Sunteți pe pagina 1din 8

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

Surse si origini in dezvoltarea sociologiei Romanesti Spiru Haret

Cuprins
1

Elemente de biografie. Viziunea asupra vietii sociale. Bibliografie.

Elemente de biografie
Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iai; d. 17 decembrie 1 1!, "ucureti# a fost un matematician rom$n, astronom, peda%o%, reformator al &nv''m$ntului rom$nesc,
!

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

ministru ((inistrul Cultelor i Instruciunii )ublice#, academician.*ra armean de ori%ine. + &nv'at la Doro,oi, Iai, apoi, &n septembrie 18-! a intrat ca bursier la Cole%iul Sf$ntul Sava din "ucureti, unde a petrecut cinci ani din apte ca intern. Ca profesor, Spiru Haret a predat la .niversitatea din "ucureti, la /acultatea de tiine, secia fi0ico1matematici, mecanica raional' , din 1878 p$n' &n 1 12. 3a coala de poduri i osele Haret a fost numit profesor la anul preparator , pred$nd tri%onometria, %eometria analitic', %eometria elementar' plan' i &n spaiu i %eometria descriptiv', p$n' &n 1885. Din 1885 i p$n' &n 1 12 Haret nu a mai predat la coala de poduri i osele dec$t %eometria analitic'. Haret a predat, de asemenea, mecanica raional' la coala de ofieri de artilerie i %eniu, din 1881 (data &nfiin'rii seciei de artilerie i %eniu# p$n' &n 18 2. )rofesea0' p$n' &n 1 12, c$nd se pensionea0', ba c,iar i dup' aceea, p$n' la moarte, in$nd prele%eri de populari0are la .niversitatea popular'. 4n 1 12 public' (ecanica social', la )aris i "ucureti, utili0$nd pentru prima oar', matematica &n e5plicarea i &nele%erea fenomenelor sociale. Din 187 se face cunoscut drept 6om al colii6, urm$nd o via' de inspector i de om politic, lucr$nd &n favoarea colii i a educaiei. *l a fost poate cel mai mare reformator al colii rom$neti din secolul al 7I71lea.

Viziunea asupra vietii sociale

)ersonalitate comple5', matematician, om politic, profesor de voca9ie, reformator al &nv'9'm$ntului rom$nesc la cump'na dintre secolele al 7I71lea :i al 771lea, Spiru Haret, ; omul colii< cum este &ndeob:ete cunoscut, r'm$ne &n via9a cultural' :i &nv'9'm$ntul din 9ara noastr' un om providen9ial pentru c' prin reformele sale a dat o dimensiune european' sistemului educa9ional din =om$nia, conferindu1i o lar%' desc,idere spre valorile :tiin9ei :i te,nicii universale, precum :i spre coordonatele spiritualit'9ii :i tradi9iilor rom$ne:ti.1 )'truns' de un vi%uros pra%matism educa9ional, reforma sa porne:te de la o realitate or%anic' prin care :coala ca institu9ie fundamental' a societ'9ii moderne are menirea de a cultiva :i promova prin cultur' aptitudinile oamenilor, pre%'tindu1I pentru via9' prin s'direa unui optimism robust :i a unui mod de %$ndire :i ac9iune conform' cu aspira9iile :i principiile moralei cre:tine, care pot asi%ura de0voltarea inte%ral' :i ec,ilibrat' pornind de la elementele esen9iale ale naturii umane> comportarea omului fa9' de sine, cultivarea respectului fa9' de al9ii :i ridicarea spiritual' la nivelul adev'rurilor eterne> setea de adev'r, frumos :i bine. )este o ?um'tate de secol, &nv'9'm$ntul rom$nesc s1a aflat sub steaua tutelar' a reformei ; haretiene< prin soliditatea conceptual' :i func9ional' a sistemului preconi0at de acest, conferindu1i structuri fle5ibile :i &nnoiri &n pas cu imperativele ma?ore ale societ'9ii.! Spiru Haret s1a n'scut la Ia:i &n 1851, &n casa comisului Costac,e Haret, personalitate important' &n capitala (oldovei, prin cultura :i rela9iile pe care le avea la curtea domneasc'. Clasele primare le &ncepe la Ia:i, dar le termin' la "ucure:ti, dup' care urmea0' liceul :i /acultatea de matematic' pe care o termin' cu re0ultate str'lucite &n 187!.8 @imp de doi ani ocup' postul de profesor suplinitor la Seminarul Central din "ucure:ti, dup' care &n 187A, cu spri?inul lui @itu (aiorescu este trimis pentru a1:i continua studiile la )aris.4n 1878 &:i sus9ine e5amenul de doctorat cu o te0' de mecanic' cereasc'> Sur linvariabilit des grands axes des orbites planetaires< care a fost apreciat' elo%ios de c'tre decanul /acult'9ii de stiiin9e din )aris, acesta trimi9$nd o scrisoare de mul9umire (inisterului Instruc9iunii publice din =om$nia subliniind presta9ia deosebit' a t$n'rului Spiru Haret, primul doctor rom$n &n matematic'.A Dup' &ntoarcerea &n 9ar', este numit profesor de mecanic' la /acultatea de :tiin9e din "ucure:ti. +cest post ocupat prin concurs l1a p'strat :i l1a onorat &ntrea%a sa via9', ca profesor model, prele%erile sale fascin$ndu1i pe studen9i prin con9inut :i m'iestrie didactic'. 4n scurt timp se va impune ca universitar de referin9', bucur$ndu1se de o mare popularitate :i apreciere at$t &n lumea academic', c$t :i din partea or%anelor de stat :i a partidelor politice, ocup$nd pe r$nd demnit'9ile de> inspector :colar %eneral ( 18881188A#; secretar %eneral al (inisterului Instruc9iunii, Cultelor :i +rtelor ( 18851 1888#, :i ministru in acela:i minister ( 18 7118 #, (1 2111 2A#, (1 2711 12#.5 De asemenea, Spiru Haret :i1a dedicat o bun' parte a vie9ii activit'9ilor politice, ca membru al )artidului Ba9ional 3iberal :i mai ales restructur'rii :i or%ani0'rii sistemului de &nv'9'm$nt &n calitate de ministru de resort.3ucr'rile sale prin care :i1a f'cut cunoscut' concep9ia :tiin9ific' :i peda%o%ic' sunt> ; Sur lCinvariabilitD des %rands a5es des orbites planetaires< (1878#, 7 ;=aport c'tre (inisterul Instruc9iunii< (188A#, ;C,estiuni de &nv'9'm$nt< (18 7#, ; raport c'tre re%e< (1 28#, ; C,estia 9'r'neasc'< ( 1 25#, ; )a%ini de istorie< (1 2-#, ; Ecoala na9ionalist' ; ( 1 27#
A

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

4n te0a sa de doctorat, printr1o metod' de &nalt' 9inut' :tiin9ific', a demonstrat stabilitatea sistemului planetar, prin acest' lucrare f'c$ndu1se cunoscut &n lumea oamenilor de stiin9' din +pusul *uropei.8 Dup' o cercetare continu' la care s1a ad'u%at e5perien9a sa de via9', &n anul 1 12, &n lucrarea ; (ecaniFue sociale< se opre:te intr1o vi0iune ori%inal' asupra vie9ii sociale &n ansamblu :i a le%ilor care %uvernea0' ;esen9a ; acesteia. ; +ceasta lucrare, spune Saret, este o &ncercare de aplicare a metodei :tiin9ifice la studiul problemelor sociale..Noi ne propunems expunem o metod care va permite, credem noi, s se introduc puin cte puin in studiul problemelor sociale, aceast riguro itate a raionamentului, care d aa de strlucite re ultate !n ceea ce numim tiinele exacte"# Dup' Haret, societatea se pre0int' ca un ec,ilibru instabil al elementelor componente, ec,ilibru care se men9ine prin raporturile de interdependen9' dintre elementele constitutive :i dintre ea, ca &ntre% :i, mediul &ncon?ur'tor. Cau0ele sau variabilele de care depinde ec,ilibrul social, sunt multiple, dar dintre acestea un rol determinant &l au cele < de natur economic, cele de natur intelectual i cele de natur moralC. 4n evolu9ia societ'9ii el consider' c' variabila cu rol de ma5im' &nsemn'tate &l are cea intelectual' penru ca aceasta vi0ea0' inteli%en9a uman' cu dou' trepte> medie( pentru mase# :i ma5im' ( pentru elite#. +cetsea pro%resea0' odat' cu evolu9ia %eneral' a societ'9ii :i se pot influen9a, pentru c' elitele contribuie la ridicarea intelectual' a maselor, iar din r$ndul elitelor se nasc %eniile. Concep9ia sa este una mecanicist', cu influen9e iluministe, pe care savantul o abordea0' sistemic dup' principiul cau0'1efect.12 G idee important' de la care porne:te acesta &n fundamentarea %$ndirii sale educa9ionale :i sociolo%ice este cea de civili0a9ie, aceasta repre0ent$nd o problem' de con:tiin9', &ntruc$t pornind de la fondul instinctual, omul trebuie s' a?un%' la con:tiin9a de sine, fapt ce presupune o %$ndire intelectual'. (i?locul prin care omul a?un%e la un nivel de civili0a9ie avansat este triplu :i se asi%ur' prin> :tiin9', cultur' :i :coal'. )rin civili0a9ie societatea se purific' de factorii nocivi :i asi%ur' pro%resul :i bun'starea indivi0ilor. (ecanica social' a lui Haret repre0int' un pas important &n de0voltarea sociolo%iei &n primul r$nd prin principiile matematice, care stau la ba0a metodei. *a e5plic' :i unele aspecte ale concep9iei sale de peda%o% :i om de :coal', cu p'r9ile sale po0itive :i limitele inerente timpului &n care au fost elaborate.11 4n abordarea problemelor :colii, dup' cum reiese din =apoartele c'tre (inisterul Instruc9iunii )ublice :i c'tre re%e, el porne:te de la realit'9ile din societatea rom$neasc', oprindu1se asupra aspectelor ce vi0ea0' :coala :i &nv'9'm$ntul. 1! Ca om de :tiin9', prin lucr'rile sale sau ca om politic prin discursurile sale parlamentare, rapoarte :i conferin9e, articole &n pres' a privit sistemul educa9ional ca un tot, care se mulea0' pe o realitate social1economic' :i politico1cultural' printr1un sistem de acte normative, care trebuie s' asi%ure resursele materiale, educatorii, con9inuturile metodolo%ice :i finalitatea &nv'9'm$ntului.18 =ecur%$nd la o bo%at' documentare &n Gccident, Spiru Haret a a?uns la conclu0ia c' &n =om$nia nu este vorba de o a?ustare a realit'9ilor din &nv'9'm$nt ci de o reconstuc9ie prin fundamentare aunui nou sistem educa9ional la nivel na9ional, printr1o reform' profund' :i func9ional'. Boul edificiu educa9ional a fost conceput pornind de la principii, idei :i obiective abordate &ntr1o
5

concep9ie unitar', ce vi0au &nv'9'm$ntul rom$nesc de toate %radele. 1A Cele mai importante dintre acestea au fost> - *duca9ia &n spiritul unit'9ii culturale a neamului. Savantul &:i &ndreapt' aten9ia c'tre toate straturile societ'9iii, care trebuie s' beneficie0e de insrtuc9ie :i educa9ie. Sublinia0' in mod deosebit ridicarea nivelului de civili0a9ie al 9'r'nimii :i a celor proveni9i din medii s'race, care nu beneficia0', ca :i cate%oriile suprapuse, de fondurile necesare pentru a1:i trimite copiii la :coal'.<$xistena unui popor nu este asigurat, icea el, dect atta timp ct toate elementele lui sunt strns unitesu%letul romnesc trebuie s %ie inalienabil <. 4n :coli sublinia0' Spiru Haret trebuie s' avem dasc'li care, ; s sdeasc !n su%letul tinerimii iubirea nermurit de ar i sentimentul solidaritii naionale <.15 4n toate &mpre?ur'rile n1a pre%etat s' arate c' ma?oritatea popula9iei este format' din 9'rani :i ace:tia trebuie s' fie lumina9i prin :coal', motiv pentru care %uvernan9ii au datoria de a se &ndrepta spre satul rom$nesc, pentru a1l scoate din &napoiere :i i%noran9'. 1- )rincipiul educa9iei patriotice pornind de la valorile na9ionale, ?oac' un loc central &n concep9ia peda%o%ic' a lui Spiru Haret. ;&ea dinti datorie<, spune acesta, ;care trece !naintea oricrei alteia, este de a %orma buni ceteni, i cea dinti condiie pentru a %i cineva bun cetean este de a'i iubi ara %r re erve i de a avea !ncredere nemrginit !n viitorul ei<. )entru tre0irea sentimentelor patriotice la elevi, marele om de :coal' crede c' limba rom$n', istoria :i %eo%rafia trebuiesc studiate de c'tre to9i elevii, at$t &n ciclul primar c$t :i &n cel %imna0ial. *levii trebuie s' cunoasc' personalit'9ile, marile reali0'ri :i trecutul neamului pentru a le tre0i sentimetul :i dorin9a afirm'rii na9ionale.17 4n aceela:i timp, ca adept al principiilor democratice, este pentru respectarea celorlate na9ionalit'9i pornind de la de0ideratul unit'9ii tuturor cet'9enilor &n cadrul aceleea:i patrii. "inefacerile :colii ale culturii :i ale reli%iei s' fie la &ndem$na tuturor cet'9enilor 9'rii, printr1un cadru or%ani0at asi%urat de stat18. - )rincipiul educa9iei realiste :i practice porne:te de la realit'9ile si nevoile sociale ale 9'rii. 4n acest scop, Spiru Haret se va a5a pe dou' le%i votate de )arlament> cea din 18 8, prin care a reformat &nv'9'm$ntul liceal :i le%ea din 18 , de care este le%at' reformarea &nv'9'm$ntului profesional. 4n locul liceului clasic unic re0ervat elitelor se vor or%ani0a trei tipuri de licee> clasic, modern, :i real, care dup' spiritul modern al vremii vor elovua cu re0ultate foarte bune &n deceniile ce vor urma. 3e%at de inv'9'm$ntul primar rea:a0' lucrurile pe un nou f'%a:, asi%ur'nd pentru elevi pe l$n%' pre%'tirea teoretic' :i ; o de pregtire pentru viaa rneasc, sub toate mani%estrile ei, i ce mai !nsemnat dintr'!nsele este activitatea agricol" . + avut preocup'ri constante pentru pre%'tirea cadrelor didactice :i asi%urarea :colilor cu manuale pentru elevi. Str'daniile sale au vi0at :i aspectele le%ate de diversificarea, selec9ia, :i orientarea profesional', stabilind pre%'tirea de &nv'9'tori pentru sate :i institutori pentru ora:e, durata :colilor normale fiind la &nceput de A :i apoi de 5 ani.!2 4n privin9a inv'9'm$ntului profesional, acesta a fost or%ani0at separat pentru meserii :i pentru a%ricultur'. )entru timpurile de atunci, m'surile preconi0ate &n planul &nv'9'm$ntului s1au dovedit salutare at$t pentru sate , c$t :i pemtru ora:e.!1.
-

Scoala sanitara postliceala Carol Davila

C$t prive:te activit'9ile e5tra:colare, Spiru ,aret a prins pulsul demersurilor europene, care au cunoscut o adev'rat' epoc' sub aspectul activit'9ilor colaterale :colii din 'rile Scandinave. Dup' modelul nordic a or%ani0at> cursuri cu adul9ii, cercuri culturale, biblioteci populare, publica9ii cu caracter de populari0are, etc. 4n special la sate &nv'9'torii desf':oar' activit'9i cu adul9ii :i tineretul, prin care au revi%orat tradi9ii, au or%ani0at concursuri :i1au ridicat nivelul de cunoa:tere al maselor.!! 4nv'9'torii ; haretieni < au f'cut un adev'rat apostolat &n satele din =om$nia, Spiru Haret dovedindu1se sufletul unui moment unic &n istoria &nv'9'm$ntului rom$nesc.!8 Spiru Haret r'm$ne un ctitor de :coal' :i un desc,i0'tor de drumuri al'turi de H,eor%,e 3a0'r :i H,eor%,e +sac,i, o mare fi%ur' a &nv'9'm$ntului :i a %$ndirii peda%o%ice rom$ne:ti din epoca modern'. Ecoala ; haretian ; a avut un rol important pentru societatea romaneasc' prin sc,imbarea mentalit'9ii oamenilor despre educa9ie, adaptarea sistemului educa9ional la cerin9ele vie9ii, formarea de educatori :i elite precum :i la propa%area culturii peda%o%ice prin revista de specialitate intitulat' ; (evista general a !nvmntului ;.!A =olul lui Spiru Haret &n de0voltarea &nv'9'm$ntului rom$nesc este unul de e5cep9ie, personaliatea sa impun$ndu1l intre cei mai de seam' b'rba9i ai na9iunii rom$ne de la sf$r:itul secolului al 7I71lea :i &nceputul celui de al 771lea, c$nd &n cultura noastr' s1a conturat prima %enera9ie de mari clasici, care au desc,is calea spiritualit'9ii rom$ne:ti spre universalitate.

Spiru Haret (1851 1!1"#

"iblio%rafie ,ttp>IIJJJ.scribd.comI ,ttp>IIro.JiKipedia.or%I