi achizitii psihosociale, ca urmare a unei crize de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitatile de relationare ale subiectului si cerntele mediului social. Cu alte cuvinte, personalitatea noastra este o constructie n timp, dilemele fiecarei etape si specificul provocarilor mediului plasnd fiecare noua achizitie pe un continuum, ntre doua variante polare. Prezentam n continuare fiecare stadiu cu momentul de criza specific, cu conditiile sociale caracteristice si finalitatile vizate. Stadiul 1. Infantil (0 - 1 an) Criza de dezvoltare Pot avea ncredere n ceilalti, n restul lumii pentru a mi satisface nevoile si a ntlni un mediu prielnic dezvoltarii mele? Achizita principala: ncredere vs. Nencredere 2. Copilaria mica (1 - 3 ani) Conditii sociale determinante Finalitati psihosociale

Mediu de crestere, ngrjire si satisfacere a ncredere, speranta, nevoilor maximal securizant din punct de optimism vedere afectiv vs. Mediu de crestere inconsistent, inadecvat, Nencredere, frica, ngrijire nstrainata suspiciune, pesimism Actor principal: Mama / substitutul matern

mi pot afirma vointa si Mediu suportiv pentru sentimente de putere Autonomie, stima de autonomia? si independenta sine, puterea vointei vs. Mediu nesuportiv caracterizat prin criticsm, Rusine, ndoiala n legatura cu propriile exigenta si control Achizita principala: abilitati Autonomie vs. Dependenta, Actori principali: Parintii ndoiala

3. Copilaria

Pot explora si interoga mediul ?

Influente de ntarire pozitiva si ncurajare a Initiativa, orientare initiativelor explorative teleonomica vs.

mijlocie (3-6 ani)

Achizitia principala: Initiativa vinovatie vs.

Mediu restrictiv, critic si descurajant

Retragere, Agent principal: Mediul familial

Vinovatie sau teama de a lua intiative

4. Copilaria mare (6-12 ani)

mi pot procura Mediu care procura subiectului contexte de Competenta, competente intelectuale si formare si dezvoltare si l ncurajeaza n acest productivitate sociale? sens vs. Mediu ce propune un discurs inadecvat de Sentimente formare si excesiv de critic inadecvare, complexe Agenti principali: vs. inferioritate de de

Achizitia principala: Srguinta, eficienta

Inferioritate 5. Adolescenta

scoala si grupul de joaca

Cine sunt eu? Ce trairi, Mediu suportiv, care inspira ncredere si Identitate de sine, atitudini si credinte ma furnizeaza feedback pozitiv vs. unitate, sistem de definesc? valori Achizitia principala: Identitate vs. Confuzie Mediu nesuportiv, feedback negativ Agenti principali: Modelele si covrstnicii Confuzie, imagine de sine inadecvata

(12-18/20 ani)

6. Tnarul adult

Pot sa dezvolt relatii Caldura si dragoste mpartasite cu semeni Intimitate, dragoste, interpersonale care sa-mi foarte apropiati mutualitate afectiva procure satisfactie ? vs. Absenta intimitatii, abandon, respingere Achizitia principala: Intimitate vs. Izolare Agenti principali: Prietenii, relatia de cuplu Izolare, teama singuratate de

(20-30/35 ani)

7. Adultul

Pot sa fiu util si sa ma Context favorabil pentru dezvoltare si Productivitate, daruiesc celorlalti? proliferare vs. crestere, grija manifestata pentru ceilalti Achizitia principala: Dezvoltare vs. Stagnare Mediu inhibitiv pentru autodepasire Agenti principali: Familia, profesia Stagnare, egocentrism

(35-50/60 ani)

8. Batrnetea

Sunt multumit de viata Retrospectiva parcursului ntelepciunea, mea? existential procura mplinire, sentimente de unitatea eului mndrie vs. Retrospectiva parcursului existential procura Disperare, dezgust sentimente de disperare si frustrare n legatura cu ceea ce s-ar fi putut realiza Achizitia principala: Integritate vs. Disperare Agenti principali: Pensionarea, apusul vietii

(60 ani - .)

Relatia cu parintii si semenii Erik Erickson a observat ca n fiecare perioada a vietii sale omul se confrunta cu anumite probleme si crize pe care trebuie sa le depaseasca. n urmatorul tabel sunt prezentate cele mai ntlnite probleme si crize: Vrsta Primul an ncredere contra nencredere Copiii nvata sa aiba ncredere n cei de care vor avea nevoie, n primul rnd n mama lor sau nvata sa nu aiba ncredere n lume. Al doilea an Autonomie contra rusine si ndoiala Copiii nvata sa ia decizii si sa se controleze sau devin nesiguri pe ei Al treilea pna Initiativa contra vinovatie la al patrulea Copiii nvata sa ia initiativa n activitati si sa se bucure de realizarile lor sau daca nu le este permis an acest lucru se simt vinovati de orice ncercare de a fi independenti. Cele mai importante probleme

De la sase ani Harnicie contra inferioritate la pubertate Copiii si dezvolta curiozitatea si dorinta de a nvata sau ei se simt inferiori si astfel si pierd interesul. Adolescenta Identitate contra confuzie (nu stiu ce rol au) Adolescentii se considera unici si au o anumita identitate; sau ei devin confuzi n ce priveste viitorul lor, ce vor ei de la viata. Tnarul adult Intimitate contra izolare Tinerii devin capabili sa-si aleaga persoanele apropiate sau se izoleaza si simt ca nu au pe nimeni pe lume. Adultul Generalitate contra stagnare Adultii si ngrijesc copiii si lucreaza sau devin egoisti si inactivi. Batrnetea Integritate contra disperare Batrnii intra in perioada n care si "revizuiesc viata" si se pregatesc sa nfrunte moartea sau devin disperati pentru ca nu au facut ce trebuie n viata.

Comportamentul parintilor Parintii ncearca sa-si nvete copiii cum sa se integreze n societate. Acest proces este denumit socializare. De exemplu parintii din culturile hispanice din Mexic, Puerto Rico si America Centrala, sunt influentati de traditiile colectivitatii, n care interesele familiei si comunitatii sunt mai presus dect scopurile individuale. Copiii din aceste culturi sunt nvatati sa respecte batrnii si sa nu i contrazica, lucru care este permis n multe clase mijlocii din Europa si America. Cnd parintii hispanici imigreaza n Statele Unite, datorita valorile si convingerile lor, intra n conflict cu cei de aici si astfel eforturile depuse pentru educarea copiilor devin inconsecvente. Parintii europeni si cei americani sunt de trei feluri dupa Diana Baumrind (1971). Parintii autoritari sunt stricti, autoritari si nu ncurajeaza independenta. Ei apreciaza cumintenia si ncearca sa-si educe copiii dupa un model standard. n contrast cu acestia sunt parintii ngaduitori care dau copiilor libertate deplina si o educatie destinsa. ntre cele doua categorii se afla parintii autoritari dar cu anumite limite. Acestia sunt autoritari, dar ntelegatori. Numim aceasta categorie a parintilor cu autoritate acceptata. Ei permit copiilor anumite lucruri odata cu naintarea n viata si cu momentul n care pot lua decizii. Acesti parinti stabilesc limite, reguli dar n acelasi timp ncurajeaza independenta. n cercetarea sa Diana Baumrind a observat ca stilul, comportamentul parintilor este n legatura directa cu dezvoltarea sociala si emotionala a copiilor. Copiii parintilor autoritari devin neprietenosi, nencrezatori si retrasi. Copiii parintilor ngaduitori sunt imaturi, dependenti si nefericiti, ei simt nevoia sa ceara ajutor la orice fac, chiar si n cazul lucrurilor simple. Copiii crescuti de cea de-a treia categorie sunt prietenosi, cooperanti, ncrezatori n propriile lor forte si responsabili. (Baumrind, 1986).