PATRIMONIU Art 1719 oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale o Art .781 C.

.civ : creditorii unei persoane care a decedat pot cere separatia patri oniu!ui de"unctu!ui de ace!a a! erede!ui# o $ecretu! %1&19'( re"eritor !a e)istenta unui patri oniu Art (1 divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei persoane juridice# Art (* persoana juridica nu inceteaza a avea fiinta in cazul o parte din patrimoniul ei se deprinde si se transmite# etc... $+,INITIA PATRIMONIU-UI Patrimoniul este totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin unui subiect de drept. OBS. Patrimoniul nu mai presupune luarea in considerare a drepturilor si obligatiilor concrete pe care subiectul de drept le are la un moment dat, ci ansamblul acestor drepturi si obligatii , privite fara luarea in considerare a individualitatii lor C-A.I,ICAR+ +-+M+NT+-OR PATRIMONIU-UI a/ Activ patri onia! : capita! 0 venituri 1/ Pasivu! patri onia! CARACTERE JURI ICE A!E PATRI"O#IU!UI Patrimoniul este o Universalitate Juridica. Orice persoana $uridica are un patrimoniu Patrimoniul este U#IC ivi%ibilitatea patrimoniului #etransmisibiliatea patrimoniului prin acte $uridice intre vii &U#CTII!E PATRI"O#IU!UI 'AJU! 'E#ERA! al creditorilor c(irogra)ari. Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal. * Subrogatia cu titlu particular

 Patrimoniul si transmisiunea universala sau cu titlu universal.

repturi patrimoniale
drepturi reale + sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul carora titularul lor poate sa e,ercite anumite puteri prerogative asupra unui bun determinat- in mod direct si nemi$locit- )ara interventia altei persoane. Toate celelalte persoane nedeterminate ca subiect pasiv- au obligatia generala negativa de a nu )ace nimic de natura a stan$eni e,ercitarea prerogativelor dreptului real . drepturile reale au . prerogative suplimentare+ dreptul de urmarire /in virtutea caruia titularul dreptului real poate pretinde bunul care )ormea%a obiectul dreptului sau din mana oricui s0ar a)la1 * dreptul de pre)erinta /titularul dreptului real are o anumita prioritate )ata de titularii altor drepturi reale sau de creanta. 1 REPTURI!E REA!E SE I"PART I# + drepturi reale principale + Proprietatea * de%membramintele dreptului de proprietate /u% * u%u)ruct * abitatie * servitute * dreptul de )olosinta a regiilor autonome* drepttul de )olosinta a institutiilor administrativ teritoriale 1 drepturi reale accesorii + /'a$ul * Ipoteca * Privilegiile * Retentie1 drepturi de creanta este dreptul subiectiv civil- in virtutea caruia creditorul poate pretinde debitorului sa dea- sa )aca- sau sa nu )aca. Categorii $uridice intermediare a)late la granita drepturilor reale si a celor de creanta sunt Obligatiile Reale de E A &ACE * Obligatiile opo%abile tertilor * drepturile de creatie intelectuala

REPTU!

E PROPRIETATE

art 234 C. civ + 5dreptul de proprietate este dreptul pe care il are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod e,clusiv si absolut - insa in limitele determinate de lege6. Art 237 C.civ + 5nimeni nu poate )i silit a ceda proprietatea sa a)ara numai pentru cau%a de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire6 Art 23. C.civ. + 5proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra a tot ce produce lucrul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu lucrul - intr0un mod natural sau arti"icia!.6 E&I#ITIE + REPTU! E PROPRIETATE ESTE ACE! REPT SUBIECTI8 - CARE A E9PRESIA APROPRIERII U#UI BU# - REPT CARE PER"ITE TITU!ARU!UI SA POSE E - SA &O!OSEASCA SI SA ISPU#A E ACE! !UCRU I# PUTERE PROPRIE SI I# I#TERES PROPRIU I# CA RU! SI CU RESPECTAREA !E'I!ATIEI E9ISTE#TE. Atributele dreptului de Proprietate+ /stapanire * )olosinta * dispunere1 1. JUS UTE# I 000 acest atri1ut presupune e)ercitarea de catre titu!aru! dreptu!ui de proprietate a unei stapaniri e"ective asupra 1unu!ui in ateria!itatea sa 2 direct si ne i3!ocit prin putere proprie si in interes propriu. *. JUS &RUE# I 0000 se ni"ica dreptu! proprietaru!ui de a4si pune 1unu! in va!oare prin e)p!oatarea sa erivatele bunului se impart in &ructe /naturale*industriale*civile1 * Producte.

%. JUS ABUTE# I 000 prero5ativa proprietaru!ui de a 6otari cu privire !a soarta 1unu!ui sau2 atat din punct de vedere ateria! cat si din punct de vedere 3uridic.

CARACTERE!E JURI ICE A!E REPTU!UI E PROPRIETATE+

reptul de proprietate este un drept absolut- e,clusiv si perpetuu. A. reptul de proprietate este un drept absolut . #umai dreptul de proprietate este un drept real complet - deoarece este singurul drept care con)era titularului sau e,ercitiul tuturor prerogativelor sale : posesia- )olosinta si dispo%itia. Caracterul ABSO!UT trebuie interpretat in sensul ca titularul dreptului are latitudinea de a0i trage toate )oloasele- de a pro)ita de toata utilitatea pe care el o con)era si de a savarsi toate actele $uridice care raspund nevoilor titularului. reptul de proprietate este un drept e,clusiv. Caracterul E9C!USI8 decurge din impre$urarea ca proprietarul este indreptatit sa e,ercite singur toate prerogativele con)erite de acest drept. El poate utili%a bunul sau asa cum doreste- )ara ca vreo alta persoana sa poata interveni in e,ercitiul dreptului sau. reptul de proprietate este un drept perpetuu. reptul de proprietate are caracter PERPETUU deoarece el durea%a atata vreme cat sub%ista bunul care0i )ormea%a obiectul. ;. reptul de proprietate nu are o durata limitata in timp-ci durea%a atata vreme cat e,ista bunul asupra caruia el se e,ercita.

B.

C.

;;. Este perpetuu pt ca e,ista independent de e,ercitarea lui. ;;;. reptul de proprietate nu se pierde prin neu% /Imprescriptibil E,tinctiv1

;;;;. Avand un caracter perpetuu- in anumite situatii speciale se poate pune problema reconstituirii lui. !I"ITARI A!E REPTU!UI E PROPRIETATE+

a. E,ercitiul atributului dispo%itiei $uridice asupra bunurilor declarate de lege Inalienabile /temporar sau de)initiv1 sau Alienabile Conditionat. Inalienabile : care sunt scoase in tot sau in parte din circuitul civil- adica nu pot )i dobandite sau transmise prin acte $uridice. !ucrurile nesusceptibile de apropriere privata Bunurile domeniul public repturile de u%u)ruct- u%- abitatie Corpul uman precum si elementele acestuia privite UT SI#'U!I Alienabile conditionat
o !ocuinte dobandite de c(iriasii titulari de contracte ai apartamentelor care nu se restituie in natura )ostilor proprietari sau mostenitorilor acestora- care nu pot )i instrainate timp de 74 ani de la data cumpararii o Terenurile atribuite in con)ormitate cu art 7< * art 2= din !egea &ondului &unciar republicata- nu pot )i instrainate prin acte $uridice intre vii timp de 74 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s0a )acut inscrierea proprietatii. o !ocuintele reali%ate cu subventii de la bugetul de stat nu pot )i instrainate prin acte $uridice intre vii decat dupa restituire integrala a sumelor actuali%ate primite cu acest titlu o !ocuintele cumparate cu CRE ITE C.E.C. pe temeiul decretului lege >7?7<<4 privind van%area locuintelor construite din )ondurile statului catre populatie- nu pot )i restructurate sau instrainate )ara autori%atia prealabila a C.E.C. o Terenurile cu privire la titlul carora e,ista litigii la instantele $udecatoresti- nu pot )i instrainate prin acte $uridice intre vii- pana la solutionarea acestor litigii. o Bunuri imobile care )ac de$a obiectul unei incunostiintari scrise- cerere de constatare nu pot )i instrainate sub nici o )orma prin acte $uridice intre vii. o Imobilele construite- cumparate- reali%ate- consolidate prin utili%area unor credite acordate de institutii )inanciare autori%ate nu vor putea )i instrainate pana la rambursarea integrala a creditului - decat cu acordul prealabil al creditorului ipotecar o Bunurile sacre si cele asimilate

E,ista si bunuri care nu pot circula decat in conditii restrictive Bunurile monopol de stat * Armele si "unitiile * "aterialele E,plosive * eseurile To,ice * Obiectele de Cult. b. In ceea ce priveste drepturile de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate. Raporturile de vecinatate sunt considerate ca o limitare a e,ercitiului dreptului de proprietate- cu )inalitatea asigirarii unei tolerante pasnice comune.
;. Raporturi de vecinatate cu caracter de drepturi REA!E /SER8ITUTII1 Servitute de scurgere a apelor * Servitute de ingradire a proprietatii * e i%vor * e distanta plantatiilor si lucrarilor )ata de )ondul vecin * e vedere * e picatura streasinelor ii. Raporturi de vecinatate care constituie sarcini reale. Proprietarii terenurilor sunt obligati sa puna la dispo%itia organelor c(emate a e,ecuta lucrarile preva%ute in proiectul de ameliorare intocmit. iii.Raporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intre proprietari invecinati Conventii inc(eiate intre proprietari invecinati. iiii. Raporturi &aptice de vecinatate in anumite impre$urari se a$unge la crearea unor ingaduinte intre proprietarii vecini.

c. !imitari temporare sau de)initive a )olosintei bunurilor in materia rec(i%itiilor.

e)initia Rec(i%itiilor + Rec(i%itia repre%inta o masura e,ceptionala- prin care organele publice imputernicite prin lege obliga agentii economici- institutiile publice- precum si alte persoane )i%ice si $uridice la cedarea temporana a unor bunuri mobile sau imobile )ortelor destinate apararii nationale sau autoritatilor publice in situatii speciale si anume declararea starii partile sau totale a starii de ra%boi. Caracterul $uridic al Rec(i%itiei+ Priveste in principiu bunuri neconsumptibile In principiu este considerata o masura temporana Rec(i%itia este o masura obligatorie Rec(i%itia presupune acordarea de despagubiri

d. &olosirea subsolului oricarei proprietati imobiliare pentru lucrari de interes general.

Art.27 alin. 2 Constitutie 5pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosisubsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.6

Art 7=@ alin 2 Constitutie 5bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice6 limitarea se concreti%ea%a intr0un drept real de )olosinta temporar- )olosinta nu este cu titlu oneros ci cu titlu gratuit iar numai ca urmare a producerii unor pagube prin )olosirea acelui subsol se poate cere dreptul la despagubiri.

E9PROPRIEREA PE#TRU CAUAA E UTI!ITATE PUB!ICA Art 27. alin.= Constitutie 5nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire6 Art 23 C.civ 5nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai de cauza de utilitate publica, si primind o dreapta si prealabila despagubire. 6 E&I#ITIA E9PROPRIERII
ACTU! PUTERII E STAT CO"PETE#TE- PRI# CARE SE REA!IAEAAA TRECEREA I# PROPRIETATE PUB!ICA A U#OOR BU#URI I"OBI!E PROPRIETATE PRI8ATA- #ECESARE E9ECUTARII U#OR !UCRARI E I#TERES PUB!IC - I# SCBI"BU! U#EI ESPA'UBIRI. OBIECTU! E9PROPRIERII Potrivit art .. !egea ==?7<<2 pot )i e,propriate bunurile imobile proprietatea persoanelor )i%ice sau $uridice- cu sau )ara scop lucrativ- precum si cele a)late in proprietatea privata a comunelor- oraselor- municipillor si $udetelor. OBSER8ATII nu pot )i supuse e,proprierii terenurile proprietate publica ce apartin statului sau unitatilor administrative. nu pot )i supuse e,proprierii nici bunurile imobile a)late in proprietatea privata a statului deoarece statul nu se 5autoe,propria%a6 bunurile imobile a)late in proprietatea privata a unitatilor administrativ teritoriale pot )orma obiectul e,proprierii- daca utilitatea publica pentru care aceasta a )ost decisa este de interes #ATIO#!. aca utilitatea publica este numai de interes !OCA!- atunci este su)icienta o deci%ie de trecere a bunului imobil din proprietatea privata in proprietatea publica a aceleasi unitati administrativ teritoriale.

TRA#S&ERU! A"IABI! A! BU#U!UI CARE AR UR"A SA &IE E9PROPRIAT. Intr0o asemenea situatie ne a)lam in pre%enta unei conventii inc(eiate intre parti- cu toate consecintele $uridice ce decurg dintr0o ast)el de cali)icre a operatiei $uridice reali%ate de parti. Aceasta conventie poate interveni in orice )a%a a procedurii de e,propriere - pana in momentul solutionarii cererii de e,propriere de

catre instanta de $udecata - si c(iar si in aceasta )a%a a procedurii pe calea tran%actiei inc(eiate de parti i constata de instanta. Este posibil insa ca partile sa convina asupra modalitatilor de trans)er al bunului catre stat- dar nu si asupra naturii sau cuantumului despagubirii- iar in acest ca% instanta va lua act de intelegerea partilor si va stabili doar natura si cuantumul despagubirii. PROCE URA E9PROPRIERII EC!ARAREA E UTI!ITATE PUB!ICA A E9PROPRIERII Art = legea ==?7<<2 prevede ca e,proprierea va putea )i (otarata in instantele de $udecata dupa ce s0a )acut declaratia de utilitate publica a e,proprierii in conditiile preva%ute de aceasta lege. Utilitatea publica se declara pt lucrari de interes local sau national. II. "ASURI PRE'ATITOARE E9PROPRIERII E,propriatorul intocmeste planul imobilelor e,propriate cu indicarea numelui proprietarilor si a o)ertelor de despagubiri- care se depun la consiliul local al localitatii in care sunt situate imobilele respective- in vederea consultarii de catre cei interesati. Ceste e,ceptata de la aceasta )orma de publicitate documentatia lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationalaD Propunerile de e,propriere - impreuna cu procesul verbal care inc(eie cercetarea prealabila declararii utilitatii publice- se noti)ica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor - in termen de 7@ %ile de la publicare. Acestia pot )ace intampinare impotriva actelor respective in termen de 2@ de %ile de la primirea noti)icarii. Intampinarea se depune la primarul localitatii unde se a)la imobilul e,propriabil si se solutionea%a in termen de =4 de %ile de catre o comisie a carei componenta- mod de )unctionare si procedura sunt preva%ute in art 7@07E din lege. Comisia in urma delibararii poae sa accepte punctul de vedere al e,propriatorului sau poate sa il respinga. Ea da o (atarare motivata care se comunica partilor in termen de 7@ %ile de la adoptare. III. E9PROPRIEREA PROPRIU0 AISA SI STABI!IREA ESPA'UBIRI!OR. Solutionarea cererilor privitoare la e,propriere este data in competenta tribunalelor- in ra%a caruia este situat imobilul supus spre e,propriere. ASA AR- CA PRI#CIPIU - I#STA#TA #U POATE I#TRA I# PROB!E"E!E E &O# CU PRI8IRE !A E9PROPRIERE cum ar )i necesitatea acesteia- intinderea acesteia- etc... I.

E,ista insa o E9CEPTIE de la aceasta regula- in ca%ul in care e,propriatorul cere e,proprierea numai a unei parti de teren sau din constructie- iar proprietarul cere instantei e,proprierea totala. Pentru stabilirea valorii reale a imobilului se va avea in vedere valoarea de piata a unui imobil similar- la data intocmirii raportului de e,perti%a.

"O"E#TU! TRA#S&ERU!UI

E PROPRIETATE

Art. .3 alin 7 legea ==?7<<2 5transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator are loc la momentul la care expropriatorul si-a executat obligatia de plata a despagubirilor. 6 !egea permite ca plata despagubirilor sa se )aca in modul convenit de parti. In lipsa unui acord in acest sens modul de plata va )i stabilit de instanta- care va decide si asupra termenului platii- care nu poate depasi =4 de %ile de la data ramanerii de)initive a (otararii e e,propriere.

!egea preci%ea%a ca eliberarea titlului e,ecutoriu si punerea in posesie a e,propriatorului vor putea )i )acute numai pe ba%a unui act procedural ISTI#CT- anume inc(eierea data de instanta de $udecata- prin care se constata indeplinirea obligatiilor privind plata despagubirilornu mai tar%iu de =4 de %ile de la data platii e)ective a acesteia. Evident ca e,propriatorul va avea tot
interesul odata ce a platit despagubirile- sa ceara imediat instantei eliberarea titlului e,ecutoriu si punerea sa in posesia bunului e,propriat. E&ECTE!E E9PROPRIERII E)ectul esential al e,proprierii este acela al trecerii imobilului e,propriat din proprietatea privata in proprietate publica- prin (otarare $udecatoreasca - liber de orice sarcina. Ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului e,propriat se stramuta de drept- prin subrogatie reala cu titlu particular- asupra despagubirilor stabilite potrivit legii.

 In ceea e priveste servitutile stbilite prin )apta omului- acestea se stng inn masura in care devin incompatibilecu situatia naturala si $uridica a obiectivului urmarit prin e,propriere. In ceea ce priveste "ASURI!E E PROTECTIE este de retinut ca potrivit legii ==?7<<2 - la $udecarea cererii de e,propriere sunt citati nu numai proprietarii ci si orice titulari de drepturi reale asupra imobilului respectiv.

!egea e,proprierii prevede si unele "ASURI E PROTECTIE SUP!I"E#TARE+

o aca imobilul inc(iriat este o)erit spre inc(iriere inainte de utili%area lui in scopul pentru care a )ost e,propriat- iar e,propriatul este insituatia de a0l utili%a- el are un drept prioritar pentru a0i )i inc(iriat- in conditiile legii aca imobilul e,propriat nu a )ost utili%at timp de un an pt. scopul pt. care a )ost preluat de la cel e,propriat- respective- in decursul unui an lucraile de interes public nu au )ost incepute si nici nu s0 a )acut o noua declaratie de utilitate publica )ostii proprietari pot cere retrocedarea lor. aca lucrarile pt. care s0a )acut e,proprierea nu s0au reali%at- iar e,propriatorul doreste sa instraine%e imobilul dobandit prin e,propriere- )ostul proprietar are un drept prioritar la dobandirea acestuia /drept de preemtiune1 Ce,propriatorul se adresea%a in scris )ostul proprietar iar daca acesta nu optea%a pt cumparare sau nu raspunde in termen de >4 de %ile - e,propriatorul poate dispune de imobil.D

E&I#ITIA RETROCE ARII

reptul de retrocedare este un drept de creanta impotriva e,propriatorului ce apartine e,propriatului si care se naste in patrimoniul acestuia la implinirea unui an din momentul in care imobilele e,propriate nu au )ost utili%ate pt scpul avut in vedere

la preluarea lor de la e,propriat si - in cadrul aceluiasi interval de timp nu s0a )acut o noua declaratie de utilitate publica. /pe cale de consecinta ca dreptul de retrocedare trebuie
e,ercitat in termenul general de prescriptie de = ani preva%ut de decretul 7>E?7<@31 /e,propriatul poate dispune de dreptul sau adresand o cerere de retrocadare instantei sau e)ectuandu0se retrocedarea pe cale amiabila1

REPTU! E PROPRIETATE PUB!ICA

#otiunea de domeniu public nu )ace altceva decat sa determine bunurile care )ac obiectul dreptului de proprietate publica. reptul subiectiv este dreptul de proprietate publica ce are ca titulari statul sau unitatile sale administrativ0teritoriale. Obiectul acestui drept este dat de domeniul public- )ormat din totalitatea bunurilor- determinate potrivit unor criterii legale ce apartin subiectelor amintite. In ceea ce priveste notiunea de proprietate publica - consideram ca este de natura a pune in evidenta dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public- drept ce are un regim $uridic distinc de cel al dreptul de proprietate privata.

E&I#ITIA PROPRIETATE PUB!ICA reptul de proprietate publica este acel drept subieectiv de proprietate ce apartine statului sau unitatilor adminiistrativ teritoriale asupra bunurilor care- )ie prin natura lor- )ie printr0o dispo%itie speciala a legii sunt de u% si de utilitate publica.
Art. . legea .7=? 7<<3 5statul sau unitatile administrativ teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor carre alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii6

SUBIECTE!E REPTU!UI E PROPRIETATE PUB!ICA Subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul asupra bunurilor din domeniul public de interes national si unitatile administrativ teritoriale : comuna- orasul - municipiul- $udetul0 asupra bunurilor din domeniul public de interes loc.

#ici un alt subiect de drept public sau de drept privat nu poate )i titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public. / a nu se con)unda cu dreptul de concesiune con)erit de stat unor persoane $uridice de drept public- care primeste bunul doar in administrare.1 Aceste subiecte de drept dobandesc - la randul lor un drept real propriu de administrare sau de concesiune asupra bunurilor ast)el primite- care nu se con)unda cu dreptul de proprietate- ci repre%inta o modalitate speci)ica de e,ercitare a dreptului de proprietate publica.

BU#URI!E CARE &OR"EAAA OBIECTU! PROPRIETATII PUB!ICE.

Art 7=@ alin 2 Constitutie enumera bunurile ce )ac obiectul e,clusiv al proprietatii publice- si anume + bogatiile de orice natura ale subsolului- caile de comunicatie- spatiul aerian- apele cu potential energetic valori)icabil si acelea care pot )i utili%ate in interes public- pla$ele- marea teritoriala- resursele naturale ale %onei economice si ale platoului continental. Art 7=@ alin 2 Constitutie 000 pot )orma obiect e,clusiv al dreptului de proprietate publica 5SI A!TE BU#URI STABI!ITE E !E'E6 Art @ legea 73?7<<7 cu mod. ulterioare si republicata 00000 reia unele categorii de bunuri enumerate de art 7=@ Const. *** A AU'A 5terenurile pe care sunt amplasate constructiile de interes public- piete- ansamblurile si siturile ar(eologice si istoricemonumentele naturii etc. 6

CO# ITIE ESE#TIA!A.

Totusi ca un bun sa )ie in proprietatea publica- mai trebuie indeplinita o conditie - si anume- bunul sa fi intrat in proprietatea statului cu respectarea prevederilor legale privitoare la dobandirea bunului in cauza in vigoare la data cand acesta a avut loc. In aplicarea acestuia principiu cu re)erire la terenuri agricole- in practica $udecatoreasca s0a decis in sensul ca- in masura in care un asemenea teren a )ost preluat de stat cu nerespectarea dispo%itiilor legale privitoare la modul de e)ectuare a sc(imburilor de terenuri- in vigoare la data cand operatiunea $uridica a avut loc- statul nu a dobandit dreptul de proprietate asupra acelui bun- ci este un simplu detentor precar- cu toate consecintele $uridice ce decurg din aceasta situatie.

OBSER8ATIE..

e alt)el art > legea .7=?7<<3 dispune ca )ac parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrative teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada > martie 7<2@0 .. decembrie 7<3<- daca au intrat in proprietatea statului I# TE"EIU! U#UI TIT!U 8A!ABI! cu respectarea Constitutiei- a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii acestora de catre stat. Stabilirea valabilitatii titlului de preluare este de competenta instantelor $udecatoresti. Aceasta inseamna ca nu pot )ace parte din domeniul public- deopotriva bunurile preluate )ara nici un titlu- valabil potrivit reglementarilor e,istente la data preluarii- si cele PRE!UATE I# &APT- )ara nici un temei $uridic.

OBA# IREA

REPTU!UI

E PPROPRIETATE PUB!ICA

LEGEA 2310/1998 DISPUNE CA DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA SE DOBANDESTE: 1. PE CALE NATURALA 2. PRIN ACHIZITII PUBLICE EFECTUATE IN CONDITIILE LEGII 3. PRIN EXPROPRIERE PT CAUZA DE UTILITATE PUBLICA 4. PRIN ACTE DE DONATIE SAU LEGATE ACCEPTATE DE GUVERN DE CONSILIUL !UDETEAN SAU LOCAL DACA BUNUL INTRA IN DO"ENIUL PUBLIC #. PRIN TRECEREA UNOR BUNURI DIN PROPRIETATEA PRIVATA A STATULUI SAU A UNITATILOR AD"INISTRATIVE TERITORIALE IN PROPRIETATEA PUBLICA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA $. PRIN ALTE "ODURI PREVAZUTE DE LEGE

OBSERVATIE:

DACA BUNUL CARE UR"EAZA A FI TRECUT IN PROPRIETATEA PUBLICA APARTINE UNEI SOCIETATI CO"ERCIALE LA CARE STATUL SAU UNITATEA AD"INISTRATIVA ORICARE AR FI ACEASTA %CO"UNA ORAS "UNICIPIU !UDET& OPERATIUNEA DE TRECERE IN DO"ENIUL PUBLIC SE POATE FACE NU"AI CU TITLU ONEROS SI NU"AI CU ACORDUL ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR.

CARACTERELE !URIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

A. INALIENABILITATEA -- '()(*+,- .*/.*+-010- .(',+21 )( ./0 3+ +)40*1+)10- %'()(*+ 42/14- 5+) 2+*2(+0(, 2+6+,& -,- ./0 3+ 5101 )(71+ +) 157+)+40*1*- 2/)2-4+/)10- 41( +)28+*+10- +) 2/)5+0++,- ,-9++. Inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numai solutia interdictiei instrainarii lor ci si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin oricare alt mod de dobandire reglementat de lege. art 11 alin 2 legea 21 !1""# dispune $actele juridice incheiate cu incalcarea principiului inalienabilitatii dreptului de proprietate publica SUNT LOVITE DE NULITATE ABSOLUTA : Inalienabilitatea bunurilor proprietate publica operea%a numai atat timp cat bunul apartine domeniului public. &e indata ce un bun proprietate publica' prin deci%ia autoritatii competente' este de%a(ectat din domeniul public di trecut in domeniul pri)at al statului sau al unitatilor administrati) teritoriale' el )a urma regimul *uridic al bunurilor din acest domeniu' ast(el ca )a putea (i instrainat in conditiile legii. B. I"PRESCRIPTIBILITATEA --1*0 1844 C.2+6 .*-6-5- $nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr o declaratie a le!ii, nu pot "i obiecte de proprietate pri#ata, ci sunt scoase a"ara din comert $ &reptul de proprietate publica este I7.*-42*+.0+'+, EXTINCTIV ; ACHIZITIV EXTINCTIV<<< inseamna ca actiune in re)endicare pri)itoare la un bun proprietate publica poate (i e+ercitata ORICAND, nestingandu-se prin nee+ercitarea ei intr-un anumit termen. ACHIZITIV <<< imprescriptibilitatea bunurilor proprietate publica semni(ica impre*urarea ca actiunea in re)endicare cu pri)ire la aceste bunuri nu poate (i parali%ata de catre paratul posesor prin in)ocarea

dobandirii proprietatii prin prescriptie ac,i%iti)a sau a dobandirii proprietatii bunurilor mobile corporale. -. INSESIZABILITATEA daca bunurile din domeniul public nu sunt in circuitul ci)il ele sunt +)4-4+=1'+,-. adica nu pot (i urmarite de catre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri : 4010(, 4+ ()+010+,157+)+40*10+6< 0-*+0/*+1,-.

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

P*+)2+.++ G-)-*1,I. "ODUL DE EXERCITARE 1 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 0*-'(+- 41 2/*-4.()51 3+)1,+010++ 41,- 1)(7- 14+9(*1*-1 *-1,+=1*++ +)0-*-4-,/* 4/2+-010++. II. TITULARII 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .(',+21 4010(, 4+ ()+010+,- 157+)+40*10+6 0-*+0/*+1,- 4()0 +) .*+7(, *1)5 4('+-20- 5- 5*-.0 .(',+2 4+ +) 12-1401 21,+010- 1.1* 21 .(*010/1*- 1,- ()/* .*-*/910+6- 5- .(0-*- +) ->-*2+01*-1 3()20++,/* .(',+2III. TITULARII 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .(',+21 1( () .10*+7/)+( .*/.*+( 5+40+)20 5- 12-,1 1, 1,0/* 4('+-20- 5- 5*-.0 4+ +) 12-1401 21,+010- *-1,+=-1=1 )( )(71+ ->-*2+01*-1 1(0/*+010++ 40101,- +) 5/7-)++,- .*/.*++ 5- 2/7.-0-)01 51* 4()0 4+ .-*4/1)?(*+5+2- 21*- ./0 .1*0+2+.1 4+ ,1 *1./*0(*+ 5- 5*-.0 2+6+,. A4151* +)2*-5+)01*-1 ()/* '()(*+ .*/.*+-010- .(',+21 ()/* *-9++ 1(0/)/7- .*-2(7 4+ 1(0/*+010+,/* 40101,- ,1 )+6-, 2-)0*1, 41( ,/21,4+ 2/)40+0(+*-1 +) 3/,/4(, 12-40/*1 1 ()(+ 5*-.0 .*/.*+( 14(.*1 '()(*+,/* +)2*-5+)010- 5*-.0(, 5- 157+)+40*1*- %2/)40+0(+- / 3/*71 4.-2+3+21 5- ->-*2+01*- 1 +)4(4+ 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .(',+21& B()(*+,- .*/.*+-010- .(',+21 ./0 3+ $ON$ESIONATE, IN$%I&IATE sau DATE IN 'OLOSINTA altor subiecte de drept in conditiile stabilite de le!e(

REPTU!

E A "I#ISTRARE

CO#STITUIREA SI SUBIECTE!E REPTU!UI E A "I#ISTRARE Bunurile proprietate publica sunt incredintate prin acte administrative regiilor autonome- pre)ecturilorautoritatilor publice centrale si locale- precum si institutiilor publice de interes national- $udetean- orasenesc sau comunal. Subiectele dreptului de administrare sunt in)iintate prin acte individuale ale autoritatilor publice competente - potrivit legii- a le crea- la nivel central sau la nivel local- in scopul reali%arii unor interese publice sau in scopul indeplinirii unor servicii publice Incredintarea - prin acte $uridice de drept administrativ in cadrul unor raporturi de subordonare- a bunurilor proprietate publica regiilor autonome- organelor centrale si locale ale administratiei de stat si altor subiecte de drept public - la nivel central sau local- PER"ITE ACESTORA SA AIBA U# PATRI"O#IU PROPRIU- distinct de acela al altor subiecte de drept- pe baza caruia pe de o parte vor putea sa-si realizeze scopurile pt care au fost infiintate , iar pe de alta, VOR PUTE ! P RT"#"PE $ #"R#U"TU$ #"V"$. FFF CARACTERU! JURI ICE A! REPTU!UI E A "I#ISTRARE in moment ce dreptul de administrare isi are sorgintea in dreptul de proprietate publica acesta va avea aceleasi caractere $uridice si anume+ Inalienabil * Imprescriptibil * Insesi%abil CO#TI#UTU! REPTU!UI E A "I#ISTRARE

Potrivit dispo%itiei art.7. alin = legea .7=?7<<3 - titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna de acesta - in conditiile in care i0a )ost dat in administrare. /obs . ++ atributul dispo%itie trebuie interpretat in sensul ca el are in vedere dispo%itia materiala asupra bunului ce constituie obiect al dreptului de administrare - I#SA nu au drept de dispo%itie $uridica asupra bunurilor ast)el incredintate.1 RE8OCABI!ITATEA REPTU!UI E A "I#ISTRARE art.7. alin = legea .7=?7<<3 5dreptul de administrare va putea fi revocat numai daca titularul nu-si exercita drepturile si nu-si executa obligatiile nascute din actul de transmitere.6

NOTIUNEA SI EFECTELE CONTRACTULUI DE CONCESIUNE

C/)0*120(, 5- CONCESIUNE -40- 12-, 2/)0*120 .*+) 21*- / .-*4/1)1 )(7+01 2/)2-5-)0 0*147+0- .0 / .-*+/151 5-0-*7+)101 5- 2-, 7(,0 49 5- 1)+ ()-+ 1,0.-*4/1)- )(7+01 2/)2-4+/)1* 21*- 120+/)-1=1 .- *+42(, 4+ .- *14.()5-*-1 41 5*-.0(, 4+ /',+910+1 5- ->.,/101*- 1 ()(+ '() 1 ()-+ 120+6+010+ 41( 1 ()(+ 4-*6+2+( .(',+2 +) 428+7'(, ()-+ REDEVENTE.
A. -A/ITATEA &E -O0-E&E0T' in numele statului' al *udetului ' al orasului sau al comunei' 1(0/*+010+,- .(',+2- 5- ,1 )+6-, 2-)0*1, .-)0*( '()(*+,- .*/.*+-010- .(',+21 1 4010(,(+ /*+ .0 120+6+010+,4+ 4-*6+2++,- .(',+2- 5- +)0-*-4 NATIONAL si cele de la ni)elul ()+010+,/* 157+)+40*10+6 0-*+0/*+1,.-)0*( '()(*+,- 2- ,- 1.1*0+) +) .*/.*+-010- .(',+21 /*+ .0 120+6+010+,- 4+ 4-*6+2++,- .(',+2- 5- +)0-*-4 ,/21,. -A/ITATEA &E -O0-ESIO0AR' / ./10- 16-1 /*+2- .-*4/1)1 3+=+21 41( ?(*+5+21 5- 5*-.0 .*+610 */71)1 41( 40*1+)1. Asadar' calitatea de concesionar este compatibila numai cu calitatea de persoana (i%ica sau *uridica de drept pri)at ' romana sau straina' -. E1-/.&EREA 2ERSOA0E/OR 3.RI&I-E &E &RE2T 2.B/I-.

INCETAREA CONTRACTULUI DE CONCESIUNE

I. PRIN A!UNGEREA LA TER"EN ,1 ->.+*1*-1 0-*7-)(,(+ .-)0*( 21*- 2/)0*120(, 1 3/40 +)28-+10. II. DENUNTAREA UNILATERALA A CONTRACTULUI DE CONCESIUNE +) 1)(7+0- 2/)5+0++ 2/)2-5-)0(, ./10- 7/5+3+21 ()+,10-*1, 2/)0*120(, 5- 2/)2-4+()- 2( 5-4.19('+*+ .0 2/)2-4+/)1* 5121 (*71*- 1 ()-+ 14-7-)-1 5-)()01*+ ()+,10-*1,- 2/)2-4+/)1*(, 4(3-*1 () .*-?(5+2+(. III. PRIN REZILIEREA CONTRACTULUI 3++)5 () 2/)0*120 2( ->-2(01*- 4(22-4+61 2/)0*120(, 5- 2/)2-4+()- ./10- +)2-01 4+ .*+) *-=+,+-*- +) 21=(, )-->-2(01*++ 2(,.1'+,- 1 /',+910++,/* 2/)0*120(1,- 5- 210*- /*+21*- 5+)0*- .1*0+.

INCHIRIEREA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA

proprietate publica a statului sau a unitatilor administrati# teritoriale pot "i inchiriate cu aprobarea )u#ernului sau dupa ca* a consiliului judetean:
C/)0*120(, 5- +)28+*+-*- 1 '()(*+,/* .*/.*+-010- .(',+21 0*-'(+- 41 2(.*+)51 2,1(=- 5- )10(*1 41 14+9(*- ->.,/101*-1 '()(,(+ +)28+*+10 ./0*+6+0 4.-2+3+2(,(+ 12-40(+1. C/)0*120(, 5- +)28+*+-*- ./10- 3+ +)28-+10 5(.1 21= 2( /*+2- .-*4/1)1 3+=+21 41( ?(*+5+21 */71)1 41( 40*1+)1 5- 210*- 0+0(,1*(, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 41( 5- 210*- 0+0(,1*(, 5*-.0(,(+ 5157+)+40*1*-. I)28+*+-*-1 '()(*+,/* .*/.*+-010- .(',+21 4- 312- .*+) ,+2+010+- .(',+21 +) 2/)5+0++,- ,-9++. S(7-,+)21410- 5+) +)28+*+-*- 4- 312 6-)+0 5(.1 21= ,1 '(9-0(, 5- 4010 41( ,1 '(9-0-,- ,/21,-. 1*0. 14 ,-9-1 213/ 1998 :bunurile

DAREA IN FOLOSINTA GRATUITA A UNOR BUNURI PROPRIETATE PUBLICA

0u e+ista dispo%itii constitutionale care sa pre)ada' posibilitatea ca bunuri proprietate publica a statului sau a entitatilor sale teritoriale sa poate (i date in (olosinta gratuita unor persoane (i%ice sau *uridice de drept pri)at 0. E1ISTA.

A4151* 5*-.0(, 5- 3/,/4+)01 9*10(+01 4- )140- .*+) 120- 1,- 1(0/*+010+,/* .(',+214-71)10/* 5*-.0(,(+ 5- 157+)+40*1*- 3++)5 () 5*-.0 *-1, 5-/1*-2- .-*7+0- 0+0(,1*(,(+ ->-*2+01*-1 ()/* .*-*/910+6- 14(.*1 '()(*+,/* .*+7+0- +) 3/,/4+)01 -40- () 5*-.0 0-7./*1* ./1*01 14(.*1 ()/* bunuri imobile proprietate publica a statului 41( bunuri mobile si imobile proprietate publica a entitatilor statale teritoriale si are ca BENE'I$IA&I NU+AI ,E&SOANE -U&IDI$E 'A&A S$O, LU$&ATIV, 21*- 5-4314/1*1 120+6+010- 5- '+)-312-*- 41( 5- (0+,+010- .(',+21 /*+ 4-*6+2++ .(',+2-.

INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

de proprietate publica IN$ETEA.A DA$A BUNUL A ,IE&IT SAU A 'OST T&E$UT IN DO+ENIUL ,&IVAT :
A*0 10 ,-9-1 213/ 1998 :dreptul

CARACTERELE !URIDICE ALE INCETARII DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA:

A. dreptul de proprietate publica incetea*a atunci cand bunul piere in orice mod in materialitatea lui //0 daca bunul este asigurat indemnizatia de asigurare va avea acelasi regim juridic( B. dreptul de proprietate publica incetea*a prin trecerea bunului , obiect al acestui drept, in proprietatea pri#ata a aceluiasi subiect de drept sau a altui subiect de drept, daca prin $onstitutie sau prin le!e nu se pre#ede alt"el(

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA

NOTIUNI GENERALE . DEFINITIE P*/.*+-010-1 .*+6101 ./10- 1.1*0+)- /*+21*(+ 4('+-20 5- 5*-.0: 4010(, ()+010+,- 41,157+)+40*10+6 0-*+0/*+1,- 4('+-20-,- 5- 5*-.0 5- 0+. 14/2+10+6 2(,0-,- *-,+9+/14.-*4/1)-,- 3+=+2-. C( .*+6+*- ,1 /'+-20(, -+ 21 REGULA GENERALA -1 ./10- 16-1 21 /'+-20 /*+2- '() 2( ->2-.0+1 12-,/* '()(*+ 21*- .*+) )10(*1 ,/* 4+ NU"AI PRIN NATURA LOR )( 4+ .*+) 5-40+)10+1 ,-9++ "ac parte din domeniul public al statului sau al entitatilor sale teritoriale(

DEFINITIE.

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA ESTE ACEL DREPT SUBIECTIV CE APARTINE PERSOANELOR FIZICE PERSOANELOR !URIDICE STATULUI SAU UNITATILOR AD"INISTRATIVE TERITORIALE ASUPRA ORICARUI BUN CU EXCEPTIA CELOR AFLATE EXCLUSIV IN PROPRIETATEA PUBLICA BUNURI ASUPRA CARORA TITULARUL EXERCITA POSESIA FOLOSINTA SI DISPOZITIA IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU INSA IN LI"ITELE DETER"INATE DE LEGE.

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA P/0 3+ 4('+-20- 1,- 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .*+6101 .-*4/1)-,- 3+=+2- .-*4/1)-,?(*+5+2- 5- 5*-.0 .*+610 4010(, .*-2(7 4+ ()+010+,- 41,- 157+)+40*10+6 0-*+0/*+1,- .

PERSOANELE FIZICE CA SUBIECTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA PRINCIPIUL I : orice persoana "i*ica este subiect al dreptului de proprietate pri#at, cu aptitudinea de a dobandi drepturi patrimoniale chiar din momentul conceptiei sale, potri#it cunoscutei re!uli in"ans conceptus pro nato habetur PRINCIPIUL II : orice bun poate "orma obiect al dreptului de proprietate pri#ata , bunuri imobile precum

terenuri si constructii de orice "el, bunuri mobile corporale indi"erent de #aloarea lor, bunuri mobile incorporale , precum actiuni ale societatilor comerciale, obli!atiuni ale acestora, titluri de credit, de#i*e etc(((((
EXCEPTII.
1. '()(*+ 21*- )( ./0 3/*71 /'+-20 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .*+6101
4()0 '()(*+,- -)(7-*10- 5- 1*0. 13# 21*- 1.1*0+) ->2,(4+6 .*/.*+-010++ .(',+2- 4+ )( ./0 3/*71 /'+-20 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .*+6101

'. .-*4/1)- 21*- )( ./0 16-1 +) .*/.*+-010- .*+6101 1)(7+01 210-9/*++ 5- '()(*+
1*0.41 1,+) 2 CONSTITUTIE : $ETATENII ST&AINI SI A,AT&I.II NU ,OT DOBANDI D&E,TUL DE ,&O,&IETATE ASU,&A TE&ENU&ILO& : 1*0 3 1,+) 1 ,-9-1 #4/1998 : ,E&SOANELE 'I.I$E $A&E AU $ETATENIE &O+ANA SI DO+I$ILIUL IN ST&AINATATE ,OT DOBANDI IN &O+ANIA, ,&IN A$TE -U&IDI$E INT&E VII SI ,&IN +OSTENI&E, TE&ENU&I DE O&I$E 'EL : @@A 2-010-)+,/* 40*1+)+ 4+ 1.10*+=+,/* ,+ 4- +)0-*=+2- 5/'1)5+*-1 5- 0-*-)(*+ +) R/71)+1 /*+21*- 1* 3+ 210-9/*+1 5- 3/,/4+)01 1 12-40/*1. I)21.12+010-1 1403-, +)40+0(+01 1*- +) 6-5-*- /*+2- 7+?,/2 ?(*+5+2 55/'1)5+*- 1 0-*-)(*+,/* 3+- 21 -40- 6/*'1 5-4.*- 120- ?(*+5+2- +)0*- 6++ 41( .0 21(=1 5- 7/1*0- 3+- 21 -40- 6/*'1 5- (=(21.+()- 41( 5- 122-)4+()- )10(*1,1. @@AA 5+) 7/7-)0 2- +)0-*5+20+1 1)1,+=101 4- *-3-*1 ->.*-4 ,1 5/'1)5+*-1 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-01014(.*1 0-*-)(*+,/* 4- 5-5(2- 21 2-010-)++ 40*1+)+ 4+ 1.10*+=++ POT DOBANDI DEZ"E"BRA"INTELE ALE PROPRIETATII .*-2(7 (=(3*(20(, (=(, 4-*6+0(0-1 4+ 4(.-*3+2+1.

 1*0 .1B ,-9-1 8#/ 1992 : interdictie pt cetatenii straini si apatri*i pri#ind #an*area de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din "ondurile statului si din "ondul unitatilor economice sau bu!etare de stat, care nu permite dobandirea de catre acestia a terenurilor care pot "i #andute in conditiile le!ii : (,0+71 +)0-*5+20+- .*+6-40- 2-010-)++ */71)+ 1)(7- *-.*-=-)01)0++ +)40+0(0++,/* .(',+2- +7.,+210- +) 15()1*+,- 9-)-*1,- 1,- 120+/)1*+,/* 7-7'*++ 2/)4+,++,/* 5- 157+)+40*10+- 4+ 5+*-20/*++ ->-2(0+6+ 1+ 4/2+-010+,/* 2/7-*2+1,- 41( 1 *-9++,/* 1(0/)/7- 61)=10/1*- CARE NU POT AVEA CALITATEA DE CU"PARATORI +) 21=(, ()/* 120+6- 2- 1.1*0+) 4/2+-010+,/* 2/7-*2+1,- 4+ *-9++,/* 1(0/)/7- ,1 21*- 4010(, 41( / 1(0/*+010- 1 157+)+40*10+-+ .(',+2- ,/21,-40- ACTIONAR.

PERSOANELE !URIDICE DE DREPT PRIVAT

T/10- .-*4/1)-,- ?(*+5+2- 5- 5*-.0 .*+610 : 4/2+-010+ 2/7-*2+1,- 3/*7- 5- 14/2+-*2( 42/. ,(2*10+6 3/*7- 5- 14/2+-*- .*/3-4+/)1,1 14/2+10++ 2( 42/.(*+ )-.10*+7/)+1,41( 5- '+)-312-*- 1,0- /*91)+=10++ 21*+01'+,- 14/2+10++ 2(,0(*1,- 4+ 4./*0+6- 2(,0*-,+9+/14- /*91)+=10++ )/)< 9(6-)17-)01,-. O'+-20(, 12-40(+ 5*-.0 +, 2/)40+0(+- '()(, 5+) .10*+7/)+(, ,/* /*+21*- 1* 3+ 2(.*+)5-*-1 ,/* 61,/*+21.

PRECIZARI IN PRIVINTA BUNURILOR CARE POT FOR"A OBIECT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA AL PERSOANELOR !URIDICE
)( ./0 3/*71 /'+-20 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .*+6101 1, .-*4/1)-,/* ?(*+5+25- 5*-.0 .*+610 BUNURILE CARE SUNT EXCLUSIV PROPRIETATE PUBLICA
1.

2. 1*0 3 1,+) 3 ,-9-1 #4 / 1998 :persoanele juridice straine nu pot dobandi terenuri in &omania prin acte juridice intre #ii sau pt cau*a de moarte : 3. 21.12+010-1 5- 3/,/4+)01 1 .-*4/1)-,/* ?(*+5+2- -40- 9(6-*)101 5- ,&IN$I,IUL S,E$IALITATII, +)4-17)1 21 ./0 16-1 +) .*/.*+-010- .*+6101 '()(*+ 21*- 4-*6-42 *-1,+=1*++ 42/.(,(+ .0 21*- 1( 3/40 +)3++)010-.
SOCIETATI CO"ERCIALE RO"ANE 4()0 .-*4/1)- ?(*+5+2- 2( 42/. ,(2*10+6 -,- ./0 3+ 2( 21.+01, 5- 4010 2( 21.+01, .*+610 41( 2( 21.+01, 5- 4010 4+ .*+610 4+ 4- ./0 /*91)+=1 +) /*+21*- 5+)0*- 3/*7-,- .*-61=(0- 5- ,-9-. SOCIETATI CO"ERCIALE CU PARTICIPARE STRAINA CU SEDIUL IN RO"ANIA S/2+-010+,- 2/7-*2+1,- 21*- 4- 2/)40+0(+- +) R/71)+1 2( .1*0+2+.1*- 0/01,1 41( .1*0+1,1 521.+01, 40*1+) 4+ 21*- +4+ 1( 4-5+(, +) R/71)+1 SUNT PERSOANE !URIDICE DE DREPT PRIVAT RO"ANE. SOCIETATILE AGRICOLE A*0 3 ,-9-1 3$ 30/04/1991 .*-6-5- 21 .*/.*+-01*++ 5- 0-*-)(*+ 19*+2/,- ./0 2/)40+0(+ 4/2+-010+ 2/7-*2+1,- +1* 1*0 4 1 12-,-14+ ,-9- +)40+0(+- ./4+'+,+010-1 14/2+-*++ ,/* +) 4/2+-010+ 19*+2/,- 2( .-*4/)1,+010- ?(*+5+21. C1 .-*4/1)- ?(*+5+2- 5- 5*-.0 .*+610 4/2+-010+,- 19*+2/,- au in proprietatea pri#ata sau in "olosinta, (0+,1?- ;1,0- 7+?,/12- 710-*+1,- 4+ '1)-40+ ; 1)+71,- 15(4- 5- 14/2+10+ si numai in "olosinta terenurile a!ricole ale asociatilor, 21*- .140*-1=1 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- .*+6101 14(.*1 12-40/*1. ORGANIZATIILE COOPERATISTE C//.-*10+6-,- 21 .-*4/1)- ?(*+5+2- .*-2(7 4+ ()+()+,- 5- 2//.-*10+6- ,1 )+6-, 0-*+0/*+1, 41( ,1 )+6-, )10+/)1, SUNT TITULARE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA

BUNURILOR DIN PATRI"ONIUL LOR. ASOCIATIILE SI FUNDATIILE OG 2$ 30/01/2000 .-*4/1)-,- 3+=+2- 4+ ?(*+5+2- 21*- (*71*-42 5-4314(*1*-1 ()/* 120+6+010+ +) +)0-*-4 9-)-*1, 41( +) +)0-*-4(, ()/* 2/,-20+6+010+ ,/21,- /*+ 5(.1 21= +) +)0-*-4(, ,/* .-*4/)1,NEPATRI"ONIAL ./0 2/)40+0(+ 14/2+10++ /*+ 3()510++ 21 .-*4/1)- ?(*+5+2- 5- 5*-.0 .*+610 31*1 42/. .10*+7/)+1,. % 14/2+10++,- 4+ 3()510++,- <.-*4/1)- ?(*+5+2-< 0+0(,1*- 1,- 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-01014(.*1 '()(*+,/* 5+) .10*+7/)+(, ,/* &

STATUL SI UNITATILE SALE AD"INISTRATIVE CA SUBIECTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

S010(, 4+ ()+010+,- 41,- 157+)+40*10+6- 0-*+0/*+1,- 1( 21,+010-1 5- 4('+-20- 1,- 5*-.0(,(+ 5.*/.*+-010- .*+6101. OBSERVATIE << 5-4+ 1*0 13# C/)40+0(0+- 5+4.()- 21 .*/.*+-010-1 .(',+21 1.1*0+)- 4010(,(+ 41( ()+010+,/* 157+)+40*10+6<0-*+0/*+1,- )( 4- ./10- 4.()- 21 12-40- 4('+-20- 55*-.0 .(',+2 )( ./0 3+ 4+ 0+0(,1*- 1,- 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .*+6101.

FOR"AREA DO"ENIULUI PRIVAT

S<1 1*1010 21 ->+401 4+ 7/5(*+ 4.-2+3+2- 5- 5/'1)5+*- 1 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- .*+6101 1 4010(,(+ 21*- )( 4- +)01,)-42 +) .*+6+)01 1,0/* 4('+-20- 5- 5*-.0 .*+610 2(7 1* 3+ 4.*- ->-7.,( 5/'1)5+*-1 +) 2/)5+0++,- ,-9++ 1 bunurilor "ara stapan sau abandonate, a mostenirilor

#acante prin de*a"ectarea unor bunuri proprietate publica si prin e1ercitarea, in anumite situatii, a dreptului de preemtiune recunoscut statului, cum ar "i protejarea patrimoniului cultural national mobil, care instituie un drept de preemtiune in "a#oarea statului, in ipote*a #an*arii unor bunuri culturale proprietate pri#ata, clasate ca bunuri de te*aur(

REGI"UL !URIDIC AL REALIZARII SI AL DESFINTARII CONSTRUCTIILOR

DEFINITIE CERTIFICATUL DE URBANIS" : -40- 120(, 157+)+40*10+6 5- +)3/*71*- 2( 21*120-* /',+910/*+( .*+) 21*- 1(0/*+010-1 157+)+40*10+-+ .(',+2- ?(5-0-)- 41( ,/21,- 312- 2()/42(0- *-9+7(, ?(*+5+2 -2/)/7+2 4+ 0-8)+2 1, +7/'+,-,/* 4+ 2/)5+0++,- )-2-41*- .-)0*( *-1,+=1*-1 ()/* +)6-40+0++ 0*1)=120++ +7/'+,+1*- 4+ 1,0- /.-*10+()+ +7/'+,+1*- ./0*+6+0 ,-9++. E,+'-*1*-1 2-*0+3+210(,(+ 5- (*'1)+47 -40- /',+910/*+- .-)0*( 15?(5-21*-1 .*+) ,+2+010+- 1 ,(2*1*+,/* 5- .*/+-201*- 4+ ->-2(0+- 1 ,(2*1*+,/* .(',+2-4+ .-)0*( ,-91,+=1*-1 120-,/* 5- +)40*1+)1*.1*01?1*- 41( 2/7141*-1 '()(*+,/* +7/'+,-.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SAU DE DESFINTARE A ACESTORA

,(2*1*+,/* 5- 2/)40*(20+- -40- .-*7+41 NU"AI .- '1=1 ()-+ 1(0/*+=10++ 5- 2/)40*(20+- 41( 5- 5-43++)01*-.: A2-401
4- -7+0- ,1 4/,+2+01*-1 5-0+)10/*(,(+ 0+0,(,(+ 5- .*/.*+-010- 14(.*1 ()(+ +7/'+, < 0-*-) 4+/41( 2/)40*(20+- < /*+ 1 1,0(+ 120 21*- ++ 2/)3-*1 5*-.0(,(+ 5- 2/)40*(+*- 41( 5- 5-43++)01*- +) 2/)5+0++,,-9++. N/0+()+,- 5- 0+0,(, 5- .*/.*+-010- 4+ 5- 120 21*- 41 2/)3-*- 5*-.0(, 5- 2/)40*(20+- 2*-5-7 21 0*-'(+- +)0-,-4- +) 4-)4(, 5- ne!otium juris 41( 5- temei juridic 1, 5*-.0(,(+ ->-*2+010 14(.*1 +7/'+,(,(+ *-4.-20+6. 1*0 1 ,-9-1 4#3/2001 :->-2(01*-1

DOBANDIREA DE LOCUINTE SI ALTE SPATII IN PROPRIETATE PRIVATA

PRECIZARI . P*+) ,-9+ 4.-2+1,- 1 3/40 *-9,-7-)0101 .-)0*( .-*4/1)-,- 3+=+2- 5- 1 5/'1)5+ +) .*/.*+-010- .-*4/1)1,1 +7/'+,- ,/2(+0- 41( 28+1* 4.10++ 2( 1,01 5-40+)10+- "ie prin $U+,A&A&EA acestora DE LA STAT, "ie prin $ONST&UI&E DE LO$UINTE( ACTE NOR"ATIVE: 5-2*-0(, ,-9- $1/1990 .*+6+)5 61)=1*- 5- ,/2(+)0- 5+) 3/)5(*+,- 4010(,(+ 210*- ./.(,10+ ,-9-1 8#/ 1992 .*+6+)5 61)=1 *-1 ,/2(+)0- 4+ 4.10++ 2( 1,01 5-40+)10+ ,-9-1 112/199# .*+6+)5 *-9,-7-)01*- 4+0(10+-+ ()/* +7/'+,- 2( 5-40+)10+1 5- ,/2(+)0- 0*-2(0+) .*/.*+-010-1 4010(,(+ ,-9-1 114 / 199$ L-9-1 LOCUINTEI.

CIRCULATIA !URIDICA A CONSTRUCTIILOR

PRINCIPIU. C/)40*(20++,- .*/.*+-010- .*+6101 4()0 +) 2+*2(+0(, 2+6+, 9-)-*1,. C1 (*71*- -,- ./0 3+ +)40*1+)10- *-4.-20+6 5/'1)5+0- .0 /*+21*- 5+) 7/5(*+,- .*-61=(0- 5- ,-9-: 2/)6-)0+- 0-4017-)0 4(22-4+()- (=(21.+()- 122-4+()- -02. T/0 1403-, 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- 14(.*1 2/)40*(20++,/* -40- 2/7.10+'+, 2( +)40+0(+*-1 ()/* 5*-.0(*+ *-1,- .*+)2+.1,- 5-=7-7'*17+)0- 1,- .*/.*+-010++ < (=(3*(20 (= 1'+010+- 4-*6+0(04(.-*3+2+- 5(.1 2(7 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- 14(.*1 ,/* ./10- 3+ 9*-610 5- +./0-21 41( 5- () .*+6+,-9+( +7/'+,+1*. P-*4/1)-,- 3+=+2- 41( ?(*+5+2- STRAINE POT DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTIILOR 4+ 6/* 5/'1)5+ UN DREPT DE SUPERFICIE SAU DE FOLOSINTA PE ALTE TE"EIURI !URIDICE ASUPRA 0-*-)(*+,/* .- 21*- 12-40-1 4- 13,1.

NU EXISTA NICI O CONDITIE DE FOR"A IN CEEA CE PRIVESTE ACTUL !URIDIC DE INSTRAINARE SAU DOBANDIRE A CONSTRUCTIILOR. @@A +)4-17)1 21 ./0 3+ +)40*1+)10.*+) 4+7.,(, 12/*5 5- 6/+)01 +)0*- .1*0+. I)42*+-*-1 ()/* 14-7-)-1 120- 5- +)40*1+)1*- +) 21*0-1 3()2+1*1 1*- 21 -3-20 )(71+ /./=1'+,+010-1 3101 5- 0-*0+ 1 120(,(+ 5- +)40*1+)1*- . .I)0*- .1*0+ -3-20(, 0*1)4,10+6 1, 120(,(+ 5- +)40*1+)1*- 4- .*/5(2- +) 7/7-)0(, *-1,+=1*++ 12/*5(,(+ 5- 6/+)01 C EXCEPTIE < +) 710-*+1 5/)10++,/* 120(, 0*-'(+- +)28-+10 +) 3/*71 1(0-)0+21 D

TRA#S"ITEREA REPTU!UI E &O!OSI#TA SAU E CO#CESIU#E ASUPRA TERE#URI!OR

Este posibil ca instrainarea constructiei sa se )aca de catre proprietarul ei care nu este si proprietar al terenului pe care acesta se a)la- sau mai precis- asupra terenului a)erent acestuia- CI ARE ASUPRA !UI U# REPT E &O!OSI#TA SAU U# REPT E CO#CESIU#E. Intr0o ast)el de situatie- o data cu instrainarea constructiei se va transmite in mod automat- ca e)ect al transmiterii dreptului de proprietate asupra acesteia- si dreptul de )olosinta sau de concesiune asupra terenului a)erent.

RE'I"U! &O!OSI#TEI TERE#URI!OR PE#TRU PRO UCTIA A'RICO!A SI SI!8ICA OR'A#IAAREA SI A"E#AJAREA TERITORIU!UI A'RICO!
CARACTERIAARE 'E#ERA!A. !egea )ondului )unciar instituie anumite obligatii ce revin tuturor detinatorilor de terenuri agricole care au drept scop rationala utili%are a acestora- imbunatatirea si re)acerea terenurilor degradate- reintroducerea terenurilor degradate in circuitul productiv- amena$area cat mai $udicioasa a teritoiului agricol. O7-I8ATII CAR+ AU IN 9+$+R+ ,O-O.IR+A T+R+NURI-OR PT. PRO$UCTIA A8RICO-A .I .I-9ICA 1. !egea 73? 7<<7 5toti detinatorii de terenuri agricole au obligatia sa asigure cultivarea acestora si protectia solului6 .. sc(imbarea categoriei de )olosinta a terenurilor arabile ale persoanelor $uridice se poate )ace numai cu avi%ul organelor de specialitate $udetene- in cond. Impuse de lege. =. detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa e,ecute- prin unitati speciali%ate lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului 2. detinatorii de terenuri degradate- c(iar daca nu sunt cuprinse intr0un perimetru de ameliorareindividual sau asociati- pot sa )aca din proprie initiativa inierbare- impaduriri- corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor- cu spri$inul statului.

&O!OSIREA TE"PORARA SAU E&I#ITI8A A TER#URI!OR I# A!TE SCOPURI ECAT PRO UCTIA A'RICO!A SAU SI!8ICA. Ca principiu - amplasarea noilor constructii de orice )el se )ace in intravilanul localitatilor- cu e,ceptia acelora care- prin natura lor pot genera e)ecte poluante )actorilor de mediu- care pot )i amplasate in e,travilan. Scoaterea de)initiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic se )ace la PROPU#EREA CO#SI!II!OR !OCA!E- PRI# BOTARARE A 'U8ER#U!UI CU ACOR U!UI "I#ISTERU!UI E RESORT. aca aceeasi operatie priveste terenuri situate in e,travilanul localitatilor- solicitantul- persoana )i%ica sau $uridica - va plati o ta,a- care serveste la alimentarea &ondului de Ameliorare a &ondului &unciar. &olosirea temporara sau de)initiva a terenurilor agricole- in alte scopuri decat productia agricola- se aproba de orgnele agricole $udetene- de ministerul de specialitate sau de 'uvern in )unctie de intinderea terenului ast)el utili%at.

OR'A#IAAREA SI A"E#AJAREA TERITORIU!UI A'RICO!

Sunt operatii care au in vedere crearea de conditii pt o mai buna )olosire a terenurilor in scopul productiei agricole si se e,ecuta pe ba%a de studii si de proiecte- la cerere proprietarilor - urmarindu0se

. *. #.

#ORE$ RE %E&VO$T R"" 'R"#O$E %"( &O( #U #E$E$ $TE #T"V"T T" E#O(O)"#E !" !O#" $E 'RUP RE PR"( #O) ! RE %E!T"( T"" TERE(UR"$OR PE PROPR"ET R" !"

E$ *OR RE %E !TU%"" !" PRO"E#TE %E OR' ("& RE !" %E +U(#T"O( RE E,P$O T T""$OR 'R"#O$E

%. !T *"$"RE RETE$E" %E %RU)UR" 'R"#O$E

CIRCU!ATIA JURI ICA A TERE#URI!OR

PRECIAARI PREA!ABI!E . Sub regimul codului civil roman de la 73>2 #U AU E9ISTAT ISPOAITII SPECIA!E re)eritoare la circulatia terenurilor proprietate privata.

Art 2E@ C.civ oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui Art <E7 C.civ. in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii sau a unui alt drept real - proprietatea sau dreptul se transmite prin consimtamantul partilor Art 7.<@ C.civ prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului , desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat. PR"(#"P"U$ #O(!E(!U$"!)U$U" #TE$OR -UR"%"#E se aplica in privinta instrainarilor de terenuri- cu e,ceptia intrainarilor )acute prin donatii sau testamente si cu privire la constituirea de ipoteci- cand conditiile de )orma sunt cerute ad validitatem.

In perioada 7<2E0 7<<4 - prin diverse acte normative adoptate succesiv s0a instituit un control administrativ prealabil al instrainarilor tuturor categoriilor de terenuri si s0a impus conditia )ormei autentice a actului de instrainare. Prin legea @< privitoare la )ondul )unciar- terenurile au fost scoase din circuitul civil general, singura modalitate de dobandire fiind mostenirea legala. "ai mult in ca% de instrainare a constructiei - terenul a)erent acesteia trecea OPE $E'"!, in proprietatea statului- iar dobanditorul constructiei dobandea terenul pe care aceasta era in )olosinta- pe durata e,istentei acesteia- in limitele stabilite prin sistemeti%are limite ce nu puteau depasi .@4 mG.

I.

Regimul $uridic al circulatiei terenurilor instituit de !E'EA 73 ? 7<<7

#oua lege a )ondului )unciar intrata in vigoare la .4 )eb 7<<7 a liberali%at- in anumite conditii- circulatia $uridica a terenurilor prin instituirea urmatoarelor principii+ a. Terenurile de orice )el au )ost introduse in circuitul civil general )iind consacrat principiul liberei lor circulatii b. Instrainarea terenurilor prin acte $uridice intre vii se putea )ace numai cu respectarea )ormei lor autentice c. Se instituia interdictia dobandirii in proprietate privata- prin acte $uridice intre vii- a unor supra)ete mai mari de 744 (a teren agricol in ec(ivalent arabil de )amilie- sub sanctiunea nulitatii absolute- totale sau partiale- dupa ca%- a actului de instrainare. d. Se instituia interdictia dobandirii prin acte $uridice intre vii a dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice )el de catre persoanele )i%ice care nu aveau cetatenie romana sau de catre persoanele $uridice care nu aveau nationalitate romana. !egea

prevedea ca - daca aceste subiecte de drept dobandisera terenuri inainte de data in vigoare a legii sau daca dobandisera terenuri prin mostenire- sunt obligate sa le instraineze in termen de . an, sub sanctiunea trecerii lor in mod gratuit in proprietatea statului. e. Instrainarea terenurilor agricole din e,travilan prin van%are se putea )ace numai cu respectarea unui drept de preemtiune- necunoscut anumitor categorii de persoane )i%ice sau $uridice. ). Insesi%abilitatea terenurilor agricole e,travilane- cu e,ceptia ca%urilor prev. e lege.

II. !E'EA @2 ? 7<<7 privitoare la circulatia $uridica a TERE#URI!OR

Circulatia $uridica a terenurilor proprietate privata - devenite in pre%ent A!IE#ABI!E- SESIAABI!E si PRESCRIPTIBI!E ACBIAITI8. O"E#IU! E AP!ICARE A! !E'II @2? 7<<3 CU PRI8IRE !A TERE#URI Art 7 5terenurile proprietate privata indi)erent de titularul lor - sunt si raman in circuitul civil - ele putand )i instrainate sau dobandite Art 7E regimul $uridic al terenurilor cu destinatie )orestiera urmea%a a )i stabilit prin lege speciala. !egea inter%ice sub sanctiunea nulitatii absolute instrainarile sub orice )orma a terenurilor cu privire la titlul carora e,ista litigii la instantele de $udecata PE TOT TI"PU! SO!UTIO#ARII !OR. CU PRI8IRE !A PERSOA#E Art 27 alin . legea @2? 7<<3 5inter%ice cetatenilor straini si apatri%ilor sa dobandeasca terenuri- in proprietate in Romania. /aceeasi interdictie pt persoanele $uridice straine1

POT OBA# I TERE#URI I# PROPRIETATE PRI8ATA a. persoanele )i%ice care au cetatenie romana- indi)erent de domiciliul lor- in tara sau in strainatate. b. Persoanele $uridice romane cu respectarea principiul !PE#" $"T T"" # P #"T T"" %E +O$O!"(T c. Societatile comerciale romane cu capital integral sau partial strain pot detine in proprietate terenuri - in Romania- ca persoane $uridice romane. E9CEPTIE. .unt incapa1i!e de a do1andi dreptu! de proprietate asupra terenuri!or nu nu ai apatri:ii2 cetatenii straini si persoane!e 3uridice straine2 ci si MEMBRII U EI !"MI#II con)orm art . legea @2?7<<3 5in ca:u! do1andirii prin acte 3uridice intre vii2 proprietatea "unciara a do1nditoru!ui nu poate depasi *;; 6a de "a i!ie 6

PRI#CIPII!E /=1 RE'I"U!UI JURI IC A! CIRCU!ATIEI TERE#URI!OR I#STITUITE PRI# !E'EA @2? 7<<3
I. $%"$E $ERE URI#E &E %RI'E !E#, PR%PRIE$"$E PRI("$", %RIU &E "R !I )I$U"$E )U $ )I R"M" I 'IR'UI$U# 'I(I# E9CEPTII /de la libera circulatia a terenurilor1 a. recunoasterea unui drept de preemtiune in )avoarea anumitor persoane- instituirea unui pact de pre)erinta prin vointa partilor in )avoarea uneia dintre ele- instituirea unui drept prioritar la dobandirea imobilelor e,propriate privind e,proprierea pt cau%a de utilitate publica. b. Interdictii legale temporare ale instrainarii unor terenuri+ i. Interdictia instrainarii ti p de ani a unor terenuri do1andite pe te eiu! unor dispo:itii specia!e din !e5ea "ondu!ui "unciar ii. Interdictia re"eritoare !a terenuri!e de orice "e! asupra caror tit!u e)ista !iti5ii !a instante!e de 3udecat

II.

I )$R"I "RE" )I &%B" &IRE" $ERE URI#%R &E %RI'E !E# PRI "'$E *URI&I'E I $RE (II, $REBUIE )" !IE !"'U$E PRI I '+EIERE" "'$U#UI I !%RM" "U$E $I'"

III. I )$R"I "RE" PRI (" ,"RE " $ERE URI#%R "-RI'%#E )I$U"$E I E.$R"(I#" )E !"'E 'U RE)PE'$"RE" &REP$U#UI &E PREEM$IU E "# '%PR%PRIE$"RI#%R, "# (E'I I#%R %RI "# "RE &")I#%R/

I0 -A4 &E 0ERES2E-TARE A /E5II 67! 1""# S-A. I0STIT.IT 2 SA0-TI.0I :NULITATEA SI &EDU$TIUNEA NULITATEA. in ca%ul nerespectarii unor dispo%itii de ordine publica )-*-4.-201*-1 3/*7-+ 1(0-)0+2- 1 120(,(+ 5- +)40*1+)1*- +) 21=(, +)40*1+)1*+,/* .*+) 120- ?(*+5+2- +)0*- 6++ 1 0-*-)(*+,/* 5- /*+2- 3-, .*/.*+-010- .*+6101 4+0(10- +) +)0*16+,1) 41( ->0*-6+,1). 5/'1)5+*-1 ()/* 0-*-)(*+ 5- 210*- .-*4/1)-,- 3+=+2- 40*1+)- 41( 5210*- .-*4/1)-,- ?(*+5+2- 40*1+)- 21*- )( 1( 21,+010-1 5- +)6-40+0/*+. )-*-4.-201*-1 +)0-*5+20+-+ 0-7./*1*- 5- +)40*1+)1*- 1 0-*)(*+,/* 14(.*1 21*(+ 0+0,( 4()0 ,+0+9++ +) +)401)0-,- 5- ?(5-2101.

 )-*-4.-201*-1 3/*7-+ 1(0-)0+2- 1 2/)0*120(,(+ 5- SCHI"B 50-*-)(*+ +)0*- .-*4/1)-,- 3+=+2- +)0*- .-*4/1)-,- ?(*+5+2- 5- 5*-.0 .*+610 41( +)0*- .-*4/1)-,- 3+=+2- 4+ ?(*+5+2- 5- 5*-.0 .*+610. REDUCTIUNEA. consta in des(iintarea totala sau partiala a actului *uridic intre )ii' inc,eiat cu nesocotirea interdictiei de a dobandi o proprietate (unciara mai mare de 288 ,a

"ODALITATILE !URIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

P*-2+=1*+ .*-1,1'+,-. D*-.0(, 5- .*/.*+-010- 4- .*-=+)01 5- *-9(,1 .(* 4+ 4+7.,( 1.1*0+)1)5 +) ->2,(4+6+010- ()(+ 4+)9(* .*/.*+-01*. Este imposibil insa ca proprietatea asupra unui bun pri)it ut singuli sau asupra unei mase de bunuri' ca uni)ersalitate' sa apartina CONCOMITENT mai multor titulari. Este posibil ca titularul actual al dreptului de proprietate asupra unui bun sa-l (i dobandit printr-un act *uridic lo)it de nulitate relati)a ori a(ectat de o conditie re%olutorie.

"ODALITATI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. P*/.*+-010-1 R-=/,('+,1 II. P*/.*+-010-1 A)(,1'+,1 III. P*/.*+-010-1 C/7()1

PROPRIETATEA REZOLUBILA 1*0 1019 C.2+6. :conditia re*olutorie este acea conditie care supune des"intarea obli!atiei la un e#eniment #iitor si incert(:
&reptul de proprietate transmis sub conditie re%olutorie are o e+istenta nesigura in patrimoniul dobanditorului' pt ca daca nu se indeplineste conditia el )a trebui sa restituie bunul transmitatorului.

1. 2ana la I0&E2/I0IREA -O0&ITIEI 9pendente conditionae: bunul care a (ormat obiectul actului de instrainare a(ectat de conditie re%olutorie apartine la doi proprietari : transmitatorul are un drept de proprietate supus insa conditiei suspensive, iar dreptul dobanditorului este supus conditiei rezolutorii '. &aca se indeplineste conditia' obligatia transmitatorului dispare si el rede)ine proprietarul bunului. &aca aceasta nu se indeplineste' dreptul de proprietate al dobanditorului se consolidea%a retroacti). EXISTA 4+0(10++ +) 21*- .*/.*+-010-1 1.1*- 21 *-=/,('+,1 IN TE"EIUL LEGII 1*0 93B C.2+6. $orice donatie !acuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila $ 1*0 83$ C.2+6. $donatiile prin acet intre vii , !acute de persoanele care nu au copii sau alti descendenti e"istenti in momentul per!ectarii lor, sunt revocate de drept, daca

donatorului i se naste un copil c#iar postum $ PROPRIETATEA ANULABILA P*/.*+-010-1 -40- 1)(,1'+,1 10()2+ 21)5 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- 14(.*1 ()(+ '() 1 3/40 5/'1)5+0 .*+)0*<() 120 ?(*+5+2 0*1)4,10+6 5- .*/.*+-010- ,/6+0 5- N(,+010- R-,10+61. Se stie ca actiune a in nulitate relati)a este prescriptibila in termenul general de prescriptie de ani. Actul nul relati) poate (i con(irmat de catre cel care poate in)oca nulitatea relati)a' (ie prin e+ecutare' (ie prin 0ein)ocarea nulitatii in termenul de prescriptie e+tinctic)a a actiunii in anulabilitate. 2rin con(irmarea actului (ie e+pres' (ie tacit ' dreptul de proprietate al dobanditorului $se consolidea%a $ cu e(ect retroacti).

PROPRIETATEA CO"UNA
P*/.*+-010-1 2/7()1 -40- 12-1 7/51,+010- 1 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 2- 421*120-*+=-1=1 .*+) 122-1 21 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- 1.1*0+)- CONCO"ITENT 14(.*1 12-,(+14+ '() 41( 14(.*1 12-,-+14+ 714- 5- '()(*+ 71+ 7(,0/* 0+0(,1*+. E+ ->-*2+01 0/0 2/)2/7+0-)0 10*+'(0++,- 2/)3-*+0- 5- 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- 14(.*1 '()(,(+ 41( 14(.*1 '()(*+,/* 21*- 3/*7-1=1 /'+-20(, 5*-.0(*+,/* ,/*. ;OR<E/E 2RO2RIETATII -O<.0E proprietatea comuna pe cote parti proprietatea comuna in de)almasie

PROPRIETATEA CO"UNA PE COTE PARTI

NOTIUNE. -eea ce este speci(ic acestei (orme a proprietaii comune este (aptul ca acelasi bun ne"ractionat in materialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari,

"iecare dintre acestia a#and numai o cota ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra bunului respecti#( Nici unul dintre coproprietari nu este titular e"clusiv al unei !ractiuni materiale din bun &aca bunul ar (i (ractionat in materialitatea lui si (iecare parte materiala ar apartine in e+clusi)itate unui proprietar' ar (i )orba despre o proprietate e+clusi)a si nu despre o proprietate comuna pe cote-parti. %iecare coproprietar este titular e"clusiv al cotei parti ideale si abstracte din drepul de proprietate asupra bunului ==>>>>>5*-.0(, 14(.*1 '()(,(+ -40- 3*120+/)10 4+ )( +)4(4+ '()(, ,(10 +) 710-*+1,+010-1 ,(+. P*/.*+-010-1 2/7()1 .- 2/0- .1*0+ 4- +7.1*0- +) O'+4)(+01 4+ F/*0101

A. P*/.*+-010-1 2/7()1 .- 2/0- .1*0+ O'+4)(+01

&e obicei coproprietatea obisnuita apare ca o 2/)4-2+)01 1 7/40-)+*++' atunci cand de(unctul lasa mai multi mostenitori' (iecare dobandind numai o cota parte din dreptul asupra bunurilor ce intra in masa succesorala Ea mai poate re%ulta si dintr-un 2/)0*120 5- 5/'1)5+*- +) 2/7() a unui lucru ' ori dintr-o 2/./4-4+()- 1, 21*-+ -3-20 1 3/40 5/'1)5+*-1 .*+) (=(21.+()- de catre mai multe persoane a unui bun. DREPTURILE COPARTASILOR

&roprietatea e"clusiva pe cote parti este imprejurarea ca nici unul dintre coparatasi nu are un drept e"clusiv asupra unei parti determinate din bun, privit in materialitatea sa si ca !iecare copartas are un drept e"clusiv numai asupra cotei'parti ideale din drept ===>> )+2+ () 3-, 5- 120 )( ./10- 3+
+)31.0(+0 2( .*+6+*- ,1 '() .*+6+0 +) 710-*+1,+010-1 31*1 12/*5(, ()1)+7 1,

2/.1*014+,/* = RE5./A .0A0I<ITATII In practica *udecatoreasca s-a admis ca in pri)inta actelor de (olosinta materiala (iecare dintre copartasi are (olosinta bunului' cu conditia insa ca in e+ercitarea (olosintei sa respecte drepturile celorlalti. OBLIGATIILE COPARTASILOR ;iecare copartas are obligatia de a contribui proportial cu cota sa parte ' la acoperirea c,eltuielilor care sunt (acute cu intretinerea' conser)area si administrarea bunului comun. &aca este )b de obligatia reala de a (ace' obligatii propter rem, care pri)esc bunul obiect al proprietatii comune' 0/0+ 6/* 3+ 0+)(0+ ,1 +)5-.,+)+*-1 ,/*.

INCETAREA COPROPRIETATII OBISNUITE

&in instituirea regulii unanimitatii re%ulta ca ea este conceputa ca o stare )remelnica si deci neorgani%ata. art ?2# -.ci). $ instituie regula imprescriptibilitatii dreptului

de

a cere incetarea indiviziunii $

-at pri)este incetarea coproprietatii este de obser)at ca acesta )a lua s(arsit daca unul dintre copartasi de)ine prin succesiune' cumparare sau donatie' titular al tuturor cotelor parti "/5(, 4.-2+3+2 5- +)2-01*- 1 2/.*/.*+-010++ -40- +)41 I7.1*0-1,1 %PARTA!UL&.

P*+) +7.1*0-1,1 %.1*01?& 4- +)0-,-9- /.-*10+1 ?(*+5+21 .*+) 21*- 4- .()- 21.10 401*++ 5- 2/.*/.*+-010- 41( 5- +)5+6+=+()- +) 4-)4(, 21 '()(, 41( '()(*+,401.1)+0- +) 2/7() .- 2/0- .1*0+ 4()0 +7.1*0+0- 710-*+1,7-)0- +)0*- 2/.1*014+ 3+-21*- 5+)0*- 12-40+1 5-6-)+)5 .*/.*+-01*(, ->2,(4+6 14(.*1 ()(+ 1)(7- '() 41( .1*0+ 710-*+1,- 5+) '() 5+)0*- 2-,- 2- 3/*7-1( /'+-20(, 2/.*/.*+-010++.
&aca este posibil' parta*ul se reali%ea%a in natura' in ca% contrar' se procedea%a la )an%area bunului' contraec,i)alentul urmand a (i impartit intre copartasi' proportional cu partea (iecaruia.

FOR"ELE PARTA!ULUI

P1*01?(, C/)6-)0+/)1, %6/,()01*& este acordul de )ointa e+primat de toti coproprietarii in sensul incetarii *uridice a proprietatii comune. P1*01?(, !(5+2+1* )a a)ea loc atunci cand nu s-a putut reali%a parta*ul con)entional si se )a proceda in urmatoarele moduri a atribuirea in natura a bunurilor, prin !ormarea unui numar de loturi care sunt egale cu numarul copartasilor b atribuirea bunului in proprietatea e"clusiva unuia dintre coproprietari, cu plata ec#ivalentului cotelor corespunzatoare catre ceilalti coproprietari c vanzarea bunului si impartirea pretului intre coproprietari, potrivit cotelor !iecaruia dintre ei

B. P*/.*+-010-1 2/7()1 .- 2/0- .1*0+ FORTATA

N/0+()-. 2rop. comuna pe cote parti (ortata are ca obiect bunuri care prin natura sau prin
destinatia lor pot (i (olosite de mai multi proprietari. <ai degraba destinatia acestor bunuri este perpetua. Intotdeauna bunurile obiect al proprietatii comune si (ortate sunt bunuri

accesorii' pe langa alte bunuri socotite ca principale' si care sunt in proprietate e+clusi)a
A4151* 4()0-7 +) .*-=-)01 1 5/(1 5*-.0(*+ 5- .*/.*+-010- 5+40+)20-: dreptul de proprietate e1clusi#a 2- 1.1*0+)- 3+-21*(+ 0+0(,1* 14(.*1 '()(,(+ .*+)2+.1, 4+ dreptul de proprietate comuna pe cote parti "ortata 14(.*1 '()(*+,/* 2/)4+5-*10- 122-4/*++ .- ,1)91 '()(*+,- .*+)2+.1,- 5*-.0 2- 1.1*0+)- 0(0(*/* 2/.*/.*+-01*+,/*.

Spre deosebire de proprietatea comuna de cote parti obisnuita ' niciodata un coproprietar nu )a putea instraina cota sa parte ideala si abstracta din acest drept in mod separat' ci numai odata cu instrainarea bunului principal a(lat in proprietate e+clusi)a.

CAZURILE DE PROPRITATE FORTATA 1. 2/.*/.*+-010-1 3/*0101 14(.*1 .1*0+,/* 4+ 5/01*+,/* 2/7()- 5+) 2,15+*+,- 2( 71+ 7(,0- 1.1*017-)0- 5- ,/2(+0 41( 1,0- 4.10++ 5-210 ,/2(+)01 a(late in proprietatea e+clusi)a sau in proprietatea comuna pe cote partei obisnuita '. 2/.*/.*+-010-1 ,(2*(*+,/* 2/7()- )-2-41*- 41( (0+,- .-)0*( 3/,/4+*-1 1 5/(1 +7/'+,- 6-2+)- %(antani ' i%)oare' poteci etc...& 2. 2/.*/.*+-010-1 3/*0101 1 5-4.1*0+0(*+,/* 2/7()5. 2/.*/.*+-010-1 3/*0101 14(.*1 ()/* '()(*+ 2/)4+5-*10- 21 '()(*+ 5- 317+,+%,artii' tablouri' morminte sau constructii (unerare& OBSERVATIE . -oproprietarii dreptului de proprietate comuna pe cote parti (ortata' pot
e+ercita acte de !olosinta asupra tuturor bunurilor care (ormea%a obiectul dreptului ' c,iar in integralitatea lor' cu respectarea a doua limite i. !olosinta ast!el e"ercitata sa nu adica atingere dreptului egal si reciproc al celorlalti coproprietari ii. !olosinta trebuie e"ercitata numai in interesul utilizarii !ondului caruia i'a !ost a!ectat bunul comun accesoriu -oproprietarii au obligatia de a suporta proportional cu partea (iecaruia' c,eltuielile de intretinere si de conser)are a bunului comun. Ei se pot elibera de aceasta obligatie numai daca nu mai au nici un drept asupra bunului ce le-a apartinut in proprietate e+clusi)a. 1*0 $9 ,-9-1 114/ 199$ :proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte proprietate privata sau mi"ta se constituie in A(OCIATII DE &RO&RIETARI : A4/2+10+1 5- .*/.*+-01*+ se constiutie in scopul asigurarii conditiilor de (unctionare normala a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din cladire' precum si a partilor comune' care alcatuiesc impreuna un CONDOMINI) A20+6+010-1 5- 157+)+40*1*- 1 2,15+*++ se asigura de un administrator ' persoana !izica

autorizata sau persoana juridica specializata COPROPRIETATEA ,(2*(*+,/* 2/7()- )-2-41*- 41( (0+,- .0 3/,/4+*- 1 2 FONDURI INVECINATE :Drumurile, potecile, izvoarele care servesc pt !olosirea a * imobile invecinate, in masura in care se a!la c#iar pe linia despartitoare dintre cele * proprietati, se a(la in proprietatea comuna (ortata pe cote parti ce are ca titulari pe proprietarii e+clusi)i ai imobilelor in)ecinate.

COPROPRIETATEA ESPARTITURI!OR CO"U#E

Prin despartituri co une se inte!e5e :idu!2 santu! sau 5ardu! care separa doua proprietati#. Cei doi proprietari au in principiu un drept e5a! a"!andu4se intr4o coproprietate "ortata2 accesorie "ata de dreptu! de proprietate asupra i o1i!u!ui.

PROPRIETATEA CO"UNA IN DEVAL"ASIE

NOTIUNE. P*/.*+-010-1 2/7()1 +) 5-61,714+- -40- 3/*71 .*/.*+-010++ 2/7()21*- 4- 21*120-*+=-1=1 .*+) 12--1 21 bunul apartine tuturor coproprietarilor, 31*1 21 12-40+1 41 1+'1 .*-2+=101 6*-/ 2/01 .1*0- +5-1,1 5+) 5*-.0(, 5- .*/.. 14(.*1 12-,(+ '(). Asadar nu numai ca bunul nu este (ractionat in materialitatea sa ca la proprietatea comuna pe cote parti ' dar spre deosebire de aceasta nici dreptul de proprietate pri)it in c,ip abstract nu este (ractionat. Toti sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun si toti stapanesc bunul. In dreptul nostru ci)il ' proprietatea comuna in de)almasie este legata de anumite relatii ' e+istente intre titularii dreptului' anume relatiile de (amilie. Este vorba de dreptul de

proprietate devalmasa a sotilor asupra bunurilor dobandite de oricare dintre ei in timpul casatoriei

Art =4 alin.7 C.)am 5bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei, sunt de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor6 In "apt este v1 de ai u!t decat o proprietate deva! asa deoarece o1iectu! ei i! constituie o universa!itate de 1unuri2 toate do1andite de soti in ti pu! casatoriei. In orice ca:2 toate 1unuri!e do1andite de soti in ti pu! casatoriei sunt 1unuri deva! ase 2 c6iar daca in actu! de ac6i:itionare este trecut doar unu! dintre soti sau cu pararea s4a "acut din venituri!e unuia dintre soti si c6iar daca 1unu! a "ost do1andit in ti p ce sotii erau separati in "apt.

E9ERCITAREA REPTU!UI E PROPRIETATE

E8A!"ASA

Prin !e5e s4a instituit pre:u tia ca oricare dintre soti2 e)ercitand prero5ative!e dreptu!ui de proprietate asupra 1unuri!or co une 2 este considerat ca are si consi ta antu! ce!ui!a!t sot si este i puternicit sa4! repre:inte. Art . =@ alin . C.)am deter ina !i ite!e andatu!ui tacit reciproc a! soti!or intrucat prevede ca pentru inc0eierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile 1 terenuri si constructii 1 ce alcatuiesc comunitatea de bunuri, este necesar si consimtamantul e2pres al celuilalt sot # Conditia e,istentei consimtamantului e,pres - ca si sanctiunea ine,istentei lui- constituie o garantie- o masura de protectie pentru soti. &iind preva%uta e,clusiv pentru ocrotirea patrimoniului sotilor- dispo%itia legala poate )i invocata numai de catre sotul al carui consimtamant a )ost nesocotit- nulitatea actului )iind relativa.

I#CETAREA PROPRIETATII CO"U#E E8A!"ASE

Incetarea proprietatii comune devalmase are loc odata cu incetarea casatoriei- prin moartea sau declararea $udecatoreasca a mortii a unuia dintre soti- precum si la desfacerea casatoriei prin divort. Ea este urmata de parta$ - care poate )i voluntar sau $udiciar. Parta$ul voluntar poate interveni numai odat cu divortul sau dupa de)acerea sau incetarea casatoriei. In timpul casatoriei- parta/ul bunurilor comune poate fi numai /udiciar si se poate reali%a numai in mod exceptional, pentru motive temeinice- la cererea unuia dintre soti sau la cererea creditorilor personali ai unuia dintre soti. Criteriul dupa care se vor determina concret cotele0 parti ce revin )iecaruia dintre soti- este cel al contributiei acestora la dobandirea bunurilor comune.

CO"PARATIE I#TRE PROPRIETATEA CO"U#A PE COTE PARTI SI PROPRIETATEA CO"U#A I# E8A!"ASIE

ASE"A#ARI 7. a 1e!e sunt oda!itati a!e dreptu!ui de proprietate ce i p!ica pre:enta conco itenta a ce! putin * titu!ari asupra ace!uiasi 1un sau asupra ace!eiasi ase de 1unuri .. aceste su1iecte nu "or ea:a o persoana 3uridica 2 su1iect unic2 ci ra an "iecare in parte2 su1iecte de sine statatoare =. actu! "ina! de incetare a! proprietatii co une i! constituie i partea!a <parta3u!/ care se des"asoara dupa re5u!i identice $+O.+7IRI 1. -a prop. Co una pe cote parti )iecare coproprietar are determinata o cota parte abstracta din drept- !a prop. Co una in deva! asie nu sunt determinate nici un )el de cote.

*. -a prop. Co una pe cote parti )iecare coproprietar poate sa dispuna de partea care i se cuvineputand deci sa o instraine%e- !a prop. Co una in deva! asie nu e,ista asemenea posibilitate tocmi datorita )aptului ca nu sunt determinte cotele parti ale )iecarui titular %. Coproprietatea pe cote parti poate e,ista independent de anumite calitati $uridice ale coproprietarilor sau de anumite raporturi pree,istente intre acestia= !a prop. Co una in deva! asie e,istenta ei depinde de calitatea subiectelor dreptului (. Coproprietatea pe cote parti se poate naste din contract- lege- succesiune- u%ucapiune etc..H proprietatea comuna in devalmasie apare ca o consecinta a casatoriei. '. IN C++A C+ PRI9+.T+ ACT+-+ C+ POT ,I INC>+IAT+ CU PRI9IR+ -A 7UNURI-+ COMUN+2 in ca%ul coproprietatii se aplica principiul unanimitatii- coproprietatea insasi avand un caracter neorgani%at si temporarH caracterul mai stabil al devalmasiei a )acut necesar un inceput de organi%are care s0a concreti%at prin instituirea unui mandat tacit reciproc ce e,ista intre proprietarii devalmasi- care !e per ite sa inc6eie anu ite acte de dispo:itie cu privire !a 1unuri!e co une.

APARAREA

REPTU!UI E PROPRIETATE

PRECIAARI PREA!ABI!E. $reptu! de proprietate este un drept su1iectiv care ca oricare drept su1iectiv poate "i aparat prin di"erite i3!oace re5!e entate de diverse!e ra uri ce co pun orice siste de drept. "IJ!OACE E APARARE A REPTU!UI E PROPRIETATE

E&I#ITIE . actiuni prin care proprietarul tinde sa inlature atingerile ce sunt aduse dreptului sau si sa a$unga la restabilirea lui C!ASI&ICARE mi$loacelor de aparare a dreptului de proprietate

a. mi$loace $uridice #ESPECI&ICE de aparare a dreptului de proprietate.

Aceste actiuni #U SE I#TE"EIAAA IRECT SI #E"IJ!OCIT pe dreptul de proprietate 2 ci pe anu ite drepturi de creanta2 care se incadrea:a in teoria 5enera!a a o1!i5atii!or civi!e2 depasind ast"e! s"era teoriei drepturi!or rea!e. <actiuni nascute din contracte in !eatura cu e)ecutarea !or= actiunea in reparare pre3udicii!or cau:ate prin "apte i!!icite= actiunea re:u!tata din i 1o5atirea "ara 3usta cau:a= actiuni!e in anu!are si nu!itate a acte!or 3urid. /

b. mi$loace $uridice SPECI&ICE de aparare a dreptului de proprietate.

Actiuni care .+ INT+M+IA?A $IR+CT pe dreptu! de proprietate2 "iind insotitoare ne i3!ocite a!e acestui drept .

ACTIU#EA I# RE8E# ICARE

E&I#ITIE. Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar / detentorului precar1
CARACTERE!E JURI ICE A!E ACTIU#II I# RE8E# ICARE /REA!A SI PETITORIE1 Actiunea PETITORIE. Pe cand actiunea posesorie tinde numai la pastrarea sau redobandirea posesiei materiale- )ara a se ocupa de e,istenta dreptului de proprietate al posesorului- revendicarea- ca actiune petitorie tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului , redobandirea ca urmare a revendicarii este numai un e)ect accesoriu al acestei actiuni Actiunea REA!A deoarece ea insoteste, apara si se intemeiaza pe insusi dreptul real de proprietate.

CO# ITII E E9ERCITARE

Actiunea in revendicare poate )i e,ercitata de catre titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. Practica $udecatoreasca a pre%icat ca reclamantul intr-o asemenea actiune trebuie sa fie proprietar exclusiv al acestui bun. ACTIU#EA I# RE8E# ICARE #U 8A PUTEA &I I#TE#TAT E CATRE U# PROPRIETAR A&!AT I# I# I8IAIU#E. atata timp cat dureaza starea de indiviziune, drepturile coproprietarilor asupra bunului respectiv fiind nedeterminate, ei nu pot sa pretinda un drept e2clusiv asupra partilor ce li se cuvin &E'"$ numai dupa infaptuirea partajului, cand fiecare va primi in e2clusiva sa proprietate partea ce i se cuvine# U# COI# I8IAAR #U 8A PUTE RE8E# ICA U# BU# I# I8IAIBI! "AI I#AI#TE E I#&APTUIREA PARTAJU!UI.

C!ASI&ICARE ACTIU#II I# RE8E# ICARE

Codu! civi! nu nu ai ca nu de"ineste actiunea in revendicare2 dar nu contine practic nici o dispo:itie care sa o priveasca in od direct. Te)te!e sa!e care "ac re"eriri !a revendicarea bunurilor mobile se gasesc plasate in materia prescriptie2 iar pentru revendicarea imobiliara nu e,ista nici o prevedere- nici e)p!icita si nici i p!icita. Practica 3udiciara si !iteratura de specia!itate intemeiate pe principiile generale ale dreptului civil si pe une!e dispozitii legale cuprinse in diferite materii 2 au conturat regimul juridic al actiunii in revendicare/

Nu ai ca acest re5i 3uridic este di"erentiat 2 dupa cu este v1 despre revendicarea unui 1un proprietate privata sau revendicarea unui 1u proprietate pu1!ica. Conclu%ia se impun deoarece bunurile proprietate publica sunt imprescriptibile atat e,tinctiv cat si ac(i%itiv. pute v1 despre un re5i de drept co un a! actiunii in revendicare pt. 1unuri!e proprietate privata2 indi"erent de titu!ar2 si despre un re5i specia!2 dero5atoriu2 pt actiunea in revendicare a 1unu!ui proprietate pu1!ica.

RE'I"U! JURI IC CO"U# A! ACTIU#II I# RE8E# ICARE

Actiunea in revendicare este "OBI!IARA SI I"OBI!IARA.

ACTIU#EA I# RE8E# ICARE I"OBI!IARA

PRECIAARE. Regimul $uridic al actiunii in revendicare imobiliara priveste . PROB!E"E I"PRESCRIPTIBI!ITATEA SUB ASPECT E9TI#CTI8 A ACESTEI ACTIU#I PROBA REPTU! E PROPRIETATE ASUPRA BU#U!UI RE8E# ICAT /FFF problema e)ectelor actiunii in revendicare comuna si pt imobiliare si pt mobiliare 1

I"PRESCRIPTIBI!ITATEA SUB ASPECT E9TI#CTI8 A ACESTEI ACTIU#I

Art. 73<4 C.civ ca actiune reala - actiunea in revendicare ar trebui sa )ie prescriptibila in termen de =4 de ani. Spunem ca ar trebui deoarece pornindu0se de la ideea perpetuitatii dreptului

de proprietate si de la )aptul ca acest drept nu se pierde prin neu%- toata literatura de specilaitate si practica $udiciara in materie admit ca Actiunea In Revendicare Imobiliara este Imprescriptibila. S0a decis ca 5oricat ar fi durat pasivitatea proprietarului , acesta nu este decazut din dreptul sau de a revendica bunul, c0iar daca lasat sa treaca mai mult de 12 de ani6 O7.+R9ATI+. C6iar daca proprietaru! nu pierde dreptu! de revendicare prin prescriptie e)tinctiva2 e! poate pierde proprietatea 2 daca un a!tu! a do1andit4o prin u:ucapiune

E9CEPTII.
a. art @.4 C.civ. in ca%ul van%arii la licitatie publica a unui imobil supus urmarii silite- acel bun nu va mai )i revendicat de catre cel care pretinde a )i proprietar- daca au trecut = ani de la data inscrierii actului de ad$udecare in cartea )unciara. b. art 2<3 C.civ care reglementea%a avulsiunea prevede un termen de 7 an pt revendicarea portiunii de pamant smulsa prin )orta apelor din terenul unui proprietar si alipita la terenul ca apartine altui proprietar.

PROBA REPTU! E PROPRIETATE ASUPRA BU#U!UI RE8E# ICAT

Art. 77>< C.civ. 5cel care face o propunere , adica cel care pretinde ceva inaintea/udecatii, trebuie sa o si dovedeasca6 este aplicabil si in materia dovedirii dreptului de proprietate. rec!a atu! este ce! care tre1uie sa "aca dovada po:itiva 2 in sensu! ca e! este titu!aru! dreptu!ui de proprietate asupra 1unu!ui revendicat Paratul posesor are o situatie pur pasiva de asteptare- in )avoarea lui operand o pre%umtie de proprietate dedusa din simplu )apt al posesiei I&ICU!TATI!E I# CAAU! O8E IRII PROBEI + In trecut nu se redactau inscrisuri doveditoare a!e trans isiunii dreptu!ui de proprietate Inscrisuri!e nu sunt insotite de p!nuri topo5ra"ice precise pentru de!i itarea 1unu!ui i o1i!

 Insu"iecienta pro1atorie a tit!uri!or prin care se incearca a se "ace dovada proprietatii deoarece in siste u! !e5is!atiei noastre inscrisu! trans!tiv nu poate sa "aca dovada dep!ina si inataca1i!a a dreptu!ui de proprietate. PE#TRU CA O PERSOA#A SA &IE CO#SI ERATA A E8ARATU! PROPRIETAR TREBUIE SA &ACA O8A A CA AR &I OBA# IT BU#U! TOT E !A U# A E8ARAT PROPRIETAR O a!ta insu"iecienta a pro1ei decur5e dintr4o interpretare data principiu! re!ativitatii acte!or 3uridice con"or caruia daca actu! produce e"ecte nu ai intre parti!e care !4au inc6eiat2 paratu! ar putea sustine ca ace! act nu4i este opo:a1i!. ATE#TIE . Singurele ca%uri in care se poate vorbi de o PROBA CERTA sunt acelea in care se )ace dovada ca dreptul de proprietate a )ost dobandit prin UAUCAPIU#E sau prin OCUPATIU#E.

CAAURI
I.

E SPETA

Situatia in care atat reclamatul cat si paratul au titluri de proprietate asupra bunului revendicat .. daca ambele titluri provin de la acelasi autor Pri u! pas i! constituie sa se veri"ice dupa cu parti!e au indep!init sau nu formalitatile de publicitate imobiliara. a. $aca nici una dintre parti nu a inscris tit!u! sau 2 din con"runtarea ce!or doua tit!uri va "i ai puternic ace!a care are data cea ai vec6e. 1. $aca s4a e"ectuat inscrierea2 va avea casti5 de cau:a partea care a inscris ai intai== acesta c6iar daca actu! inscris ai intai "usese inc6eiat u!terior ce!ui!a!t act. 3. daca titlurile provin de la autori diferiti a. o pri a so!utie sa se dea preferinta posesorului 1. o a doua so!utie sa se dea preferinta celui care invoca titlul cu data cea mai vec0e c. u!ti a so!utie2 cea mai rationala- sa se compare intre ele drepturile autorilor de la care provin cele doua titluri 3 (" '")$I-" P"R$E" '"RE " &%B" &I$ &E #" "U$%RU#

"# '"RUI &REP$ E)$E PRE!ER"BI#/ .arcina pro1ei ca autoru! sau a avut un drept pre"era1i! revine rec!a antu!ui II. Atunci cand numai o parte are titlu asupra bunului revendicat 7. paratul are titlul actiunea reclamantului va )i respinsa .. reclamantul este cel care are titlul. Reclamantul castiga cu . conditii + i. titlul sa emane de la un tert si nu de la reclamant insusiH ii. data titlului safie anterioara posesiei paratului

atunci cand nici una dintre partile a)late in con)lic nu are titlu si nu poate invoca dobandirea bunului prin u%ucapiune sau ocupatiune Intr4o ase enea situatie s4ar putea a3un5e ca so!utia rec!a ntu!ui sa "ie respinsa de p!ano 2 dandu4se casti5 de cau:a posesoru!ui.Cu toate acestea in practica 3udecatoreasca pare a se contura so!utia ca actiunea sa nu "ie respinsa de p!ano 2 ai inainte de a se "i co parat ce!e * posesii in con"!ict: cea a rec!a antu!ui si cea a paratu!ui. Ar ur a sa casti5e ce! care va invoca o posesie ai caracteri:ata < ai inde!un5ata2 de 1una credita2 neviciata/ CE TREBUIE SA I#TE!E'E" PRI# TIT!U In practica $udecatoreasca s0a aratat ca prin titlu trebuie sa intelegem (U (U) " T"T$UR" TR (!$ T"VE %E PROPR"ET TE #" !" #E$E %E#$ R T"VE, cum ar )i o (otarare $udecatoreasca- un act de parta$- o tran%actie etc... Intr0adevar atunci cand o parte opune adversarului un titlu de proprietate - ea nu invoca in realitate caracterul absolut al titlului- ci invoca O PRE&U)T"E %E PROPR"ET TE in favoarea sa, decurgand din faptul existei titlului. Ast)el titlul invocat in spri$inul unei actiuni in revendicare nu trebuie sa )ie neaparat un titlu translativ ci poate )i si unul declarativ cum ar )i o (otarare $udecatoreasca de parta$ - pt ca orice titlu- cu e,ceptia dobandirii dreptului de proprietate prin u%ucapiune sau ocupatiune- #U &ACE O8A A ABSO!UTA A REPTU!UI E PROPRIETATE.- ci crea%a o pre%umtie simpla de e,istenta a acestui drept in patrimoniul celui care il invoca si0l dovedeste.

III.

A E8ERI#TE PRO8IAORII E PROPRIETATE Practica 3udecatoreaca de ap!icare a dispo:itii!or !e5ii 18 & 1991 privitoare !a procedua reconstituirii sau a constituirii dreptu!ui de proprietate asupra terenuri!or a5rico!e a sta1i!it ca aceasta procedura se des"asoara pe anu ite etape2 concreti:ata in acte de natura diversa si "ina!i:ate cu emiterea titlului de proprietate de catre co isia 3udeteana de ap!icare a !e5ii. Pana !a e itere acestor tit!uri co isii!e 3udetene e!i1erea:a adeverinte provizorii de proprietate/ Adeverinte!e provi:orii de proprietate <nu sunt tit!u / pot "i invocate ca tit!u in ca:u! actiunii in revendicare I A. aceste acte ad inistrtive NU pot servi ca tit!u intr4o actiune in revendicare2 pt ca e!e sunt acte provi:orii supuse revocarii si prin ur are nu ai un tit!u! va!a1i! e!i1erat poate "i invocat ca te ei a! do1andirii dreptu!ui de proprietate. 7. Adeverinte!e de proprietate in!ocuiesc provi:oriu tit!uri!e ast"e! incat pana !a e iterea acestora2 adeverinte!e au acceasi "orta 3uridica. Adeverintele impreuna cu procesul verbal de punere in posesie a terenului care a )acut obiectul constituirii dreptului de proprietate- sunt de natura sa )aca dovada dreptului de proprietate in cadrul unei actiuni in revendicare.

#OTA
O persoana careia i s0a eliberat titlul de proprietate dupa procedura stabilita de legea 73?7<<7 cu privire la o anuumita supra)ata de teren #U poate pretinde- pe calea unei actiuni in revendicare, o supra)ata mai mare c(iar daca ar )ace dovada ca anterior cooperati%arii- a avut in proprietate o asemenea supra)ata. Aceasta deoarece ur are a cooperativi:arii2 dreptu! sau de proprietate sau a! autoru!ui caruia ii succede s4a stins prin actu! cooperativi:ariii. Principiu! Perpetuitatii dreptu!ui de proprietate i4a per is sa redo1andeasca un drept in conditii!e !e5ii 18&19912 in !i ite!e sta1i!ite de dispo:itii!e acesteia 2 a caror ap!icare tre1uie sa ia in considerare si interesu! a!tor persoane.

$aca persoane!e carora !i s4a sta1i!it dreptu! de proprietate in conditii!e !e5ii 18& 1991 se considera N+$R+PTATIT+ 2 e!e au desc6ise doar cai!e de atac preva:ute de aceasta !e5e In situatiile in care comisiile $udetene de aplicare a legii 73? 7<<7 au emis titluri de proprietate unor persoane di)erite asupra aceluiasi teren- cu privire la intreaga lui supra)ata sau numai cu privire la o parte din aceasta- persoana interesata va putea ca sa ceara pronuntarea nulitatii absolute-totala sau partiala dupa ca%- a titlului eliberat unei terte persoane. S0a aratat ca intr0un ast)el de ca% este posibila intentarea unei actiuni in revendicare - iar instanta ast)el investita prin compararea titlurilor- va veri)ica in ce masura - la eliberarea lor au )ost respectate dispo%itiile legale privitoare la constituirea sau reconstituirea dreptului d proprietate asupra terenului in litigiu- si sa dea castig de cau%a celui al carui titlu indeplineste conditiile legii.

ACTIU#EA I# RE8E# ICARE "OBI!IARA art. 1"8" -.ci) :in materia bunurilor mobile posesiunea de buna credinta #alorea*a titlu de proprietate:
Aceasta inseamna ca in (ata unei ast(el de posesiuni' cel care s-ar pretinde proprietar si ar in)oca c,iar si unele probe in acest sens ar trebui sa se incline. Asa (iind' spre deosebire de re)endicarea bunurilor imobile unde posesia

instituie numai o simpla pre%umtie relati)a de proprietate' ce poate (i rasturnata prin proba contrara' taria deosebita data posesiei de bunuri mobile care instituie o pre%umtie absoluta de proprietate' (ace ca ' in cele mai multe cazuri , RE+ENDICAREA ,)N)RI-OR MO,I-E (A DE+INA IM&O(I,I-A Am spus de cele mai multe ori deoarece art 1"8" impune indeplinirea unor anumite conditii: a. bunurile in pri)inta carora se aplica b. cine poate in)oca in (a)oare sa art 1"8" c. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia bunului spre a (i aplicat art.1"8"

BUNURILE IN PRIVINTA CARORA SE APLICA ART 1909

9art 1"8" se aplica doar in pri)inta bunurilor mobile care pot (i posedate si deci a bunurilor corporale' caci numai acestea sunt susceptibile de detentiunea materiala: E1-E2TIE ---- e+ista o categorie de bunuri incorporabile care pot (orma obiect al posesiei : Titlurile la 2urtator

A. '() 7/'+, 2/*./*1,.

B. '() 7/'+, +)5+6+5(1,

uni)ersalitate:

9art 1"8" nu se aplica in pri)inta bunurilor mobile care (ormea%a o

OBSERVATIE. E>+401 1)(7+0- '()(*+ 7/'+,- 2/*./*1,- 21*/*1 )( ,- 4()0 1.,+21'+,.*-6-5-*+,- 1*0 1909

bunurile mobile proprietate publica a statului sau a unitatilor sale administrati) bunurile mobile care sunt considerate ca accesorii ale unui imobil 9 nu este )b de

teritoriale' ca bunuri imprescriptibile' atat e+tincti)' cat si ac,i%iti). acele bunuri mobile' care prin destinatie' ser)esc unui imobil' deoarece acele bunuri au de)enit imobile prin destinatie' si ca atare' sunt sustrase aplicarii art 1"8" :

CINE POATE INVOCA IN FAVOAREA SA ART 1909 E

2ot (i in)ocate numai de tertul dobanditor care cu buna'credinta, dobandeste bunul de la un detentor precar caruia adevaratul proprietar i'a incredintat bunul de bunavoie

Este de retinut ca:

0-*0(, 1 5/'1)5+0 '()(, 5- ,1 () 5-0-)0/* .*-21* 4+ )( 5- ,1 15-61*10(, .*/.*+-01* 15-61*10(, .*/.*+-01* 4<1 5-4-4+=10 5- '()16/+- 5- '() +)2*-5+)01)5(<, 5-0-)0/*(,(+ .*-21* 5-0-)0/*(, .*-21* )( ./10- 41 +)6/2- +7./0*+61 .*/.*+-01*(,(+ 1.,+21*-1 +) 316/1*-1 41 1 *-9(,++ 17+)0+0- %61,1'+,1 5/1* .0 0-*0+&

CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INTRUNEASCA POSESIA BUNULUI "OBIL A. posesia trebuie sa !ie REA-A, in sensul ca tertul dobanditor trebuie sa intruneasca ambele elemente ale posesiei : animus . corpus , posesia sa !ie )TI-A si NE+ICIATA C &O(E(IA trebuie sa !ie de ,)NA CREDINTA OBSE&VATIE in con(ormitate cu art "?2 $in ipoteza in care lucrul pe care cineva s'a obligat succesiv a da la doua persoane, este mobil, persoana pusa in posesiune

este pre!erita si ramane proprietara, c#iar daca titlul sau este cu data posterioara, numai posesiunea sa !ie de buna credinta$ 0OTA / 1,01 .*/',-71 21*- 4<1 .(4 +) ,-910(*1 2( ./4-4+1 1 3/40 12--1 5121 .- ,1)91 '()1<2*-5+)01 -40- )-2-41* 41 ->+40- 4+ () ?(40 0+0,(< ca element separat de buna credinta adica un titlu translativ de proprietate in care dobanditorul s'a increzut, titlu care este viciat , titlu care este viciat deoarece provine de la o alta persoana decat proprietarul lucrului &AS,UNSUL NU

FFF ART 1909 )( 4- 1.,+21 +) 21=(, '()(*+,/* .+-*5(0- 41( 3(*10$cel care a pierdut , sau cel caruia i s'a !urat un lucru, poate sa'l revendice in curs de / ani din ziua cand l'a piedut sau cand i s'a !urat, de la cel care'l gaseste, ramand acestuia recurs in contra celui de la care'l are$

REVENDICAREA BUNULUI "OBIL

-el care re)endica bunul mobil in temeiul art 1"8" trebuie sa do)edeasca 21 -, 1 3/40 2OSESOR A/ /.-R./.I ca acel lucru i-a IESIT &I0 2ATRI<O0I. ;ARA VOIA SA bunul re)endicat este A-E/ASI cu bunul pierdut sau (urat elemente:

&aca actiunea )a (i intentata in decursul a ani ' calculati din momentul sustragerii sau al piederii' si daca probele aratate au (ost (acute' re)endicantul )a a)ea castig de cau%a. OBSE&VATIE IN(A TERMEN)- DE / ANI N) &OATE %I CON(IDERAT CA (I TERMEN DE &RE(CRI&TIE E0TINCTI+A 1pt ca presupune ca s ar putea re#endica bunul de la tertul dobanditor de buna credinta , Eronat 2 223 termenul de / ani este un termen de decadere Daca in cuprinsul lui,

nu a !ost intentata actiunea in revendicare, se stinge insusi dreptul de proprietate al celui care revendica Acest termen de decadere opereaza o suspendare a aplicarii regulii inscrise in art 4565, adica a regulii potrivit careia in materia bunurilor mabile posesia de buna credinta valoreaza proprietate

REGULA SPECIALE CUPRINSE IN ART 1909 IN PRIVINTA BUNURILOR PIERDUTE SAU FURATE Atunci cand un proprietar re)endica bunul sau de la un posesor nelegitim' el nu are
obligatia sa plateasca acestui posesor nelegitim' el nu are obligatia sa plateasca acestui posesor contra)aloarea bunului re)endicat' c,iar daca acest posesor ar do)edi ca a cumparat acel bun si a platit pretul. -alea normala pt despagubirea posesorului nelegitim este aceea a unei actiuni persoanle' pe care el o )a intenta impotri)a celui de la care si-a procurat bunul.

REVENDICARE BUNULUI "OBIL DE LA POSESORUL DE REA CREDINTA DE LA HOT SAU GASITOR. INAPLICABILITATEA ART 1909 :,osesia de rea credinta a tertului dobanditor, a hotului sau a !asitorului NU are #aloarea
unui titlu de proprietate3 //00 o actiune in revendicare impotriva acestora este &ER%ECT ADMI(I,I-A

EFECTELE ACTIUNII IN REVENDICARE

E(ectele actiunii in Re)endicare sunt 9 : RESTIT.IREA /.-R./.I RESTIT.IREA ;R.-TE/OR A-O2ERIREA -@E/T.IE/I/OR (acute de catre posesorul parat cu lucrul pe care trebuie sa-l restituie.

RESTITUIREA LUCRULUI
C1 (*71*- 1 157+0-*++ 120+()++ +) *-6-)5+21*- ./4-4/*(, .1*10 -40- /',+910 41 *-40+0(+- ,(2*(, 210*- 15-61*10(, .*/.*+-01*. /ucrul se restituie liber de orice sarcini cu care ar (i (ost gre)at prin )ointa posesorului neproprietar. Restituirea se (ace' +) .*+)2+.+( +) )10(*1' iar daca aceasta restituire in natura nu mai este cu putinta' (ie pt ca lucrul a (ost dobandit de la un tert de buna credinta' (ie lca lucrul a pierit dintr-un ca% (ortuit sau de (orta ma*ora' (ie pentru ca in timpul posesiei bunul a (ost e+propriat pentru interes obstesc' obligatia de restituire )a (i inlocuita printr'o &ESTITUI&E IN E$%IVALENT, mai e1act printr o OBLI)ATIE DE DE.DAUNA&E( &aca bunul pierit era asigurat posesorul )a restitui indemni%atia de asigurare' iar' daca bunul a (ost e+propriat posesorul )a restitui indemni%atia de e+propriere pe care a primit-o.

RESTITUIREA FRUCTELOR
-at pri)este restituirea (ructelor produse de bunul re)endicat urmea%a a se (ace distinctia dupa cum posesorul a (ost de buna credinta sau de rea credinta . 2osesorul de buna credinta' adica cel carem' nu a cunoscut )iciul titlului sua' )a putea ca o rasplata a bunei sale credinte' sa retina (ructele incasate sau percepute pana la data intentarii actiunii in re)endicare de catre ade)aratul proprietar 2osesorul de rea credinta este obligat sa restituie toate (ructele lucrului percepute sau

nepercepute' sau )aloarea lor' daca le-a consumat sau a negli*at sa le perceapa. El are dreptul sa retina c,eltuielile pe care le-a (acut pentru perceperea (ructelor' deoarece aceste c,eltuieli ar (i trebuit sa (ie (acute si de catre ade)aratul proprietar.

SITUATIA CHELTUIELILOR FACUTE DE POSESOR CU LUCRUL PE CARE IL RESTITUIE

Este necesar sa distingem categorii de c,eltuieli: 0E-ESARE' .TI/E' VO/.2TORII $heltuieli Necesare sunt acelea care au !ost !acute neaparat pt conservare a bunurilor $heltuieli Utile sau Ameliorarile sunt acelea care, !ara a !i !ost necesare , aduc totusi un !olos prin !aptul ca sporesc valoarea lucrului $heltuieli Voluptorii sau de simpla placere sunt acelea pe care posesorul le'a !acut pt placerea lui personala si nu sporesc valoarea bunului

ACTIUNEA IN GRANITUIRE
1*0. #84 C.2+6. : /*+2- .*/.*+-01* ./10- /',+91 .- 6-2+)(, 41( ,1 9*1)+0(+*-1 .*/.*+-010++ ,+.+0- 5- 1 41G 28-,0(+-,+,- 9*1)+0(+*++ 4- 6/* 312- .- ?(71010-:
5ranituirea ca atare nu trebuie con(undata cu actiunea in granituire.

DE'INITIE )&ANITUI&EA *-.*-=+)01 /.-*10+()-1 5- 5-,+7+01*- .*+) 4-7)->0-*+/1*- 1 5/(1 .*/.*+-010+ 6-2+)- 2- 1.1*0+) ()/* 0+0(,1*+ 5+3-*+0+. &aca intre acestia nu

e+ista con(lict ' ea este o simpla operatiune materiala reali%ata prin acordul partilor. A-TI.0EA I0 5RA0IT.IRE (*71*-40- 5-0-*7+)1*-1 .*+) 8/01*1*- ?(5-210/*-1421 1 ,+7+0-,/* 5+)0*- .*/.*+-010+ 4+ 401'+,+*-1 0*14-(,(+ *-1, .- 21*- 0*-'(+- 41 +, (*7-=0+0(,1*(,.
In literatura *uridica s-a aratat ca granituirea' in raport cu titularii dreptului real asupra celor doua (onduri' este pe de o parte OB/I5ATIE REA/A &E A ;A-E' iar pe de alta parte' pri)ita din punctul de )edere e+clusi) al celui care o solicita' este un ATRIB.T A/ &RE2T./.I REA/. A2-401 2/)40*(20+?(*+5+21 1,210(+01 5+)0*<() 5*-.0 4+ / /',+910+- -40- () 10*+'(0 -4-)0+1, 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010-.

DE'INITIE A$TIUNII IN )&ANITUI&E -40- 12-1 120+()- .*+) 21*- *-2,171)0(,

.*-0+)5- 21 +) 2/)0*15+20/*+( 2( .1*10(, +)401)01 41 5-0-*7+)- .*+) 4-7)- ->0-*+/1*+)0+)5-*-1 2-,/* 5/(1 3/)5(*+ +)6-2+)10-. Actiunea in granituire isi *usti(ica ratiunea atat in ca%ul ine+istentei unei delimitari intre proprietati ' cat si situatia in care ast(el de semne e+ista' dar nu au (ost stabilite prin intelegerea partilor sau prin ,otarare *udecatoreasca sisunt contestate de parti.

CARACTERE !URIDICE
Actiunea in 5ranituire est o actiune &ETITORIE, IMO,I-IARA si IM&RE(CRI&TI,I-A 7ranituirea este o actiune Imobiliara intrucat prin ea se delimiteaza doua !onduri 1terenuri8 Caracterul Imprescriptibil al acestei actiuni rezulta din !aptul ca ea este un atribut al dreptului de proprietate imobiliara, imprescriptibil si perpetuu 1deoarece e"ercitare acestui drept constituie o !acultate ce nu se stinge prin neuz8

OBSE&VATIE

&eoarece actiunea in granituire are ca (inalitate delimitarea unor proprietati e+clusi) limitro(e' ESTE I0A&<ISIBI/A I0TRE -O2RO2RIETARI cu pri)ire la (ondul ce (ormea%a obiectul proprietatii &aca terenul pt care se cere granituirea este proprietate pe cote- parti' atat a reclamntului ' cat si a altor coindi)i%ari care nu sunt parti in proces' s-a decis ca actiune in granituire (ormulara doar de un coproprietar este &REMAT)RA Acesta trebuie mai intai sa introduca actiune de iesire din indi)i%iune' si numai dupa aceea daca in lotul care i s-a atribuit este cuprinsa si supra(ata in litigiu' poate cere granituirea. &aca terenul e bun comun actiunea trebuie (ormulata de ambii soti. 5ranituirea poate (i ceruta de nudul proprietar ' precum si de titularii altor drepturi reale principale' cu e+ceptia c,iriasului si arendasului.

EFECTELE ACTIUNII IN GRANITUIRE @otarnicia produce e(ecte numai cu pri)ire la delimitarea (ondurilor ce apartin partilor' nu si cu pri)ire la insusi dreptul real' ast(el ca oricare din ele poate introduce' ulterior ' o actiune in re)endicare pri)ind supra(ata determinata de teren' (ara a i se opune autoritatea de lucru *udecat a ,otararii pronuntate in actiunea in granituire. T*141*-1 ,+7+0-,/* 5+)0*- 2-,- 2 5/(1 3/)5(*+ 1*- +)41 1(0/*+010-1 5- ,(2*( ?(5-210 +)0*- .1*0+,- 21*- 1( .1*0+2+.10 ,1 .*/2-4. / )/(1 120+()- ./10- 3+

+)0*/5(41 )(71+ 5121 ,+7+0-,- 1( 5+4.1*(0. &aca granituirea s-a (acut prin con)entia partilor' poate (i contestat doar printro actiune in anulare. art 6#7 -.ci) spune ca $c,eltuielile de granituire urmea%a sa (ie suportate deopotri)a de ambele parti.$ 9c,eltuielile la care se re(era sunt acelea pentru trasarea limitelor in modul decis de instanta de judecata' si nu c,eltuielile de *udecata: /'4-*610+-. nici unul dintre proprietarii terenurilor invecinate nu este indreptatit sa ridice un gard despartitor, a carui valoare sa !ie impovaratoare pt celalalt vecin, daca acesta nu a consimtit, pt ca dreptul unui vecin de a'l obliga pe celalalt la granituire nu poate sa constituie o e"ercitare abuziva a propriului sau drept

ALTE ACTIUNI REALE EXISTENTE IN DREPTUL CIVIL RO"AN ACTIUNEA NEGATORIE

actiune reala prin care titularul dreptului de proprietate asupra unui bun cere instantei de judecata sa stabileasca prin hotararea sa ca paratul din actiune nu este titularul unui drept real, de*membramant al proprietatii 4u*u"ruct, u*, abitatie , ser#itute, super"icie2 asupra bunului sau si sa l obli!e la incetarea e1ercitiului nele!itim al unuia din aceste drepturi
&E;I0ITIE. Repre%inta acea

Asadar in ca%ul actiunii negatorii con(lictul apare intre titularul dreptului de proprietate asupra unui bun si cel care pretinde ca este indreptatit sa e+ercite prerogati)e ce tin de un de%membramant al dreptului de proprietate asupra aceluiasi bun. 2are parado+al dar paratul nu neaga dreptul de proprietate al reclamantului asupra bunului respecti)' ci doar sustine ca el este titularul unui alt drept real asupra bunului respecti). /a randul sau proprietarul nu are interes sa intente%e o actiune in re)endicare cu toate di(icultatile pe care aceasta le presupune caci' de regula' suntem in materie imobiliara pe de o parte' iar pe alta parte' acest drept nu-i este negat de proprietarul sau. P- 21,-1 120+()++ )-910/*++ +)41 .*/.*+-01*(, )-191 5*-.0(, .*-0+)4 5- .1*10. &at (iind obiectul actiunii negatorii ea este I"PRESCRITIBILA EXTINCTIV' dar PRESCRIPTIBILA ACHIZITIV' caci paratul poate in)oca dobandirea de%membramantului dreptului de proprietate prin u%ucapiune' daca aceasta este compatibila cu dreptul in discutie.

ACTIUNEA CONFESORIE
&E;I0ITIE. 12-1401 120+()- 1*- 21 /'+-20 *-2()/140-*-1 5210*- .1*10 1 ->+40-)0-+ ()(+ 5*-.0 *-1, 5-=7-7'*171)0 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 14(.*1 ()(+ '() .*/.*+-010-1 1,0-+ .-*4/1)- 4+ /',+91*-1 .1*10(,(+ ,1 *-4.-201*-1 12-40(+ 5*-.0.
Actiunea con(esorie este asemanatoare actiunii in re)endicare prin aceea ca ea tinde la recunoasterea unui drept subiecti)' dar nu de

proprietate' ci a unuia dintre de%membramintele sale. &e aceea ea poate (i intentata si impotri)a proprietarului bunului. In s(arsit' actiunea con(esorie' spre deosebire de actiunea in re)endicare' este prescriptibila in termenul general de prescriptie pt drepturile reale de 8 de ani. Intr-ade)ar dreptul de u%u(ruct se stinge prin nee+ercitarea lui timp de 8 de ani' ceea ce inseamna ca' in acelasi termen se stinge si actiunea prin care el are a (i aparat. Acelasi lucru putem spune si despre dreptul de u% si de abitatie carora li se aplica dispo%itiile din materia u%u(ructului ' cat si despre dreptul de ser)itute care se stinge prin nee+ercitarea lui timp de 8 de ani.

POSESIA
&E;I0ITIA 2OSESIEI 1*0 184$ C.2+6. 4.()- 21 ./4-4+1 -40- :5-0+)-*-1 ()(+ ,(2*( 41( 3/,/4+*-1 5- () 5*-.0 ->-*2+0101 ()1 41( 1,01 5- )/+ +)4+)- 41( 5- 1,0(, +) )(7-,- )/40*( :
In dreptul ci)il roman posesia nu este conceputa ca o stare de drept' ci ca o

stare de (apt' constand in stapanirea unui lucru in e+ercitarea unei puteri de (apt' in cadrul careia posesorul se comporta ca si cum el ar (i ade)aratul titular al dreptului real asupra acelui lucru. ==>> ./4-4+1 -40- 401.1)+*-1 +) 31.0 1 ()(+ ,(2*( 21*- 5...6 1, 2/7./*01*++ ./4-4/*(,(+ 1.1*- 21 3++)5 71)+3-401*-1 ->0-*+/1*1 1 ()(+ 5*-.0 *-1,

POSESIA ESTE O STARE DE FAPT PROPRIETATEA ESTE O STARE DE DREPT

POSESIA SI DETENTIA PRECARA

N( )(71+ ./4-4/*(, ./10- 41 401.1)-1421 () 1)(7+0 '() P/0*+6+0 1*0 18#3 C.2+6 Hactele ce e1ercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depo*itari, u*u"ructuari etc( Sau asupra unui lucru comun , in puterea destinatiei le!ale a aaceluia, NU $ONSTITUIE O ,OSESIUNE SUB NU+E DE ,&O,&IETA&I ATot asemenea este posesiunea ce am e"ercita asupra unui lucru al altuia, prin simpla ingaduinta a proprietarului sau B &etentorul precar este cel care detine bunul de la o alta persoana' de regula

proprietarul' Ain putereaB acctului *uridic pe care l-a inc,eiat cu acesta. El stapaneste bunul nu pt sine, ca posesorul, ci pt altul &ar o (ace intotdeauna pe baza unei situatii juridice nascuta dintr'un act juridic si nu dintr'o situatie de !apt. <ai mult detentorul precar nu neaga' ci dimpotri)a recunoaste dreptul celui de la care si pentru care detine bunul, e)ident (ara a (ace abstractie de propriul sau interes. 9Spre pilda este limpede ca locatarul care a inc,iriat bunul de la proprietar a a)ut propriul sau interes sa o (aca' dar el detine bunul inc,iriat de la proprietar' pe temeiul contractului de inc,iriere pe care l-a inc,eiat cu acesta. /a (el' arendasul' depo%itarul' imprumutatul' cel care a primit spre (olosinta un bun' ba c,iar si cel care stapaneste bunul prin simpla ingaduinta a proprietarului CCC: &e asemenea posesorul apare cu intentia de a detine bunul pt sine ' pe cand detentorul precar detine pt altul ' adica pt proprietar sau pt cel de la care a primit bunul.

-O0-/.4IE. Spre deosebire de posesie care ramane o stare de "apt, detentia precara este o stare de drept(

,&O,&IETATE , ,OSESIE, DETENTIE ,&E$A&A

P*/.*+-01*(, 401.1)-40- '()(, +) .(0-*-1 5*-.0(,(+ 41( 5- .*/.*+-010-G ./4-4+1 41 1.1*- 21 () 10*+'(0 1, 12-40(+ 5*-.0. S01*-1 5- 31.0 4- 4(.*1.().-*3-20 2( 401*-1 5- 5*-.0. P/4-4/*(, 401.1)-40- '()(, +) .(0-*-1 41 21 4+ 2(7 1* 3+ .*/.*+-01* 51* )( -40-G -, 1*- )(71+ / .(0-*- 5- 31.0 14(.*1 ,(2*(,(+ )( -40- )+2+ 0+0(,1*(, ()(+ 5*-.0 *-1, )+2+ 0+0(,1*(, ()(+ 5*-.0 5- 2*-1)01. S01*-1 5- 31.0 4- 5-4.1*05- 401*-1 5- 5*-.0.

D-0-)0/*(, .*-21* 401.1)-40- '()(, .-)0*( .*/.*+-01* .- 0-7-+(, ()(+ 120 +)28-+10 2( 12-401. C-*2(, 4- +)28+5-G 401*-1 5- 31.0 4- 4(.*1.()- 5+) )/( .-40- 401*-1 5- 5*-.0. C1,+010-1 5- .*/.*+-01* -40- +)2/7.10+'+,1 2( 2-1 5- 5-0-)0/* .*-21*. P*/.*+-01*(, )( ./10- 3+ )+2+/5101 5-0-)0/* .*-21* 2( .*+6+*- ,1 .*/.*+(, 41( '()G 5+) .()20 5- 6-5-*- ?(*+5+2 -40- 6/*'1 5-4.*- () )/)<4-)4. C1,+010-1 5- ./4-4/* 1, ()(+ '() )-191 .1 12--1 5- .*/.*+-01* 1, 12-,(+14+ '(). A0()2+ 21)5 ./4-4/*(, 401.1)-40- () '() -, -40- +) 2/)3,+20 2( 2-, 21*- -40- 0+0(,1*(, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 14(.*1 12-,(+14+ '(). D+7./0*+61 .*-=-)01 5-0-)0/*(,(+ .*-21* .-*4/1)1 21*- 5...6. 710-*+1, 4- +)0-*.()- +)0*- .*/.*+-01* 4+ '() )(<, +7.+-5+21 .- .*/.*+-01* 41 2/)0+)(1 ./4-51 '()(, %2/*./*- 1,+-)/& EFECTELE DETENTIEI PRECARE &etentorul precar e+ercita in primul rand stapanirea materiala a bunului. In anumite situatii' insasi detentia precara poate (i aparata prin actiunile posesorii' in special REINTE7RANDA ' dar nici actiunea posesorie general nu are a (i total e+clusa. ELE"ENTELE CONSTITUTIVE ALE POSESIEI &oua elemente trebuie sa (ie intrunite cumultati)' pt ca stapanirea unui lucru

sa poata (i cali(icata drept posesie E,-7-)0 710-*+1, CORPUS ; E,-7-)0 +)0-)0+/)1, ANI"US . E,-7-)0(, 710-*+1, CORPUS presupune un contact direct cu lucrul. -oncreti%at in orice (el de acte materiale cum ar (i : detinerea lucrului' sa)arsirea de acte de (olosinta' culegerea (ructelor' e(ectuarea unor modi(icari' trans(ormari sau completari ale bunului. E,-7-)0(, +)0-)0+/)1, ANI"US consta in intentia' in )ointa celui care stapaneste bunul' de a e(ectua acesta stapanire pentru sine' de a se comporta cu pri)ire la lucru ca proprietar ori ca titular al altui drept real. Aceasta inseamna ca cel care detine bunul are animus domini L+.41 -,-7-)0(,(+ +)0-)0+/)1, .4+8/,/9+2 312- 21 2-, 21*- 5-0+)- ,(2*(, 41 )( 71+ 1+'1 21,+010-1 5- ./4-4/* 2+ .- 12--1 5- 5-0-)0/* .*-21*.

EFECTELE POSESIEI
EFECTELE POSESIEI POT FI REZU"ATE IN: 1. ./4-4+1 2*-1=1 / .*-=(70+- 5- .*/.*+-010- 1*0 18#4 '. ./4-4/*(, 5- '()1 2*-5+)01 5/'1)5-40- 3*(20-,- ,(2*(,(+ 14(.*1 21*(+1 ->-*2+01 ./4-4+1. 2. ./4-4+1 -40- .*/0-?101 .*+) 120+()+,- ./4-4/*++ 5. ./4-4+1 .*-,()9+01 5(2- .*+) (=(21.+()- ,1 5/'1)5+*-1 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010-.

1. POSESIA CREEAZA O PREZU"TIE DE PROPRIETATE

&ana la proba contrara posesorul este prezumat ca este proprietarul lucrului posedat Intr-ade)ar' 1*0 18#4 C.2+6. 5+4.()- 21 :posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nun este probat ca a inceput a poseda prntru altul( :

'. POSESORUL DE BUNA CREDINTA DOBANDESTE IN PROPRIETATE FRUCTELE BUNULUI POSEDAT

Asadar' daca posesorul bunului este de buna credinta, el dobandeste, in proprietate, !ructele bunului posedat Ade)aratul proprietar nu mai poate cere restituirea lor. 0otiunea de ./4-4/* 5- '()1 2*-5+)01 este de(inita de art.7#D -.ci). care pre)ede ca $ posesorul este de buna credinta cand poseda ca proprietar, in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui viciuri nu'i sunt cunoscute $ OBSERVATIE. P/4-4/*(, 5- *-1< 2*-5+)01 15+21 12-, ./4-4/* 21*- 2()/40-1 6+2++,- 0+0,(,(+ .*+) 21*- 1 5/'1)5+0 '()(, .- 21*- +, ./4-51 15+21 40+1 21 12-40 0+0,( )( -40- 61,+5 61 3+ /',+910 41 *-40+0(+- .*/.*+-01*(,(+ 0/10- 3*(20-,- /*+21*- 1* 3+ -,-: )10(*1,- +)5(40*+1,- 41( 2+6+,-. 71+ 7(,0 -, 61 3+ /',+910 41 *-40+0(+- )( )(71+ 3*(20-,- .-*2-.(0- 51* 4+ .- 2-,- 21*- 5+) )-9,+?-)01 41 )( ,-<1 .-*2-.(0. %cu toate ca proprietarul )a (i obligat la plata c,eltuielilor (acute de catre posesorul de rea credinta&

2. PROTE!AREA POSESIEI PRIN ACTIUNILE POSESORII &E;I0ITIE. Actiunea &O(E(ORIE este acea actiune pusa la indemana posesorului, pentru a apara posesia ca stare de !apt, 21 401*- 5- 31.0' impotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi posesia atunci cand aceasta a !ost pierduta

;E/.RI/E A-TI.0II 2OSESORII

A.
-40- 3/,/4+01 .-)0*( 1 312- 41 +)2-0-=- /*+2- 3-, 5- 0(,'(*1*- 1 ./4-4+-+ 5- )10(*1 1 +7.+-5+21 ->-*2+0+(, ,+'-* 4+ -3-20-,- ?(*+5+2- 1,- ./4-4+-+.

A-TI.0EA I0 -O<2/A05ERE

9generala:

CONDITII %3& PT FOLOSIREA ACTIUNII GENERALE a. sa nu (i trecut un an de la tulburare sau deposedare b. reclamantul sa (aca do)ada ca inainte de data tulburarii sau deposedarii' a posedat bunul cel putin un an c. posesia reclamantului sa intruneasca cerintele pre)a%ute de art. 1#7D adica sa (ie o posesie utila' ne)iciata

B. A-TI.0EA I0 REI0TE5RARE 9reintegranda:

4.-2+3+21 .-)0*( 1.1*1*-1 ./4-4+-+ 10()2+ 21)5 5-./4-51*-1 41( 0(,'(*1*-1 4<1 .*/5(4 .*+) 6+/,-)01 (*71*-40- *-401'+,+*-1 4+0(10+-+ 1)0-*+/1*-.

DEZ"E"BRA"INTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

&reptul de proprietate este un drept completE el cuprinde insumate cele trei atribute cunoscute-- posesia F (olosinta F dispo%itia D*-.0(*+,- *-1,- *-=(,010- 5+) 4-.1*1*-1 10*+'(0-,/* 2/7./)-)0- 1,-

5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- ./1*01 5-)(7+*-1 5- 5-=7-7'*17+)0- 1,- 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010-. Ele nu des(iintea%a dreptul de proprietate' insa ii limitea%a atributele proprietarului (iind lipsit de unele dintre ele. &e%membramintele dreptului de proprietate sunt: .4.;R.-T' .4' ABITATIE' SERVIT.TE' S.2ER;I-IE' ;O/OSI0TA. -a drepturi reale' de%membramintele dreptului de proprietate sunt opo%abile erga omnes' inclusi) proprietarului care le-a constituit.

DREPTUL DE UZUFRUCT
ART #1B C.2+6. :dreptul de a se bucura cine#a de bunurile ce sunt proprietatea altuia intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conser#a substanta:
&reptul de u%u(ruct ia nastere prin separarea atributelor dreptului de proprietate cu pri)ire la acelasi bun dupa cum urmea%a: o persoana denumita u%u(ructuar' )a stapani si )a (olosi bunul si-i )a culege (ructelein proprietateE 2roprietarul bunului ast(el gre)at )a ramane numai cu dreptul de dispo%itie asupra bunului adica )a a)ea 0.&A 2RO2RIETATEE el este denumit nud proprietar.

Esential apare (aptul ca dreptul u%u(ructuarului de a stapani si de a (olosi bunul nu se con(unda cu (olosinta ce decurge' spre e+emplu' dintr-un contract de inc,iriereE aceasta din urma (olosinta tine de un dreptde creanta'pe cand u%u(ructuarul este titularul unui drept real . U=(3*(20(1*(, )( 61 .(0-1 41 5+4.()1 5- '() 5+4./=+0+1 *171)1)5 .*-*/910+61 )(5(,(+ .*/.*+-01*. C1 5*-.0 *-1, (=(3*(20(, -40- /./=1'+, er!a omnes, +)2,(4+6 )(5(,(+ .*/.*+-01*. U=(3*(20(, -40- () drept temporar prin esenta sa -, 4- 40+)9- 2-, 71+ 01*=+( ,1 7/1*0-1 (=(3*(20(1*(,(+ . I) 21=(, +) 21*- +) 21,+010-1 5- (=(3*(20(1* -40- / .-*4/1)1 ?(*+5+21 1 21*-+ 5(*101 -40- 5- *-9(,1 )-5-0-*7+)101 (=(3*(20(, )( 61 5(*1 71+ 7(,0 530 5- 1)+.

LUCRURILE CARE POT FOR"A OBIECTUL DREPTULUI DE UZUFRUCT. 1*0. #20 C.2+6. :u*u"ructul se poate stabili pe tot "elul de bunuri mobile si imobile:
.%u(ructul poate (i stabilit asupra unui bun determinat in care ca% a)em de -a (ace cu un uzu!ruct cu titlu particular El poate a)ea ca obiect si o uni)ersalitate sau o (ractiune dintr-o uni)ersalitate' in ca%ul in care )a (i uzu!ruct universal sau cu titlu universal

"ODURILE IN CARE SE POATE CONSTITUI UZUFRUCTUL A. ,rin Vointa omului a( prin con#entie, intre proprietar si uzu!ructuar b( prin testament, testatorul dispune prin legat instituirea unui drept de uzu!ruct in !avoarea uzu!ructuarului b( ,rin Le!e U=(3*(20(, 3++)5 4(42-.0+'+, 5- ./4-4+- 4- 157+0- 21 ./10- 3+ 5/'1)5+0 4+ .*+) U=(21.+()-.

DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI
I( )zu!ructuarul are dreptul sa ceara predarea in !olosinta a bunului, avand in acest scop o actiune reala, ec#ivalenta actiunii in revndicare din materia proprietatii9 este ACTI)NEA CON%E(ORIE II( In cursul uzu!ructului , uzu!ructuarul are dreptul de a se !olosi de lucru si de a'i culege !ructele, !ara a se atinge de substanata lucrului III( )zu!ructuarul are dreptul sa cedeze bene!iciul 1emolumentul8 dreptul sau de uzu!ruct IV( )zu!ructuarul se bucura pe langa actiunea con!esorie, si de actiunile &O(E(ORII pt apararea dreptului sau

OBLIGATIILE UZUFRUCTUARULUI
A. I0AI0TE &E I0TRAREA I0 ;O/OSI0TA 1. /',+910+1 5- 1 .*/2-51 ,1 +)6-)01*+-*-1 7/'+,-,/* 4+ ,1 2/)40101*-1 401*++ +7/'+,-,/*

art :;6 C civ $uzu!ructuarul ia lucrurile in starea in care se a!la< el nu poate intra in !olosinta lor, decat dupa ce va !ace in prezenta proprietarului, sau dupa cel va c#ema !ormal, inventarul lucrurilor mobile si constatarea starii lucrurilor imobile$ '. (=(3*(20(1*(, 0*-'(+- 41 914-1421 / 21(0+()(e numeste cautiune persoana care se obliga, alaturi de uzu!ructuar, sa raspunda cu propriile sale bunuri in caz de insolvabilitate a uzu!ructuarului B. &.2A I0TRAREA I0 ;O/OSI0TA 1. S1 4- 3/,/4-1421 5- ,(2*( 21 () '() .*/.*+-01*. '. S1 15(21 ,1 2()/40+)01 )(5(,(+ .*/.*+-01*/*+2- +)21,21*+ 41( (=(*.1*+ 1,- 5*-.0(,(+ 12-40(+1 5+) (*71 2. S1 *-4.-20- 4+ 41 2/)0+)(+- 7/5(, 5- 3/,/4+*- 401'+,+0 5- .*/.*+-01* 5. S1 4(./*0- 1)(7+0- 28-,0(+-,+ 4+ 41*2+)+ 1,- ,(2*(,(+

DREPTURILE NUDULUI PROPRIETAR

a de a dispune de lucru, b de a bene!icia de productele lucrului c de a e"ercita toate actiunile care intereseaza proprietatea asupra lucrului

OBLIGATIILE NUDULUI PROPRIETAR

N(5(, .*/.*+-01* )( 1*- 5- *-9(,1 )+2+ / /',+910+- ./4+0+61 3101 5- (=(3*(20(1*. E+ista totusi 2 ca%uri cand o ast(el de obligatie e+ista si anume: obligatia de a garanta pe uzu!ructuar impotriva evictiunii in cazul in care obligatia de garantie reala deriva din natura uzu!ructului in cazul in care obligatia de garantie a !ost asumata prin actul constitutiv al uzu!ructului

STINGEREA UZUFRUCTULUI 1. (=(3*(20(, +)2-0-1=1 )-2/)5+0+/)10 ,1 7/1*0-1 (=(3*(20(1*(,(+ %5-/1*-2-40- 6+19-*& 2. ->.+*1*-1 0-*7-)(,(+ .-)0*( 21*- 1 3/40 +)40+0(+0 3. C/)4/,+51*-1 15+21 5/'1)5+*-1 5- 210*- (=(3*(20(1* 1 )(5-+ .*/.*+-010+ 4. N-(=(, 41( P*-42*+.0+1 E>0+)20+61 #. P+-+*-1 0/01,1 1 ,(2*(,(+ $. A'(=(, 5- 3/,/4+)01. &ecaderea din dreptul de u%u(ruct se pronunta in *ustitie daca u%u(ructuarul abu%ea%a de (olosinta lucrului' producandu-i ast(el stricaciuni sau lasandu-l sa se degrade%e din lipsa de intretinere. B. R-)()01*-1 (=(3*(20(,(+ ,1 5*-.0(, 41(. 8. E>.*/.*+-*-1 .-)0*( (0+,+010- .(',+21.

LICHIDAREA UZUFRUCTULUI 1. principala obli!atie care re#ine u*u"ructuarul la incetarea u*u"ructului este aceea de a restitui proprietarului lucrul care a "ormat obiectul dreptului de u*u"ruct( 9aceasta obligatie nu )a e+ista in ca%ul in care dreptul s-a stins prin consolidare sau prin aceea de pierire totala a bunului (ara culpa u%u(ructuarului:

'. u*u"ructuarul datorea*a despa!ubiriin ca* de pieire sau deteriorare din culpa si de incalcare a indatoririlor pe care le are "ata de nudul proprietar c( Nudul proprietar este obli!at a restitui u*u"ructuarului sumele de bani pe care aceasta din urma le a platit pt el(

DREPTUL DE UZ 4+ 5- ABITATIE
IN A"BELE CAZURI TITULARUL DOBANDESTE DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL SI DE A<I CULEGE FRUCTELE NU"AI PENTRU NEVOILE LUI SI ALE FA"ILIEI SALE.

DREPTUL DE UZ

U=(, -40- 5*-.0(, *-1, +) 6+*0(0-1 21*(+1 0+0(,1*(, 41( 4- ./10- 3/,/4+ 5- ,(2*( 4+<+ ./10- 2(,-9- 3*(20-,- )(71+ .-)0*( )-6/+,- ,(+ 4+ 1,317+,+-+ 41,-. I0TI0&EREA &RE2T.RI/OR .4.AR./.I' respecti) $masura trebuintelor$ u%uarului si ale (amiliei sale' carora poate sa le adauge si pe cele ale copiilor ce )a a)ea in urma constituirii dreptului de u%. art. 6?1 -.ci). $uzuarul nu poate ceda nici inc#iria dreptul sau catre un tert$ ==>> -40- () 5*-.0 .-*4/)1,

DREPTUL DE ABITATIE
A'+010+1 -40- / 61*+1)01 1 (=(,(+ 21*- 4- 5-/4-'-40- 5- 12-1401 )(71+ .*+) /'+-20(, 41( o casa de locuit(

art :=* C civ $cel care are un drept de abitatie pe o casa poate sedea intr' insa cu !amilia sa, c#iar daca n'a !ost insurat la momentul nasterii dreptului$
2e durata dreptului de abitatie' nudul proprietar nua are dreptul sa (oloseasca locuinta (ara acordul titularul dreptului de abitatie' singurul indreptatit sa e+ercite atributul (olosintei locuintei. art 6?2 -.ci). permite titularului dreptului de abitatie sa inc,irie%e altei persoane partea sa din casa' pe care nu o locuieste. In a(ara acestei e+ceptii' dreptul de abitatie nu poate (i cedat' nici inc,iriat.

NOTA.

+) 5*-.0(, 2+6+, */71) -40- *-2()/42(0 () 5*-.0 4.-2+1, 5- 1'+010+- +) 316/1*-1 4/0(,(+ 4(.*16+-0(+0/* 21*- )( 1*- / ,/2(+)01 .*/.*+-. Ast"el le!ea 567 6787986:;; pri#ind dreptul de mostenire al sotului supra#ietuitor, recunoaste acestuia din urma un drept de abitatie asupra locuintei ce a apartinut sotului decedat in urmatoarele conditii< casa de locuit sa )aca parte din mostenire sotul supravietuitor sa nu aiba o alta locuinta proprie dreptul poate )i mentinutpana la iesirea din indivi%iune si in orice ca%- cel putin un an de la decesul sotului sau dreptul de abitatie incetea%a daca sotul supravietuitor se recasatoreste inainte de iesirea din indivi%iune S/0(, 4(.*16+-0(+0/* )( 61 3+ /',+910 41 5-1 21(0+()- .-)0*( 5*-.0(, 5- 1'+010+-. D*-.0(, 41( )( 61 .(0-1 3+ )+2+ 2-510 )+2+ +)28+*+10. C-+,1,0+ 2/7/40-)+0/*+ 6/* .(0-1 2-*- *-40*1)9-*-1 5*-.0(,(+ 51'+010+- 5121,/2(+)01 )( - )-2-41*1 +) +)0*-9+7-. D- 14-7-)-1 -+ 6/* .(0-1 .*/2(*1 4/0(,(+ 4(.*16+-0(+0/* ,/2(+)01 +) 1,01 .1*0-.

DREPTUL DE SERVITUTE
DEFINITIE. D*-.0(, 5- 4-*6+0(0- 21 5*-.0 *-1, 5- 4+)- 401010/* 5-=7-7'*171)0 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 1*- 5*-.0 21*120-*+40+21 -4-)0+1,1 +7.*-?(*1*-1 21 -, -40- 2/)2-.(0 21 4-*6+)5 :u*ului si utilitatii: ()(+ 3/)5 ()(+ +7/'+,. art =>9 $(ci#( de"ineste ser#itutea 3o sarcina impusa unui "ond, pentru u*ul si utilitatea unui imobil a#and un alt stapan3

$A&A$TE&ELE -U&IDI$E ALE D&( DE SE&VITUTE

6( ser#itutea este un D&E,T &EAL I+OBILIA&, caracter ce re*ulta din "aptul ca ea se constituie numai in "olosul si sarcina unor imobileprin natura lor( ?( Ser#itutea presupune e1istenta a ? I+OBILE ce apartin la ? ,&O,&IETA&I DI'E&ITI( 5( Ser#itutea este un A$$ESO&IU AL 'ONDULUI caruia ii pro"ita urmand soarta acestuia( ;( Ser#itutea are un $A&A$TE& ,E&,ETUU, care este o consecinta a caracterului sau accesoriu( =( Ser#itutea este INDIVI.IBILA, intele!and prin aceasta ca ea !re#ea*a intre!ul "ond aser#it si pro"ita intre!ului "ond dominant(

CLASIFICAREA SERVITUTIILOR
I. D(.1 )10(*1 3/)5(,(+ se impart in rurale si urbane. i. S-*6+0(0++,- (*'1)- sunt acelea stabilite in (olosul cladirilor' indi(erent daca sunt situatein mediul urban sau rural ii. S-*6+0(0++,- R(*1,- sunt acelea stabilite in (olosul cladirilor. D(.1 7/5(, 5- ->-*2+01*- se impart in continue si necontinue. i. S-*6+0(0++,- 2/)0+)(- sunt acelea care se e+ercita in mod continuu' (ara ca pentru aceasta sa (ie ne)oie de un (apt actual al omului ii. S-*6+0(0++,- N-2/)0+)(- acelea pt e+ercitarea caruia e ne)oie de un asemenea (apt D(.1 3-,(, 5- 1 4- 71)+3-401 +) ->0-*+/* aparente si neaparente. i. S-*6+0(0++,- A.1*-)0- sunt recunoscute prin di(erite lucrari e+terioare 9ser)itutea de

II.

III.

)edere' ser)itutea de apenduct' : ii. S-*6+0(0++ N-1.1*-)0- nu necesita e(ectuarea unor lucrari )i%ibile in e+terior IV. D...6 1, 7/5(,(+ 5- 2/)40+0(+*i. NATURALE 15+21 2-,- 21*- 4- )142 5+) 4+0(10+1 )10(*1,1 1 ,(2*(*+,/* %servitutea de scurgere a apelor naturale, servitutea izvorului, servitutea de granituire, servitutea de ingradire 8 ii. LEGALE 15+21 2-,- 21*- 4- 401'+,-42 .*+) ,-9- .0 2/)4+5-*-)0- 5- 14+9(*1*- 1 ./4+'+,+010++ 5- (0+,+=1*- 1 ()/* 3/)5(*+ 41( +) +)0-*-4(, 2/7() 1, .*/.*+-01*+,/* ()/* 3/)5(*+ +)6-2+)10- : 4-*6+0(0-1 .*+6+0/1*- ,1 5-4.1*0+0(*+,- 2/7()- % %idul comun' santul comun' gardul comun: 4-*6+0(0-1 .*+6+0/1*- ,1 5+401)01 .,1)010++,/* 4-*6+0(0-1 5- 0*-2-*-. +++. STABILITE PRIN FAPTA O"ULUI 15+21 4-*6+0(0++,- 401'+,+0- .*+) C/)6-)0+T-4017-)0 41( .*+) P*-42*+.0+- A28+=+0+61 %U=(21.+()-1&

E1E<2/E &E SERVIT.TII /E5A/E

&istanta plantatiilor Art. D8? -.ci). Aarborii care cresc inalti nu pot !i plantati la o distanta mai mica de * metri de linia despartitoare a doua !onduri, iar celelalte plantatii ori garduri vii la o distanta mai mica de > metri B Ser)itutea de )edere. Art D11-D1 -.ci). Aobliga reciproc pe proprietarii imobilelor invecinate de a nu desc#ide !erestre, balcoane etc la o distanta mai mica de 4,56 m ,daca vederea este directa

asupra !ondului vecin, sau de 6,?6 m , cand vederea este oblica !ata de acesta Ser)itutea de picatura stresinilor. Art. D16 -.ci). Aorice proprietar are obligatia sa'si !aca streasina casei sale in asa !el incat apele ce rezulta din precipitatii sa nu cada pe terenul vecinului sauB Ser)itutea de trecere. Art D1D -.ci). Aproprietarul al carui loc este in!unndat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru e"ploatarea !ondului , cu indatorirea de a despagubi in proportie cu pagubele ce s'ar putea ocazionaB

STI#'EREA

SER8ITUTII!OR

In pricipiu servitutiile avand caracter perpetuu- stingerea lor se poate produce &IE PRI# ES&II#TAREA TIT!U!UI prin care au )ost constituite- )ie prin "O I&ICAREA sau SCBI"BAREA "O U!UI E E9ERCITAREA.

. CATE'ORII E CAUAE+
i.

Cau%e 'enerale

de stin5ere a dreptu!ui de servitute sunt ace!ea co une tuturor drepturi!or rea!e:

R+9OCAR+A 2 R+?O-UTIUN+A sau ANU-AR+A actu!ui de constituire a servitutii ii.

Cau%e Speciale

a. ")PO!"*"$"T TE ) TER" $ de exercitare 4servitutiile inceteaza cand lucrurile se gasesc in astfel de stare, incat servitutea nu se mai poate exercita5 b. #O(+U&"U(E c. (EU&U$ sau PRE!#R"PT" E,T"(#T"V , pp neintrebuintarea servitutii timp de 12 de ani

REPTU!

E SUPER&ICIE

reptul de super)icie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care il are o anumita persoana numita super)iciar asupra constructiilor- plantatiilor sau altor lucrari care se a)la pe o supra)ata de teren ce apartine altei persoanei- teren asupra caruia super)iciarul va avea un drept de )olosinta. CARACTERU! JURI IC A! REPTU!UI a. este un drept I"OBI!IAR1. este considerat un drept PERPETUUrespectiva c. este un drept I"PRESCRIPTIBI!E SUPER&ICIE de: e 1ra ant a! dreptu!ui de proprietate durea:a atata ti p cat e)ista constructia sau !ucrarea caracter care re:u!ta din perpetuitatea sa

CO#STITUIREA REPTU!UI E SUPER&ICIE a1 prin CO#8E#TIA PARTI!OR

Conventia parti!or nu are ca o1iect insasi instrainarea terenu!ui 2 ast"e! ca nu tre1uie inc6eiata in "or a autentica= cu privire !a "or a sa va "i ap!icat pincipiu! consensua!is u!ui 3uridic . In practica2 super"icia ia nastere atunci cand2 de re5u!a parintii per it copiii!or sa construiasca pe terenu! proprietatea !or

b1 prin !E'AT
.uper"icia poate "i constituita de o persoana care 2 prin testa ent2 desparte# dreptu! de proprietate supra unei constructii sau p!antatii situate pe un anu it teren2 in sensu! ca instituie ca legatar asupra terenului pe un 1ene"iciar2 iar ca legatar asupra constructiei pe un a!tu!.

c/ prin UAUCAPIU#E - este d1 in temeiul !E'II-

ai 5reu de inta!nit in practica.

$reptu! de super"icie se naste atunci cand sotii contruiesc i preuna pe terenu! proprietate e)c!usiva a unuia dintre ei

E9ERCITAREA R. E SUPER&ICIE
in moment ce super)iciarul este proprietarul constructiilor- al plantatiilor sau al lucrarilor ridicate pe temeiul dreptului de super)icie- inseamna ca asupra lor el va e,ercita posesia- )olosinta si dispo%itia- ca orice proprietar. Asupra terenului el are un drept de )olosinta care va )i e,ercitat in con)ormitate cu scopul constituirii dreptului de super)icie+ e,ecutarea constructiei * e)ectuarea unor lucrari * plantarea unor arbori )ructi)eri etc. Super)iciarul poate instraina constructia- plantatia sau lucrarile proprietatea sasi pe cale de consecinta el va transmite dobanditorului si dreptul de )olosinta asupra terenului.

STI#'EREA

E SUPER&ICIE

Ast)el - el va inceta cand constructia - plantatia sau lucrarile au pierit sau au )ost des)iintate de super)iciar. aca a )ost constituit printr0un act $uridic- des)iintarea actului de constituire va duce la des)intarea dreptului de super)icie. El poate inceta si in urma CO#&UAIU#II- atunci cand proprietarul terenului dobandeste in proprietate si constructiile- plantatiile sau lucrarile super)iciarului- )ie acesta din urma dobandeste dr. e proprietate asupra terenului. In s)arsit alaturi de u%- abitatie- servitute si super)icia se stinge prin e,proprierea terenului pt cau%a de utilitate publica- ambii proprietari / cel al constructiei si cel al terenului 1 avand drept la despagubiri

REPTU! E &O!OSI#TA
Art 73 legea )ondului )unciar + 5se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pana la 6222 mp in ec0ivalent arabil, de familie , personalului de specialitate din serviciile publice comunale, atat timp cat lucreaza in localitate, daca nu au teren in proprietate in acea localitate, el sau membrii familiei din care face parte. %reptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului dupa caz 6

Subiectele - constituirea si obiectul dreptului de )olosinta

.u1iecte!e dreptu!ui de "o!osinta tre1uie sa indep!ineasca o anu ita ca!itate2 si anu e sa )aca parte din personalul de specialitate al serviciilor publice locale. +ste vor1a despre persoane )i%ice2 care au ca!itatea de "unctionar pu1!ic in cadru! acestor servicii Pentru a 1ene"icia de acest drept2 este necesa ca persoana careia i se atr1uie terenu!2 precu si e 1rii "a i!iei sa!e sa nu aiba teren in proprietate- in acea localitate. $reptu! de "o!osinta se acorda !a cererea persoanei in cau%a- si nu din o"iciu.

"O URI!E E OBA# IRE A REPTURI!OR REA!E

Art >22 si >2@ C.civ. arata ca dreptul de proprietate 5se poate dobandi prin succesiune, prin legate, prin conventie, prin predare 7traditiunne8, prin accensiune 7incorporare8, prin prescriptie, prin lege si prin ocupare. !a aceste moduri s0ar adauga si (otararea $udecatoreasca6 NOTA 1 <odurile de dobandire a dreptului de proprietate ' se aplica ambelor (orme (undamentale ale dreptului de proprietate. Totusi trebuie sa mentionam ca in ca%ul proprietatii publice putem intalni unele

moduri speci(ice de dobandire a acesteia' cum ar (i e+proprierea pt cau%a de utilitate publica' ac,i%itiile publice in conditiile legii' trecerea unor bunuri din domeniul pri)at al statului sau al unitatilor administrati) teritoriale in domeniul public pt cau%a de utilitate publica. NOTA 2 <odurile de dobandire a proprietatii reglementate de codul ci)il se aplica )( )(71+ +) .*+6+)01 12-40-+1 51* 4+ 2( .*+6+*- ,1 2-,-,1,0- 5*-.0(*+ *-1,- cu e"ceptia drepturilor reale, ce deriva prin proprietatea &ublica, dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de !olosinta
CLASIFICAREA "ODURILOR GENERALE DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE A. 5(.1 INTINDEREA 5/'1)5+*++ a mod de dobandire universale sau cu titlu universal b mod de dobandire cu titlu particular B. 5(.1 "O"ENTUL 21)5 /.-*-1=1 0*1)47+4+()-1 a moduri de dobandire intre vii b moduri de dobandire pentru cauza de moarte C. 5(.1 SITUATIA !URIDICA 1 '()(*+,/* a moduri de dobandire originare b moduri de dobandire derivate D. 5(.1 CARACTERUL 0*1)47+4+()++ a moduri de dobandire cu titlu oneros b moduri de dobandire cu titlu gratuit

HOTARAREA !UDECATOREASCA "OD DE DOBANDIRE A DREPTURILOR REALE

C1)5 )- *-3-*+7 ,1 5/'1)5+*-1 5*-.0(*+,/* *-1,- .*+) 8/01*1*- ?(5-210/*-1421 )( 16-7 +) 6-5-*- 8/01*1*+,- /'+4)(+0- 15+21 2-,- 2( caracter declarati# de drepturi, ci hotararile constituti#e de drepturi( &rezinta acest caracter #otararea judecatoreasca prin care se dispune e"proprierea unui imobil proprietate privata pt utilitate publica , cu observatia ca se dobandeste ast!el asupra imobilului e"propriat dreptul de proprietate publica avnd ca titular statul sau unitatile sale administrativ teritoriale

TRADITIUNEA %.*-51*-1 710-*+1,1&

DEFINITIE. 1*0 $44 C.2+6 :prin e1presia traditiune trebuie sa intele!em predarea materiala a unui bun(: S- 157+0- 21 0*15+0+()-1 /.-*-1=1 0*1)43-*(, .*/.*+-010++ +) 21=(, 141< )(7+0-,/* 51*(*+ 71)(1,- 15+21 1, ()/* 5/)10++ 2(*-)0- 5- 7+21 +7./*01)01 21*- 4- ->-2(01 +7-5+10 .*+) .*-51*-1 ,(2*(,(+ 5/)10 31*1 1 3+ )-2-41*1 6*-/ 3/*71 4.-2+1,1.

OCUPAREA %/2(.10+()-1&
O2(.1*-1 21 7/5 5- 5/'1)5+*- 1 5*-.0(*+,/* *-1,- 2/)401 +) luarea in posesie a unui bun care nu apartine nimanui , deci a unui bun "ara stapan(

A$$ESIUNEA
DEFINTIE. A22-)4+()-1 2/)401 +) I)2/*./*1*-1 "10-*+1,1 1 ()(+ ,(2*( 71+ .(0+) +7./*01)0 +)0*<() ,(2*( 71+ +7./*01)0. 1*0 488 C.2+6 :tot ce se uneste si se incorporea*a cu lucrul se cu#ine proprietarului lucrului: 1*0 482 C.2+6. 51 / 1,01 5-3+)+0+- 122-4+()++ +)41 7(,0 .*-1 9-)-*1,1 :proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul ,intr'un mod natural sau arti!icial(: ACCESIUNEA POATE FI "OBILIARA SAU I"OBILIARA%)10(*1,1; 1*0+3+2+1,1&

ACCESIUNEA I"OBILIARA NATURALA

A22-4+()-1 +7/'+,+1*1 )10(*1,1 2/)401 +) ()+*-1 1 5/(1 '()(*+ 21*- 2-, .(0+) '()(, .*+)2+.1, -40- ()(, +7/'+,.
B()(*+,- 21*- 4- ()-42 1.1*0+) ()/* .*/.*+-01*+ 5+3-*+0+ +1* ()+*-1 4- .*/5(2- 1403-, 2(7 +)414+ 5-)(7+*-1 / 1*101 31*1 +)0-*6-)0+1 /7(,(+ C/5(, C+6+, *-9,-7-)0-1=1 (*710/1*-,- 21=(*+ 1,- 122-4+()++ : AVULSIUNEA INSULELE 4+ PRUNDISURILE ACCESIUNEA ALBIEI PARASITE 4+ ACCESIUNEA ANI"ALELOR

ACCESIUNEA I"OBILIARA ARTIFICIALA

Accesiunea imobiliara art(iciala' presupune inter)entia omului. Accesiunea art(iciala implica obligatia proprietarului care bene(icia%a de ea sa plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia a operat. 2 -A4.RI &E A--ESI.0E ARTI;I-IA/A A. constructia sau plantatia "acuta de proprietar pe terenul sau, insa cu materialele altcui#a art. 7" -.ci). $ lucrarile ast!el e!ectuate apartin proprietarului terenului pe temeiul accesiuni$ spre a nu se imbogati (ara temei legitim in detrimentul proprietarului materialelor' proprietarul terenului care a (acut constructii ' plantatii sau lucrari cu materiale straine este dator sa plateasca )aloarea materialelor' insa proprietarul materialelor nu are dreptul a le ridica.

B. constructia sau plantatia "acuta de o persoana, cu materialele sale insa pe terenul altcui#a ,&IN$I,IU ( proprietarul terenului pe care au !ost !acute constructii, plantatii ori lucrari devine prin accesiune proprietarul lor, avand obligatia unei anumite dezdaunari !ata de constructor ,&A$TI$A -UDE$ATO&EAS$A( s'a decis ca sunt cuprinse numai situatiile in care un tert ridica pe terenul altuia constructii noi NU si atunci cand lucrarile e"ectuate repre*inta reparatii sau imbunatatiri aduse imobilului( IN ACE(T CA@ TRE,)IE (A DI%ERENTIEM * (IT)ATII

S+0(10+1 2/)40*(20/*(,(+ 5- REA CREDINTA .- 0-*-)(, 1,0(+1.

Este constructor de rea- credinta cel care ridica o constructie sau (ace o plantatie pe un teren despre care stia ca nu este proprietatea sa. Este situatia detentorului precar al terenului' care pur si simplu u%urpea%a terenul sau cel care il detine pe ba%a unui titlu ale carui )icii ii sunt cunoscute.

1*0 494 /3-*1 .*/.*+-01*(,(+ 0-*-)(,(+ 2 SOLUTII:

1. 41 +)6/2- 122-4+()-1 4+ 41 5/'1)5-1421 1403-, 5*-.0(, 5- .*/.*+-01014(.*1 2/)40*(20+-+ a)and obligatia de a de%dauna pe constructor cu )aloarea materialelor incorporate si pretul muncii e(ectuate. '. 41< , /',+9- .- 2/)40*(20/* 41 5-43++)0-=- 41( 41 *+5+2- 2/)40*(20+1 .28-,0(+1,1 ,(+ urmand sa-i plateasca despagubiri pentru lipsa de (olosinta a terenului

 S+0(10+1 2/)40*(20/*(,(+ 5- BUNA CREDINTA .- 0-*-)(, 1,0(+1.

art. 7"7 -.ci) : $posesorul este de buna credinta atunci cand poseda terenul ca un proprietar , in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui vicii nu'i sunt cunoscute $ Ast(el spus' constructorul de B.0A -RE&I0TA ridica o constructie sau (ace o plantatie pe un teren proprietatea altuia' 161)5 2/)6+)9-*-1 -*/)101 21 12-, 0-*-) -40- .*/.*+-010-1 41. 2ractica *udecatoreasca a e+tins notiunea de constructor de buna credinta pt situatii in care posesorul desi stia ca nu este proprietarul terenului spera sa-l dobandeasca in )iitor' pe ba%a unui antecontract de instrainare. B()1 2*-5+)01 0*-'(+- 41 ->+40- ,1 7/7-)0(, -3-20(1*++ ,(2*1*+,/* A0()2+ 21)5 2/)40*(20/*(, -40- 5- '()1 2*-5+)01 +) 7/5 /',+910/*+( .*/.*+-01*(, 0-*-)(,(+ 5-6+)- 4+ .*/.*+-01*(, 2/)40*(20+-+ 31*1 1 .(0-1 2-*- 51*171*-1 12-40-+1 41( *+5+21*-1 ,(2*1*+,/* -3-20(10-. I)41 4.*- 1 )( 4- +7'/910+ .- 4-171 2/)40*(20/*(,(+ .*/.*+-01*(, 0*-'(+- 41<, 5-4.19('-1421: .,101 2/)0*161,/*++ 710-*+1,- 4+ 1 .*-0(,(+ 7()2++ .,101 ()-+ 4(7- -91,- 2( 4./*(, 5- 61,/1*-1 5/'1)5+0 5- 0-*-) % 5+6-*4 3101 5- 2/)40*(20/*(, 5- *-1 2*-5+)01& proprietarul terenului )a putea alege sa plateasca suma cea mai mica dintre cele 2 sume ast(el aratate

2ROB/E<E -O<.0E 2E0TR. -O0STR.-TOR./ &E B.0A -RE&I0TA SI -E/ &E REA -RE&I0TA

1. in ca%ul in care proprietarul terenului isi insuseste constructia' constructorul de rea! buna credinta de)ine un creditor' a)and o creanta in despagubire impotri)a proprietarului terenului. 2. creanta este prescriptibila in termenul general de prescriptie . termenul de prescriptie incep sa curga din momentul in care proprietarul terenului ridica pretentii cu pri)ire la constructii 7. pana la ac,itarea despagubirilor cu)enite' constructorul are un drept de retentie cu pri)ire la constructiile (acute pe terenul altuia 6. constructorul este indreptatit sa pretinda despagubirile care i se cu)in c,iar si de la proprietarul care a dobandit constructia ulterior e(ectuarii ei.

ACCESIUNEA "OBILIARA
CAZURI %3&: A5?(20+()-1 S.-2+3+210+()-1 4+ A7-40-2(, %2/)3(=+()-1& *-9(,1 - 21 .*/.*+-01*(, '()(,(+ .*+)2+.1, 5-6+)- +) 6+*0(0-1 122-4+()++ .*/.*+-01* 4+ 1, '()(,(+ 71+ .(0+) +7./*01)0 ()+0 2( .*+7(, 161)5 /',+910+1 5- 1 .,10+ 5-4.19('+*+,2/*-4.()=10/1*-

AD!UNCTIUNEA
1*0 #04 :daca doua lucruri a doi deosebiti stapani s au unit impreuna incat amandoua "ormea*a un sin!ur tot, dar se pot desparti si conser#a "iecare in parte dupa despartire, atunci totul "ormat este al proprietarul lucrului care constituie partea principala, ramanand el dator a plati celuilalt proprietar pretul lucrului ce a "ost unit cu

principalul: 9un tablou intr-o rama' o piatra intr-un inel:

SPECIFICATIUNEA
S.-2+3+210+()-1 2/)401 +) .*-,(1*-1 ()-+ 710-*++ 1403-, +)210 4- /'0+)- () /'+-20 )/(.

A"ESTECUL %2/)3(=+()-1 &

E40- 17-40-2 +) +./0-=1 +) 21*- 2 41( 71+ 7(,0- ,(2*(*+ 7/'+,- 1.1*0+)1)5 ()/* .*/.*+-01*+ 5+3-*+0+ 4<1( ()+0 +) 141 3-, +)210 )( 4- 71+ ./0 *-2()/140-.

UZUCAPIUNEA
DEFINITIE. Este un mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi cu

pri#ire la un lucru, ,&IN ,OSEDA&EA NEINT&E&U,TA A A$ESTUI LU$&U IN TOT TI+,UL 'I@AT DE LE)E
2e cand prescriptia ac,i%iti)a are ca e(ect dobandirea unor drepturi' prescriptia e+tincti)a are ca e(ect incetarea unor drepturi ca urmare a nereali%arii acestora in termenul stabilit de lege.

UTILITATEA UZUCAPIUNII A posesia este o stare de !apt, este posibil ca voind a'si procura un titlu de dobandire care !ace dovada absoluta a dreptului sau, insusi proprietarul bunului sa aiba interes A DE(&ARTI, posesia pe care o e"ercita de dreptul de proprietate asupra bunului si sa invoce )zucapiunea , nevoia de stabilitate a Raporturilor juridice, mai ales in privinta imobilelor, conduce la recunoasterea de e!ecte juridice aparentei de proprietate , create in persoana celui care se comporta timp indelungat ca proprietar al bunului, desi poate sa !ie numai un posesor C uzucapiunea in masura in care apare ca un e!ect al posesiei prelungite in timp, despartita de dreptul de proprietate, poate sa reprezinte o sanctiune impotriva adevaratului proprietar, care , dand dovada de o anumita neglijenta, a delasat bunul timp indelungat

DO"ENIUL DE APLICARE
P/0 3+ 5/'1)5+0- .*+) (=(21.+()- 5*-.0(, 5- .*/.*+-010- .*+6101 4+ 5-=7-7'*17+)0-,- 12-40(+1. NU SE POATE APLICA: +) .*+6+)01 '()(*+,/* +7/'+,- .*/.*+-010- .(',+21 .0 21 4()0 INALIENABILE si I+,&ES$&I,TIBILE N( 4- ./0 .*-42*+- 5/7-)+(, ,(2*(*+,/* 21*- 5+) )10(*1 ,/* .*/.*+- 41( .*+)0*</ 5-2,1*10+- 1 ,-9++ )( ./0 3+ /'+-20- .*/.*+-010- .*+6101 '()(*+,- +) .*+6+)01 21*/*1 )( 4- ./10- +)0-)01 120+()-1 +) *-6-)5+21*7/'+,+1*- % imprescriptibile & 5- ,1 8/0 41( 914+0/* % posesor de rea credinta &

POSESIA CONDITIE ESENTIALA A UZUCAPIUNII

E(ect al posesiei u%ucapiunea presupune neaparat o 2OSESIE .TI/A' adica de nici unul dintre )iciile acesteia Ast(el' in practica *udecatoreasca s-a decis ca pt dobandirea proprietatii prin u%ucapiune se cere ca posesia sa se e+ercite 2.B/I- pt ca proprietarul sa poata a(la de posesia ce se e+ercita impotri)a sa. (impla detentie, precara ori posesia viciata, oricat ar dura in timp , nu poate duce niciodata la uzucapiune 1 223 c#iriasul nu poate dobandi proprietatea prin uzucapiune cat timp e"ercita stapanirea ca locatar si nu ca proprietar8

FELURILE UZUCAPIUNII
1. UZUCAPIUNEA DE 30 DE ANI 1*0. 1890 C.2+6. :in "a#oarea posesorului bunului care poate prescrie prin 57 de ani 4(((2 "ara sa "ie obli!at a produce #reun titlu si "ara sa i se poate opune reaua credinta: C/)5+0++ 5- +)5-.,+)+*- 1 (=(21.+()++ 5- 30 5- 1)+ sa posede bunul in tot timpul pre)a%ut de lege posesia sa (ie .TI/A' nea(ectata de )reun )iciu

'. UZUCAPIUNEA 5- 10 .1)1 ,1 20 5- 1)+ dupa distinctiile stabilite cand posesia a (ost de buna credinta si s-a intemeiat pe un *ust titlu. 1*0. 189# C.2+6. : cel care casti!a cu buna credinta si printr o justa cau*a un nemiscator determinat #a prescrie proprietateaaceluia prin 67 ani, daca ade#aratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se a"la nemiscator si prin ?7 de ani daca locuieste in a"ara acestei circumscriptii(:

C/)5+0++ 5- +)5-.,+)+*- 1 (=(21.+()++ 5- 10 < 20 5- 1)+

posesia sa se intemeie%e pe un 3.ST TIT/. art 4A5= C civ de!ineste titlul just ca !iind $orice titlu translativ de proprietate precum vanzarea, sc#imbul etc $eea ce este esential este ca acest titlu pro#ine de la altcine#a decat de la ade#aratul proprietar pentru ca daca el ar pro#eni de la ade#aratul proprietar ar "i su"icient prin el insusi sa duca la dobandirea proprietatii, "ara sa "ie ne#oie de #reo trecere a timpului$ 222 333 O )@)CA&I)NE &E ,A@A )N)I TIT-) CE EMANA DE -A ADE+ARAT)- &RO&RIETAR N) E(TE DE CONCE&)T

O,(ER+ATIE $on#entiile de locatiune, depozit, comodat etc hotararile judecatoresti declarati#e, con#entiile de imparteala N) &OT (ER+I DRE&T B)(T TIT-), posesia sa (ie de B.0A -RE&I0TA 2rin buna credinta intelegem 2*-5+)01 9*-4+01 1 ./4-4/*(,(+ 21 1 5/'1)5+0 5- ,1 15-61*10(, .*/.*+-01*. E40- 4(3+-2+)0 21 '()1 2*-5+)01 41 3+ ->+4010 +) 7/7-)0(, 5/'1)5+*++ +7/'+,(,(+ . In ceea ce pri)este PROBA BUNA CREDINTA ESTE PREZU"ATA %?(40<(, 0+0,( 0*-'(+- 5/6-5+0&

"ODUL DE CALCUL AL TER"ENULUI UZUCAPIUNII

INCEPUTUL SI SFARSITUL TER"ENULUI I) 21=(, (=(21.+()++ 0-*7-)(, 4- 21,2(,-1=1 PE ZILE 4+ NU PE ORE. Z+(1 +) 21*- +)2-.- .*-42*+.0+1 )( 4- +1 +) 21,2(,. Z+(1 44/2/0-40- 5- 24 5- /*- 4+ +)2-.- ,1 /*1 =-*/ 431*4+)5(<4- ,1 7+-=(, )/.0++ (*710/1*-.

P*-42*+.0+1 4- 4/2/0-40- +)28-+101 ,1 +7.,+)+*-1 (,0+7-+ =+,- 1 0-*7-)(,(+.

INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI ACHIZITIVE 2rintre conditiile cerute de lege pt u%ucapiune este enumerata si aceea ca .*-42*+.0+1 41 3+- N-+)0*-*(.01. I)0*-*(.-*-1 .*-42*+.0+-+ 128+=+0+6- 1*- 21 -3-20 +),10(*1*-1 /*+21*/* -3-20- 1,- ./4-4+-+ 1)0-*+/1*- +)0*-*(.-*++.

Intreruperea este de 2 (eluri: 0AT.RA/A SI -IVI/A

A. I0TRER.2EREA 0AT.RA/A A 2RES-RI2TIEI 9 2 -A4.RI : daca posesorul este si ramane lipsit ' in decurs de mai mult de un an' de (olosinta lucrului' (ie de catre ade)aratul proprietar' (ie de catre o alta persoana. cand lucrul este declarat imprescriptibil prin lege' (iind )b nu de o simpla intrerupere ci de o suprimare a prescriptibilitatii lucrului.

B. I0TRER.2EREA -IVI/A A 2RES-RI2TIEI

9 -A4.RI:

prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie' (acute de catre cel in (olosul caruia curge prescriptia. prin cererea de c,emare in *udecata ori de arbitrare' c,iar daca cererea a (ost introdusa la o instanta *udecatoreasca ori la un organ arbitral necompetent printr-un act incepator de e+ecutare EFECTELE UZUCAPIUNII P*+)2+.1,(, -3-20 1, (=(21.+()++ -40- 12-,1 21 ./4-4/*(, 5-6+)0+0(,1* 1, 5*-.0(,(+ 5- .*/.*+-010- 41( 5(.1 21= 1, 1,0(+ 5*-.0 *-1, 14(.*1 '()(,(+ ./4-510 +) 0/0 0+7.(, 2-*(0 5- ,-9-. @@ AA A-TI.0EA I0 REVE0&I-ARE A )ec,iului proprietar VA ;I RES2I0SA E(ectul u%ucapiunii este Retroacti) in sensul ca u%ucapantul )a (i considerat proprietar' N) DIN MOMENT)- IM&-INIRII TERMEN)-)I, CI CCIAR DIN @I)A IN CARE A INCE&)T &O(E(IA

RENUNTAREA LA PRESCRIPTIA ACHIZITIVA B-)-3+2+1*(, .*-42*+.0+-+ 128+=+0+6- ./10- 41 *-)()0- ,1 -3-20-,12-40-+1. N( 4- ./10- +)41 *-)()01 ,1 (=(21.+()- 5-210 5(.1 +7.,+)+*-1 -+. R-)()01*-1 0*-'(+- 41 3+- ->.*-41 41( 012+01. R-)()01*-1 012+01 0*-'(+- 41 *-=(,0- 5+)0*<() 31.0 )--28+6/2 21*- .. 5-,141*-1 5*-.0(,(+ 2140+910. C-, 21*- *-)()01 ,1 -3-20-,- (=(21.+()++ 0*-'(+- 41 1+'1 21.12+010-1 5- 1 +)40*1+)1.

UZUCAPIUNEA IN REGI"UL DE CARTE FUNCIARA REGLE"ENTAT DE LEGEA 11#/1938

In unele pro)incii ale tarii' Transil)ania' Banat si Buco)ina de 0ord' unde s-au aplicat dispo%itiile legii 116!1" # pri)itoare la publicitate imobiliara' ba%ata pe cartea (unciara' u%ucapiunea a)ea o reglementare speciala. Aceasta lege reglementea%a 2 ca%uri e+ceptionale de dobandire a dreptului de proprietate prin u%ucapiune. I. un prim ca* este acela in care s au inscris, "ara causa le!itima, adica pe ba*a unui titlu ne#alabil, drepturi reale ce pot "i dobandite prin

u*ucapiune( Acestea #or ramane #alabil dobandite, daca titularul ast"el inscris le a posedat cu buna credinta , potri#it le!ii , timp de 67 ani )@)CA&I)NEA TA,)-ARA, pt ca prin buna- credinta si stapanirea pe timpul pre)a%ut de lege ' posesorul de*a inscris dar (ara un titlu )alabil ' isi consolidea%a dreptul. II. al doilea ca* este acela in care posesorul unui imobil pe care l a posedat in conditiile le!ii, timp de ?7 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate inscris in cartea "unciara, poate cere intabularea dreptului in "a#oarea sa, in temeiul u*ucapiunii .4.-A2I.0E E1TRATAB./ARA' pt ca abia dupa ce posesorul l-a stapanit pe timpul cerut de lege dupa moartea proprietarului tabular' poate cere inscrierea dreptului pe numele sau' deoarece a de)enit proprietar' prin u%ucapiune.

PUBLICITATEA DOBANDIRII DREPTURILOR I"OBILIARE

DEFINITIE. P(',+2+010-1 +7/'+,+1*1 5-4-7)-1=1 0/01,+010-1 7+?,/12-,/* ?(*+5+2.*-61=(0- 5- ,-9- .*+) 21*- 4- 5-0-*7+)1 4+0(10+1 710-*+1,1 4+ ?(*+5+21 1 '()(*+,/* +7/'+,+1*- +) 7/5 .(',+2 .*+) *-9+40*- 4.-2+1, 0+)(0- 5- 1(0/*+010+,- 40101,- +) 6-5-*-1 /2*/0+*++ +)0-*-4-,/* 0+0(,1*+,/* 5- 5*-.0(*+ *-1,- +7/'+,+1*- 4+ 2-,- ,-910- 5- 14+9(*1*-1 2+*2(,10+-+ ,/* +) 2/)5+0++,- ,-9++ Insusi statul prin autoritatile sale competente are interesul de a cunoaste situatia circulatiei imobilelor' nu numai pentru perceperea ta+elor si a impo%itelor corespun%atoare'

dar si pentru !aptul ca indicele tranzactiilor imobiliare in sens larg, re!lecta !orta si dinamismul unei economii de tip concurential IN RO"ANIA 1( ->+4010 2 4+40-7- 5- .(',+2+010- +7/'+,+1*1 4+ 5/(1 4+40-7+)0-*7-5+1*1. S+40-7(, 5- P(',+2+010- 1, R-9+40*-,/* 5- T*1)42*+.0+()+ 4+ I)42*+.0+()+ %"()0-)+1; "/,5/61 ; O,0-)+1; 5/'*/9-1& sistemul publicitatii personale. '. S+40-7(, C1*0++ F()2+1*- %legea 116 !1" # & T*1)4+,61)+1 B1)10 4+ )/*5(, "/,5/6-+ sistemul publicitatii reale 2. S+40-7 +)0-*7-5+1* 1, C1*0+,/* 5- P(',+2+010- F()2+1*1 %legea 272 ! 1"7?& .0 0*1)43/*71*-1 21*0+,/* 3()2+1*- .*/6+=/*++ +) 21*0+ 5- .(',+2+010- 3()2+1*1 1.,+21'+, +)0*< () )(71* 5- ,/21,+010+ 5+) 3/40(, ?(5-0 I,3/6 5. S+40-7 I)0-*7-5+1* 1, C1*0+,/* 5- E6+5-)01 F()2+1*1 %legea 1D ! 1"7D& +)3+)010 ,1 2-*-*-1 .-*4/1)-,/* +)0-*-410- 5+) T*1)4+,61)+1 ()5- 21*0+,- 3()2+1*- 1( 3/40 5+40*(4- 4(40*14- 41( .+-*5(0- 5+) 21(=1 *1='/+(,(+.

A. TRANSCRIERILE SI INSCRIERILE
2ublicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul transcriptiunilor si al inscriptiunilor presupunea 2 (eluri de inregistrari si anume: transcrierea actelor de transmisiune a imobilelor care se (acea in asa numitele registre de transcrieri 9 consta in copierea integrala actului :

EFECTELE TRANSCRIERII E(ectul esential al transcrierii era acela de a (ace opo%abil actul *uridic transcria tertelor persoane' in timp ce intre parti si succesorii lor' actul *uridic producea e(ecte indi(erent daca era sau nu transcris Acest sistem se numea sistemul publicitatii personale' pentru ca e)identa instrainarilor imobiliare sia a constituirii de drepturi reale imobiliare 4- 312-1 .- .-*4/1)- )( .- +7/'+,- 2--1 2- +, 312-1 +)2/7.,-0 .0 21 )( 0/10- 0*1)47+4+()+,- +7/'+,+1*- -*1( 4(.(412-40-+ /.-*10+()+.

B. S+40-7(, C1*0++ F()2+1*-%legea 116 !1" #:

CARACTERIZARE GENERALA C1*120-*+40+21 .*+)2+.1,1 1 4+40-7(, 5- 21*0- 3()2+1*1 -40- 21 -6+5-)01 4- 0+)-1 )( .- .*/.*+-01*+ 2+ .- +7/'+,- 3+-21*- +7/'+, 161)5(<4+ 21*0-1 41 3()2+1*1 +) 21*- 4()0 0*-2(0- 0/10- 120-,- 0*1)4,10+6- 41( 2/)40+0(0+6- 5- 5*-.0(*+. cartile (unciare erau intocmite si numerotate pe localitati daca o comuna a)ea mai multe sate' (iecare sat a)ea cartea sa (unciara' ca localitate

dupa ce o )reme au (ost tinute de (ostele notariate de stat ' ulterior ele au trecut la *udecatoriile competente teritorial.

$A&TEA 'UN$IA&A 4titlu A 5 parti2 Titlul cartii '' cuprindea Numarul ei , Denumirea comunei, a orasului sau municipiul in care este situat imobilul ,artea I '' cuprindea descrierea imobilului cu elementele sale componente ,artea II '' 1!oaia de coproprietate8 cuprindea inscrierile privitoare la dreptul de proprietate asupra imobilului Tot aici se notau diverse !apte juridice ca minoritatea, interdictia, curatela persoanei titulare, precum si di!erite drepturi si obligatii de care se bucura sau la care era obligat titularul ,artea III '' inscrierile privitoare de sarcini, se inscriau drepturile reale care greveaza imobilul< dreptul de super!icie, uzu!ruct, uz, ipoteci etc la !el si contractele care a!ecteaza !ondul !unciar

I0S-RIERI/E I0 -ARTEA ;.0-IARA 9 (eluri:

+)01'(,1*-1 adica inscrierea prin care se stramuta' se constituia' se gre)a' se restrangea ori se stingea un drept real +)42*+-*-1 .*/6+=/*+- %.*-)/01*-1& ' care consta intr-o inscriere imper(ecta' conditionata de *usti(icarea ei )/01*-1 care consta in inscrierea unor drepturi persoanle' (apte sau acte *uridice ce au legatura cu drepturile inscrise in cartea (unciara .

PRINCIPIILE CARE AU CAR"UIT SISTE"UL CARTILOR FUNCIARE 1. PRINCIPIUL PUBLICITATII INTEGRALE 2. PRINCIPIUL PUBLICITATII ABSOLUTE 3. PRINCIPIUL LEGALITATII 4. PRINCIPIUL OFICIALITATII #. PRINCIPIUL PRIORITARII $. PRINCIPIUL RELATIVITATII

PUBLICITATEA I"OBILIARA IN SISTE"UL LEGII NR. B/ 199$

I)0*-191 .(',+2+010- 3()2+1*1 61 3+ *-1,+=101 .- '1=1 215140*(,(+ 9-)-*1, 21 4+40-7 ()+01* 4+ /',+910/*+( 5- -6+5-)01 0-8)+21 -2/)/7+21 4+ ?(*+5+21 .*+) 21*- 4- *-1,+=-1=1 +5-)0+3+21*-1 *-.*-=-)01*-1 .- 81*0+ 4+ .,1)(*+ 215140*1,- 1 0(0(*/* 0-*-)(*+,/* .*-2(7 4+ 1 2-,/*,1,0- '()(*+ +7/'+,- 5- .-

+)0*-9 0-*+0/*+(, 01*++ +)5+3-*-)0 5- 5-40+)10+1 ,/* 4+ 5- .*/.*+-01*. LEGEA ESTE STRUCTURATA IN 3 TITLURI TITLUL I . RE7IM)- 7ENERA- A- CADA(TR)-)I cuprinde dispozitii re!eritoare la cadastrul principal TITLUL II. &),-ICITATEA IMO,I-IARA reglementeaza evidenta cadastral'juridica si procedurade inscriere in cartea !unciara TITLUL III. DI(&O@ITII TRAN@ITORII, (ANCTI)NI (I DI(&O@ITII %INA-E se re!era la documentele de !inalizare a lucrarilor de cadastru si de carte !unciara

SCOPURILE CADASTRULUI GENERAL

In sistemul de e)identa (unciara intemeiat pe legea ?!1""D ' entitatile de ba%a sunt : parcela, constructia, proprietarul /egea de(ineste NOTI)NEA DE IMO,I- , in intelesul pe care il da acestuia, prin imobil se intelege parcela de teren cu sau !ara constructii Asadar intreg sistemul de e)identa (unciara a capatat o puternica trasatura reala' pt ca unitatea sa de ba%a este I"OBILUL &ARCE-A DE TEREN

S$O,U&ILE $ADAST&ULUI )ENE&AL SUNT<

4 Identi"icarea, Inre!istrarea si Descrierea, in documente cadastrale , a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, masurarea si repre*entarea acestora pe harti si planuri cadastrale ?( Ansamblarea si Inte!rarea datelor "urni*ate de cadastrele de specialitate, 5( Identi"icarea si Inre!istrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori le!ali de terenuri si de alte bunuri imobile, in #ederea asi!urarii publicitatii si opo*abilitatii drepturilor acestora "ata de terti( ;( 'urni*area datelor necesare sistemului de impo*ite si ta1e, pentru stabilirea corecta a obli!atiilor contribuabililor( Activitatea de cadastru este organizata si condusa de un organ administrativ central de specialitate, anume O%ICI)- NATIONA- DE CADA(TR) 7EODE@IE (I CARTO7RA%IE

FUNCTIILE CADASTRULUI GENERAL %0-8)+21 -2/)/7+21 4+ ?(*+5+21&

FUNCTIA TEHNICA este reali%ata prin determinarea pe ba%a de masuratori' a po%itiei ' a con(iguratiei si a marimii supra(etei terenurilor' pe destinatii, pe cate!orii de "olosinta si pe proprietari, precum si a constructiilor FUNCTIA ECONO"ICA urmareste e)identierea destinatiei' a categoriilor' de (olosinta a

parcelelor' precum si stabilirea elementelor necesare pe ba%a carora sa poata (i stabilita )aloarea economica a bunurilor imobile. FUNCTIA !URIDICA se reali%ea%a prin identi(icarea proprietarilor' pe ba%a actelor de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

DO$U+ENTELE TE%NI$E ,&IN$I,ALE ale cadastrului a( re!istrul cadastral al parcelelor b( inde1ul al"abetic al proprietarilor si domiciliul acestora c( re!istrul cadastral al proprietarilor d( re!istrul corpurilor de proprietate e( "isa centrali*atoare, partida cadastrala pe proprietari si pe cate!orii de "olosinta "( planul cadastral
$U,&INSUL $A&TILO& 'UN$IA&E DE'INITIE

$artea "unciara este un re!istru public in care sunt e#identiate situatia materiala si juridica a imobilelor prin inscrierea tuturor actelor si a "aptelor juridice re"eritoare la aceste bunuri(

$artea "unciara a le!ii > 8 6::9 este alcatuita din< TITLU, cuprinde numarul cartii !unciare si denumirea localitatii ,A&TEA I , descrierea imobilului 9

Nr de Ordine si cel Cadastral al !iecarui imobil (upra!ata Terenului Categoria de %olosinta dupa caz constructiile amplasamentul si vecinatatile valoarea impozabila ,A&TEA II , aici se !ac inscrieri privitoare la dreptul de proprietate Numarul Curent Numele &roprietarului Actul sau !aptul juridic ce constituie T &, Mentinerea inscrisului care indica dreptul, (tramutarile proprietatii si Modalitatile (ervitutiile constituite in !avoarea imobilului ,A&TEA III , inscrisuri privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini

Numarul Curent, Dreptul de super!icie, uzu!ruct, uz, !olosinta, abitatie %aptele Buridice 9 e" sec#estru,urmarire Modi!icari sau Indreptari

PRINCIPIILE NOILOR CARTI FUNCIARE

I. PUBLICITATII INTEGRALE A DREPTURILOR REALE Este cerinta legii prin care se toate operatiunile juridice prin care se constituie, se transmite, se modi!ica sau se sting drepturi reale TRE,)IE IN(CRI(E IN RE7I(TR)- DE CARTE %)NCIARA &rin inscrierea sa actul juridic devine opozabil tertilor, cu mentiunea ca intre parti actul isi va produce e!ectele si !ara a !i inscris

Asadar spre deosebire de sistemul de carte "unciara 4Le!ea 66=8 6:5B2 , in sistemul de carte "unciara Le!ea > 86::9 INS$&IE&EA IN $A&TEA 'UN$IA&A NU ESTE $ONSTITUTIVA DE D&E,TU&I &EALE(
II. PRINCIPIUL RELATIVITATII INSCRIERILOR S.()- 21 +)42*+-*-1 ()(+ 5*-.0 4- ./10- 312- )(71+: impotri)a celui care' la inregistrarea cererii sale' era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmea%a a (i (acuta. impotri)a aceluia care ' inainte de a (i inscris' si-a garantat dreptul' daca amandoua inscrierile se (ac deodata. CONCLUZIE. In ca%ul in care dreptul real asupra unui imobil a (ost instrainat succesi) mai multor persoane' iar inscrierile nu s-au (acut' cel din urma indreptatit )a putea cere inscrierea dobandirilor succesi)e odata cu aceea a dreptul sau III. PRINCIPIUL LEGALITATII Obligatia instituita de lege pt judecatorul delegat de carte !unciara de a veri!ica daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pt a putea dispune inscrierea unui drept real si de a respingerea cererea daca aceste conditii nu sunt intrunite 2233 inc#eierile de inscriere sunt supuse cailor ordinare de atac IV. PRINCIPIUL OFICIALITATII INSCRIERILOR

Obligatia notarului public ce a intocmit un act prin care se transmite, se modi!ica, se constituie sau se stinge in drept rela imobiliar DE A CERE DIN O%ICI), inscrierea lui in cartea !unciara V. PRINCIPIUL PRIORITATII INSCRIERILOR 2/)3/*7 21*(+1 +)42*+-*+,5-6+) /./=1'+,- 3101 5- 0-*0+ ,1 5101 +)*-9+40*1*++ 2-*-*+,/* 5- +)42*+-*- 21*- -404+ 5101 +)42*+-*++G /*5+)-1 +)*-9+40*1*++ 2-*-*+,/* 5-0-*7+)1 *1)9(, +)42*+-*++ 9primul care solicita inscrierea este socotit primul titular: E1-E2TII a. nu sunt supuse inscrierii si ,drept urmare, sunt opozabile tertilor !ara indeplinirea acestor !ormalitati, drepturile reale dobandite prin succesiune, accesiune,vanzare silita si uzucapiune b dobanditorul anterior poate cere instantei de judecata sa acorde inscrierii sale un rang pre!erential !ata de inscrierea e!ectuata la cererea unui tert care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a !ost de rea' credinta la data inc#eierii actului VI. PRINCIPIUL FORTEI PROBANTE 1 +)42*+-*+,/* D121 +) 21*0-1 3()2+1*1 4<1 +)42*+4 () 5*-.0 *-1, +) 316/1*-1 ()-+ .-*4/1)SE PREZU"A CA ACEL DREPT EXISTA

INSCRIERILE IN CARTEA FUNCIARA

S+40-7(, 5- 21*0- 3()2+1*1 *-9,-7-)010 .*+) ,-9-1 11# / 1938 5+4.()-1 3 210-9/*++ 5- +)42*+-*+ : +)01'(,1*-1 +)42*+-*-1 .*/6+=/*+- 4+ )/01*-1. L-9-1 B / 199$ )( 1 .*-,(10 12-1401 -*7+)/,/9+-. E1 3/,/4-40- NOTI)NEA 7ENERICA DE IN(CRIERE 1010 .-)0*( +)42*+-*-1 5*-.0(*+,/* *-1,- +7/'+,+1*- 210 4+ .-)0*( +)42*+-*-1 120-,/* 4+ 1 31.0-,/* ?(*+5+2- *-3-*+0/1*- ,1 5*-.0(*+,- .-*4/1),- 401*-1 4+ 21.12+010-1 .-*4/1)-,/* 0+0(,1*- 5-

5*-.0(*+ 01'(,1*- -02.

A61)5 +) 6-5-*- +)2/)6-)+-)0-,- .*120+2- 2- 1* .(0-1 *-=(,01 5+) 3/,/4+*-1 9-)-*+21 1 )/0+()++ 5- +)42*+-*- 1*0 44 5+) R-9(,17-)0(, 51.,+21*- 1 ,-9++ 5+4.()-: HI)42*+-*-1 +) 21*0-1 3()2+1*1 4()0 5- 3 3-,(*+ :+)01'(,1*-1 +)42*+-*-1 .*/6+=/*+- 4+ )/01*-1I INTABULAREA &epre*inta operatiunea prin care transmiterea , constituirea, transmiterea, modi"icarea sau stin!erea unui drept real imobiliar de#ine opo*abil "ata de terti(
-ererea de intabulare se adresea%a biroului de carte (unciara' adaugandu-se ' obligatoriu' inscrisul original sau copia legali%ata in temeiul caruia se (ace e(ectuarea ei. Este )b despre inscrisul constatator al actului sau al (aptului *uridic a carei intabulare este ceruta. 2otri)it legii ?! 1""D pt a admite prin inc,eiere cererea *udecatorul de carte (unciara este obligat sa )eri(ice daca inscrisul a carui intabulare se cere indeplineste conditiile impuse de lege pt e(ectuarea acestei operatiuni' potri)it principiului legalitatii. Acti)itatea *udecatorului e carte (unciara nu este doar o simpla operatie de inregistrare a unor cereri depuse de catre cei interesati' ci o adevarata activitate jurisdictionala care se concretizeaza in inc#eierea motivata de admitere sau de respingere a cererii de intabulare, supusa la randul ei cailor de atac.

INSCRIEREA PROVIZORIE
A2-1401 *-.*-=+)01 operatiunea prin caretransmiterea, constituirea , modi"icarea sau stin!erea unui drept real imobiliar de#ine opo*abila "ata de terit, sub conditia si in masura justi"icarii ei Art( 56 le!ea >86::9 dispune ca inscrierea pro#i*orie in cartea "unciara se "ace atunci cand dobandirea unor drepturi reale este a"ectata de o conditie suspensi#a sau hotararea judecatoreasca pe care se intemeia*a dobandirea nu este DE'INITIVA si I&EVO$ABILA( Nejusti"icarea unei inscrieri pro#i*orii atra!e , la cererea celui interesat , radierea ei si a tuturor inscrierilor care s au "acut conditionat de justi"icare acesteia(

NOTAREA.
E40- 12-1 +)42*+-*- +) 21*0-1 3()2+1*1 21*- 1*- 21 /'+-20 7-)0+/)1*-1 ->+40-)0-+ ()/* 5*-.0(*+ .-*4/1),- 31.0- 41( *1./*0(*+ ?(*+5+2- 40*1)4 ,-910- 5- 5*-.0(*+,+)01'(,10- 4+ 5- 0+0(,1*++ ,/* .-)0*( 1 ,- 312- /./=1'+,- 0-*0+,/* 41( 1 ,- 15(2- ,1 2()/40+)01 12-40/*1 +) 42/. 5- +)3/*71*-.

ACTIUNILE DE CARTE FUNCIARA A. ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA

/egea ? ! 1""D $ cel care a transmis sau a constituit ' in (olosul altuia' un drept real asupra unui imobil este obligat SA 2RE&EA inscrisul

translati)' sau constituti) al dreptului pentru inscrierea in cartea (unciara' daca acel inscris este in posesia sa si este singurul e+emplar do)editor' a(ara de ca%ul in care s-a procedat din o(iciu' la inscriere.$ In ca%ul in care cel obligat re(u%a predarea inscrisului se )a putea cere instantei *udecatoresti sa dispuna inscrierea. Asadar' este )b despre O A-TI.0E I0 3.STITIE ' care' spre deosebire de actiunea in prestatie tabulara reglementata de legea 116 ! 1" # ce a)ea ca obiect suplinirea consimtamantului la inc,eierea actului pentru cel care re(u%a predarea inscrisurilor necesare intabularii lui' de aceasta data /'+-20(, 120+()++ +, 2/)40+0(+- /',+91*-1 .1*10(,(+ 41 .*-5-1 +)42*+4(, )-2-41* -3-20(1*++ +)42*+-*++ G +) 21= 5- *-3(= 10()2+ 21)5 +)42*+4(, ->+401 +)0*<() 4+)9(* ->-7.,1* +)401)01 61 5+4.()+)01'(,1*-1. Este vorba despre neindeplinirea unei obligatiei de a !ace , sanctionata cu aceasta actiune in &restatie Tabulara, indreptata impotri)a celui care a constituit sau transmis un drept real' dar nu preda inscrisul trebuitor intabularii.

Actiunea in 2restatie Tabulara poate (i indreptata si impotri)a unui tert' in situatia in care dobanditorul anterior cere instantei sa acorde inscrierii sale rang pre(erential (ata de (ata de inscrierea e(ectuata la cererea unui tert' care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a (ost de rea- credinta la inc,eierea actului. Aceasta este o actiune in prestatie tabulara speciala care presupune 2 conditii: 120(, ?(*+5+2 +) 0-7-+(, 21*(+1 4- 2-*- -3-20(1*-1 .*-4010+-+ 01'(,1*- 0*-'(+- 41 3+- 1)0-*+/* 120(,(+ 5- '1=1 21*(+1 0-*0(, 4+<1 +)42*+4 5*-.0(, *-1, +) 21*0-1 3()2+1*1. 0-*0(, 41 3+ 5/'1)5+0 5*-.0(, *-1, +) 5+4.(01 2( 0+0,(, 9*10(+0 +1* 5121 ,<1 5/'1)5+0 2( 0+0,(, /)-*/4 41 3+ 3/40 5- *-1< 2*-5+)01

B. ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INSCRIERILOR

IN CARTEA FUNCIARA
Ea are un obiect inlaturarea neconcordantelor care pot e1ista intre inscrierile in cartea "unciara si situatia juridica pretins

reala a imobilului , )-2/)2/*51)0- 2- ./0 *-=(,01 5+) 71+ 7(,0+7.*-?(*1*+ +)42*+-*-1 41( 120(, +) 0-7-+(, 21*(+1 4<1 -3-20(10 12-401 )( 1 3/40 61,1'+, 5*-.0(, +)42*+4 1 3/40 9*-4+0 21,+3+210 )( 71+ 4()0 +)0*()+0- 2/)5+0++,- 5- ->+40-)01 1,- 5*-.0(,(+ +)42*+4 41( 1( +)2-010 -3-20-,- 120(,(+ ?(*+5+2 +) 0-7-+(, 21*(+1 4<1 312(0 +)42*+-*-1. T+0(,1*(, 12-40-+ 120+()+ -40- 2-, 6101710 .*+)0*</ +)42*+-*+)->1201 +) 21*0-1 3()2+*1 21*- 61 3+ *-2,171)0 +1* .1*10 61 3+ '-)-3+2+1*(, 12-40-+ +)42*+-*+ +)->120-. A20+()-1 ./10- 3+ +)0-)0101 4+ +7./0*+61 4(22-4/*+,/* '-)-3+2+1*(,(+. I) (*71 157+0-*++ 120+()++ ?(5-210/*(, 5- 21*03()2+1*1 61 5+4.()- *-20+3+21*-1 +) 0-7-+(, 8/01*1*++ ?(5-210/*-40+ *17141 5-3+)+0+61 4+ +*-6/21'+,1. OBSERVATIE art ? legea ? ! 1""D sub re%er)a prescriptiei dreptului material la actiunea pe (ond' dispune ca actiunea de recti(icare a inscrisurilor in cartea (unciara este imprescriptibila. Actiunea de recti(icare este prescriptibila in termen de 18 ani' atunci

cand este introdusa impotri)a tertelor persoane care au dobandit cu buna credinta' un drept real cu titlu gratuit' prin donatie sau legat' cu e+ceptia ca%ului in care dreptul material la actiunea pe (ond s-a prescris mai inainte. Acest termen incepe sa curga din %iua cand s-a inregistrat cererea tertilor pri)itoare la inscrierea dreptului lor Actiunea in recti(icare se )a prescrie intr-un termen de ani ' (ata de tertele persoane care si-au inscris dreptul real' dobandit printr-un act *uridic cu titlu oneros si de buna credinta' intemeindu-se pe cuprinsul cartii (unciare. Acest termen incepe sa curga de la inregistrarea cererii pt inscrierea dreptului a carui recti(icare se solicita A-TI.0EA I0 RE-TI;I-AREA 0OTARI/OR &I0 -ARTEA ;.0-IARA ESTE I<2RES-RI2TIBI/A.