Ghid practic privind aplicarea legislaiei electorale pentru avocai Introducere Capitolul I Noiuni generale 1.1.

Rolul i importana alegerilor ntr-o societate democratic 1.2. Evoluia electoral n Republica Moldova 1.3. Cadrul legislativ electoral al Republicii Moldova 1.4. Sistemul electoral i cel al organelor electorale din Moldova 1.5. Esena alegerilor libere i corecte Capitolul II Organizarea i desfurarea scrutinelor electorale 2.1. Campania electoral; 2.2. Desfurarea i observarea alegerilor; 2.3. Numrarea voturilor, totalizarea rezultatelor i validarea mandatelor 2.4. Cele mai frecvente probleme, nclcri i fraude electorale Capitolul III Fraudele electorale i rspunderea juridic. 3.1. Noiunea de fraud electoral i rspundere juridic 3.2. Fraudele electorale prevzute de Codul Penal 3.3. Fraudele electorale prevzute de Codul cu privire la Contraveniile Administrative 3.4. Alte tipuri de fraude electorale Capitolul IV Litigiile electorale 4.1. Noiunea de litigiu electoral. Contestaiile 4.2. Instanele competente n soluionarea contestaiilor a. Competena Biroului electoral al seciei de votare b. Competena Consiliului electoral de circumscripie c. Competena Comisiei Electorale Centrale d. Competena Instanelor de Judecat 4.3. Practica judiciar n domeniu Capitolul V Drepturi electorale prevzute de actele internaionale 5.1. Tratatele internaionale privind drepturile electorale 5.2. Practica CEDO n domeniu ncheiere Bibliografia Dicionar electoral

Introducere Experiena electoral a Republicii Moldova poate fi considerat deja drept una suficient de bogat i divers, deoarece pe parcursul celor 13 ani de independen, n ara noastr au avut loc 3 scrutine parlamentare (1994, 1998 i 2001), 2 prezideniale (1992 i 1996) i 3 scrutine locale generale (1995, 1999, 2003). Dei iniial tranziia n Moldova a nregistrat anumite succese, n special n domeniul privatizrii pmntului i adoptrii unei legislaii democratice, la sfritul anilor 90 reformele au ncetinit. Pn la aceast perioad Moldova era caracterizat ca un model al implementrii valorilor democratice, n special prin organizarea i desfurarea scrutinelor electorale. Cu toate acestea, n Republica Moldova nu au fost editate prea multe lucrri la acest capitol, i sperm c prezenta lucrare va fi una dintre primele experiene n ceea ce privete sistematizarea teoretico-practic a relaiilor juridice electorale din ara noastr. Necesitatea unor astfel de materiale este dictat de reformele politico-juridice din Moldova, evoluia crora depinde ntr-o msur foarte semnificativ de reforma sistemului electoral i implementarea acestuia. Dup declararea independenei sale, Republica Moldova a efectuat o serie de modificri ale legislaiei naionale, adaptnd-o n mod continuu la necesitile moderne. Totodat, ara noastr a semnat i a ratificat cele mai importante documente internaionale, obligndu-se prin aceasta s respecte valorile i principiile dreptului internaional modern, bazat pe statul de drept i respectarea drepturilor omului. Prin art.1 al.3 din Constituia Republicii Moldova, statul nostru a fost definit i declarat stat de drept. ns, de la obinerea independenei i pn n prezent ntreaga societate civil, partidele politice i mai cu seam autoritile Republicii Moldova, se pare, doar au discutat despre Statul de drept, i mai puin, au ntreprins ceva ntru edificarea acestuia. Astfel, la moment Republica Moldova se mai afl n atenia structurilor europene i internaionale, cum ar fi Consiliul Europei, Banca Mondial, OSCE etc. 1

Ce presupune statul de drept i ct este de real n condiiile actuale ale rii noastre? Aceast ntrebare necesit un rspuns ct mai complex, bazat pe fapte reale, ntreprinse de ctre autoritile statului i societatea civil. Astfel, statul de drept, potrivit prevederilor constituionale, reprezint egalitatea tuturor subiecilor de drept n faa legii i acest deziderat este rezultatul evoluiei comunitii umane n general i al dreptului n special. Unul din pilonii de baz ai garantrii i respectrii principiilor statului de drept a devenit dreptul ceteanului de a alege i de a fi ales, adic acest drept a devenit unul fundamental n edificarea i meninerea unui stat de drept modern, indicele ce caracterizeaz situaia drepturilor electorale fiind unul de baz n ceea ce privete aprecierea nivelului de democraie i al respectrii drepturilor i libertilor omului n general ntr-o anumit societate, ntr-un anumit stat. Prin asigurarea participrii la vot, ceteanului i se asigur dreptul de a lua parte la guvernarea rii sale. Astzi, n majoritatea statelor lumii, procedura electoral reprezint un mecanism eficient de transferare a puterii poporului ctre un grup de reprezentani ai si, prin intermediul crora poporul se autoguverneaz n limitele teritoriului statului su. Dreptul la vot este un drept ce conine un sistem ntreg de alte valori, fr de care acesta i pierde din importan i semnificaie. Nu ne putem imagina existena i activitatea unui guvern sau sistem juridic democratic fr o rezonabil periodicitate electoral sau fr respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului. Pentru respectarea deplin i ntocmai a drepturilor electorale, n condiiile actuale ale Republicii Moldova, trebuie s inem cont de principiile democratice i practica internaional, deoarece nsi Secretarul General al Naiunilor Unite declara urmtoarele n 1991 Alegerile, prin ele nsele, nu constituie democraie. Ele nu constituie o linie de sosire, ci doar un pas, dei unul important i adesea esenial, pe calea spre democratizarea societii i realizarea dreptului de a lua parte la guvernarea rii sale, aa cum este enunat n instrumentele internaionale majore privind drepturile omului. Ar fi nefast s se confunde finalul cu mijloacele i s se uite faptul c democraia

presupune mai mult dect un simplu act de votare periodic i c acoper ntregul proces de participare a cetenilor la viaa politic a rii lor. Unul din cele mai importante criterii internaionale pentru desfurarea corect a scrutinelor electorale este condiia asigurrii organizrii i petrecerii unor alegeri libere. Pentru garantarea acestui deziderat este nevoie de respectarea unor astfel de drepturi ca libertatea de opinie, libertatea de exprimare i informare, libertatea ntrunirilor, libertatea de asociere, independena judiciar, interzicerea discriminrii etc. Aadar, alegerile nu sunt nimic altceva dect un pas (poate chiar unul dintre primii) fcui de o comunitate spre obinerea i garantarea unui sistem democratic real. Tocmai din aceast cauz, desfurarea corect a unor alegeri libere va permite viitorilor alei s guverneze legitim i pe durata ntregului mandat, obinut n urma alegerilor. Republica Moldova, pn la alegerile locale generale din 2003, i-a ctigat o reputaie foarte bun i imaginea pozitiv a unei ri n care alegerile se desfoar n conformitate cu standardele internaionale, devenind la capitolul democraie una din liderii statelor din regiune. Cu prere de ru, dup alegerile locale generale din lunile mai-iunie 2003, autoritile Republicii Moldova au fost criticate n termeni suficient de duri att de ctre societatea civil naional ct i de ctre comunitatea internaional, deoarece au fost nregistrate tendine negative, menite s compromit comportamentul exemplar de alt dat al autoritilor moldoveneti. Nu n zadar, asupra acestor fapte s-au expus n mod public i diplomai occidentali, declarnd c viitorul relaiilor statului nostru cu comunitatea internaional depinde de modul n care se vor desfura alegerile parlamentare din 2005. Aceast condiie a fost subliniat reieind din faptul c n lumea modern, problema protejrii drepturilor omului i a libertilor fundamentale a depit frontierele statelor. Aceste probleme au devenit probleme ale ntregii comuniti internaionale, care a elaborat mecanisme i a fixat standarde legislative internaionale cu privire la angajamentele guvernelor ntru garantarea i respectarea drepturilor omului. n cazul n care un Guvern neglijeaz aceste standarde, comunitatea internaional 2

poate aplica sanciuni, care potrivit unor surse, nu reprezint altceva dect o form legal de amestec n afacerile interne ale unui stat, iar potrivit altora, reprezint un mijloc extrem de eficient ntru meninerea autoritilor statelor (semnatare) n cadrul acestui mecanism, prin care se impune respectarea standardelor internaionale n special prin prevenirea unor violri masive ale drepturilor omului. Legislaia Republicii Moldova n materie electoral este una dac nu perfect atunci foarte bun, din care cauz, avocailor i juritilor de la noi le revine un rol extrem de important n asigurarea i garantarea desfurrii scrutinelor electorale conform legislaiei naionale i a standardelor internaionale. Avocaii i juritii din Moldova vor trebui s cunoasc procedura exact pentru c astfel de litigii necesit aciuni imediate i corecte din partea acestora i/sau a persoanelor reprezentate. Orice greeal, ezitare sau ntrziere risc a fi sancionat prin legiferarea de ctre instanele judectoreti a abuzurilor sau fraudelor electorale sesizate. Astfel, aceast lucrare este destinat avocailor i juritilor n eventuala lor activitate privind aprarea drepturilor i a intereselor alegtorilor sau a candidailor electorali n faa instanelor judectoreti naionale sau a altor organe abilitate cu soluionarea litigiilor electorale. Ghidul de fa cuprinde att material teoretic ct i soluii practice, inspirate din experiena electoral anterioar din ara noastr. Scopul acestor materiale este ncurajarea avocailor i juritilor din Moldova s se implice mai activ, la nivel local sau naional, n procesul electoral prin sesizarea, nregistrarea i soluionarea cazurilor de abuz, fraudare sau nclcare a drepturilor electorale. Mai ales c exist anumite ngrijorri mprtite att de formaiunile politice, ct i de organizaiile locale i internaionale, n ceea ce privete caracterul liber i corect al viitoarelor alegeri, care ar putea fi compromis. Temei pentru astfel de ngrijorri servesc tendinele negative nregistrate n procesul electoral din Moldova dup alegerile parlamentare din 2001, adic din cadrul alegerilor regionale din Unitatea Teritorial Autonom Gagauz-Yeri desfurate n anul 2002 i a celor din cadrul alegerilor locale generale desfurate n perioada mai iunie 2003.

Autorii ghidului precum i echipa ABA CEELI V ureaz succes!

Motto:Democraiile nu cresc n copac ele ncep cu alegeri libere i corecte Capitolul I Noiuni generale 1.1. Rolul i importana alegerilor ntr-o societate democratic Alegerile reprezint cel mai eficient i democratic mijloc de reprezentare a tuturor cetenilor n instituiile guvernrii, prin care are loc transmiterea de ctre popor a puterii publice ctre reprezentanii si. Voina poporului constituie baza puterii de stat i aceast voin se exprim prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret i liber exprimat. n Republica Moldova dreptul de a alege l au cetenii care au mplinit, inclusiv n ziua alegerilor, vrsta de 18 ani, cu excepia unor categorii speciale: persoanele declarate incapabile sau private de drepturi electorale i persoanele condamnate la privaiune de libertate. Dreptul ceteanului de a alege i de a fi ales este unul din drepturile eseniale ale omului ntr-o societate democratic. Civilizaia omeneasc a parcurs o cale extraordinar de lung pn la obinerea respectrii valorilor i principiilor democratice i ale statului de drept modern, pltind un greu tribut istoriei pentru fiecare etap de dezvoltare a sa. Cu toate acestea, nu putem afirma cu certitudine c sistemul democratic este perfect ns, dup cum afirma i William Cherchill, deocamdat nimeni nu a inventat altceva mai bun. n condiiile actuale ale sistemului politic mondial, majoritatea statelor, comunitilor i chiar a cetenilor tind, ori cel puin i doresc construirea i/sau meninerea unui sistem politico-juridic democratic. n Republica Moldova reformele n domeniul electoral au nceput n n 1992 prin adoptarea Legii cu privire la desfurarea referendumurilor n Republica Moldova, urmat de adoptarea Legii privind alegerea Parlamentului n 1993. Chiar dac reforma electoral n Moldova a avut o evoluie pozitiv, apreciat de experii internaionali, iar Codul Electoral adoptat n 1997 este un document relativ avansat pentru regiunea din care face parte Republica Moldova, din diferite motive, n Moldova nc mai continu procesul de tranziie de la un sistem politic

de tip nchis, (bazat pe dictatur, minciun i autoritatea unui grup de indivizi) la cel deschis, adic unul democratic (bazat pe respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului i a principiilor statului de drept). Astfel, la moment, pentru restabilirea imaginii anterioare, Moldova trebuie s demonstreze faptul c valorile, principiile i normele democraiei moderne sunt respectate fiecrui cetean n parte. Aceast posibilitate se ofer att autoritilor statului ct i societii civile n ntregime n cadrul organizrii i desfurrii unor alegeri cu adevrat libere i corecte precum i prin nivelul participrii i implicrii active a cetenilor n procesele respective. Dreptul de a alege i de a fi ales nu este numai un drept al omului n sine ci i dreptul ceteanului de a participa la conducerea treburilor publice. De fapt, prin asigurarea acestui drept ceteanului i se respect un ir de alte drepturi, precum ar fi dreptul la libertatea de opinie, libertatea de asociere, dreptul la ntruniri panice, libertatea de exprimare i informare, interzicerea discriminrii i a actelor de intimidare etc. Statul este cel ce garanteaz exprimarea voinei libere a cetenilor prin aprarea principiilor democratice i a normelor dreptului electoral i tot statul trebuie s asigure respectarea deplin a drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, s asigure ordinea de drept, s promoveze principiile democraiei (), s construiasc, s consolideze i s protejeze instituiile democratice, i s promoveze tolerana n societate (1992, Documentul Helsinki). n toate aceste cazuri, statului i revine obligaia pozitiv de a garanta i respecta aceste drepturi cetenilor si, iar statul, la rndul su, nu este altceva dect o instan organizatoare care trebuie s protejeze i s apere regulile de convieuire social, exercitndu-i atribuiile prin intermediul unui ntreg aparat specializat i instituionalizat - adic aparatul de stat. Spre exemplu, Max Weber definea statul ca form de organizare social n care locuitorii unei arii determinate recunosc legitimitatea forei, realizat i transmis printr-un aparat specializat, iar cei care-i asum controlul asupra aparatului de stat sunt recunoscui ca guvernani. Legitimarea aleilor se obine (primete) n urma btliei electorale, realizat ntr-un regim de puternic competiie ntre diferii 4

ageni politici, numii candidai electorali. n societatea democratic, autoritatea guvernanilor este legitimat de ntreaga populaie prin vot (chiar dac nu voteaz toat lumea), iar fiecare cetean (cel puin teoretic) are posibilitatea i dreptul de a accede la funcii de conducere utiliznd mijloacele i regulile democratice. Experii susin c anume acest fapt i asigur un avantaj al sistemului democratic n faa celui totalitar, deoarece acestea permit maselor s-i manifeste agresivitatea (caracteristic omului) ntr-o form panic i non-violent. Deci, drepturile i libertile fundamentale ale omului servesc, ntr-o astfel de situaie, n calitate de supap a violenei umane, n timp ce sistemul politic de tip nchis sau regimurile totalitare ncearc s nege existena conflictelor, trecndu-le sub tcere, deoarece nu au modaliti eficiente de a le face fa. n consecin, se apeleaz la for, iar violena nate violen i ncetul cu ncetul, regimul i pregtete propria-i prbuire (ce se va face de obicei printr-o explozie de violen, de exemplu prin revoluie). Astfel, examinnd diferena dintre sistemele politice democratice i totalitare, ajungem la concluzia c dei n ambele cazuri se apeleaz la mijloacele electorale, acestea sunt utilizate n mod diferit. n aa mod, de felul cum sunt organizate i desfurate scrutinele electorale depinde (sau chiar este reflectat) nivelul general al democratizrii societii. Chiar dac n mod ideal nu exist o societate care s le satisfac pe toate, Robert Dahl a identificat criterii de definire a unui regim democratic, n baza crora se consider c putem discuta despre gradul de democratizare al rii respective. Aceste criterii sunt: posibilitatea exercitrii controlului asupra deciziilor autoritilor; transparena activitii autoritilor; ocuparea funciilor oficiale n urma alegerilor organizate i desfurate n mod liber i corect; egalitatea tuturor cetenilor statului n faa legii; organizarea periodic a scrutinelor electorale; posibilitatea participrii la scrutin i a naintrii candidaturii pentru a fi ales; libertatea cetenilor de a se exprima asupra problemelor politice, sociale etc. i de a critica autoritile, regimul, guvernul, ordinea socio-economic i ideologia dominant, libertatea cetenilor de a

apela la surse de informare alternativ, altele dect cele oficiale sau de partid; libertatea de a forma organizaii sau asociaii independente sau afiliate. Astfel, pentru funcionarea normal a sistemului democratic este obligatorie respectarea principiilor de organizare i desfurare a scrutinelor electorale, iar alegerile n ara noastr sunt organizate la un anumit interval de timp, care este stabilit prin lege (spre exemplu, potrivit al.1 art.73 Cod Electoral al Republicii Moldova, alegerile parlamentare se organizeaz odat la 4 ani). Principiile de desfurare a alegerilor sunt urmtoarele: Obligativitatea desfurrii alegerilor acest principiu trebuie s asigure ca alegerile ntr-o societate democratic s reprezinte unica modalitate juridic de constituire a organelor puterii publice; Periodicitatea desfurrii alegerilor acest principiu limiteaz n timp mputernicirile reprezentanilor autoritilor publice, fapt ce asigur desfurarea obligatorie a unor noi alegeri la un anumit interval de timp; Desfurarea unor alegeri libere, deschise i transparente principiu ce trebuie s asigure desfurarea alegerilor n condiii de maxim transparen i publicitate precum i libertate a persoanei de a decide. Acest mecanism este realizat prin intermediul mijloacelor mass-media i al observatorilor; Alternativa alegerilor presupune organizarea procesului electoral n condiii egale de concuren electoral i existena mai multor candidai cu diverse opinii i soluii politice, sociale, economice, etc. pentru a oferi alegtorului posibilitatea de a alege liber i contient cea mai bun candidatur sau formaiune politic, n opinia sa. Jean Jacques Rousseau a fcut din voina liber a omului principiu fundamental al ordinii de drept, demonstrnd c libertatea este calitatea specific a omului. A renuna la libertate nseamn s renuni la calitatea ta de om, la drepturile umane, ba chiar la datoriile tale. Prin participarea ceteanului la alegeri, fiindu-i totodat respectate drepturile sale, acestuia i se red sentimentul dreptii i ncrederii. 5

Orice violare sau simulare a respectrii drepturilor electorale corupe acest sentiment. Libertatea de exprimare, ca ideal i principiu de baz al societii democratice, este unul din pilonii ce asigur organizarea i desfurarea alegerilor conform standardelor electorale moderne. Principul respectiv este inseparabil de fenomenul mass-media. De fapt, numai un alegtor bine informat poate face o alegere corect, iar massmedia, prin nsi activitatea ei, simbolizeaz n democraie dreptul la libera exprimare i informare (fr ns a cuprinde toate sensurile acestui drept). nlturarea restriciilor nemotivate n activitatea presei, ca o condiie esenial a respectrii dreptului la libertatea de exprimare, este o preocupare ce marcheaz ntreaga istorie a democraiei occidentale chiar de la nceputurile sale. n mare parte, autoritilor le revine un rol simplu de a nu mpiedica presa liber s-i exercite funciile, deci de a nu se implica n activitatea editorial a mijloacelor de informare n mas. Toate relaiile dintre acestea i autoriti sau societate sunt ghidate de legislaia naional, care asigur (sau cel puin trebuie s asigure) condiii egale tuturor subiecilor de drept. n urma desfurrii corecte a scrutinelor electorale, rezultatele votrii trebuie acceptate de ntreaga societate, dup care are loc schimbarea de putere, care la rndul su trebuie s se petreac exclusiv sub form calm, panic i non-violent. Acest deziderat constituie de fapt cel mai de pre rol pe care l joac procesele electorale ntru edificarea i meninerea societilor democratice. 1.2. Evoluia electoral n Republica Moldova Odat cu obinerea independenei Republicii Moldova i orientarea societii i a statului spre noile condiii politice, sociale i economice s-a impus i reformarea sistemului electoral, adoptndu-se de ctre legislativul de la Chiinu o serie de legi menite s asigure respectarea angajamentelor asumate prin ratificarea celor mai importante documente internaionale. n primul rnd trebuie s menionm faptul c reforma electoral a culminat cu adoptarea n 1997 a Codului Electoral al Republicii Moldova. Pn n 1997 cadrul legislativ pentru asigurarea dreptului

cetenilor la vot a mai cuprins Legea cu privire la referendum, adoptat n 1992, Legea cu privire la alegerile locale, adoptat n 1994, Legea privind alegerile pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova adoptat n 1996 i Legea cu privire la alegerile Parlamentului, adoptat n 1993. n anul 2000 Moldova s-a transformat din republic prezidenial n republic parlamentar, alegerile prezideniale fiind astfel anulate, deoarece preedintele statului este deja ales, conform al.1 art.78 din Constituia Republicii Moldova, prin vot secret de ctre Parlament. Adoptarea acestor acte normative i implementarea principiilor prevzute de acestea a plasat Republica Moldova printre primele state din regiune n ceea ce privete respectarea drepturilor electorale ale cetenilor i implementarea reformelor democratice. Criza economic, exodul cetenilor precum i situaia politic a rii noastre (n special problemele legate de rezolvarea diferendului transnistrean), ncetul cu ncetul au erodat ncrederea electoratului n reformele democratice, populaia rmas dorindu-i, n mare parte, o guvernare mai autocrat pentru a le asigura o relativ stabilitate economic i politic. n aceast situaie la alegerile parlamentare anticipate din februarie 2001 un singur partid politic a ctigat majoritatea absolut a mandatelor din Parlament, fapt ce a asigurat totui o relativ stabilitate politic (la nivel naional). Totodat, situaia respectiv a creat posibilitatea ca aceast formaiune s nu reziste tentaiei de a conduce statul cu admiterea unor nclcri ale drepturilor omului i ale principiului unui stat de drept. Dup cum corect remarcase i Bruno Pouezat, reprezentant permanent interimar al PNUD n Republica Moldova Populaia nu va accepta valorile democratice i nu va avea ncredere n Guvern pn nu va simi c drepturile ei sunt protejate n mod adecvat. Astfel, la ultimele alegeri desfurate n Moldova dup 2001 (n regiunea autonom gguz din anul 2002 i cele locale generale din mai 2003) societatea civil din Moldova i comunitatea internaional i-au manifestat ngrijorarea privind admiterea unor grave fraude i nclcri electorale, fapte care anterior nu au mai fost depistate. De la declararea independenei Republicii Moldova au fost organizate trei scrutinuri parlamentare (1994, 1998 i 2001), 2 scrutine prezideniale (1992 i 1996) i 3 6

alegeri locale generale (1995, 1999, 2003). n cadrul acestora au fost totui nregistrate multiple nclcri electorale, ns deoarece neregulile sesizate nu au fost n msur s influeneze rezultatele finale, observatorii naionali i internaionali au considerat c alegerile au avut loc cu respectarea principiilor, normelor i a standardelor internaionale. Pentru prevenirea repetrii unor astfel de situaii, actualmente societatea civil din Moldova depune imense eforturi, crend diverse organizaii i coaliii care au drept scop prevenirea oricror nclcri ale drepturilor electorale i asigurarea respectrii principiilor ce in de principiul organizrii i desfurrii unor alegeri libere i corecte. Prin implementarea reformei electorale din Moldova s-a dorit de fapt substituirea sistemului electoral majoritar cu sistemul proporional limitat (propunerea listelor de candidai ntr-un ir de circumscripii cu mai multe date), ns, din cauza problemei transnistrene, Moldova a fost obligat s opteze pentru instituirea unei singure circumscripii electorale naionale, acceptnd n cele din urm sistemul electoral deplin (o ar o circumscripie electoral). Astfel, a fost gsit soluia pentru a li se oferi posibilitatea tuturor cetenilor Moldovei s participe la procesele electorale, iar cetenii care locuiesc n regiunea transnistrean avnd posibilitatea de a vota, deplasndu-se la seciile de votare, deschise special pentru ei n localitile aflate sub jurisdicia autoritilor constituionale ale Republicii Moldova. Datorit situaiei politice din Republica Moldova, sunt limitate drepturile electorale ale cetenilor moldoveni domiciliai n regiunea separatist transnistrean. Autoritile locale de la Tiraspol nu permit desfurarea alegerilor n localitile din stnga Nistrului, astfel c o mare parte a cetenilor nu pot participa la alegerile organizate de autoritile moldoveneti constituionale. Totodat, de fiecare dat s-a ncercat favorizarea accesului la urnele de vot a cetenilor din regiunea trasnistrean n localitile din zon subordonate autoritilor constituionale ale Moldovei, ns pentru aceasta nu ntotdeauna se reuete informarea adecvat a cetenilor. O alt problem este distana pe care trebuie s o parcurg alegtorii pn la seciile de votare deschise pentru ei. Totodat, prin aceste aciuni drepturile electorale ale cetenilor sunt respectate (ntr-o msur mai mic) iar autoritile

transnistrene nu se pot opune acestui fenomen. Totui, aceste fapte i au rezultatul lor negativ i trebuie s menionm faptul c potrivit ultimelor studii putem afirma deja c rezistena opus acestui proces de ctre regimul separatist a fost una permanent i drept urmare numrul transnistrenilor care particip la votare se micoreaz n mod constant, chiar dac pn n prezent votarea la aceste secii s-a desfurat n mod corespunztor, doar un procent foarte redus al cetenilor moldoveni care locuiesc n Transnistria au reuit de fiecare dat s-i exercite dreptul de vot. La rndul su, n pofida faptului c mai exist unele probleme, Republica Moldova poate fi considerat o ar unde drepturile minoritilor uneori sunt respectate mai bine dect ale populaiei majoritare. Ct privete drepturile electorale ale minoritilor naionale, autoritile Republicii Moldova au dat dovad ntotdeauna de interes sporit fa de participarea i implicarea minoritilor naionale n viaa public, lucruri menionate i desigur apreciate de ctre reprezentanii structurilor internaionale din domeniu. Spre exemplu, legislaia electoral prevede ca materialele electorale (buletine de vot, proceseverbale etc.) s fie tiprite i n limbile minoritilor naionale (mai ales n limba rus) n conformitate cu datele statistice referitoare la locuirea compact a grupurilor minoritare deinute de Departamentul Tehnologii Informaionale. Reaciile ce parvin din partea interlocutorilor vorbitori de limb romn/moldoveneasc i rus indic faptul c accesul la materialele electorale este suficient i nu cauzeaz tensiuni, nu au ngrdit dreptul la vot. n general, campaniile electorale anterioare s-au desfurat n limbile romn (moldoveneasc) i rus, acordnd tuturor alegtorilor posibilitatea de a fi la curent cu evenimentele electorale. Pe parcursul campaniilor electorale anterioare, n Republica Moldova nu sau nregistrat plngeri cu privire la discriminarea minoritilor naionale. La fel ca i n alte ri din regiune legislaia Republicii Moldova creaz posibiliti egale pentru toate categoriile de ceteni i pturile sociale, oferind spre exemplu, vaste posibiliti pentru implicarea femeilor n procesele politice. Deocamdat, cu prere de ru statisticile demonstreaz c reprezentarea femeilor n organul legislativ, precum i n organele administraiei publice locale este de doar aproximativ 107

16%. n ultimii ani se observ totui o politic clar a majoritii partidelor politice din Moldova de a asigura participarea femeilor la procesele electorale, acest fapt fiind dictat probabil i de observaiile Misiunii de Observare a Alegerilor OSCE/BIDDO care examinnd participarea minoritilor naionale i a femeilor n cadrul scrutinelor anterioare, au constatat c n pofida progresului din ultimii ani, femeile rmn a fi reprezentate insuficient la nivel naional i local. De asemenea, Legea cu privire la partidele politice stabilete c partidele i organizaiile socio-politice sunt obligate s promoveze principiul egalitii dintre femei i brbai n organele decizionale de toate nivelurile. Iniiativa din 1997 de a introduce n Codul Electoral o prevedere care ar stabili o cot minim necesar de 30 procente de femei pe listele candidailor nu a avut succes. Pentru asigurarea unei evoluii pozitive i continurii reformelor economice, politice i sociale n Moldova, societatea civil, autoritile statului i cetenii si au obligaia de a contribui la organizarea i desfurarea corect a alegerilor prin respectarea drepturilor tuturor participanilor la acest proces. Juritilor n general i avocailor n special, le revine obligaia profesional i moral de a se implica mai activ n procesul de aprare i protejare a drepturilor alegtorilor sau ale candidailor, n cazurile n care se constat careva abuzuri sau fraude electorale i nclcri ale legislaiei electorale. 1.3. Cadrul legislativ electoral al Republicii Moldova n general, cadrul legislativ al Republicii Moldova este unul ce respect standardele internaionale i constituie o baz adecvat pentru organizarea i desfurarea unor alegeri democratice. Constituia Republicii Moldova (adoptat n 1994), asigur drepturile i libertile fundamentale ntr-o societate democratic. Codul electoral (1997, modificat n 1999, 2000, 2002 i 2003) constituie o baz solid pentru desfurarea alegerilor democratice. Alte legi n vigoare sunt Legea cu privire la partide i alte organizaii social-politice (1991, modificat n 1993, 1998, 2002, 2003), Legea cu privire la contenciosul administrativ (2000) i Codul cu privire la contravenii

administrative (1985, modificat n 1988, 1990, 1993, 1995, 2001, 2002). Alte cteva legi au fost adoptate recent, revzute sau modificate fundamental, printre ele Legea cu privire la organizarea administrativteritorial a Republicii Moldova (2001, modificat n 2003), Legea cu privire la administraia public local (2003) i Legea cu privire la organizarea judectoreasca (1995, modificat n 1997, 1999, 2001, 2002, 2003). Constituia Republicii Moldova stabilete o democraie parlamentar pluripartit, inclusiv principiul separrii puterii legislative, executive i judiciare. Potrivit art.60 al Legii fundamentale, parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem i unica autoritate legislativ, cuprinznd 101 membri alei pentru un termen de patru ani. Scrutinele electorale din Moldova sunt reglementate n principal de Codul Electoral precum i de alte acte legislative importante privind asigurarea desfurrii scrutinelor electorale conform standardelor internaionale este Legea cu privire la Partidele Politice, adoptat i modificat n anul 2000; Legea Audiovizualului, adoptat n 1995; Codul Contraveniilor Administrative n vigoare din 1995 (care posibil va fi nlocuit curnd) precum i diverse regulamente i instruciuni emise de Comisia Electoral Central. Att Codul Electoral al Republicii Moldova, ct i documentele enumrate anterior, reglementeaz desfurat etapele de organizare, monitorizare i petrecere a scrutinelor electorale n Republica Moldova, totodat ncercnd s asigure respectarea drepturilor electorale tuturor actorilor electorali i cetenilor cu drept de vot precum i o administrare electoral consecvent, cu aranjamente administrative i tehnice similare pentru toate categoriile de alegeri. Cu toate acestea, n urma analizelor efectuate de ctre experii internaionali, la moment au fost depistate i unele carene legislative, datorit crora n timpul campaniilor electorale i a alegerilor au loc diverse abateri de la normele i prevederile legale. Astfel, potrivit unor rapoarte ale OSCE se consider c sunt necesare reglementri mai precise, pentru o interpretare adecvat a legislaiei, n special n ceea ce privete secretul votului, modul de funcionare a urnelor mobile de 8

votare, drepturile observatorilor electorali, afiarea listelor electorale etc. Prevederile Codului Electoral stipuleaz c pentru validarea alegerilor, este necesar prezentarea la urnele de vot a cel puin 1/3 din alegtorii nregistrai. Nu exist cerine de prezentare la vot n cazul celui de-al doilea tur de scrutin. Alegerile pot fi declarate nevalabile dac se constat nclcarea Codului Electoral iar rezultatele votului au fost influenate. n baza deciziei instanei de judecat, Comisia Electoral Central organizeaz alegeri repetate peste dou sptmni de la data primelor alegeri, cu aceleai liste electorale i candidai. 1.4. Sistemul electoral i al organelor electorale din Republica Moldova Tranziia la un sistem democratic veritabil presupune reforme profunde n toate domeniile vieii sociale, iar unul din pilonii democraiei este garantarea, respectarea i protejarea eficient a drepturilor omului. Pentru asigurarea respectrii i protejrii adecvate a drepturilor electorale a fost necesar modificarea sistemului electoral pentru crearea unor condiii egale de concuren electoral i acces pentru fiecare cetean la procesul electoral. Sistemul electoral ales trebuie s asigure standardele minime pentru alegeri democratice n funcie de instituiile ce urmeaz a fi alese (structura organelor centrale i locale eligibile ale statului), frecvena alegerilor i organizarea unitilor electorale. De obicei funcionalitatea i eficiena sistemului electoral poate fi apreciat prin corespunderea urmtoarelor cerine: Asigurarea standardelor minime pentru organizarea i desfurarea alegerilor democratice; Locurile din cel puin una din camerele legislativului trebuie s fie subiectul alegerilor democratice; Alegerile democratice trebuie s fie desfurate n termeni rezonabili; Cadrul juridic trebuie s abordeze n mod clar modul n care sunt organizate unitile electorale.

Codul Electoral al Republicii Moldova prevede un sistem purproporional aplicnd metoda d`Hondt pentru mprirea locurilor n cadrul unei circumscripii unice multi-mandate. Acelai sistem este aplicat pentru alegerile parlamentare i locale. Partidele politice, blocurile electorale i candidaii independeni pot concura n cadrul scrutinelor. Modificrile Codului Electoral efectuate n anul 2000 au sporit pe de o parte pragul de reprezentare pentru partide i blocuri electorale de la patru la ase procente din voturile valabil exprimate, iar pe de alt parte l-au diminuat pentru candidaii independeni de la patru la trei procente. Chiar dac acest aspect nu este reglementat de standardele internaionale, pragul de reprezentare de ase procente pentru partide i blocuri electorale, n condiiile Republicii Moldova acest prag pare a fi unul exagerat. Argumentele majorrii acestui prag au fost urmtoarele: acest lucru va contribui la formarea unui cadru politic mai stabil i va determina consolidarea forelor politice asigurnd o stabilitate socio-politic i economic societii moldoveneti. Experii naionali i internaionali din domeniul respectiv au menionat faptul c acest sistem permite creterea numrului de voturi nereprezentate n Parlament, spre exemplu, n cazul scrutinului parlamentar din 2001, este vorba de aproximativ 30 de procente. Pe lng aceasta, se menioneaz faptul c n baza sistemului unei circumscripii electorale naionale candidaii independeni au puine anse de a depi pragul electoral de trei procente. Totodat, potrivit raportului final al OSCE pentru alegerile din februarie 2001 s-a concluzionat faptul c modificarea Legii cu privire la partidele politice, efectuat n 1999, a dus la unele dificulti pentru reprezentarea regional. n consecin, partidele formate pe baz de apartenen etnic, reprezentnd interesele unui grup concentrat local, spre exemplu minoritatea gguz, nu au putut fi nregistrate datorit faptului c nu au reuit s acumuleze sprijinul necesar n afara propriei regiuni. Astfel, partidul gguzilor nu a putut participa n scrutin. n plngerile lor, reprezentanii autoritilor gguze au indicat c legislaia n vigoare nu acord suficiente posibiliti pentru ca populaia gguz s-i aleag propriii reprezentani. Autoritile n cauz ameninnd cu boicotarea alegerilor din 25 februarie 2001, n cazul n care aceast 9

problem nu va fi soluionat. n sfrit, aceast aciune nu a avut loc din cauza lipsei de sprijin din partea populaiei gguze. n acest context, menionm faptul c exist o categorie de sisteme electorale care pot asigura o reprezentare adecvat geografic i a minoritilor. De exemplu, reprezentarea minoritilor poate fi garantat prin eliminarea pragului de reprezentare pentru partidele care reprezint grupuri minoritare (Germania) sau prin aplicarea sistemului proporional cu mai multe circumscripii cu constituirea unor circumscripii speciale pentru reflectarea specificului etnic sau de alt natur (Belgia). O alt soluie const n rezervarea unui numr concret de locuri n Parlament pentru reprezentanii minoritilor (Grecia, Romnia, Ungaria). O alt alternativ ar consta n stabilirea unui sistem mixt de circumscripii pentru mandate unice ntr-o singur circumscripie naional. Exist i alte opiuni electorale care de asemenea pot fi aplicate pentru asigurarea reprezentrii minoritilor. Aadar, att din punct de vedere teoretic ct i practic, sistemul electoral al Republicii Moldova totui corespunde standardelor electorale internaionale i respectiv poate fi considerat un sistem electoral democratic adaptat normelor moderne. n continuare, este necesar de menionat i sistemul organelor electorale ale Republicii Moldova, care conform art.14 din Codul Electoral sunt Comisia Electoral Central, Consiliile Electorale de Circumscripie i Birourile Electorale ale seciilor de votare. Potrivit Codului Electoral al Republicii Moldova membrii comisiilor electorale de toate nivelurile sunt apolitici. Funcionarii acestor instituii nu pot fi membri ai partidelor politice care particip la scrutin i nu au dreptul de a se antrena n activiti politice. Codul Electoral mai stipuleaz i faptul c oficialitile electorale trebuie s se abin de la exprimarea opiniilor pro sau contra fa de candidai. Adiional, pentru asigurarea transparenei activitii organelor electorale, toi concurenii electorali pot fi reprezentani n comisiile electorale de toate nivelurile de ctre un membru-reprezentant cu drept de vot consultativ. Comisia Electoral Central, Consiliile Electorale de Circumscripie i Birourile Electorale ale seciilor de votare sunt

responsabile de revizuirea i actualizarea listelor electorale precum i de asigurarea integritii acestora. La rndul lor, listele electorale sunt elaborate de autoritile publice locale, iar corectitudinea lor este verificat prin vizita la domiciliul alegtorilor. Comisia Electoral Central - una dintre inovaiile cele mai importante care i-au gsit locul n Codul electoral al rii noastre a fost stabilirea unei Comisii Electorale Centrale (CEC) cu statut permanent. Necesitatea instituirii unei Comisii Electorale Centrale cu statut permanent era dictat de contientizarea faptului necesitii existenei unei structuri de stat competente i specializate, care s-i desfoare activitatea n perioada dintre alegeri. Activitatea acestei importante structuri pentru edificarea i meninerea unui sistem democratic veritabil, este ndreptat spre studierea legislaiei electorale i spre naintarea unor modificri ale acesteia; analiza fraudelor electorale cu scopul prevenirii acestora pe viitor; organizarea unor programe de educaie civic i electoral pentru alegtori; participarea la verificarea i actualizarea listelor de alegtori de comun acord cu autoritile administraiei publice locale etc. CEC este alctuit din 9 membri desemnai proporional de ctre Preedintele Republicii Moldova, Parlament i Consiliul Superior al Magistraturii, i confirmai prin hotrrea Parlamentului. Preedintele, Vice-Preedintele i Secretarul activeaz permanent. Membrii Comisiei pot fi realei dar numai pentru dou mandate consecutive. Comisia este obligat prin lege i are datoria moral s-i exercite funciile imparial i transparent, s organizeze la timp scrutinele electorale i s aplice eficient legislaia electoral. CEC este persoan juridic, are buget propriu ca i celelalte atribute ale unei instituii de stat (art.16 Cod Electoral). Personalul Comisiei Electorale Centrale se aprob de Guvern, la propunerea Comisiei Electorale Centrale. Funcionaii aparatului sunt angajai printr-o hotrre a comisiei. Unii dintre ei, la decizia comisiei, activeaz permanent, iar ceilali se convoac n perioadele electorale, fiind degrevai de atribuiile la locul de munc permanent. Adresa Comisiei Electorale Centrale: Municipiul Chiinu, Piaa Marii Adunri Naionale 1, CASA Guvernului, et.1, telefon: 23 25 97 (anticamera). 10

Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale: Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ nu pot face parte din partide, organizaii social-politice care au desemnat candidai n funcii publice eligibile; nu au dreptul de a participa la activiti politice; nu pot face declaraii n favoarea sau defavoarea concurenilor electorali; nu pot contribui n nici un fel la activitile pe care le desfoar concurenii electorali, cu excepia exercitrii atribuiilor prevzute de art.19 (2) Codul electoral al RM. Atribuiile principale ale Comisiei Electorale Centrale sunt enumrate n art.22 al Codului Electoral. Comisia Electoral Central a fost constituit n anul 1997 pentru un termen de ase ani i este un organ profesional cu o experien substanial, care a gestionat deja desfurarea alegerilor parlamentare din 1998 i 2001, a alegerilor locale generale din 1999 i 2003, precum i a alegerilor locale regionale din autonomia gguz (2002 i 2003). CEC poart ntreaga rspundere pentru organizarea i desfurarea general a scrutinelor. Consiliile i birourile electorale sunt organe temporare care se constituie nainte de scrutin i i ncheie activitatea dup publicarea rezultatelor finale. Consiliile electorale de circumscripie se constituie din apte-unsprezece membri care sunt numii de Comisia Electoral Central, dintre care trei trebuie s fie judectori, iar alii trei juriti. Birourile electorale ale seciilor de votare se constituie din cinciunsprezece membri, desemnai de consiliul local i numii de consiliul electoral de circumscripie respectiv. Responsabilitile i competena tuturor organelor electorale i raportul lor cu alte organe guvernamentale i executive sunt bine definite, iar deciziile sunt luate cu o majoritate absolut. Biroul electoral al seciei de votare se constituie de ctre Consiliile Electorale de Circumscripie cu cel puin 25 de zile nainte de data alegerilor. Biroul electoral al seciei de votare conduce nemijlocit operaiunile de alegere ce se desfoar n cadrul seciei de votare respective. Biroul electoral al seciei de votare este condus de ctre

preedinte, ales din rndul membrilor biroului, care poart ntreaga responsabilitate penru respectarea prevederilor legislaiei naionale n cadrul procesului electoral din incinta seciei de votare. Seciile de votare reprezint delimitri teritoriale organizate ntr-un astfel de mod nct toi alegtorii s-i poat exprima opiunea ntr-o singur zi. Seciile de votare se organizeaz pentru minim 30 i maximum 3000 de alegtori. De asemenea, se mai creaz secii de votare n cadrul sau pe lng spitale, materniti, sanatorii, case de invalizi sau cmine de btrni (pentru cel puin 30 de alegtori), misiuni diplomatice sau oficii consulare ale Republicii Moldova n strintate. Majoritatea fraudelor i a nclcrilor electorale i pot gsi soluionarea la Consiliile electorale de circumscripie sau chiar la Birourile electorale ale seciilor de votare. Competenele tuturor acestor organe electorale sunt enumrate n art.28 i 30 Cod Electoral al Republicii Moldova, precum i n capitolul IV pct.2 al prezentului ghid.

1.5. Esena alegerilor libere i corecte Organizarea i desfurarea unor alegeri libere i corecte prin respectarea standardelor i principiilor democraiei moderne se apreciaz prin nivelul general al calitii cadrului legislativ naional i nivelul de protejare a tuturor drepturilor i libertilor fundamentale ale omului. Ceea ce indic mai bine faptul dac alegerile sunt libere este msura n care n care acestea uureaz exprimarea deplin a voinei politice a poporului respectiv, voin care conform Declaraiei Universale a Drepturilor Omului (art.21 3) constituie nsui fundamentul autoritilor guvernamentale legitime. n continuare vom descrie pe scurt cele mai importante aspecte i criterii ce caracterizeaz n final organizarea i desfurarea alegerilor libere i corecte. Cerinele de baz pentru ca alegerile s fie libere i corecte sunt considerate msurile ce trebuie ntreprinse ntru evitarea aciunilor ce ar putea avea efectul limitrii sau frustrrii voinei 11

poporului, nclcnd bineneles, Declaraia Universal a Drepturilor Omului i alte documente internaionale de baz. Acestea sunt: a. Asigurarea libetii i respectarea voinei poporului precum i a drepturilor omului. Instrumentele internaionale pentru promovarea i protejarea drepturilor omului n cadrul sistemului Naiunilor Unite dar i a altor organisme internaionale i regionale prevd c participarea politic popular trebuie s fie liber. Dei aceste istrumente nu descriu (i nici n-ar putea, de altfel) o metodologie special pentru asigurarea unei asemenea liberti, esena creia este clar de la sine. Ct privete drepturile ce au o importan sporit pentru mplinirea scopurilor alegerilor, acestea sunt: dreptul la libertate de opinie, libertatea de exprimare, informare, ntruniri i asociere, proceduri judiciare independente i protecie mpotriva discriminrii. Propaganda politic, activitile de educare a alegtorilor, ntrunirile politice i organizaiile de partid reprezint elemente comune ale procesului electoral i fiecare trebuie s funcioneze fr intervenii nerezonabile pentru desfurarea liber a alegerilor. n acest context, trebuie de specificat c organele judiciare trebuie s fie la adpost de corupie i influene politice pentru a putea soluiona n mod corect petiiile, obieciile i plngerile legate de procesul electoral. b. Vot egal, direct, secret, universal, liber exprimat i fr discriminare. Elementul de corectitudine i-a gsit exprimarea direct ntr-o selecie larg de instrumente pentru crearea condiiilor egale de participare la alegeri. Att Constituia Republicii Moldova (art.38), Codul Electoral (art.2 art.7) ct i principalele documente internaionale (Declaraia Universal art.2 i art.21), Pactul Internaional cu privire la drepturile civile i politice art.2 i 25, Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului art.3 Protocol nr.1) etc. garanteaz respectarea drepturilor electorale ale cetenilor. Potrivit acestor criterii, cetenii pot alege i pot fi alei fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau origine social, iar n cadrul oricrui scrutin, fiecare alegtor are dreptul la un singur vot, care are putere juridic egal. Orice alegtor voteaz personal, deoarece votarea n locul unei alte persoane este interzis. Deasemenea trebuie de

cunoscut faptul c votarea trebuie s fie secret pentru a se exclude orice posibilitate de influenare a voinei alegtorului, iar asupra alegtorului se interzice exercitarea oricror presiuni pentru determinarea sa s voteze sau s nu voteze ori pentru a-l mpiedica s-i exprime voina n mod independent. c. Periodicitatea i programarea n timp a alegerilor. Cerinele ce impun condiia desfurrii alegerilor n mod periodic sunt prevzute de legislaia naional i internaional la care ara noastr a semnat. Alegerile trebuie organizate suficient de des pentru ca acestea s asigure reflectarea continu a voinei poporului de ctre autoritatea guvernamental. Deasemenea, aceste criterii stabilesc importana unui calendar electoral care ar asigura tuturor actorilor politici timp rezonabil pentru o campanie eficient, desfurat n condiii egale i de maxim transparen. d. Alegeri veritabile i proceduri autentice. Alegerile trebuie s fie influenate numai de norma legal i nu de disponibilitatea, dorina sau chiar capriciile Guvernului sau ale vre-unui singur partid politic. Alegerile nefalsificate ofer, de asemenea, o opiune real electoratului. Este foarte important de menionat faptul c autoritile alese trebuie s fie apte, n fapt, s exercite puterea ce le-a fost conferit de lege, iar partidele de opoziie s funcioneze eficient toate acestea fiind necesare n cadrul unui pluralism politic. Att reprezentanii partidelor de guvernmnt ct i ai celor din opoziie trebuie s beneficieze de acces egal la serviciile publice. La acest capitol, cel puin la moment, Republica Moldova se confrunt cu grave probleme i abateri de la normele i standardele internaionale. Sperm c msurile legale i tehnice ntreprinse att de societatea civil din Moldova ct i de ctre comunitatea internaional vor asigura organizarea i desfurarea viitoarelor alegeri din Moldova sub semnul corectitudinii prevzute de standardele i normele internaionale i respectiv vor avea drept efect revenirea rii noastre n poziia sa anterioar de lider n ceea ce ine de implementarea reformelor democratice i respectarea drepturilor omului. De fapt, n conceptul de opiune liber intr i acela de opiune n cunotin de cauz. Adic, alegtorul nu-i poate formula i nici 12

exprima voina fr accesul la informaie cu privire la candidai, partide, blocuri electorale i programele acestora sau n general la ntregul proces electoral. Din acest punct de vedere, Republica Moldova mai rmne nc monitorizat de ctre organismele internaionale (n special europene), fiind deja naintate o serie de recomandri autoritilor moldoveneti ntru nlturarea problemelor sesizate n domeniul accesului liber al opoziiei la unele de surse guvernamentale de informare n mas. Accesul liber i corect la massmedia nu implic numai alocarea unui timp de anten sau spaii de tiprire tuturor candidailor electorali, dar presupune i corectitudine n programarea acestui acces sau relatarea i informarea obiectiv a populaiei referitor la concurenii electorali, problemele reale ale societii. La moment, lipsa unor emisiuni de dezbateri publice i n direct la posturile de radio i TV din Republica Moldova, reprezint una din cele mai acute probleme la acest capitol, deoarece pentru formarea opiniilor, alegtorul trebuie s se informeze din timp i din diverse surse, s participe la discuiile privind problemele comunitii. n statele occidentale cu o democraie tradiional deja, mass-media este considerat pe bun dreptate fundamentul democraiei. Capitolul II Organizarea i desfurarea scrutinelor electorale 2.1. Campania electoral Campania electoral este una dintre cele mai importante etape ale procesului electoral i reprezint competiia ntre partide, formaiuni politice, blocuri i coaliii ale acestora, precum i candidaii independeni. Anume la aceast etap ncepe admiterea i comiterea multor abateri, nclcri i chiar fraude cu caracter electoral, care necesit a fi sesizate, nregistrate i soluionate conform legislaiei naionale. Scopul competiiei electorale este ctigarea ncrederii i implicit a votului alegtorilor, prin prezentarea i susinerea candidaturilor i a platformelor electorale n condiii egale de ctre toi concurenii electorali. Campania electoral constituie de fapt unul dintre cele mai importante evenimente politice ale comunitii, deoarece asigur participarea nemijlocit a cetenilor la viaa public

n vederea desemnrii reprezentanilor lor n conducerea statului sau a comunitii locale. n condiiile resurselor financiare limitate, campaniile electorale din Moldova s-au desfurat anterior nu prea activ i deseori nu au reuit s trezeasc interesul larg al publicului. Campaniile electorale trebuie s se desfoare fr provocarea incidentelor violente, fr admiterea unei agitaii negative contra celorlali candidai, iar dac se recurge totui la acuzaii publice, atunci este nevoie de prezentarea probelor substaniale pentru a demonstra faptele respective. Admiterea unor aa-zise tehnologii murdare este un fenomen deja cunoscut n Moldova i n spaiul ex-sovietic, ns acesta reprezint o grav nclcare a drepturilor omului, deoarece n urma unor astfel de acuzaii publice, concurentul electoral poate pierde un numr important de voturi, fapt ce-i va limita nejustificat ansele de a fi ales la funcia pentru care candideaz. Chiar dac ulterior instanele de judecat vor reui constatarea unor astfel de nclcare a drepturilor concurentului i va decide sancionarea persoanelor vinovate, candidatul respectiv va rmne n afara funciilor publice la care a aspirat, cel puin pentru un mandat. Concurenii electorali urmresc cu mare atenie orice aciune, declaraie sau activitate ale actorilor procesului electoral n intenia de a sesiza careva nereguli pentru a fi utilizate ulterior mpotriva adversarilor politici i electorali. Avocailor le revine misiunea de a analiza sub aspect juridic nclcrile, abuzurile, fraudele sau contestaiile nregistrate i de a lua o decizie corect privind aciunile sale ntru nlturarea problemelor sesizate, contribuind astfel la respectarea drepturilor electorale ale tuturor cetenilor. Reieind din faptul c campania electoral ncepe odat cu publicarea actului prin care s-a stabilit data alegerilor i se ncheie cu 2 zile naintea zilei votrii, Codul electoral al Republicii Moldova reglementeaz urmtoarele aspecte ale campaniei electorale: 1. asigurarea material a desfurrii alegerilor. Cuprinde prevederile ce reglementeaz chestiunile ce in de asigurarea mijloacelor necesare pentru desfurarea alegerilor, condiiile i modul de susinere financiar a campaniilor electorale precum i 13

2. 3.

4.

5.

6.

de subvenionare a campaniilor electorale de ctre autoritile statului; listele electorale. Cuprinde informaiile privind ntocmirea listelor electorale i verificarea acestora; desemnarea i nregistrarea candidailor. Stabilete strict criteriile pentru desemnarea candidailor, colectarea semnturilor necesare, prezentarea i verificarea listelor de subscripie i nregistrarea candidailor; persoanele de ncredere ale concurenilor electorali. Descrie procedura de nregistrare a persoanelor de ncredere ale concurenilor electorali i relaiile dintre acestea; drepturile garantate ale concurenilor electorali. Enumr principalele drepturi ale concurenilor electorali n cadrul campaniei electorale; agitaia electoral. Cuprinde principalele reguli, condiii i principii privind desfurarea campaniei electorale.

Capitolele 4, 5, 6 i 7 ale Codului Electoral descriu amnunit modalitatea de pregtire i de desfurare a campaniei electorale, stabilind drepturile i obligaiile actorilor electorali i politici. Cunoaterea acestora de ctre avocai, permite monitorizarea i vegherea asupra respectrii normelor date, iar n caz de necesitate chiar i sancionarea neregulilor sesizate. De fapt, cea mai grav problem care apare n cadrul campaniilor electorale din Republica Moldova este cea a accesului la mijloacele de informare n mas, n special la cele guvernamentale i a spaiului alocat n condiii egale la radio i televiziunea public. Din experiena scrutinelor precedente, acest aspect a devenit unul dintre cele mai discutabile nclcri ale posibilitii adecvate oferite tuturor concurenilor electorali de a-i prezenta programele electorale n faa potenialilor alegtori n condiii de egalitate. ntotdeauna, cel puin pn n anul 2004 inclusiv, au existat fore politice favorizate i actori defavorizai din acest punct de vedere. Legislaia Republicii Moldova permite contracararea acestui fenomen i se afl n obligaia juritilor de a contribui la acest proces.

Campania electoral are un rol extrem de important, deoarece de corectitudinea desfurrii acesteia, depinde ntr-o msur decisiv, rezultatul alegerilor. Astfel, asigurarea i respectarea cu strictee a normelor i principiilor stipulate n Codul Electoral reflect un climat de respect reciproc al concurenilor electorali i demonstreaz existena unei societi civile democratice i gradul de maturitate al acesteia, fapte ce sunt determinante pentru alegerea celor mai demni reprezentani ai poporului pentru accederea acestora la conducere, mplinind totodat n mod legal i corect voina poporului. Orice fraud sau nclcare a acestor principii pot compromite sentimentul justiiei i ncrederea majoritii populaiei n valorile democratice i ale statului de drept. Desfurarea campaniei electorale este reglementat de prevederile art.47 Cod Electoral al Republicii Moldova. Cetenilor, partidelor i organizaiilor social-politice li se ofer dreptul de a-i promova programele electorale, de a supune discuiilor libere calitile profesionale, politice i personale ale candidailor, s fac agitaie electoral n favoarea sau defavoarea candidailor i partidelor politice n cadrul adunrilor, mitingurilor i ntlnirilor publice, i s foloseasc mijloacele de informare n mas sau alte forme de comunicare ce exclud nclcarea ordinii publice i a normelor etice. Agitaia electoral pentru un candidat sau altul se admite numai dup nregistrarea acestuia. Concurentul electoral poart rspunderea pentru coninutul materialelor electorale publicitare. Fiecare material trebuie s includ denumirea concurentului electoral, data tipririi, tirajul materialului i tipografia care l-a tiprit. Administraia public local trebuie s asigure toi concurenii n egal msur cu spaiu pentru afiaj electoral. Consiliile electorale de circumscripie, birourile electorale i administraia public local sunt obligate s asigure termene i condiii egale pentru toi candidaii pentru agitaie electoral i desfurarea ntlnirilor. n ziua alegerilor i cea precedent ei nu se admite nici un fel de agitare. Publicarea rezultatelor chestionarelor sociologice este interzis cu zece zile calendaristice nainte de data alegerilor. 14

Referitor la finanarea campaniilor electorale trebuie s menionm faptul c n ciuda prevederilor legislaiei naionale privind interzicerea finanrii activitii partidelor politice din surse externe, totui, ea nu prevede careva penaliti sau sanciuni n cazul nerespectrii acestei reguli i nici nu exist un mecanism de audit i revizie a conturilor, fapt ce poate admite unele abuzuri ale autoritilor mpotriva concurenilor i adversarilor politici. 2.2. Desfurarea i observarea alegerilor Cu dou zile naintea zilei desfurrii alegerilor i pn la orele 21.00 cnd se nchid seciile de votare, este interzis orice publicitate sau propagand electoral. Ignorarea acestor cerine poate conduce la influenarea alegtorului i implicit la nclcarea drepturilor electorale ale altor concureni electorali. Votarea se realizeaz la seciile de votare, amenajate corespunztor i dotate obligatoriu cu urne, spaiu adecvat, tampile i cabine de vot. Personalul responsabil pentru desfurarea corect a alegerilor (comisia electoral n frunte cu preedintele biroului electoral) poart ntreaga responsabilitate pentru asigurarea condiiilor egale pentru fiecare alegtor. Orice problem aprut pe parcursul zilei de votare se soluioneaz de ctre preednitele biroului, indicaiile cruia sunt obligatorii pentru toi alegtorii, observatorii i concurenii prezeni la secia de votare respectiv. Secia de votare este considerat localul unde se desfoar alegerile precum i mprejurimile acestuia n raza a 100 metri. n acest spaiu, potrivit prevederilor art.55 p.8 din Codul Electoral al Republicii Moldova, nimeni nu poate rmne pentru o perioad mai ndelungat dect are nevoie pentru a-i exercita dreptul constituional la vot. Excepie de la aceast rigoare fac doar urmtoarele persoane: membrii biroului electoral (al seciei de votare respective) i preedintele, observatorii acreditai n modul stabilit de legislaia naional n vigoare, reprezentanii organelor electorale i ai mijloacelor massmedia. n ziua desfurrii alegerilor trebuie s predomine o atmosfer de calm i respect reciproc ntre toi participanii i actorii electorali.

Votarea se desfoar ntr-o singur zi, de obicei duminica ntre orele 7.00 i 21.00. Secia de votare se deschide la orele 6.00 de ctre preedintele seciei de votare respective, care n prezena membrilor seciei de votare i a observatorilor acreditai n modul stabilit de legislaia n vigoare, precum i a reprezentanilor mijloacelor mass-media i ai organelor electorale, n cazul n care acetia sunt prezeni, verific urnele, evidena listelor electorale, a buletinelor de vot i a tampilelor. Dup aceasta, urmeraz procedura sigilrii urnelor de vot aplicndu-se tampila de control a seciei de votare. Cetenii cu drept de vot pot obine buletinul de vot doar n urma prezentrii actului de identitate, dup care se verific prezena sa n lista de alegtori. Fcndu-se meniunile de rigoare, alegtorul semneaz i primete buletinul de vot cu care se deplaseaz n cabina de vot. n cabina de vot fiecare alegtor trebuie s intre de unul singur i s voteze personal. Prezena altor persoane, n special a membrilor biroului electoral, a candidailor electorali sau a observatorilor din partea concurenilor electorali reprezint o grav nclcare a principiilor i normelor electorale. Oricine poate contesta identitatea unui alegtor, iar preedintele biroului electoral al seciei de votare este obligat s ntrepind msurile ce se impun la momentul respectiv ntru verificarea identitii alegtorului i stoparea procesului de votare, dac se constat temeinicia contestaiei. Astfel de fapte, precum i alte sesizri anunate i nregistrate de ctre participanii la scrutin sunt n mod obligatoriu consemnate n procese verbale. n cazul n care situaia necesit sesizarea forelor de meninere a ordinii publice, preedintele biroului electoral al seciei de votare este obligat s anune reprezentanii poliiei de sector. Prezena poliitilor n incinta seciilor de votare nu este necesar, dimpotriv se recomand asigurarea ordinii publice de ctre acetia sub o alt form dect prin prezena permanent n incinta seciei de votare. Prezena militarilor i a poliitilor ce poart uniform special i/sau sunt narmai este categoric interzis. De asemenea, n incinta seciei de votare este categoric interzis publicitatea ori propaganda electoral sub orice form posibil (vizual, 15

auditiv, mixt adic anunuri, poze, postere, reviste ori ziare ale concurenilor, sloganuri, persoane de ncredere, alte semne i nscrisuri cu caracter electoral)). Codul Electoral al Republicii Moldova reglementeaz i situaia alegtorilor care nu se pot deplasa din cauz de boal sau invaliditate, la cererea crora sau a organelor de conducere ale instituiilor respective, preedintele biroului electoral al seciei de votare, desemneaz, din cadrul biroului, un numr de membri care se deplaseaz cu urna mobil i materialul necesar votrii la domiciliul solicitantului sau la locul aflrii acestuia. n aceste cazuri, n lista electoral, n dreptul numelui persoanei respective, se face meniunea votat la locul aflrii. Observarea alegerilor este un instrument foarte eficient pentru asigurarea desfurrii corecte a alegerilor i pentru prevenirea unor abuzuri, nclcri i fraude electorale n ziua alegerilor, care ar putea fi svrite de ctre actorii electorali. Acest instrument a aprut ca o sarcin important n suportul democraiei i a drepturilor omului. Organele electorale competente acrediteaz urmtoarele categorii de observatori: a. observatori din partea concurenilor electorali persoanele desemnate de ctre fiecare concurent electoral s monitorizeze activitatea seciei de votare n ziua alegerilor; b. observatori independeni naionali persoane acreditate de regul din partea unor organizaii neguvernamentale naionale, care au drept scop de a observa procesul de votare, nregistrnd toate neregulile sesizate pe parcursul zilei de votare. c. observatori independeni internaionali persoane acreditate de regul din partea organizaiilor internaionale specializate (spre exemplu OSCE), care au drept scop monitorizarea i observarea procesului electoral la o anumit secie de votare sau ntr-o anumit regiune. Referitor la observatori putem meniona faptul c este foarte important ca grupul de observatori, n special cei naionali i internaionali, s fie imparial n procesul de observare a alegerilor. Observatorii trebuie s contientizeze faptul c percepiile sunt la fel de importante ca realitatea i de aceea trebuie mereu s acioneze ntr-un

mod neutru. Dac impraialitatea observatorului independent este compromis la o anumit etap, aceasta ar putea pune sub semnul ntrebrii nsi baza observrii alegerilor i ar submina ncrederea chiar i n constatrile sau rapoartele anterioare i ulterioare ale acestora. Tocmai din aceast cauz, este posibil ca observatorii naionali independeni s devin n anumite situaii persoane cheie pentru avocai. Ne referim la situaiile n cazul unor eventuale litigii electorale, deoarece acestea sunt prezeni toat ziua la secia de votare i pot fi invitai n instana de judecat n calitate de martori. Declaraiile acestora trebuie s reprezinte o prob serioas n luarea unor decizii judectoreti rapide i corecte, fiindc dup cum am menionat anterior, acetia sunt caracterizai prin imparialitate, neutralitate i echidistan fa de toi concurenii i actorii electorali. Pentru examinarea corect, obiectiv i sub toate aspectele a cauzelor electorale de ctre instanele de judecat, reprezentanii (avocai i juriti) care apr interesele electorale trebuie s cunoasc att rolul ct i atribuiile i responsabilitatea observatorilor. n mare parte, acestea constau n urmtoarele condiii impuse observatorilor: observatorii sunt obligai s nu influeneze i s nu se implice n procesul electoral ci doar s monitorizeze respectarea principalelor condiii, norme i standarde electorale de ctre toi actorii electorali (alegtori, concureni electorali, observatori, persoane cu funcii de rspundere, reprezentani ai organelor electorale, reprezentani ai massmedia etc.). De asemenea, observatorii trebuie s-i noteze toate observaiile sale referitor la calitatea i nivelul de desfurare a alegerilor la secia de votare unde a fost acreditat, sesiznd n scris i imediat persoanele sau dup caz, organele competente asupra nclcrilor care au avut loc. Observatorii nu pot participa sub nici o form la numrarea buletinelor de vot sau la alte proceduri ce in de totalizarea rezultatelor alegerilor, ei doar supravegheaz desfurarea procesului electoral i verific corectitudinea acesturia pe parcursul ntregii zile. Conform articolului 39, par. 6 i 7 din Codul Electoral alegtorul poate fi nscris numai intr-o singur list electoral i la o singur secie de votare n baza actelor ce atest domiciliul acestuia n 16

perimetrul seciei de votare respective. n timp ce principiul este clar, nici legea i nici un alt document administrativ nu definete procedurile de aplicare a acestei prevederi, mai ales nu sunt explicate care sunt acele acte ce ar putea atesta domiciliul permanent al alegtorului. n cazul in care alegtorul i schimb domiciliul in perioada dintre data ntocmirii listelor electorale i data alegerilor, i se va elibera un certificat cu drept de vot. Totui, nici Codul Electoral i nici un alt regulament al CEC nu ofer detalii cu privire la procedura i documentele necesare aplicrii unei astfel de prevederi. Prin urmare, procedura nu este aplicat ntr-un mod uniform i este interpretat n mod diferit. 2.3. Numrarea voturilor, totalizarea rezultatelor i validarea mandatelor Preedintele biroului electoral al seciei de votare declar votarea nchis exact la orele 21.00, dup care, n prezena membrilor biroului i a persoanelor cu drept de a asista ncepe procedura inventarierii, clasificrii, sigilrii, anulrii i numrrii buletinelor de vot. Procedura ce ine de aciunile menionate este prevzut n art.56 al Codului Electoral i trebuie respectat ntocmai de ctre preedintele biroului electoral al seciei de votare i a celor prezeni. Orice abatere de la aceast procedur poate servi drept motiv de contestare a corectitudinii numrrii voturilor sau totalizrii rezultatelor alegerilor la respectiva secie de votare. O atenie la fel de sporit trebuie de atras la respectarea prevederilor art.57 i 58 Cod Electoral al Republicii Moldova de ctre membrii i preedintele bicroului electoral al seciei de votare. Standardele internaionale la care ne-am referit de attea ori n prezentul ghid prevd ca procesul de numrare a voturilor s fie transparent i n strict conformitate cu legea. Procesul de numrare i tabulare a voturilor trebuie s asigure o determinare corect, rapid i veridic a rezultatelor alegerilor. Deasemenea, organele electorale centrale i locale sunt obligate s ntreprind toate msurile posibile pentru a face publice informaiile deinute, obinute n urma procesului de numrare a voturilor. Orice ntrziere nejustificat sau evitare de a

aduce la cunotina opiniei publice rezultatele cunoscute deja de funcionarii electorali poate nate suspiciuni din partea concurenilor electorali (dup caz a adversarilor), mass-mediei, societii civile i comunitii internaionale. n cazul alegerilor parlamentare, n urma totalizrii rezultatelor alegerilor parlamentare Comisia Electoral Central propune Curii Constituionale valifarea mandatelor de deputat. Curtea Constituional, n conformitate cu prevederile art.62 al Constituiei Republicii Moldova urmeaz s valideze mandatele de deputat, n cazul depistrii nclcrilor legislaiei electorale, Curtea Constituional poate refuza validarea mandatelor cu anularea rezultatelor votrii. n cazul alegerilor locale, rezultatul numrrii voturilor se examineaz la edina Comisiei Electorale a seciei de votare, care se consemneaz n procesele verbale prezentate n decurs de 24 de ore Comisiei Electorale de Circumscripie. La proces anexndu-se contestaiile nregistrate. Dup primirea proceselor verbale nominalizate Comisia Electoral de Circumscripie soluioneaz contestaiile, totalizeaz rezultatele alegerilor i atribuie mandatele, n cazul n care nu depisteaz careva nclcri grave. Dup totalizarea voturilor i atribuirea mandatelor, Comisia Electoral de Circumscripie ntocmete un proces verbal pentru alegerea Consiliului i un proces verbal pentru alegerea primarului. Procesele verbale vor cuprinde date referitoare la numrul de alegtori nscrii n listele electorale, numrul de alegtori care au participat la votare, numrul de voturi valabil exprimate, numrul de voturi nule, numrul de voturi obinute de candidai, numele i prenumele consilierilor alei i denumirea organizaiei care le-au naintat, numele i prenumele primarului ales i denumirea organizaiei care l-a naintat. Procesele verbale trebuie semnate de preedinte, vicepreedinte, secretarul i de membrii Comisiei i se transmit cel trziu a doua zi Comisiei Electorale Centrale i se aduc la cunotina populaiei. n acelai timp, Comisiile electorale raionale i municipale prezint instanelor de judecat respective rapoarte privind desfurarea alegerilor cu toate documentele relevante. 17

Instana de judecat n termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor vor confirma sau refuza confirmarea alegerilor printr-o hotrre, care va fi remis n termen de 24 ore Comisiei Electorale Centrale i respectiv Comisiei Electorale de Circumscripie pentru publicarea rezultatelor definitive. Dac n termen de 10 zile instana de judecat constat fraude sau alte nclcri ale legislaiei electorale care au influenat rezultatele votrii, Comisia Electoral Central va adopta o hotrre declarnd alegerile nevalabile, stabilind n circumscripiile respective alegeri repetate. 2.4. Cele mai frecvente probleme, nclcri i fraude electorale Chiar dac n cadrul scrutinelor precedente au fost nregistrate multiple nclcri ale legislaiei electorale (n special n cadrul celor din 2002 i 2003), acestea nu au fost apreciate ca fiind n msur s aib un impact semnificativ asupra rezultatelor finale. De aceea, misiunile de observare a alegrilor efectuate de organizaiile internaionale i locale specializate au considerat c alegerile s-au desfurat, n principiu, n conformitate cu normele i standardele internaionale. Totodat, nclcrile depistate n cadrul ultimelor scrutine electorale au determinat societatea civil naional i reprezentanii unor structuri internaionale abilitate s se implice mai activ n procesul de democratizare a Republicii Moldova. Pentru a contribui la corectarea situaiei i la nlturarea deficienelor sesizate este nevoie de o enumrare i desigur o analiz a nclcrilor care au avut loc n cadrul scrutinelor anterioare precum i o mobilizare general a societii civile i a autoritilor statului pentru cutarea soluiilor ce se impun ntru prevenirea i contracararea abuzurilor, nclcrilor i fraudelor electorale. Sesizrile parvenite organelor electorale de la concureni, reprezentanii lor, alegtori sau observatori necesit a fi examinate ntrun mod rapid, transparent i eficient. Desigur, prezena larg a observatorilor naionali a contribuit la garantarea desfurrii unor alegeri transparente i democratice, ns n continuare este nevoie nu numai de monitorizare i observare a corectitudinii organizrii i

desfurrii scrutinelor electorale ci i de o analiz a observaiilor respective, obinute n scopul propunerii unor msuri eficiente de prevenire a unor astfel de fenomene. Odat depistate i nregistrate, aceste nclcri electorale trebuie s parcurg calea instanelor de judecat naionale. Aprarea drepturilor electorale este foarte important cel puin sub dou aspecte vitale: a. pentru aprarea drepturilor electorale nclcate i b. pentru sancionarea, prevenirea i contracararea repetrii unor astfel de fenomene. Dup cum am menionat anterior, legislaia naional garanteaz respectarea drepturilor electorale ale tuturor cetenilor i deci le permite, n mare msur, s-i aprare aceste drepturi atunci cnd s-a constatat violarea lor. Pentru o reprezentare adecvat a electorale n instanele de judecat, este nevoie de respectarea ntocmai a procedurilor legale. Astfel, n continuare vom descrie principalele probleme, fraude i nclcri depistate n cadrul proceselor electorale anterioare i sperm c odat aduse la cunotina societii civile i n special a avocailor acestea nu se vor mai repeta : a. Identificarea alegtorului. Invitaiile expediate de ctre autoritile publice locale (Primrie) alegtorilor nu pot servi n calitate de document pentru identificarea alegtorului. Alegtorul poate fi identificat doar n baza unui act emis de ctre autoritile Republicii Moldova conform legislaiei n vigoare (vezi pag.); b. Secretul votului nu este ntotdeauna asigurat ceteanului. Trebuie create astfel de condiii alegtorului ca n momentul aplicrii tampilei pe buletinul de vot sau nainte de introducerea lui n urna de vot nimeni s nu-i poat afla opiunea sa. n momentul votrii alegtorul trebuie s voteze n cabina de vot de unul singur; c. Prezena poliiei n incinta seciei de votare este interzis. Colaboratorii forelor de ordine nu trebuie s poarte arma din dotare la vedere i trebuie s se afle n afara seciei de votare, iar n interior pot intra doar la cererea preedintelui biroului electoral n vederea restabilirii ordinii sau pentru a-i exercita dreptul la vot. 18

d. Votul direct. Anterior au fost sesizate cazuri de votare n numele altor persoane. Fiecare cetean voteaz individual n baza actului de identitate prezentat. Votarea n grup nu se admite. e. Urna mobil a fost prevzut pentru asigurarea dreptului la vot pentru persoanele care din motive de sntate nu se pot deplasa la seciile de votare. Urna mobil se deplaseaz cu un membru al biroului electoral al seciei de votare, nsoit de observatori. Orice abuz este interzis i ntreaga responsabilitate este pus nseama membrului biroului electoral. Procedura electoral trebuie respectat ntocmai; f. Anunarea imediat a rezultatelor votrii. Imediat dup numrarea voturilor se ntocmesc procesele verbale respective, copiile crora pot fi nmnate persoanelor cointeresate. De asemenea, rezultatele trebuie afiate n afara seciilor de votare. n special n cazul alegerilor locale, acest lucru va mri ncrederea n corectitudinea calculelor i va mbunti integritatea acestora prin permiterea scrutinrii atente a tuturor protocoalelor; g. Deconectrile de la sursele electrice. Autoritile sunt obligate s asigure seciile de votare cu energie electri pe ntreg parcursul zilei. n cazul n care au loc avarii, membrii comisiei electorale au obligaia de a asigura integritatea bunurilor i a buletinelor de vot aflate n interiorul seciei de votare; h. Greelile n buletinele de vot. Denumirea partidelor, blocurilor sau a alianelor electorale, siglele electorale sau numele candidailor independeni trebuie s corespund ntocmai cu informaia prezentat de ctre acetia organelor electorale responsabile pentru imprimarea lor pe buletinele de vot. n cazul unor probleme la acest capitol cazurile vor fi aduse n atenia instanelor locale de judecat pentru a se pronuna cu privire la impactul acestora asupra rezultatelor alegerilor i eventual necesitatea repetrii lor;

i. Calitatea buletinelor de vot. Pentru o respectare mai eficient a secretului votului trebuie utilizat o hrtie de o calitate bun (suficient de groas) pentru imprimarea buletinelor de vot. j. Totalizarea voturilor. Pentru a asigura o totalizare mai bun a rezultatelor numrrii voturilor, numrul total de buletine de vot gsite n urna de vot trebuie stabilit nainte de a calcula numrul de voturi alocat concurenilor electorali. k. Utilizarea abuziv a fondurilor publice n scopuri electorale. Aceast categorie de fraud electoral constituie subiectul unui posibil dosar penal. Folosirea fondurilor publice n scop electoral personal sau de grup se interzice sub orice form; l. Intimidarea, hruirea, exercitarea presiunilor asupra candidailor, concurenilor electorali sau chiar arestarea acestora n timpul campaniilor electorale sunt interzise sub orice form, deoarece compromite ideea unor alegeri corecte. Astfel de fapte reduce ncrederea societii n valorile democratice i descurajeaz participarea activ a cetenilor la procesele sociale, nclcndu-li-se drepturile garantate de Constituie i reprezint totodat o tendin regresiv a progreselor implementrii reformelor democratice, nregistrate anterior; m. Dufuzarea materialelor electorale trebuie asigurat n condiiile prevzute de legislaia naional. Acestea trebuie s includ informaii despre data tipririi, tirajul materialului i denumirea tipografiei unde au fost tiprite. n. Oferirea i folosirea timpului gratuit pentru emisie. Reflectarea campaniei electorale n mijloacele de informare n mas nu trebuie s fie excesiv de restrictive. Tuturor concurenilor electorali trebuie s li se asigure condiii egale. Este o grav nclcare a legislaiei electorale i limitarea accesului la posturile de radio i televiziune publice pentru unii concureni electorali; o. Locul votrii. Aceast problem a aprut n cadrul mai multor scrutine ns a cptat proporii de amploare n cadrul celor locale din 2003. Cetenii cu drept de vot voteaz n localitatea 19

unde-i au dociciliul permanent, fiind inclus n listele electorale ale seciei de votare sau prezentnd dovada ce atest domiciliul su la secia de votare. n cazul n care n ziua alegerilor alegtorul nu se va afla n localitatea respectiv, atunci acesta trebuie s obin de la secia de votare un certificat care ar permite exercitarea dreptului la vot la o alt secie de votare dect cea din raza domiciliului su; p. Observarea alegerilor. Persoanele acreditate la o anumit secie de votare n calitate de observatori sunt n drept s asiste la ntreg procesul electoral de la secia respectiv. Nici preedintele biroului electoral al seciei de votare, nici membrii acestuia i nici o alt persoan indiferent de funcia pe care o ocup n ierarhia statului nu este n drept a interzice sau limita accesul acestor persoane la secia de votare. Mass-media. Cadrul legislativ i litigii electorale Una dintre cele mai discutabile eforturi ale reformelor democratice implementate n Republica Moldova de la 1992 ncoace a rmas capitolul ce ine de libertatea presei. n 2004 ara noastr nc mai este criticat de la naltele foruri europene pentru ingerina i influena politicului i cu regret a statului n politica editorial a unor publicaii i posturi radio-TV, mai cu seam a celor publice. Din cauza unei economii slabe i a unei piee publicitare nedezvoltate, mijloacele de informare n mas din Moldova nu se bucur de independen financiar adecvat. n timp ce n Chiinu i oraele mai mari exist acces la o varietate mai mare de media, alegerea rmne destul de limitat n zonele ndeprtate de ele. n general, televiziunea este cea mai popular surs de informare. Postul naional de radio i canalul televizat Moldova 1 au cea mai larg acoperire, ns problemele legate de reorganizarea acestor instituii publice au agravat i mai mult situaia de la aceste 2 importante surse de informare n mas din Moldova. ntro astfel de situaie este probabil ca cel puin n cadrul campaniei electorale din 2005 s existe noi nclcri la acest capitol. Constituia Republicii Moldova garanteaz libertatea exprimrii i interzice cenzura, n timp ce Codul Civil interzice defimarea

persoanelor, inclusiv a demnitarilor publici, din care cauz, o mare parte din autocenzur poate fi pus pe seama temerii de nclcare a acestor prevederi legale. Presiunile politice asupra mass-mediei au fost evidente deocamdat, de aceea, n ultimii ani au fost examinate de ctre instanele de judecat mai multe cazuri legate de aceste subiecte. Tuturor candidailor trebuie s li se asigure acces egal de utilizare gratuit a timpului de anten la mijloacele publice de informare n mas, fr careva limitri sau restricii, iar instituiile publice de media, la rndul lor nu trebuie s fie prtinitoare. n cadrul emisiunilor lor prezentarea informaiilor trebuie s asigure o informare corect i echidistant a evenimentelor i programelor electorale. Presa la rndul su mai are i obligaia de a asigura confidenialitatea informaiei personale referitor la concurenii electorali.

Capitolul III Fraudele electorale i rspunderea pentru comiterea lor 1. Noiunea de fraud electoral i rspundere juridic Legislaia electoral nu d definiia fraudelor electorale i nu cuprinde vre-un capitol aparte destinat acestora. Cu toate acestea, legislaia naional prevede rspundere juridic i chiar sanciuni pentru nclcarea legislaiei electorale, acestea fiind prevzute de Codul Penal, Codul Electoral i Codul de Contravenii Administrative. Potrivit literaturii de specialitate, practicii i teoriei domeniului electoral, frauda electoral poate fi caracterizat printr-o nclcare a normelor i standardelor electorale, svrit n cadrul unui scrutin electoral. Astfel, o alt definiie a fraudelor electorale ar putea fi urmtoarea: aciunile (inaciunile) svrite cu intenie i rea-credin de ctre o persoan cointeresat, avnd ca scop obinerea n cadrul procesului electoral a unor rezultate false sau influenate. Astfel de 20

fapte aduc prejudicii att adversarilor electorali ct i alegtorilor fiind compromise valorile democratice, deoarece acestea ncalc drepturile electorale ale alegtorilor i concurenilor electorali. Pentru a diferenia puin frauda de nclcare electoral trebuie s menionm faptul c frauda este caracterizat prin intenie i reacredin, iar prin nclcarea se poate subnelege o eroare sau o greeal. Oricum, legislaia naional nu difereniaz n nici un fel aceste noiuni i credem c este foarte greu de a realiza o astfel de diferen n practic. Din punct de vedere teoretic, considerm c folosirea termenelor respective sunt necesare. Prin Constituia Republicii Moldova, ara noastr a fost proclamat drept stat independent, suveran i democratic. Potrivit celor afirmate anterior n prezenta lucrare, investirea reprezentanilor poporului n funcii publice are loc n urma organizrii scrutinelor electorale, care trebuie s se desfoare n condiii democratice, maxim transparen i respectare a drepturilor i libertilor fundamentale ale omului. Toate aceste criterii sunt prevzute n legislaia naional a fiecrui stat democratic, printre care i Republica Moldova. Cerinele legislaiei electorale naionale sunt obligatorii pentru toi actorii electorali, ceteni, societate civil i autoriti publice locale sau centrale. n ultimii ani, evoluia spectaculoas a vieii politice din Republica Moldova, reformele iniiate i implementate pe parcursul anilor 90, precum i lupta fireasc dintre partidele politice pentru putere a provocat mari schimbri i modificri ale legislaiei naionale. Procesul de rennoire, modificare sau adaptare a legislaiei este unul obinuit chiar i pentru statele cu o democraie avansat, iar pentru cele aflate n proces de tranziie acest lucru a devenit obligatoriu. Legislaia electoral a Republicii Moldova a suferit modificri fundamentale de la obinerea independenei statului nostru i pn astzi, majoritatea crora fiind necesare n cadrul reformelor care au avut loc i n urma recomandrilor instituiilor internaionale de profil (spre exemplu IFES Moldova). Totui, putem meniona faptul c deja autoritile statului i societatea civil din Republica Moldova este i poate fi capabil s contribuie desinestttor la adaptarea legislaiei

naionale la standardele electorale internaionale. Acest lucru poate fi efectuat prin coordonarea eforturilor comune ale organelor competente ale statului i societatea civil n urma monitorizrii i observrii proceselor electorale de la noi. Cu riscul de a ne repeta, trebuie s menionm faptul c orice scrutin electoral presupune o lupt ntre diveri concureni, care au opinii, doctrine i soluii diferite asupra principalelor probleme din societate i fiecare n parte dorete s obin voturile electoratului. n cadrul acestor evenimente concurenii sunt tentai a nclca chiar i legislaia n vigoare pentru a se menine la putere sau pentru a accede la conducerea comunitii locale sau centrale, dup caz. Rolul avocailor i al juritilor n aceste procese este de a veghea buna desfurare a campaniilor electorale pentru respectarea drepturilor i libertilor att a adversarilor electorali ct i a cetenilor, adic a alegtorilor. Ultimele alegeri din Republica Moldova au fost marcate de unele evenimente ce nu corespund noiunii i aspiraiilor societii democratice, spre care tinde Republica Moldova, ele semnnd a fi nite curse n care principiul scopul scuz mijloacele a devenit unul fundamental. n cadrul scrutinelor electorale, att candidaii, ct i alte persoane, care particip la scrutin recurg la diverse metode i aciuni prin care tind s dezavantajeze oponenii sesiznd totodat o mulime de nclcri admise de ctre adversari. Toate aceste nclcri sesizate trebuiesc trecute prin sita justiiei i a legislaiei electorale pentru a se constata violarea drepturilor electorale i efectele acesteia asupra procesului electoral n general. Este foarte regretabil situaia n care nclcrile electorale pot fi tolerate de ctre persoanele responsabile din cadrul organelor electorale i mai ales cnd sunt ignorate prin decizii ale instanelor judectoreti. Tocmai aici rolul avocailor i al juritilor devine un rol decisiv n asigurarea respectrii drepturilor tuturor subiecilor i actorilor electorali. Pe lng eforturile umane, desfurarea scrutinelor electorale necesit i imense resurse financiare, suportate att de ctre stat (adic de electorat prin plata impozitelor de ctre fiecare alegtor) ct i de ctre fiecare candidat sau concurent n parte. Att organele i autoritile statului ct i concurenii electorali depun o munc enorm 21

i divers, dar care, n fine, au scopuri finale diferite. Adic statul are obligaia, i respectiv interesul de a organiza i desfura procesul electoral respectndu-se toate drepturile i standardele existente, iar concurenii electorali au scopul de a obine puterea (dreptul de a guverna) prin utilizarea tuturor mijloacelor i metodelor admise de aceleai standarde i norme legale. Ambele tabere ns sunt tentate de a nclca sau de a nu ine strict seama de prevederile legislaiei electorale i aceste tendine negative persist aproape ntotdeauna. Rolul avocailor n aceast problem este destul de clar sancionarea unor astfel de fenomene prin intermediul instanelor de judecat i implicit asigurarea n egal msur a drepturilor electorale. Admiterea unor nclcri sau fraude electorale poate avea una din cele dou soluii posibile: ori are loc compromiterea valorilor democratice n societatea respectiv i nclcarea drepturilor omului ori desfurarea unor noi alegeri n urma unor procese de judecat. Att prima ct i a doua soluie necesit noi investiii financiare i o risip de eforturi ale societii i autoritilor publice, care ar putea fi direcionate spre rezolvarea altor probleme importante existente ale comunitii. Astfel pe lng interesul i obligaia de garantare a drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, statul mai are i interesul financiar n aceast privin, din care cauz a fost creat un sistem de sancionare a persoanelor care ncalc legislaia, inclusiv electoral. n conformitate cu art.38 (1) din Constituia Republicii Moldova voina poporului constituie baza puterii de stat. Aceast voin se exprim prin alegeri libere, care au loc n mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Statul a garantat pn acum desfurarea periodic a alegerilor, ns garantarea celorlalte deziderate din art. 38(1) din Constituie, deocamdat nu este posibil de realizat n proporie de sut la sut. Din cauza situaiei materiale precare a majoritii populaiei Republicii, care este sub limita srciei, fraudele electorale sunt un lucru obinuit n societatea noastr. Spre exemplu, nu exist alegeri n care s nu se fi depistat cazuri de mituire a alegtorilor pentru ca acetia s-i exprime votul n favoarea unui candidat. Acest fenomen s-a transformat ntr-un obicei electoral, n special n unele localiti rurale ale rii. Acestea se manifest n special n cadrul

ntlnirilor electorale, unde se ofer buturi alcoolice viitorilor alegtori. Au fost sesizate i cazuri de mituire a alegtorilor prin consum de alcool nemijlocit n ziua alegerilor, n urma crora alegtorii sunt ndemnai s voteze o anumit candidatur, formaiune politic sau candidat independent. Falsificarea listelor electorale, a proceselor verbale privind numrul de voturi, deteriorarea intenionat a urnelor de vot de asemenea nu sunt lucruri rar ntlnite n scurta experien electoral a Republicii Moldova. n scopul obinerii rezultatelor denaturate au fost nregistrate cazuri de exercitate a presiunilor att asupra electoratului ct i asupra membrilor organelor electorale. Acestea, de obicei sunt efectuate prin nerespectarea secretului la vot sau prin neasigurarea condiiilor adecvate pentru procesul de votare. Cu toate acestea, datorit implicrii active a mai multor organisme internaionale n alegerile din ultimii ani s-a demonstrat c societatea noastr tinde s respecte valorile i tradiiile europene, accept i dorete instaurarea unui climat social favorabil schimbrii situaiei existente n acest domeniu. n acest context este binevenit studierea i analizarea nclcrilor i fraudelor electorale tocmai pentru crearea unui sistem de nlturare a lor i stabilirea sanciunilor clare pentru unele tipuri de fraude electorale, pentru care legiuitorul nu a prevzut sanciunea administrativ. Totodat, studierea fraudelor va fi util i pentru identificarea temeiurilor i sistematizarea procedurilor de contestaie, n baza crora vor aprea litigiile electorale examinate n instanele de judecat. n aa fel, la naintarea contestaiei se va indica n primul rnd temeiul acesteia, adic faptele admise sau svrite (presupusele fraude electorale) n cadrul procesului electoral precum i normele care prevd respectarea lor. Substituirea, falsificarea prin orice mijloace a rezultatelor votarii, deschiderea urnelor de vot nainte de termenul stabilit prin lege, atacarea localurilor seciilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale, nefurnizarea de catre persoanele cu funcii de rspundere a datelor i materialelor solicitate de organele electorale, precum i nendeplinirea hotarrilor acestora sunt doar cteva fraude, sanciunea pentru care este prevzut de legislaia penal i 22

contravenional. Cu toate acestea exist o mulime de alte nclcri, care nu se ncadreaz n limitele contraveniei administrative i nu ntrunesc elementele constitutive ale infraciunii, adic care de obicei nu conduc la sancionarea autorilor lor. De regul acestea sunt numite tehnologii murdare i sunt considerate nclcri ce pot conduce la schimbarea opiniei electoratului i influenarea rezultatelor alegerilor. Ca rezultat are de suferit imaginea statului, fiind nclcate drepturile omului i compromise valorile democratice i ale statului de drept. Spre exemplu, acordarea de compensaii alegtorilor fideli nu este sancionat de legislaia penal sau contravenional, ns este considerat o fraud. n aa mod, rolul instanelor de judecat este foarte mare, deoarece anume ele, datorit puterii de decizie i de interpretare a legislaiei vor stabili care anume aciuni sunt considerate fraude, reieind din prevederile legislaiei n vigoare. Astfel, decizia instanei de judecat depinde foarte mult respectarea drepturilor electorale ale concurenilor electorali i a alegtorilor si. Legiuitorul nu a prevzut o list exhaustiv a tuturor nclcrilor ce urmeaz a fi considerate drept fraude electorale, ns din experiena electoral anterioar s-a demonstrat c nclcrile pot avea loc sub diferite aspecte i la diferite etape electorale. Acestea sunt sesizate de ctre persoane ce consider c prin diferite aciuni/inaciuni le-au fost lezate anumite drepturi electorale. Cauzele ce au provocat comiterea fraudelor sunt foarte diverse. Astfel cauzele pot varia de la simpla necunoatere a legislaiei pn la acionarea premeditat a fptaului, n aa mod nct s aib loc nclcarea grosolan i evident a drepturilor altor persoane. O clasificare general a fraudelor poate fi efectuat n dependen de pericolul social pe care l reprezint i n dependen de rspunderea care survine n urma comiterii acestor fraude i astfel, legislaia electoral distinge rspunderea juridic pentru care este prevzut rspunderea administrativ i cea penal. Totodat, doctrina mai distinge i un alt fel de rspundere, denumit rspundere electoral. Aceast rspundere, n viziunea unor specialiti, reprezint acea rspundere pe care o poart candidaii i organele electorale n procesul electoral. Astfel, spre exemplu nerespectarea de ctre un candidat a

condiiilor prevzute de legislaia electoral poate avea n consecin drept sanciune nimic altceva dect respingerea sau excluderea candidaturii sale din lupta electoral. Autorii sesizrilor pot fi att concurenii electorali, mai bine spus adversarii, ct i alegtorii simpli. Autoritilor statului le revine obligaia de a examina sesizrile i contestaiile depuse fiind obligate s ntreprind i msurile necesare ntru stoparea fenomenului depistat. Deasemenea, autoritile statului le revine i obligaia supravegherii corectitudinii pregtirilor, organizrii i desfurrii scrutinelor electorale. Conform art.69 Cod Electoral pentru nclcrile ce au drept int limitarea dreptului cetenilor de a alege i de a fi ales este prevzut rspunderea juridic, materializat n rspunderea administrativ i cea penal, dup cum urmeaz din prevederile art.70 i art.71 Cod Electoral. Astfel, rspunderea juridic este privit ca o instituie fundamental n respectarea drepturilor ceteneti, avnd drept scop reflectarea stadiului de evoluie a societii n ansamblu i ridicarea nivelului contiinei, responsabilitii sociale. n alt ordine de idei, rspunderea juridic pentru nclcarea legislaiei electorale reprezint aplicarea msurilor de constrngere fa de persoana care a nclcat drepturile electorale ale altora. n concluzie, rspunderea juridic poate fi definit ca un raport juridic de constrngere, coninutul cruia const n dreptul organelor de stat de a atrage la rspundere pe cel care a nclcat norma de drept aplicnd sanciunea prevzut de norma nclcat, oblignd totodat persoana vinovat s suporte sanciunea respectiv. Rspunderea juridic, conform dreptului electoral, poate fi aplicat numai n cazul n care este urmat de o anumit conduit ilicit. Prin conduit ilicit subnelegem aciunile/inaciunile svrite contrar intereselor i drepturilor altor ceteni, precum i mpiedicarea desfurrii corect a alegerilor. 2. Fraudele electorale prevzute de Codul Penal

23

Rspunderea penal este o instituie juridic fundamental a dreptului penal, care alturi de alte instituii i mpreun cu instituia infraciunii i sanciunii reprezint componentele de baz ale ntregului sistem de drept penal. Rspunderea penal este o form a rspunderii juridice i reprezint consecinele nerespectrii dispoziiei normei juridice penale. Att legislaia electoral ct i cea penal prevede un ir de fapte, care prin caracterul social periculos, reprezint infraciuni sau aa numitele fraude electoral penale. Spre deosebire de celelalte nclcri electorale, fraudele electorale penale sunt svrite nemijlocit n perioada organizrii i desfurrii alegerilor. n acelai timp, fraudele penale reprezint i diverse forme de falsificare a documentelor electorale cu scopul de a denatura rezultatele alegerilor. Fraudele electorale penale sunt enumrate de art.70 Cod Electoral fiind sistematizate i de prevederile art.181 i art.182 al Codului Penal al Republicii Moldova, precizndu-se totodat i sanciunile pentru svrirea acestor fapte. Spre exemplu, art.181 CP RM definete drept infraciune: mpiedicarea prin orice mijloace a exercitrii dreptului electoral sau mpiedicarea activitii organelor electorale: a.) svrit prin blocarea sau atacarea localurilor seciilor de votare prin orice mijloc i n orice form; b.) svrit prin sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale; c.) svrit cu periclitarea vieii persoanei; d.) nsoit de vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii; e.) soldat cu alte urmri grave. n ziua alegerilor, orice cetean cu drept de vot este n drept s se prezinte la seciile de votare pentru a-i exercita liber i direct dreptul su la vot. Cetenii se pot prezenta la secia de vot la orice or pe parcursul zilei de votare. mpiedicarea exercitrii dreptului electoral

reprezint o nclcare a prevederilor art.38 (1) din Constituie, care garanteaz dreptul tuturor de a alege i de a fi ales. Aciunile de acest gen se manifest prin oprirea, mpiedicarea intenionat a activitii birourilor electorale ale seciilor de votare, iar blocarea seciilor de votare poate fi realizat prin diverse mijloace tehnice i materiale. Stoparea activitii seciei de votare reprezint o lezare a drepturilor alegtorului s-i manifeste voina, deoarece secia va fi izolat de el. Astfel, nimeni nu este n drept a stopa sau bloca activitatea birourilor seciilor de votare n ziua alegerilor, aceasta fiind posibil de efectuat numai n cazuri excepionale, dar nu mai mult de dou ore. Suspendarea se poate admite numai la iniiativa preedintelui biroului electoral, care poart ntreaga responsabilitate pentru activitatea seciei respective. Aplicarea mijloacelor ce au pus n pericol viaa persoanei, aplicarea forei fizice ce a cauzat vtmri ale integritii corporale sau a sntii, sau care s-a soldat cu urmri grave n scopul mpiedicrii persoanei de a se prezenta la secia de votare, de asemenea va fi o nclcare a dreptului la libera exprimare a voinei. Aplicarea acestor msuri fa de membrii biroului electoral va fi calificat ca o infraciune electoral, deoarece membrii biroului vor fi pui n situaia de imposibilitate de a-i exercita atribuiile i nemijlocit de a asigura ndeplinirea drepturilor alegtorilor. Sustragerea urnelor de vot, a listelor electorale sau a altor documente necesare scrutinului va fi o lipsire a dreptului la vot, deoarece alegtorului nu-i va putea materializa opiunea sa. Falsificarea prin orice mijloace a rezultatelor alegerilor. A falsifica, n sens larg, nseamn a nela, a induce n eroare, a denatura, a contraface unele fapte sau informaii la care are acces fptuitorul. Falsificarea alegerilor se realizeaz prin diverse metode i mijloace, i anume prin suplinirea listelor, semnarea listelor n locul alegtorilor care nu s-au prezentat la sufragiu, nlocuirea buletinelor de vot cu altele, schimbarea urnelor de vot. Deasemenea, pot fi falsificate procesele verbale ale organelor electorale, care in de numrul de alegtori inclui n listele electorale, numrul de alegtori inclui n listele suplimentare, numrul de 24

alegtori care au primit buletinele de vot; care au participat la votare, buletinele de vot declarate nevalabile, ct i procesele verbale privind numrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, numrul total de voturi valabil exprimate, numrul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripie i a buletinelor de vot neutilizate. Spre deosebire de faptele ce in de mpiedicarea realizrii dreptului la vot, infraciunea de falsificare prin orice mijloace a alegerilor, poate fi comis doar de subieci speciali, care pot fi membri ai biroului electoral al seciei de votare, membri ai Consiliului Electoral de Circumscripie sau membri ai Comisiei Electorale Centrale, fiindc se prezum c membrii acestor instituii electorale au accesul exclusiv la documentele ce pot fi falsificate, fiind totodat responsabili de pstrarea acestora. 3. Fraudele electorale prevzute de Codul cu privire la Contraveniile Administrative. Codul cu privire la Contraveniile Administrative prevede rspunderea administrativ pentru comiterea contraveniilor electorale. Contravenia administrativ este fapta svrit cu vinovie, care reprezint un pericol social mai redus dect infraciunea i este prevzut i sancionat de legi directe sau alte acte. Pentru a suplini condiiile de contravenie, ea trebuie s corespund mai multor criterii i anume s fie svrit cu vinovie, s fie de un pericol mai redus dect infraciunea i s fie prevzut de Codul cu privire la Contraveniile Administrative. Prin comiterea contraveniei administrative, fptuitorul atac anumite valori sociale, care sunt la rndul lor, n mod firesc, ocrotite de lege. n cazul nostru, fptuitorul atenteaz la dreptul fundamental de a alege i de a fi ales. n conformitate cu prevederile art.71 Cod Electoral al Republicii Moldova exist un ir de fraude care sunt supuse rspunderii administrative. Codul cu privire la Contraveniile Administrative (CCA RM) a definit un ir de nclcri precum i rspunderea juridic pentru svrirea lor. Astfel art.142/1 CCA RM i art.200/1 CCA RM enumr fraudele care sunt supuse rspunderii administrative:

nerespectarea condiiilor i normelor de difuzare a programelor audiovizuale stabilite de Consiliului Coordonator al Audiovizualului i Comisiei Electorale Centrale pentru perioada campaniei electorale. n conformitate cu art.37 a Legii audiovizualului nr.603-XIII i art.47 (2-4) Cod Electoral nainte de nceperea campaniei electorale Consiliul Coordonator al Audiovizualului de comun acord cu Comisia Electoral Central stabilesc instituiilor publice ale audiovizualului timpul de anten i condiiile de prezentare a emisiilor destinate campaniei electorale. n scurta istorie a alegerilor din Republica Moldova au existat ntotdeauna nemulumiri ale unor formaiuni politice sau ale candidailor independeni privind activitatea instituiilor publice ale audiovizualului. Dup alegerile din 2003 o formaiune politic a acionat instituia public a audiovizualului n instanele de judecat, motivnd tocmai nerespectarea prevederilor respective. ntr-o astfel de situaie are loc avantajarea, att sub form ascuns ct i deschis, unor concureni n detrimentul altora i respectiv se ncalc principiile i standardele alegerilor libere i corecte prin aciunile factorului de emisie (instituiile publice ale audiovizualului). nefurnizarea de ctre persoanele oficiale a datelor i a materialelor necesare comisiilor electorale, precum i nendeplinirea hotrrii acestora. n conformitate cu prevederile art.26 Cod Electoral, Comisia Electoral Central este investit cu un ir de atribuii. Pentru exercitarea acestora CEC este investit cu puterea de decizie asupra chestiunilor ce in de pregtirea i desfurarea corect a alegerilor. Persoanele oficiale sunt obligate ntr-un termen ct mai redus posibil s prezinte toate informaiile, materialele i datele deinute, n virtutea exercitrii funciilor lor, solicitate de comisiile electorale. Hotrrile comisiilor electorale sunt obligatorii pentru structurile i autoritile locale i centrale ale statului. Aceast necesitate este dictat de obligaia organelor electorale s 25

asigure organizarea i desfurarea scrutinelor la nivelul ce ar respecta drepturile tuturor alegtorilor i concurenilor electorali. organizarea de ctre factorii de decizie a adunrilor electorale cu vnzarea i consumarea buturilor alcoolice, neluarea msurilor necesare pentru desfurarea normal a adunrilor electorale. Desfurarea diverselor reuniuni panice este un drept fundamental al cetenilor la libera lor ntrunire, iar n cadrul scrutinelor acest drept devine o necesitate pentru concurenii electorali, care-i promoveaz programul de activitate avnd nevoie de mult publicitate i agitaie electoral. n sensul acestor prevederi, factorii de decizie sunt persoanele care au dreptul i prerogativa de decizie ntr-o oarecare organizaie. Ca urmare a consumului de alcool n timpul desfurrii ntrunirilor electorale, cetenii pot fi mai uor influenai i manipulai pentru a acorda votul su unei oarecare candidaturi. ns nu trebuie neglijat i faptul c n urma consumului de alcool, cetenii sunt predispui la agresiune i violen i astfel este ameninat viaa i sntatea altor persoane, acesta fiind de fapt principalul motiv pentru impunerea restriciilor la comercializarea i consumul alcoolului n timpul ntrunirilor electorale. n acelai timp factorii de decizie sunt responsabili de desfurarea normal a adunrilor electorale i poart ntreaga responsabilitate pentru coninutul discursurilor i al aciunilor lor. neaducerea la cunotina public de ctre membrii comisiilor electorale a propunerilor de candidai. Conform prevederilor art.28 (g) Cod Electoral, una din atribuiile consiliului electoral de circumscripie este nregistrarea listelor de candidai independeni, listelor de candidai din partea partidelor i altor organizaii social-politice, blocurilor electorale. Odat nregistrate, acestea necesit a fi fcute publice. Obligaia Consiliului electoral de a publica listele de candidai satisface i dreptul ceteanului de a se informa asupra concurenilor

electorali, asigurnd totodat cel puin un start egal tuturor concurenilor electorali n campania electoral. folosirea fondurilor venite din strintate sau a fondurilor nedeclarate public. Orice candidat n campania electoral este asigurat din punct de vedere material de ctre stat cu un minimum garantat. Sumele sunt stabilite pn la nceperea campaniei electorale. Totodat, candidaii au dreptul de a folosi i alte mijloace financiare, care urmeaz a fi declarate n conformitate cu legislaia n vigoare. Statul, pentru a proteja imixtiunea din afara rii a unor curente sau organizaii social politice, interzice subvenionarea campaniilor electorale cu resurse financiare i materiale provenite de la organizaii, ageni economici i ceteni strini. Sursele nedeclarate oficial i folosite de ctre concurenii electorali n campania lor electoral vor fi confiscate, aceast sanciune fiind prevzut de art.36 (1) Cod Electoral al RM. mpiedicarea accesului n localul de votare a persoanelor investite cu acest drept. n scopul desfurrii alegerilor libere i corecte n localurile de votare au acces mai multe persoane care sunt investite cu dreptul de a asigura desfurarea normal a procesului de votare (membrii biroului electoral al seciei de votare i ai organelor electorale ierarhic superioare), a celor cu dreptul de a monitoriza i observa alegerile (observatorii acreditai n modul stabilit de lege i ziaritii n baza legitimaiei de ziarist, precum i membrii reprezentani ai concurenilor electorali n organele electorale). Persoanele respective sunt investite cu dreptul de a observa desfurarea alegerii i de comunica preedintelui biroului electoral orice abatere, abuz, nclcare sau fraud observat. n acelai timp prezena membrilor biroului electoral n seciile de votare este obligatorie pentru ntreaga perioad de desfurare a alegerilor (cu excepia deplasrii cu urna mobil de vot). mpiedicarea accesului la secia de votare a acestor persoane ar pune la ndoial desfurarea corect a alegerilor i atrage sanciunea administrativ, prevzut de lege. 26

refuzul nejustificat de a nmna buletinul de vot alegtorului nscris n listele electorale, este o nclcare grav a drepturilor ceteneti, deoarece alegtorului nu i se ofer posibilitatea de ai exprima votul su. n responsabilitile membrilor biroului electoral ntr obligaia de nmnare a buletinelor de vot tuturor alegtorilor ce ntrunesc condiiile cerute de lege. Chiar dac alegtorul nu este inclus n lista electoral a biroului electoral respectiv, ns conform legislaiei naionale are dreptul de a vota la aceast secie de votare, membrii biroului electoral al seciei de votare trebuie s-l includ n lista suplimentar i s-i ofere posibilitatea de a-i exercita dreptul su constituional. Nimeni nu este n drept s lipseasc alegtorul de acest drept fundamental al su. prsirea nemotivat a localului de votare nainte de constatarea rezultatelor alegerilor i desemnarea procesului verbal de ctre membrii comisiei electorale a seciei de votare. Printre alte atribuii ale membrilor biroului electoral i ale consiliului electoral de circumscripie se numr i semnarea procesului verbal de constatare a rezultatelor alegerilor. Membrii organelor electorale respective sunt obligai s-i ndeplineasc funciile pn la totalizarea alegerilor, pn la desfiinarea biroului electoral sau consiliului electoral. Acetia sunt obligai s participe la procedura de numrare a buletinelor de vot. Deoarece fa de membrii birourilor i consiliilor electorale nu pot fi aplicate msuri disciplinare, acetia vor fi supui rspunderii administrative pentru astfel de fapte. falsificarea semnturilor n listele susintorilor candidatului independent. Dei se subnelege de la sine c astfel de falsuri sunt utilizate n campaniile electorale, n Republica Moldova nu au fost fcute publice astfel de situaii. Oricum, gradul pericolului social al unor astfel de fapte este extrem de redus i nu poate afecta decisiv drepturile i interesele altor actori electorali. afiarea materialelor electorale n alte locuri dect cele stabilite. Organele de administraie public locale sunt obligate

s stabileasc locurile necesare n care se va permite expunerea materialelor de agitaie electoral printr-o decizie. n aceste locuri candidaii au dreptul de a afia programele sale electorale, spoturi i alte informaii. Cu regret, aceste prevederi nu au fost deocamdat respectate de ctre concurenii electorali sau de ctre susintorii acestora. n timpul campaniilor electorale afiele i posterele electorale sunt plasate oriunde, rednd un aspect neplcut localitilor respective pentru o perioad ndelungat. distrugerea, murdrirea, deteriorarea prin orice alt form a listelor electorale a programelor i a platformelor afiate sau a oricror alte afie sau anunuri de agitaie electoral. Desigur aceste afie i anunuri pentru a fi sub protecia acestei norme urmeaz s fie afiate n locurile stabilite de organele de administrare public local. ns i n aceste locuri acestea nu sunt protejate, aa c fenomenul respectiv este unul obinuit pentru concurenii electorali i susintorii lor. Aceste fenomene denot faptul lipsei de cultur politic i social la nivel general i lipsei de respect fa de adversarii politici. nscrierea cu bun tiin n listele electorale a persoanelor care nu au dreptul de vot n conformitate cu legislaia n vigoare, a unor persoane fictive sau nscrierea intenionat a unei persoane n mai multe liste, precum i refuzul nejustificat de a nregistra i soluiona contestaiile privind operaiunile electorale. Ct privete nscrierea persoanelor fr drept de vot, a unor persoane fictive sau nscrierea concomitent a unui alegtor n dou sau mai multe liste electorale putem meniona c astfel de fapte au fost vehiculate nu numai odat n mijloacele de informare n mas din Moldova, ns pn la urm nu s-au cunoscut cazuri concrete de depistare i sancionare a unor astfel de fraude electorale. Considerm c n cazul n care se va recurge la o verificare aleatorie a listelor electorale se pot depista astfel de cazuri. Refuzul nejustificat de a nregistra contestaiile privind corectitudinea operaiunilor electorale i soluionarea acestora 27

reprezint o greeal fundamental a organelor electorale respective, n special al preedintelui organului electoral respectiv. Dup cum am menionat anterior, orice ntrziere sau evitare de soluionare a unor astfel de contestaii poate conduce la nclcarea drepturilor concurenilor electorali sau ale alegtorilor, urmnd a fi depuse i apoi examinate de ctre organele electorale ierarhic superioare i instanele de judecat. acceptarea persoanei de a fi inclus n mai multe liste. Potrivit prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova, fiecare cetean al rii are dreptul de a participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Astfel, includerea unui alegtor n mai multe liste electorale contravine acestor principii i ncalc drepturile altor alegtori. refuzul de a ndeplini dispoziiile preedintelui comisiei electorale a seciei de votare privind asigurarea ordinii n localul de votare i pe teritoriul din jurul lui. Rolul preedintelui biroului electoral al seciei de votare este decisiv n cadrul alegerilor, acestuia revenindu-i ntreaga responsabilitate pentru asigurarea i respectarea tuturor condiiilor prevzute de legislaia naional pentru desfurarea corect a alegerilor. Astfel, preedintele biroului electoral al seciei de votare este responsabil att de ordinea public n localul de votare i n mprejurimile seciei ct i de bunurile aflate n gestiunea seciei de votare, n special buletinele de vot, integritatea i sigurana crora este foarte important pentru declararea i recunoaterea valabilitii alegerilor la aceast secie de votare. Tocmai din aceast cauz, toate indicaiile preedintelui sunt obligatorii pentru toi participanii la scrutin. Nesupunerea att din partea alegtorilor ct i a membrilor biroului sau dup caz consiliului, atrage dup sine rspunderea administrativ prevzut de lege. agitaia electoral n ziua alegerilor i zilei imediat urmtoare zilei de votare. n ziua desfurrii alegerilor i n cea precedent acesteia este interzis orice agitaie sau publicitate electoral (art.47 p.14 Cod Electoral). Condiiile respective sunt

valabile pentru toi candidaii i concurenii electorali. Ignorarea acestor prevederi de ctre un concurent aduce cu sine nclcarea principiilor de egalitate, care este necesar de aplicat tuturor concurenilor electorali. Campania electoral se consider finalizat cu o zi naintea zilei desfurrii alegerilor, deoarece alegtorii deja i-au determinat poziiile i au decis pentru care candidatur i vor da votul. Nerespectarea acestei reguli poate influena decizia unor alegtori i respectiv poate influena rezultatele. Influenarea rezultatelor este cea mai grav fraud electoral, iar n cazul n care instanele de judecat constat aceste fapte, rezultatul nu poate fi altul dect anularea rezultatelor i desfurarea alegerilor repetate, care de obicei nu pot fi n favoarea celui care a nclcat legea. n special, este interzis orice publicitate electoral n incinta seciei de votare. Nu se permite prezena nici unei poze, poster, anun sau semn care ar aminti sau ar indica alegtorului un anume candidat, doctrin sau formaiune politic care se afl n lista buletinului de vot. Astfel, n Republica Moldova mai exist probleme serioase la acest capitol. Spre exemplu, n unele localiti ale rii, nsi seciile de votare au fost amplasate n localuri unde predominau monumente, sloganuri i diverse semne caracteristice unui partid politic. Au fost observate i astfel de situaii cnd pe mesele membrilor biroului electoral al seciei de votare se aflau publicaii ale unui partid politic concurent electoral. Astfel, alegtorul n timp ce i se verifica identitatea i i se elibera buletinul de vot putea fi influenat de prezena acestor materiale. Prezena candidailor i a concurenilor electorali la seciile de votare nu este permis mai mult dect pentru ca acetia s-i exercite dreptul constituional la vot. scoaterea buletinului de vot nmnat pentru votare din localul seciei de votare. Evidena buletinelor de vot este strict, iar responsabilitatea, dup cum am mai menionat i anterior, o poart preedintele biroului electoral al seciei de votare. 28

Prsirea seciei de votare cu buletinul de vot este interzis, aceast fapt fiind calificat ca contravenie administrativ. 4. Alte tipuri de fraude electorale n afara fraudelor indicate mai sus care sunt supuse rspunderii administrative i penale, legislaia electoral mai prevede i alte nclcari care dei nu sunt sancionate conform legislaiei penale i administrative, poart un caracter de fraud i poate aduce atingeri drepturilor electorale ale cetenilor. Aa numita rspundere electoral dup cum este elucidat n legislaia unor state, este prevzut pentru concurenii electorali, membrii organelor electorale i observatori. n calitate de sanciune pentru svrirea sau admiterea unor astfel de nclcri nu se prevd amenzi sau chiar arest, ns sunt posibile diverse restricii ca spre exemplu: anularea nregistrrii candidatului sau retragerea acreditrii observatorului. Aceste tipuri de fraude pot fi comise doar de concurenii electorali, membrii birourilor i comisiilor electorale precum i de observatorii acreditai. Aadar, n continuare vom enumra cteva dintre aceste posibile fraude electorale: - completarea buletinul de vot n locul alegtorului sau la rugmintea acestuia, oferirea consultaiilor sau sfaturilor alegtorilor de ctre observator. n conformitate cu Regulamentul privind statutul observatorilor din partea concurenilor electorali n campania electoral, care se adopt de Comisia Electoral Central, observatorilor le este interzis activitatea ce nu este legat de monitorizarea alegerilor. nclcarea acestor prevederi de ctre observatori va fi considerat drept fraud. n cazul n care observatorii din partea concurenilor electorali ncalc prevederile Regulamentului sau ale altor acte legislative n vigoare, Consiliul Electoral de Circumscripie poate anula acreditarea observatorului respectiv. n locul acestuia concurentul electoral poate cere acreditarea altui observator. n cazul n care observatorii din partea concurenilor electorali comit astfel de nclcri n ziua votrii ei sunt ndeprtai imediat din localul seciei de votare. Desigur n acest caz preedintele biroului electoral al seciei de votare este n drept s fac o prentmpinare

observatorului respectiv, iar n cazul n care aciunile se vor repeta, acestuia i poate fi ntocmit un proces verbal de constatare a svririi contraveniei administrative. ns, deoarece examinarea cazului cu privire la contravenia asdministrativ dureaz mai mult timp i respectiv sanciunea aplicat nu va avea efectul scontat, preedintele biroului electoral al seciei de votare trebuie s ntreprind msurile ce se impun ntru limitarea accesului unor astfel de observatori n incinta seciei de votare, asigurnd astfel condiii egale tuturor concurenilor electorali i respectnd drepturile alegtorilor. Astfel acest tip de rspundere a fost definit ca rspundere electoral n urma creia survine n calitate de sanciune retragerea calitii observatorului i respectiv a dreptului de a se mai afla n incinta seciei de votare. Ct privete completarea buletinului de vot n locul alegtorului, acest lucru, potrivit prevederilor art.5 Cod Electoral, nu este permis nimnui, nici chiar rudelor, deoarece dup cum am mai menionat, votul ceteanului este un vot direct, ceea ce presupune c acesta trebuie s voteze personal. Cu att mai mult nu este permis votarea n locul unei alte persoane de ctre membrii organelor electorale sau a observatorilor, care prin rolul lor au tocmai obligaia de a preveni astfel de situaii, contribuind astfel la desfurarea unor alegeri libere i corecte. aflarea n secia de votare mai mult dect este necesar pentru votare. Este o interdicie prevzut de art.55 (8) Cod Electoral, pentru care nu este prevzut sanciune administrativ. Aceast fraud se refer att la alegtori ct i la concurenii electorali care particip la votare. Aceste prevederi nu se rsfrng asupra activitii membrilor biroului electoral sau a observatorilor acreditai n conformitate cu legislaia n vigoare, deoarece n atribuia lor ntr activitatea profesional (membrii biroului) i asistarea/monitorizarea procesului de votare (observatorii). Prezena mai multor persoane n incinta seciei de votare (celor care i-au exercitat deja dreptul la vot) ar complica buna desfurare a procesului de votare, inclusiv prin aglomerarea seciei. Prezena candidailor electorali mai mult dect este necesar 29

pentru votare poate fi considerat drept o presiune i o influen exercitat asupra alegtorilor. n cadrul scrutinelor electorale din ultimii ani au fost depistate mai multe cazuri n care candidaii erau prezeni n seciile de votare mai mult dect a fost necesar, uneori nemijlocit n apropierea urnei de votare. Aceast fapt de mai multe ori a fost considerat drept fraud ce a dus la anularea rezultatelor alegerilor. Cu toate aceste au existat i cazuri n care instana nu a considerat drept fraud, aceast fapt recunoscut nsi de concurentul electoral. Autorii consider c astfel de aciuni contravin prevederilor legislaiei electorale i pledm pentru recunoaterea acestui fapt drept o fraud esenial, precum i pentru includerea ei n faptele supuse rspunderii administrative, deoarece prezena concurentului electoral pentru o perioad de timp mai mult dect este necesar procesului de votare, poate influena prerea alegtorului n ceea ce privete opiunea sa electoral, care poate fi influenat chiar n ultimul moment. nefurnizarea tuturor datelor personale de ctre candidai la nregistrarea lor la consiliile electorale, care ar putea servi temei pentru refuzul nregistrrii. Aceast fraud nu este prevzut ca atare, fiind prevzut doar obligaia pozitiv a candidatului de a aduce la cunotina consiliului toate datele personale relevante pentru a fi nregistrat (art. 44 (1) pct. c din Codul Electoral al Republicii Moldova). Spre exemplu dac candidatul ascunde faptul c are antecedente penale nestinse, n calitate de sanciune pentru aceast fraud candidatului i se va retrage candidatura, acesta fiind lipsit de posibilitatea continurii cursei electorale. MOTTO: S nu credei c o democraie moare peste noapte, o democraie moare ncet, prin coruperea sentimentului de justiie /Dr.Herbert Petzold/

Capitolul III Litigiile electorale. 1. Noiunea de litigiu electoral. Contestaiile. Prin drept electoral se nelege dreptul fiecrui cetean de a alege i de a fi ales. Prin exercitarea acestui drept fundamental ceteanului i se ofer posibilitatea de a-i exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante domenii ale societii n ansamblu precum i probleme sociale de interes general. n cadrul scrutinelor electorale, cetenii obin drept egal la exprimarea liber a opiunilor politice. Lupta electoral a adversarilor politici presupune o disput bazat pe concuren, care la rndul su este reglementat de legislaia naional n general, i de legislaia electoral n special. Att n cadrul acestor dispute ct i n cadrul procesului electoral apar o serie de situaii de conflict. Fiecare dintre adversari tinde s demonstreze c anume partea advers se face vinovat de nclcarea unor norme i astfel apar litigiile electorale. Litigiile electorale mai apar i n urma comiterii de ctre ali participani la alegeri a fraudelor i nclcrilor electorale sau prin dezacordul actorilor electorali cu unele acte emise de organele electorale, cu rezultatele alegerilor etc. De fapt, orice persoan cu drept de vot este n drept s depun o contestaie organelor electorale sau instanei de judecat atunci cnd consider c au fost nclcate prevederile legislaiei electorale. Legislaia n vigoare prevede garanii privind aprarea drepturilor electorale ale alegtorilor sau concurenilor electorali prin crearea unui sistem de contestare a actelor emise de ctre organele electorale. Acest sistem poate fi realizat att pe cale judiciar ct i administrativ, adic prin adresarea nemijlocit a persoanei cointeresate direct n instanele de judecat i ctre organele electorale ierarhic superioare Organ electoral este instituia de stat creat prin lege, care are scopul i sarcina organizrii i desfurrii scrutinelor electorale prin asigurarea n egal msur a drepturilor participanilor. Comisia Electoral Central, consiliile electorale de circumscripie i birourile 30

electorale ale seciilor de votare fiind organizate n conformitate cu legea sunt organe de stat i acioneaz n regim de putere public n scopul organizrii i desfurrii alegerilor. n aa mod, se consider c ele emit acte care prin puterea lor sunt asimilate actelor administrative. Membrii organelor electorale sunt persoane cu funcii de rspundere, fiindc pe parcursul alegerilor sunt investii cu funcii speciale. Aadar, litigiu electoral este un conflict care are la baz motive electorale i constituie obiectul unui proces judiciar. n sens larg, prin litigii electorale pot fi nelese nu numai conflictele ce in de competena instanelor de judecat, ci orice conflict care a aprut n cadrul organizrii sau desfurrii alegerilor i care poate fi examinat respectiv de ctre organele electorale sau instanele de judecat. Apariia litigiului de obicei este condiionat de existena unei presupuse fraude, care n opinia persoanelor ce se consider lezate n anumite drepturi sau liberti, pot influena rezultatele alegerilor sau mpiedica alegtorii s-i exercite liber dreptul la vot. Conflictele electorale i mai trziu litigiile electorale pot aprea att din iniiativa unui concurent electoral, ct i din partea alegtorilor. De asemenea, autoritile statului au obligaia a se autosesiza n cazul n care o nclcare sau fraud electoral devine evident. Aciunile ilegale ale membrilor i/sau ale preedintelui biroului electoral al seciei de votare de asemenea pot servi drept premis pentru apariia unui conflict i litigiu electoral. Astfel, litigiu electoral poate fi denumit procedura de examinare a plngerilor i contestaiilor ce se axeaz pe o presupus nclcare sau lezare a drepturilor prevzute de legislaia electoral. Procedura de examinare a conflictelor electorale este prevzut de capitolul 12 seciunea 1 Cod Electoral al Republicii Moldova. Totodat, legiuitorul nu a repartizat seciuni separate pentru procedurile extrajudiciare, adic contestarea aciunilor organelor electorale n organele electorale ierarhic superioare i n instanele de judecat. Potrivit prevederilor art.65 (1) Cod Electoral, alegtorii i concurenii electorali pot contesta aciunile i hotrrile consiliilor i birourilor electorale n organele electorale ierarhic superioare i n instanele de judecat.

Astfel, dup cum am stabilit deja, contestarea aciunilor i a hotrrilor organelor electorale se poate face pe cale administrativ i judiciar. Calea administrativ reprezint contestarea hotrrilor i a aciunilor birourilor electorale ale seciilor de votare, consiliilor electorale prin naintarea plngerilor i a contestaiilor n organele electorale ierarhic superioare, n cazul n care organul electoral ierarhic inferior a nclcat dreptul petiionarului. Motiv pentru adresarea contestaiei poate servi orice aciune sau mprejurare cu context electoral, care n opinia petiionarului, ar putea influena rezultatele alegerilor sau i se ncalc drepturile sale electorale. Deci, nu este necesar n mod obligatoriu existena unei fraude electorale penale sau administrative. Contestaiile, n sensul legislaiei electorale, reprezint cererile de anulare sau de revizuire a unui act, a unei hotrri sau decizii emise de ctre organele electorale. De asemenea, contestaiile mai reprezint i solicitrile participanilor la alegeri ctre reprezentanii organelor electorale de a ntreprinde msurile de rigoare ntru stoparea aciunilor ce contravin legislaiei electorale. Litigiile electorale sunt litigii foarte importante pentru dezvoltarea unui sistem democratic i a unui stat de drept, ns totodat astfel de litigii sunt foarte complicate, deoarece trebuie s se examineze n condiii extrem de rigide i condiionate de termene extrem de restrnse att pentru adresarea contestaiilor ct i pentru examinarea cauzelor respective de ctre instanele de judecat. Astfel, potrivit prevederilor art.66 (1) Cod Electoral, aciunile sau hotrrile organelor electorale pot fi contestate n termen de trei zile din data emiterii hotrrii sau svririi aciunii. Forma contestaiei este liber i exclusiv cea scris, deoarece nu se solicit un anumit model sau specime ale unor astfel de plngeri, cereri sau contestaii. ns, este necesar respectarea minimal a cerinelor unor astfel de acte. Adic este obligatorie indicarea motivelor care au generat adresarea i contestaia respectiv, probele sau anexele pe care le consider relevante pentru acest caz, datele personale ale petiionarului etc. 31

Trebuie s cunoatem i s amintim faptul c pe tot parcursul operaiunilor ce se desfoar la secia de votare, se pot formula prentmpinri i contestaii, care conform legislaiei naionale n vigoare se depun numai n form scris pe numele preedintelui biroului electoral al seciei de votare. Aceste contestaii depuse n mod oficial, adic nregistrate la biroul electoral al seciei de votare sunt o condiie obligatorie de valabilitate, iar mai trziu poate servi drept prob sigur i incontestabil pentru preteniile i obieciile naintate. naintea nchiderii seciei de votare, preedintele Biroului electoral al seciei de votare concretizeaz dac exist careva contestaii sau obiecii pn la acel moment. Se recomand nregistrarea acestor plngeri sau contestaii pn la nceperea procedurii de numrare a voturilor. Prin natura sa juridic, contestaia declaneaz recursul ierarhic, n sensul c, dei depus la biroul electoral, n principiu ea implic dreptul de control al organului ierarhic superior, care este Consiliul Electoral de circumscripie. Decizia acestuia asupra contestaiei este obligatorie pentru biroul electoral al seciei de votare. Totodat, legea ofer preedintelui biroului electoral al seciei de votare, n virtutea faptului responsabilitilor sale, posibilitatea i dreptul de a decide imediat asupra unor probleme contestate care nu sufer nici un fel de amnare. Preedintele biroului electoral al seciei de votare este obligat s ia n regim de urgen, atunci cnd situaia impune o astfel de aciune, msuri pentru comunicarea contestaiei, prin orice mijloc disponibil, de obicei forma acestora este cel telefonic, Consiliului Electoral de Circumscripie. n scopul soluionrii eficiente i urgente a problemelor sesizate de ctre persoanele interesate, dar i n scopul evitrii unor ntrzieri care ar afecta respectarea drepturilor electorale, preedintele biroului electoral al seciei de votare, n virtutea aceluiai principiu al oficialitii, totodat spre a nu ntrzia nlturarea unei greeli depistate i contientizate de ctre membrii biroului electoral al seciei de votare, trebuie s-i asume responsabilitatea pentru adoptarea unor decizii adecvate. Aceast posibilitate se deduce i din dispoziiile cuprinse n Codul Electoral n ceea ce ine de coninutul procesului verbal al biroului electoral al seciei de votare, care trebuie s cuprind, printre altele, modul de soluionare a contestaiilor la faa locului, cu

excepia contestaiilor expediate spre soluionare Consiliului Electoral de Circumscripie. Biroul electoral al seciei de votare trebuie s duc evidena strict a proceselor verbale, indiferent de problemele sesizate i modul de soluionare a acestora. 1. Instanele competente n soluionarea litigiilor electorale. La nivel naional, instanele competente de examinarea litigiilor electorale sunt birourile electorale ale seciilor de votare, consiliile electorale de circumscripie, Comisia Electoral Central, adic organele electorale i instanele judiciare. La nivel internaional Curtea European a Drepturilor Omului este competent s examineze plngerile cetenilor Republicii Moldova privind nclcarea drepturilor prevzute de Convenia European pentru Drepturile i libertile fundamentale ale Omului i de protocoalele adiionale. Trebuie de subliniat faptul c Curtea European va examina aceste plngeri doar n cazul n care petiionarul a epuizat corect toate cile ordinare n instanele naionale de judecat. Ierarhia organelor electorale este urmtoare Comisia Electoral Central fiind un organ permanent, formeaz consiliile electorale de circumscripie, care la rndul lor, creaz birourile seciilor de votare. Ordinea i modalitatea de creare a organelor electorale au fost descrise n capitolele precedente, de aceea nu ne vom opri la ele suplimentar. Amintim c toate litigiile electorale pot fi soluionate pe cale administrativ (extrajudiciar) i pe cale judiciar. a. Competena Biroului Electoral al seciei de votare Biroul electoral al seciei de votare este constituit de ctre Consiliul electoral de circumscripie cu cel puin 25 de zile nainte de data alegerilor, fiind alctuit din 5 - 11 membri cu drept de vot deliberativ. Biroul conduce operaiunile de alegere ce se desfoar n cadrul seciei de votare respective. Biroul este alctuit dintr-un preedinte, un vicepreedinte i un secretar, alei din rndul membrilor biroului. Birourile electorale al seciilor de votare sunt organele electorale ierarhic inferioare i sunt responsabile de organizarea i desfurarea votrii la seciile de votare. n atribuiile biroului intr: 32

a. verificarea listelor electorale mpreun cu autoritile administraiei publice locale, asigur integritatea acestora i a buletinelor de vot i este responsabil de ntocmirea lor corect i deplin. b. examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele electorale, efectueaz modificrile necesare i elibereaz certificate pentru drept de vot alegtorilor care nu se vor afla la domiciliu n ziua alegerilor; c. ntocmete listele electorale suplimentare, nscriind n ele persoanele care voteaz n baza certificatelor pentru drept de vot, precum i persoanele care, din anumite cauze, nu au fost nscrise n listele electorale principale; d. comunica populaiei care locuiete pe teritoriul seciei de votare data i locul votrii, asigur pregtirea localului pentru votare, instalarea urnelor i a cabinelor de vot, organizeaz votarea n ziua stabilita, ia masuri pentru a asigura ordinea n localul seciilor de votare; e. totalizeaz rezultatele alegerilor n secia de votare, ntocmete procesele-verbale i le remite, mpreun cu toate buletinele de vot, Consiliului Electoral de Circumscripie; f. examineaz cererile i contestaiile ce vizeaz organizarea i desfurarea alegerilor, adoptnd hotarri asupra lor, care se anexeaz la procesele-verbale ale edinelor biroului; g. remite Consiliului Electoral de Circumscripie datele privind prezentarea cetenilor la votare, precum i datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor; h. exercit i alte atribuii n condiiile Codului Electoral. Cu excepia atribuiilor indicate anterior, Biroul Electoral al seciei de votare mai are i atribuia examinrii cererilor i contestaiilor ce vizeaz organizarea i desfurarea alegerilor la secia de votare respectiv, adoptnd hotrri asupra lor, care se anexeaz la proceseleverbale ale edinelor biroului electoral. Totodat, membrii biroului sunt obligai s verifice corectitudinea completrii listelor electorale mpreun cu autoritile publice locale. Dac n ziua votrii s-a stabilit c persoana cu drept de

vot nu a fost introdus n liste electorale, biroul electoral al seciei de votare va permite ceteanului respectiv s-i exercita dreptul la vot, nscriindu-l n listele electorale suplimentare. Dac ceteanul nu este introdus n liste electorale permanente, el se poate adresa cu o contestaie preedintelui biroului electoral, care o va examina imediat i va lua o decizie n acest sens. Spre exemplu, n timpul alegerilor locale generale din mai 2003 au fost nregistrate o serie de contestaii parvenite din partea studenilor, crora le-a fost refuzat dreptul de a-i exercita dreptul electoral n localitile unde-i fac studiile. Deoarece situaia nu a fost lmurit din timp, unii preedini ai birourilor electorale au evitat s ia decizii rapide i corecte n soluionarea acestor probleme frecvente. De asemenea, n urma situaiei confuze create de autoritile statului, au fost sesizate cazuri cnd studenilor li s-a refuzat dreptul la vot att n localitatea unde-i au stabilit domiciliul permanent ct i n localitatea unde-i au viza de reedin. n conformitate cu Hotrrea Curii Constituionale a Republicii Moldova nr.16 din 19.05.1997 i anume pct.5, existena instituiei viza de reedin n legislaia Republicii Moldova, utilizarea ei n raporturile sociale vine n contradicie cu normele i principiile constituionale, constituind o piedic n exercitarea dreptului cetenilor la libera deplasare. n aa mod, putem considera c multor cetenilor cu drept de vot le-a fost nclcat dreptul de a alege. Cu toate acestea, trebuie s menionm cu regret, c un numr foarte mic de alegtori au contestat aceste aciuni ale organelor electorale, fapt ce demonstreaz att o lips de ncredere a cetenilor n instituiile statului i instanele de judecat ct i nivelul slab de pregtire al funcionarilor organelor electorale. Aceste constatri mai scoate la iveal i nivelul ridicat al analfabetismului juridic general al cetenilor, datorit faptului necunoaterii drepturilor lor. b. Competena Consiliului Electoral de Circumscripie Consiliul Electoral de Circumscripie este creat de ctre Comisia Electoral Central n conformitate cu legislaia naional fiind organul ierarhic superior biroului electoral al seciei de votare. Pentru a releva care este competena consiliului electoral urmeaz s stabilim care sunt 33

atribuiile de baz ale lui. Astfel n conformitate cu art.28 Cod Electoral consiliul are urmtoarele atribuii: 1. exercit controlul asupra executrii prevederilor Codului Electoral i altor legi care conin prevederi referitoare la desfurarea alegerilor; 2. constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheaz activitatea lor, organizeaz instructajele pentru membrii acestora, propag procedura votrii i importana votrii; 3. distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare mijloace financiare; 4. examineaz comunicrile ce in de organizarea i desfurarea alegerilor sosite din partea autoritilor administraiei publice locale, a efilor de ntreprinderi, instituii i organizaii; 5. exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor electorale; 6. asigur aprovizionarea birourilor electorale ale seciilor de votare cu formulare pentru listele electorale i procesele verbale, cu buletinele de vot; 7. nregistreaz candidaii independeni i listele de candidai din partea partidelor i altor organizaii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunotina public despre acetia; 8. decide degrevarea de atribuiile de la locul de serviciu permanent al membrilor birourilor electorale pe perioada activitii lor n componena comisiei; 9. totalizeaz rezultatele alegerilor din circumscripie, prezint Comisiei Electorale Centrale actele respective i asigur publicarea n presa local a rezultatelor; 10. adun informaii de la birourile electorale ale seciilor de votare privind prezentarea alegtorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor i le remite Comisiei Electorale Centrale; 11. examineaz cererile i contestaiile asupra hotrrilor i aciunilor birourilor electorale ale seciilor de votare i adopt hotrri executorii n privina lor;

12. exercit alte aciuni ce in de organizarea i desfurarea alegerilor. n calitate de organ de examinare a litigiilor electorale consiliul electoral este mputernicit cu examinarea contestaiilor depuse asupra hotrrilor i aciunilor birourilor electorale al seciilor de votare, n calitatea sa de organ ierarhic superior al acestora. Contestaia depus preedintelui Consiliului Electoral de Circumscripie trebuie examinat imediat sau n cel mai scurt timp posibil, ns termenul nu trebuie s depeasc mai mult de trei zile. Odat cu examinarea contestaiei, Consiliul Electoral de Circumscripie se expune asupra problemelor invocate prin emiterea unei hotrri. Contestaiile se examineaz de ctre membrii Consiliului Electoral de Circumscripie. La examinarea acestora trebuie s fie prezeni cel puin 50% din numrul total al membrilor, iar pentru emiterea hotrrii este posibil prin majoritatea simpl de voturi ale celor prezeni. Astfel se emit decizii ale Consiliilor Electorale de Circumscripie cu privire la admiterea sau refuzul satisfacerii contestaiilor depuse. n cazul paritii de voturi, cel al preedintelui este decisiv. Consiliul Electoral de Circumscripie este un organ n atribuiile cruia se afl monitorizarea desfurrii scrutinului. Acesta poate interveni n cazul n care se depisteaz comiterea fraudelor electorale. Intervenia Consiliului poate avea loc att la cererea persoanelor cointeresate (prin depunerea unor contestaii, plngeri sau cereri) ct i din iniiativ proprie. n cazurile n care preedintele biroului electoral consider c problemele aprute necesit o examinare mai desfurat sau nu poate lua o decizie ferm i corect, acesta trebuie s solicite intervenia Consiliului Electoral de Circumscripie, acest lucru fiind posibil att prin depunerea unei cereri scrise ct i prin alte mijloace tehnice, de obicei prin telefon. Consiliul Electoral de Circumscripie este obligat s consulte preedinii Birourilor Electorale ale seciilor de votare ori de cte ori este necesar. c. Competena Comisiei Electorale Centrale 34

nainte de precizarea tipurilor de contestaii examinate de ctre Comisia Electoral Central va trebui s stabilim care sunt atribuiile generale ale CEC, prevzute de art. 27 Cod Electoral i anume: - studiaz organizarea i desfurarea alegerilor cu scopul de a perfeciona legislaia i procedurile electorale; - nainteaz Guvernului i Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operrii unor modificri n legislaia electoral; - elaboreaz regulamente i instruciuni menite s perfecioneze procedurile electorale; - deine o list a lucrrilor calificai pentru a-i determina n consiliile electorale de circumscripie i n birourile electorale ale seciilor de votare; - constituie consilii electorale de circumscripie i birouri electorale ale seciilor de votare la desfurarea alegerilor pariale ale consiliilor locale sau pentru funcia de primar; - conlucreaz, n procesul de organizare i desfurare a alegerilor, cu Ministerul Afacerilor Interne (cu scopul de a sigura paze seciilor de votare i a materialelor electorale), ntreprinderile i instituiile de stat, la ncheierea contractelor pentru servicii de tiprire a buletinelor de vot i de aprovizionare cu echipament, mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea manifestrilor ce in de educaia civic a alegtorului i informarea populaiei asupra desfurrii procesului electoral; - analizeaz structura circumscripiilor electorale din punctul de vedere al organizrii administrativ-teritoriale a republicii; - implementeaz programe de educaie civic n perioada dintre alegeri; - pregtete programe de informare a alegtorilor n perioada electoral; - ofer mijloacelor de informare n mas informaii cu privire la desfurarea alegerilor practica administrativ oferit n acest sens; - prezint anual rapoarte Parlamentului i la cerere Guvernului, Preedintelui Republicii Moldova;

ofer spre dezbatere mijloacelor de informare n mas i publicului chestiuni electorale; stabilete contacte cu partidele, alte organizaii social-politice i neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidai pentru funciile publice, asigurndu-le participarea plenar n procesul electoral; consult asociaiile obteti locale interesate s desfoare n cadrul alegerilor activiti ce in de educaia civic; verific n fiecare an listele electorale, actualizndu-le n baza datelor furnizate de autoritile administraiei publice; analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare i i-a msuri pentru prevenirea lor, informeaz autoritile publice despre necesitatea soluionrii unor chestiuni, n conformitate cu legislaia electoral.

n scopul exercitrii atribuiilor sale, Comisia Electoral Central emite hotrri obligatorii pentru celelalte organe electorale. n calitatea sa de organ electoral ierarhic superior va examina contestaiile depuse de ctre alegtori sau concurenii electorali asupra hotrrilor consiliilor electorale i ale birourilor electorale ale seciilor de votare. Refuzul de a nregistra candidaii independeni i listele de candidai din partea partidelor i a altor organizaii social-politice de ctre consiliile electorale de circumscripie, poate fi contestat n prima instan Comisiei Electorale Centrale. Depunerea documentelor pentru nregistrare, urmeaz a fi efectuat n strict conformitate cu legislaia electoral, adic cu cel puin 30 de zile nainte de ziua desfurrii alegerilor, omiterea acestui termen atrage dup sine respingerii contestaiei de nregistrare a candidaturii depuse ctre Comisiei Electorale Centrale. Totodat, este important s amintim c toate contestaiile electorale trebuie depuse n termenul stabilit de legislaia electoral n vigoare, deoarece orice ntrziere poate conduce la imposibilitatea soluionrii problemelor sesizate n cadrul procesului electoral. n experiena electoral a rii noastre au existat cazuri n care Comisia Electoral Central a precizat c n pofida unor nclcri evidente ale 35

legislaiei electorale care s-au produs la nregistrarea candidailor, depunerea contestaiilor cu omiterea termenelor respective a mpiedicat corectarea nclcrilor sesizate, acestea fiind respinse din motivul tardivitii. Comisia Electoral Central vegheaz la respectarea legislaiei electorale de ctre mijloacele de informare n mas, alte autoriti ale statului, concureni electorali etc. Spre exemplu, potrivit prevederilor art.47 (7) Cod Electoral al RM, publicaiile periodice nu au dreptul s publice sondaje de opinie cu cel puin 10 zile pn la desfurarea alegerilor, iar Comisia Electoral Central poate lua act de astfel de nclcri i s avertizeze persoanele responsabile de nclcarea acestor prevederi. Totodat, n calitatea sa de organ electoral ierarhic superior celorlalte organe electorale Comisia Electoral Central va ntreprinde msurile de rigoare pentru prevenirea svririi fraudelor electorale pe ntreg parcursul procesului electoral. Totodat, i vor focusa atenia asupra lucrului membrilor organelor electorale. Astfel, n urma alegerilor din 2003 Comisia Electoral Central a constatat c 1931 birouri electorale i majoritatea din cei 25 de mii de funcionari electorali au activat n conformitate cu Constituia Republicii Moldova i Codul Electoral.

d. Competena instanelor de judecat Comisia Electoral Central, Consiliile Electorale de Circumscripie i birourile electorale ale seciilor de votare fiind constituite n baza legislaiei electorale sunt considerate organe de stat. Organele electorale menionate activnd n scopul organizrii i desfurrii alegerilor, acioneaz n regim de putere public, iar prin activitatea lor urmresc realizarea drepturilor constituionale ale cetenilor. Orice litigiu aprut n baza legislaiei electorale poate fi rezolvat pe cale judiciar, cu sau fr parcurgerea cilor extrajudiciare, aa numitul contencios electoral. n acest sens beneficiem de un

contencios de anulare, deoarece instana de judecat este competent s modifice sau s anuleze hotrrea organelor electorale. Odat cu adoptarea Legii contenciosului administrativ Nr.793XIV din 10.02.2000, legiuitorul a stabilit c actele administrative pot fi contestate n baza contenciosului. Astfel, contenciosul administrativ ca instituie juridic are drept scop contracararea abuzurilor i exceselor de putere ale autoritilor publice i aprarea drepturilor persoanei n spiritul legii. Dreptul de a alege i de a fi ales este un drept fundamental, iar imixtiunea sub orice form a organelor de stat este categoric interzis. Comisia Electoral Central, Consiliile Electorale de Circumscripie i Birourile Electorale ale seciilor de votare fiind autoriti ale administraiei publice emit acte administrative care pot fi contestate n instanele de judecat, sau dup caz, n instanele electorale ierarhic superioare. n sensul legii, actele administrative electorale nu sunt altceva dect manifestarea juridic unilateral a voinei n scopul respectrii ntocmai a legislaiei electorale. Obiect al contestaiei electorale poate fi orice decizie, aciune sau inaciune a organelor electorale, ce se refer la numrarea voturilor, nclcrile comise de observatori sau alegtori n cadrul scrutinului, a altor persoane participante la scrutinul electoral. Contestaia electoral poate fi depus att mpotriva unor ncheieri ale Biroului Electoral al seciei de votare, anexate la proces-verbal, ct i mpotriva aciunilor / inaciunilor Biroului sau membrilor acestuia. Prin aciuni / inaciuni se subnelege atitudinea membrilor sau a preedintelui Biroului Electoral al seciei de votare privind problemele sesizate sau msurile ntreprinse de acetia ntru evitarea i prevenirea comiterii fraudelor de ctre participanii la procesul electoral. Nerespectarea atribuiilor de ctre organele electorale pot servi de asemenea drept temei pentru depunerea contestaiilor. Subiect al sesizrilor electorale poate fi orice persoan, care a atins vrsta de 18 ani, are capacitate deplin de exerciiu, nu este condamnat la detenie pentru o infraciune printr-o sentin definitiv i beneficiaz de drepturile i garaniile prevzute de legislaie. Subieci ai contenciosului electoral pot fi alegtorii i/sau concurenii electorali. 36

Totodat, subiect al adresrilor n contencios electoral pot fi blocurile electorale i partidele politice. n calitate de prt, n cazurile respective vor fi organele electorale, emitente al actelor electorale contestate. Competena jurisdicional. Instanele de judecat de sector i raionale examineaz contestaiile depuse mpotriva actelor Consiliilor electorale de circumscripie i mpotriva Birourilor Electorale ale seciilor de votare. Curtea de Apel, n calitate de instan de fond, examineaz contestaiile electorale depuse mpotriva actelor Comisiei Electorale Centrale, iar n calitate de instan de recurs, examineaz recursurile depuse mpotriva hotrrilor instanelor de fond. Dac hotrrile i aciunile organelor electorale ierarhic inferioare au fost atacate la Comisia Electoral Central, iar ultima a modificat sau a anulat hotrrea respectiv a organului ierarhic inferior, contestaia respectiv se va depune de asemenea la Curtea de Apel. Competena teritorial. Contestaiile se depun instanei de judecat n a crei raz teritorial se afl biroul electoral al seciei de votare sau Consiliului Electoral de Circumscripie. n cazul n care se contest hotrrile sau aciunile Comisiei Electorale Centrale cererea se va depune la Curtea de Apel Chiinu. n cazul n care se contest o hotrre a Comisiei Electorale Centrale a Unitii TeritorialAdministrative gguze contestaia respectiv se va depune la Curtea de Apel Comrat. Forma i coninutul contestaiei. Contestaia electoral se depune n condiiile art.19 al Legii contenciosului administrativ i cuprinde forma i coninutul cererii de chemare n judecat. n respectiva cerere, petiionarul urmeaz a indica instana de judecat creia i se adreseaz, numele i prenumele semnatarului, domiciliul su, precum i date i informaii referitor la organ electoral emitent al hotrrii contestate sau care a comis aciunea / inaciunea ce a lezat drepturile petiionarului. n cererea de chemare n judecat, de asemenea urmeaz a fi indicate motivele de fapt i de drept care au stat la baza naintrii cererii de chemare n judecat, fiind totodat stipulate i argumentate fraudele

electorale comise cu menionarea persoanelor care s-au fcut vinovate de admiterea lor. n continuare, exact ca i n cazul altor tipuri de cereri de chemare n judecat, petiionarul urmeaz s anexeze materiale de care dispune pentru a proba cele declarate n cererea de chemare n judecat, n cazul n care acestea exist. n cadrul procesului judiciar, petiionarul capt calitatea procedural de reclamant i urmeaz a se comporta corespunztor, n primul rnd s-i formuleze corect cerinele. De asemenea, este important ca petiionarul s in cont de faptul c naintarea cererii prealabile, cerin a prevederilor legii contenciosului administrativ, n cazurile i litigiile electorale nu sunt obligatorii i nici necesare, datorit necesitii de examinare a cauzelor n termene extrem de restrnse. Codul Electoral al Republicii Moldova nu prevede o procedur prealabil obligatorie pentru soluionarea cazului extrajudiciar. Astfel, potrivit prevederilor art.65 Cod Electoral contestaiile se depun n termen de trei zile din data emiterii hotrrii de ctre biroul electoral al seciei de votare sau Consiliului Electoral de Circumscripie, fr o prealabil ntiinare a organului emitent despre intenia de a depune o contestaie organului electoral ierarhic superior. n virtutea termenelor restrnse, adresarea prealabil nu mai poate fi efectuat pentru asigurarea respectrii drepturilor. Totui, naintea nchiderii seciilor de votare i naintea nceperii procedurii de numrare a voturilor i totalizare a rezultatelor, participanii sunt n drept s nainteze contestaii i observaii privind modul de desfurare a alegerilor precum i nclcrile care au fost depistate pe parcursul zilei. Contestaiile se prezint preedintelui biroului electoral al seciei de votare, care este obligat s le nregistreze ntr-un registru special. Procesul verbal al edinei biroului electoral vor fi indicate contestaiile care au parvenit de la observatorii din partea concurenilor electorali i de la cei independeni. Lipsa unor astfel de contestaii, depuse biroului electoral al seciei de votare pe parcursul zilei de votare, nu-i priveaz pe concureni de dreptul de a se adresa ulterior instanei de judecat, cu toate c n calitate de prob prezentarea contestaiei nregistrate pn la nchiderea seciei de votare ar reprezenta un avantaj important pentru petiionar. 37

Temeiurile adresrii instanei de judecat. Temeiurile contestaiilor sunt foarte variate, ns marea lor majoritate poart un caracter simplu, care necesit doar o constatare a faptului i o simpl intervenie din partea preedintelui biroului electoral al seciei de votare, fiind posibil de rezolvat la nivel de birou i la o etap incipient. Litigiile mai complicate, examinate de instanele judectoreti, n mare msur se refer la nclcarea procedurilor de numrare a voturilor i la nclcrile grave ale legislaiei electorale de ctre concureni electorali, alegtori sau observatori. n cadrul examinrii cauzelor electorale, instanelor judectoreti le revine rolul major de a constata dac o aciune/inaciune sau alta poate constitui fraud electoral. La rndul lui, reclamantului i revine rolul de a prezenta instanei probele ce ar demonstra comiterea nclcrilor sau fraudelor contestate n procesul electoral. n urma examinrii cauzei instana va aprecia dac aceste fapte sunt sau nu fraude i dac pot fi considerate drept impedimente la realizarea drepturilor electorale ale cetenilor cu drept de vot. Tot instana trebuie s decid dac fraudele sau nclcrile care au avut loc au fost n msur s influeneze rezultatele generale ale scrutinului respectiv. Orice reclamant, n suportul cererii sale, are dreptul s invite martori i specialiti pentru a fi audiai n instan. Probele naintate trebuie s fie veridice i s se bazeze pe situaii reale i nicidecum presupuse. Totodat, fraudele electorale care au fost comise, urmeaz s aib o legtur cauzal cu lezarea dreptului electoral. Spre exemplu, pe parcursul zilei de votare unul dintre concurenii electorali a nclcat n mod agresiv i flagrant normele electorale, ns n final acesta nu a obinut voturi. ntr-o astfel de situaie nu se poate cere anularea rezultatelor scrutinului i desfurarea unor alegeri repetate, deoarece nu exist legtur cauzal ntre faptul nclcrii drepturilor electorale altor participani la procesul electoral i frauda comis. Un compartiment aparte revine cererilor de chemare n judecat cu privire la anularea hotrrilor privind refuzul nregistrrii candidailor electorali. Cu toate c sunt prevzute termene deosebit de restrnse pentru examinarea cauzelor ce in de litigiile electorale,

procesul de judecat poate dura o perioad mult prea mare, n comparaie cu necesitatea de organizare a alegerilor. Astfel, n cazul n care instana va aprecia c refuzul nregistrrii candidatul a fost nentemeiat, iar alegerile au avut deja loc i au fost desemnai nvingtorii, instana poate anula rezultatele votrii pentru a-i oferi posibilitatea realizrii dreptului de a fi ales candidatului lipsit nejustificat de posibilitatea nregistrrii candidaturii sale, fiind totodat lipsit de dreptul de a fi ales. Termenele de examinare. Instana de judecat de sector sau raional este obligat s examineze contestaia n termen de trei zile de la data depunerii cererii de chemare n judecat, dar nu mai trziu de data alegerilor. Curtea de Apel, la examinarea contestaiilor mpotriva actelor Comisiei Electorale Centrale, urmeaz s adopte o hotrre n termen de 5 zile de la data depunerii cererii, ns nu mai trziu de data alegerilor. n cazul n care contestaiile sunt depuse n ziua alegerilor, ele urmeaz a fi examinate n aceeai zi, iar contestaiile mpotriva hotrrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor i atribuirea mandatelor se examineaz de ctre instana de judecat concomitent cu confirmarea alegerilor. La primirea cererii instana dispune numirea edinei de nfiare care de obicei se face n aceeai zi cu ziua examinrii cauzei n fond. Drepturile prilor n proces. Examinarea cererii se va face conform dispoziiilor Codului de Procedur Civil, prile avnd dreptul s i-a cunotin de materialele dosarului, s fac extrase i copii de pe ele, s solicite recuzri, s prezinte probe i s participe la examinarea lor, s pun ntrebri altor participani la proces, martorilor, experilor i specialitilor, s formuleze cereri, s reclame probe, s dea instanei explicaii verbale i scrise, s expun argumente i considerente asupra problemelor care apar n dezbaterile judiciare, s nainteze obiecii mpotriva demersurilor, argumentelor i considerentelor celorlali participani, s atace actele judiciare i s-i exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaia procedural civil. La examinarea cererii att reclamantul ct i prtul (organul electoral) are dreptul s fie asistat de un reprezentat sau un avocat. n cadrul procesului prile au drepturi egale. 38

Ct privete examinarea recursurilor, trebuie s menionm faptul c acestea urmeaz a fi examinate n termene reduse, deoarece pentru organizarea alegerilor i desfurarea lor sunt stabilite condiii rigide care nu pot fi modificate att de uor. Cererile de chemare n judecat privind contestarea hotrrilor i aciunilor organelor electorale nu sunt supuse achitrii taxei de stat. 3. Practica judiciar n domeniu Dup cum am menionat anterior n Republica Moldova au avut loc trei scrutine parlamentare, dou prezideniale, un referendum i trei scrutine generale locale. Astfel, practica judiciar din domeniul electoral nc nu este att de vast cum s-ar fi dorit. Cu toate acestea este proeminent rolul Curii Supreme de Justiie n sistematizarea practicii judiciare din Moldova. n scopul asigurrii aplicrii uniforme i corecte a legislaiei electorale, prin Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr.16 din 18 mai 1999 cu modificrile introduse prin Hotrrea Plenului CSJ nr.4 din 29 ianuarie 2001 (vezi documentul n anex) au fost stabilite noiunile de baz ale legislaiei electorale. Fiind explicate i interpretate unele teme, legi sau domenii juridice disputate, Curtea Suprem de Justiie a elaborat i recomandri privind modalitatea de examinare i de depunere a cererilor de contestare a unor hotrri ale organelor electorale. Spre exemplu, instana a apreciat c contestaiile privind neincluderea alegtorilor n listele electorale poate fi depus la organele administraiei publice locale (Primria care a ntocmit listele electorale), la Biroul Electoral al seciei de votare precum i la judectoria de sector sau raional. Totodat, cererile i contestaiile ce se refer la nclcri grave care pot influena legalitatea alegerilor, repartizarea voturilor sau atribuirea mandatelor (depuse la Biroul Electoral al seciei de votare) se examineaz concomitent cu materialele cu privire la confirmarea legalitii alegerilor, validarea mandatelor i confirmarea listelor candidailor supleani. n cazul naintrii unei cereri de chemare n judecat, este esenial faptul ca petiionarul s solicite n mod clar i concret instanei judectoreti anularea actelor care au afectat drepturile electorale ale

petiionarului. Cererea nu trebuie depus n mod abuziv contra unor categorii de acte, emise n scopul organizrii alegerilor. Astfel, instana a apreciat anterior c adresrile cu cerine privind anularea unui ir de acte emise n scopul realizrii prevederilor Codului Electoral nu pot fi admise, deoarece prin aceste acte petiionarului nu-i pot fi lezate drepturile (vezi Decizia Colegiului Civil al CSJ nr.3rca-64 din 04.04.2001 n anex). Candidatul are dreptul de a fi nregistrat la Consiliul Electoral aflat la locul domicilierii sale de facto i nu la locul unde i are perfectat viza de reedin. nsui faptul c are viza de reedin pe teritoriul unei anumite circumscripii, nu-i permite acestuia nregistrarea n cadrul circumscripiei respective, aceast regul fiind stabilit prin decizia colegiului civil i de contencios al CSJ nr.3r-574/2003 din 26.11.2003 (vezi anexa E.). n cazul n care viza de reedin nu apreciaz locul de fapt al domicilierii, organul electoral nu-l poate nregistra candidatul n circumscripia respectiv. Tinuirea unor fapte care sunt eseniale pentru nregistrare poate fi considerat drept fraud i poate duce la anularea rezultatelor alegerilor i numirea unor alegeri repetate. Astfel instanele de judecat au apreciat c n conformitate cu art.13 (2) Cod Electoral persoanele care au antecedente penale nestinse nu pot fi candidai n cadrul scrutinelor electorale (vezi Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr.3rca-8/2000 din 13.11.2000). Conform art.49 Cod Electoral buletinele de vot se tipresc conform instruciunilor organelor electorale. Membrii organelor electorale i membrii reprezentani ai concurenilor electorali pot asista la confecionarea i distrugerea matriei buletinului de vot, adresndu-se n acest sens cu o cerere. Solicitarea de anulare a buletinelor de vot i a rezultatelor alegerilor pe motiv c nu a fost prezent membrul reprezentant al concurenilor electorali nu poate fi admis, dac n prealabil concurentul electoral nu i-a manifestat dorina de a participa la aceste aciuni (vezi decizia Colegiului civil i de contencios administrativ a CSJ nr.3r-541/2003 din 24.11.2003).

39

Capitolul V Drepturile electorale prevzute de actele internaionale 1. Tratatele internaionale privind drepturile electorale Multitudinea prerogativelor de conducere, organizare i gestionare a autoritilor publice, precum i dreptul de a interveni n procesul electoral, constituie forma prevzut de constituie i sunt atribuii exclusive ale statului. Respectiv, atribuiile legale ale statului privind adoptarea normelor general obligatorii, rezult din suveranitatea i independena sa. n sistemul politico-juridic internaional s-a stabilit principiul neadmiterii ingerinelor unui stat n afacerile interne ale altui stat. Totodat, viaa internaional presupune cooperarea i colaborarea pe diverse planuri ale subiecilor de drept internaional, adic al statelor suverane. Statul emite reguli ce permit subiecilor de drept intern s ncheie n cadrul relaiilor lor diverse tranzacii, care la rndul lor acestea cuprind cauze obligatorii. n cazul cooperrii internaionale, regulile se concentreaz n tratate, acorduri convenii i pacte. Odat cu recunoaterea sa internaional, ara noastr a devenit membru cu drepturi depline al comunitii internaionale, iar prin semnarea documentelor internaionale Republica Moldova i-a asumat o serie de obligaiuni ce reprezint norme elementare i fundamentale pentru edificarea unui stat democratic i de drept. Printre aceste criterii de baz se numr i valorile ce garanteaz de ctre autoritile statului respectarea drepturilor electorale cetenilor rii. Declaraia Universal Drepturilor Omului adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite prin rezoluia din 10 decembrie 1948 este unul din primele documente care au cuprins sfera drepturilor omului. Fiecare cetean are dreptul s ia parte la guvernarea rii sale n mod direct sau indirect, prin intermediul unor reprezentani liber alei (art.21 al Declaraiei). Standardele internaionale n materie electoral stabilesc c participarea politic a cetenilor trebuie s fie liber. Pentru a fi liber, participarea la alegeri trebuie s se desfoare ntr-o atmosfer

caracterizat prin absena intimidrii i prin prezena unei categorii largi de drepturi fundamentale ale omului. n aa mod, urmeaz s fie nlturate impedimentele din calea participrii generale, iar cetenii trebuie s aib ncredere c nu vor suferi nici un prejudiciu din cauza participrii la procesul electoral Pentru a participa la alegeri n mod liber ceteanul urmeaz a fi informat, dreptul la informaie fiind un drept fundamental care totodat este prevzut att de legislaia naional ct i de cea internaional, printre care i Pactul cu privire la Drepturile Civile i Politice. Ceea ce indic mai bine faptul dac alegerile sunt libere este msura n care ele uureaz exprimarea deplin a voinei politice a poporului respectiv. Conform art.21 par.3 al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, aceast voin este fundamentul autoritii guvernamentale legitime. Alegerile vor putea fi recunoscute i declarate valabile doar n cazul n care autoritile statului vor asigura organizarea i desfurarea acestora respectnd valorile democratice i drepturile tuturor alegtorilor conform legislaiei naionale i principiilor (standardelor naionale). Abuzurile i fraudele frecvente sau majore vor compromite valabilitatea alegerilor i desigur legitimitatea autoritilor instaurate n baza rezultatelor scrutinului respectiv. Un mecanism recunoscut de mult timp pentru a face ca procesul de votare s fie la adpost de intimidare este acela al votului secret. Cerina ca alegerile s se desfoare cu respectarea principiului votului secret de asemenea i are originea n art.21 par.3 DUDO. Pactul Internaional privind drepturile civile i politice merge mai departe cernd, n concluzie, ca alegerile s fie organizate prin vot secret art.25 al.b. Acest standard i are originea n convingerea comunitii internaionale c pentru a fi ntr-adevr libere procedurile trebuie s garanteze secretul coninutului votului fiecrui alegtor. Secretul votului trebuie s constituie i punctul central al eforturilor pentru educarea alegtorilor astfel nct publicul s fie ncreztor n garaniile acestuia. Convenia Internaional cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial interzice orice discriminare rasial care 40

afecteaz dreptul de a alege i de a fi ales i cere n mod special vot universal i egal pentru absolut toi participanii la procesul electoral (art.5 p.c). Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale este una dintre cele mai importante documente europene de acest gen. n acest context, prin ratificarea acesteia la data de 24 iulie 1997 de ctre Parlamentul Republicii Moldova (Hotrrea cu nr.1298-XIII privind ratificarea Conveniei Europene pentru aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale) Statul Republica Moldova a garantat odat n plus drepturile prevzute de Convenie i totodat a permis cetenilor si accesul la prezentarea i examinarea cazurilor de nclcare a principiilor i legislaiei electorale de ctre o instan judectoreasc european (Curtea European pentru Drepturile Omului). Acest fapt, reprezint un mecanism suplimentar de aprare a drepturilor omului i o garanie ceteanului pentru aprarea intereselor sale atunci cnd i-au fost lezate drepturile sau libertile fundamentale. 2. Practica Curii Europene pentru Drepturile Omului n domeniul electoral n conformitate cu prevederile Articolului 3 al Protocolului nr.1 al Conveniei Europene pentru Drepturile Omului naltele Pri Contractante se angajeaz s organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere prin vot secret, n condiiile care asigur libera expresie a opiniei poporului asupra alegerii corpului legislativ. Consacrnd unul dintre principiile caracteristice regimurilor politice cu adevrat democratice, dreptul de a alege i de a fi ales capt o importan capital n sistemul instituiilor europene de la Strasbourg. Ca i celelalte clauze normative ale conveniei i protocoalelor, el nu d natere la simple obligaii interstatale ci implic drepturile individuale de a vota i de a fi ales. Acestea din urm, totui nu au un caracter absolut, deoarece statele semnatare ale Conveniei se bucur de o marj larg de apreciere, iar Curtea trebuie s se asigure c acele condiii cu care sunt nsoite aceste drepturi nu i le reduc pn la punctul de a le atinge n nsi substana lor i s le lipseasc de efectivitatea lor, c ele

urmresc un el legitim, iar mijloacele folosite s nu se dovedeasc disproporionate1. n ceea ce privete modul de desemnare a corpului legislativ, practica european nu prescrie nici un sistem determinat. Aici de asemenea statele contractante dispun de o larg marj de apreciere, avnd n vedere diversitatea n spe i variabilitatea n timp a legilor n acest domeniu. Sistemele electorale caut s corespund unor obiective, cte odat puin compatibile ntre ele (s reflecte opiniile poporului i s favorizeze formarea unei voine politice). Ele trebuie n acelai timp s asigure n afara de libertatea de exprimare, principiul egalitii de tratament a tuturor cetenilor, fr ca toate buletinele s trebuiasc s aib pentru aceasta o greutate egal n ce privete rezultatul i nici oricare candidat anse egale de a ctiga. Astfel nici un sistem nu ar ti s evite fenomenul voturilor pierdute. Expresia corp legislativ trebuie nterpretat n funcie de situaia constituional a statului, ea nu vizeaz neaprat numai parlamentul naional. Dispoziia respectiv reprezint singura dispoziie care nu exprim un drept sau o libertate i care nu presupune neamestecul statutului. Aceast dispoziie ns enun clar o obligaie pozitiv pentru stat. Spre exemplu, n cauza Greceasc (1969), Comisia a subliniat importana drepturilor garantate de Articolul 3 prin Protocolul nr.1 i a precizat c existena unui corp legislativ ales la intervale rezonabile constituie baza unei societi democratice. Comisia i Curtea au examinat doar cteva cauze ce ridic probleme n temeiul Articolului 3 din Protocolul nr.1. Comisia a declarat inadmisibile cererile n care indivizii contestau practicile statului de subvenionare a partidelor politice, bazndu-se pe rezultatle unor alegeri sau prezentnd un anumit numr de semnturi pe o petiie nainte de a fi transcris numele unei persoane pe un buletin (petiia Nr.6850/74). Comisia a evideniat deopotriv c acest articol garanteaz fiecruia dreptul la vot i dreptul de a se prezenta la alegerile pentru corpul legislativ, conform principiului primordial cuprins n art.1 din Convenie (petiia Nr.6745 i
1

Cauza Mathieu-Mohin i Clefayt versus Belgia (1987)

41

6746/74). Termenul de corp legislativ trebuie s fie definit de ctre dreptul intern al fiecrei pri contractante i puterile sale legislative s decurg din Constituia naional. Pn la momentul de fa Curtea a examinat numai dou cauze ce au ridicat probleme pe temeiul Articolul 3 din Protocolul nr.1. n cauza Mathieu-Mohin i Clefayt c/ Belgiei 1987, reclamanii francofoni susineau c legea belgian impunnd candidailor alei n Consiliul Flamand depunerea unui jurmnt n faa Parlamentului n limba flamand mpiedic astfel alegtorii francofoni s voteze pentru un candidat francofon ceea ce este mpotriva cauzei libertii de a alege. Conform opiniei Curii, libertatea de apreciere acordat statului cum acesta o exercit innd seama de evoluia politic, particular a rii n cauz, nu ofer Comisiei i Curii dect posibilitatea de a evalua n ce msur condiiile impuse de stat aduc sau nu atingere substanei drepturilor protejate. n cauza Gitonas i alii contra Greciei 1977, Curtea nu a stabilit o nclcare a Articolului 3 din Protocolul nr.1 atunci cnd legea intern interzicea oricrei persoane care a deinut un post oficial o perioad mai mare de trei luni n decursul a trei ani pn la alegeri s-i nainteze candidatura. ncheiere n condiiile actuale ale Republicii Moldova i n special n ajunul unor alegeri parlamentare foarte importante pentru viitorul statului nostru necesitatea unei astfel de lucrri se impunea de la sine. Acest studiu a fost efectuat la iniiativa ABA CEELI i are ca scop principal ncurajarea, ndrumarea i sprijinirea avocailor s apere n mod activ libertile, drepturile i interesele electorale ale alegtorilor i concurenilor electorali. Dup studierea multilateral a problemelor electorale sub aspect juridico-practic putem constata faptul c acest studiu nu reprezint nimic altceva dect o prim ncercare de a sistematiza fraudele i nclcrile electorale, care reprezint de fapt premise ale conflictelor electorale, care pot degenera n litigii electorale. Totodat s-a ncercat nu numai constatarea de fapt, interpretarea i comentarea strict juridic a unor situaii reale, bazate pe experiena

electoral anterioar din Republica Moldova, ci i expunerea unor viziuni personale ale autorilor asupra cauzelor comiterii fraudelor electorale i modalitatea de soluionare a lor. Particularitile unui litigiu electoral i etapele soluionrii acestuia au fost elucidate n prezenta lucrare reieind din prevederile legislaiei n vigoare i a practicii judiciare n domeniul electoral. Totodat, au fost sistematizate un ir de hotrri ale Curii Constituionale i decizii ale Curii Supreme de Justiie, care prin motivarea sa vor fi de un real folos persoanelor care vor dori s iniieze o aciune n justiie privind aprarea dreptului electoral. Lucrarea este accesibli att avocailor i juritilor cu experien ct i studenilor facultilor de drept sau chiar poate servi drept ghis pentru unii ceteni care doresc s-i apere cu orice pre drepturile electorale. Sperm c prezenta lucrare ne-a reuit prin structura coerent a temelor i coninutul acestora. Msura n care ne-a reuit acest lucru rmne la aprecierea avocailor i juritilor din Republica Moldova, care sperm c vor utiliza acest manual n cadrul edinelor de judecat n litigiile electorale.

DICIONAR ELECTORAL afi electoral - apeluri, declaraii, fotografii i alte materiale utilizate de concurentii electorali in scop de agitaie electorala; agitaie electoral aciuni de pregtire i difuzare a informaiei, care au scopul de a-i determina pe alegtori s voteze pentru unii sau pentru ali concureni electorali; alegtor - cetean al Republicii Moldova cu drept de vot; alegeri - n cazul n care nu se face vreo specificare, alegerile n Parlament, n autoritile administraiei publice locale, 42

precum i referendumurile. Aceeai noiune vizeaz aciunile cetenilor, partidelor i altor organizaii social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale i altor organe de stat, orientate spre ntocmirea listelor electorale, desemnarea i nregistrarea candidailor, efectuarea agitaiei electorale, votarea i constatarea rezultatelor votrii, precum i alte aciuni electorale ntreprinse n conformitate cu legislaia n vigoare; alegeri generale - orice tip de alegeri care au loc ntr-o singur zi, de duminic sau n oricare alt zi indicat n actul de stabilire a alegerilor, pe ntreg teritoriul rii; alegeri anticipate - alegerea organului electiv n cazul ncetrii nainte de termen a mandatului sau dizolvrii acestuia ori n cazul reorganizrii administrativ-teritoriale; bloc electoral - uniune benevol a dou sau mai multe partide i/sau alte organizaii social-politice, care este nregistrat corespunztor de Comisia Electoral Central - n cazul alegerilor parlamentare i alegerilor locale generale ori de consiliile electorale de circumscripie - n cazul alegerilor locale noi, pentru participare n comun la alegeri; campanie electoral - perioada de activitate care se desfoar cu scopul de a-i determina pe alegtori s-i exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral i care ncepe, pentru fiecare concurent electoral, la data nregistrrii acestuia de ctre Comisia Electorala Centrala sau de consiliul electoral de circumscripie i se ncheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau n ziua votrii; candidat - persoana care candideaz pentru ocuparea unei funcii publice eligibile din partea partidelor, a altor organizaii social-politice, a blocurilor electorale, precum i independent de acestea; candidat independent - persoana care i desemneaz candidatura pentru ocuparea unei funcii publice eligibile independent de partide, de alte organizaii social-politice i blocuri electorale;

circumscripie electoral - unitate electoral administrativ n care se organizeaz i se desfoar alegerile i referendumurile; concureni electorali: - candidaii independeni, nregistrai de Comisia Electoral Central, precum i partidele, alte organizaii social-politice, blocurile electorale ale cror liste de candidai au fost nregistrate de Comisia Electoral Central - n cazul alegerilor parlamentare; - partidele, alte organizaii social-politice, blocurile electorale i persoanele care candideaz pentru funcia de primar sau de consilier n consiliul local i care snt nregistrate de consiliile electorale de circumscripie respective - n cazul alegerilor locale; contestaie - cerere de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotarri sau aciuni; Comisia Electoral Central - comisie nfiinat n scopul bunei desfsurri a alegerilor, care activeaz continuu n condiiile prezentului cod; drept electoral - drept constituional al ceteanului de a alege, de a fi ales i de a-i exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului i ale societii n ansamblu i/sau n probleme locale de interes deosebit; lista de candidai - lista a candidailor desemnai de partide, de alte organizaii social-politice i/sau de blocuri electorale pentru a participa la alegeri; list electoral - lista ce cuprinde toi cetenii cu drept de vot care domiciliaz pe teritoriul unei secii de votare; lista de subscripie - lista cu semnturi ale alegtorilor care susin un oarecare candidat la alegeri sau iniierea referendumului; localitate unitate administrativ-teritoriala organizat conform legii (raion, municipiu, ora, sat (comun), unitate administrativ-teritoriala cu statut special); organe electorale - organe care organizeaz desfurarea alegerilor Parlamentului, n autoritile administraiei publice locale, precum i desfurarea referendumurilor; 43

organizaii social-politice - partide, fronturi, ligi, micri politice de mas, nregistrate n condiiile Legii privind partidele i alte organizaii social-politice; partide - asociaii benevole ale cetenilor, constituite i nregistrate n condiiile Legii privind partidele i alte organizaii social-politice; perioad electoral - perioada de timp cuprins ntre ziua aducerii la cunotina public a datei alegerilor i ziua n care rezultatele finale ale alegerilor snt confirmate de ctre organele competente; persoane autorizate s asiste la operaiile electorale observatori ai concurenilor electorali n seciile de votare, observatori strini acreditai de Ministerul Afacerilor Externe, observatori acreditai de Comisia Electoral Central, precum i reprezentani ai mijloacelor de informare n mas; referendum - scrutin prin care poporul ii exprim opiunea n cele mai importante probleme ale statului i societaii n ansamblu, avnd drept scop soluionarea acestora, precum i consultare a cetenilor n probleme locale de interes deosebit; revocare - retragere de ctre instana de judecat a mandatului persoanei care ocup o funcie public eligibila, precum i retragere a mandatului primarului prin referendum local.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

BIBLIOGRAFIE Constituia Republicii Moldova Codul Electoral al RM Codul Penal al RM Codul cu privire la Contraveniile Administrative al RM Declaraia Universal a Drepturilor Omului Convenia European a Drepturilor Omului Ghid (Vade-mecum) al Conveniei Europene pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei, 1998 8. Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice 9. Legea cu privire la alegerile locale 10. Legea contenciosului administrativ

11. Legea audiovizualului 12. Legea presei 13. Legea cu privire la instituia public naional a audiovizualului Compania Teleradio-Moldova 14. Republica Moldova. Alegerile locale 25 mai 8 iunie 2003. Raportul misiunii OSCE/BIDDO de observare a alegerilor. 15. Comunicat cu privire la concluzii i constatri. OSCE/BIDDO Misiunea de observare a alegerilor. Republica Moldova. Alegerile locale 25 mai 2003. 16. Republica Moldova. Alegerile parlamentare 25 februarie 2001. Raportul final al misiunii OSCE/BIDDO de observare a alegerilor. 17. Electorala 2003, Documente i cifre cu privire la alegerile locale generale din Republica Moldova, CEC, S MOLDDATA, Chiinu 2003 18. Tratat de drept administrativ, A. Iorgovan ALLBECK, Bucureti, 2000 19. Drept Penal, Partea General, Alexandru Boroi, ALLBECK 2001, Bucureti 20. Comentariu la Codul Penal al Republicii Moldova 21. Comentariu al Codului Penal al Federaiei Ruse 22. Teoria General a Dreptului, Ed. ALLBECK 1999, D. Mazilu 23. Contenciosul administrativ. Doctrin. Jurisprudena, T. Mrejeru, ALLBECK 2003, Bucureti 24. Contenciosul administrativ. D. Brezoianu, M. Oprican, Ed Universitii T. Maiorescu Bucureti 2002 25. . , . , Mo, 2001 26. , Mo 1999 27. Tratat de drept constituional contemporan ALLBECK 2003, Cristian Ionescu 28. Procedura Contenciosului administrativ, Dacian Cosmin Drago, Ed ALLBECK 2002 44

29. Contenciosul administrativ romn, Editura ALLBECK, V. Priscaru, 1998 30. De la centralism spre descentralizare, Victor Popa i alii, Editura Cartier,1998 31. Ghid de evaluare i eficientizare a activitilor din Administraia public Local. Ed. Codecs 32. Ghid pentru Alegeri Libere i Corecte, LADOM 2003

45

Anexa A. Model de contestaie Judectoria Teleneti Reclamant P.V., domiciliat n com. Colimui, r.Orhei Prt Consiliul Electoral de Circumscripie Orhei CONTESTAIE asupra desfurrii alegerilor n ziua de 8 iunie 2003 la secia de votare nr.002 din com.Colimui, Orhei n fapt, subsemnatul P.V., a fost nregistrat n calitate de candidat independent la funcia de primar al com. Colimui. La data de de 8.06.2003 a avut loc al doilea tur al alegerilor generale locale din com.Colimui. n cadrul desfurrii procesului de votare au fost comise o mulime de fraude, care n opinia subsemnatului, au contribuit la nclcarea drepturilor electorale. n urma numeroaselor sesizri, preedintele biroului electoral al seciei de votare Colimui a refuzat nregistrarea plngerilor precum i ntreprinderea unor msuri de stopare i prevenire a nclcrilor sesizate (copiile plngerilor din partea observatorilor se anexeaz). Datorit circumstanelor descrise, sunt nevoit s m adresez instanei de judecat cu prezenta contestaie. Motivele contestaiei sunt: 1.Pe parcursul zilei de 8 iunie 2003, dl.A.R. candidat la funcia de primar din partea partidului de guvernmnt, s-a aflat nentrerupt n localul seciei de votare, nemijlocit lng urna de vot pe parcursul a circa 6 ore consecutiv. O bun parte a alegtorilor, nainte aruncarea buletinului de vot n urna de vot au permis dlui A.R. s verifice modalitatea votrii. Aceste nclcri contravin art. 55 (8) Cod Electoral. 2.Tot n ziua de 8 iunie 2003 lng secia de votare respectiv, dna V.B. persoan de ncredere a candidatului A.R. a fcut agitaie electoral pentru candidatul formaiunea din care face parte A.R., fapt care a fost contestat imediat preedintelui biroului (proba se anexeaz). 3.Au fost admise cazuri cnd persoanele au vott fr a prezenta actele de identitate.

4.Au fost semnalate cazuri de agresare verbal a observatorilor candidaturii mele, care au fost acreditai conform procedurilor legale. Toate aceste argumente pot fi confirmate prin declaraiile martorilor R.V., P.R., I.G. i A.P., subsemnatul solicitnd audierea acestora. Totodat, prin hotrrea biroului electoral al seciei de votare, s-a constatat c aflarea n secia de votare a candidatului A.R. pe parcursul a 6 ore consecutiv este n conformitate cu legislaia n vigoare. n drept, conducndu-m de prevederile art. art. 55 (8), 65, 66, 67 Cod Electoral, art. 7 (3), 19 Legea contenciosului administrativ: SOLICIT: Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru funcia de primar al com. Colimui, Orhei Obligarea Consiliului Electoral de Circumscripie s organizeze alegeri repetate.

9.06.2003

Reclamant P.V. (semntura)

46

Anexa B. Model de contestaie depus biroului electoral al seciei de votare Preedintelui Biroului electoral al seciei de votare nr.23, com. Ioneti, de la candidatul indepedent la funcia de primar al comunei Ioneti, Ion Ionescu. CONTESTAIE Astzi, 25 mai 2003, ora 11.00, n secia de votare nr.23, com. Ioneti, sesizm urmtoarele nclcri ale legislaiei electorale naionale: 1. Pe masa membrilor biroului electoral al seciei de votare nr.23 com.Ioneti se afl cte un ziar al partidului de guvernmnt. Acestea conin semnele i slogane electorale ale concurentului respectiv precum i poze ale candidailor electorali. Toi membrii biroului electoral al seciei de votare creaz impresia c citesc toat ziua aceast publicaie. 2. n raza de 100 metri, n faa seciei de votare, au fost depistate cazuri de agitaie electoral n favoarea candidatului din partea Partidului Consumatorilor. 3. Unii observatori din partea altor candidai sunt agresai verbal de ctre reprezentanii forelor de ordine. 4. n raza de 100 metri este amplasat o tarab la care se comercializeaz buturi alcoolice Aceste fapte sunt confirmate de ctre observatorul din partea mea, dl Petru Petrescu i martorii oculari P.V., M.C i P.A. Solicit intervenia organelor electorale pentru stoparea aciunilor ce contravin legislaiei electorale. 25.05.2003 ora 11.10 Semnturile

Anexa C. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.16 din 18 mai 1999 cu modificrile introduse prin Hotrrea Plenului nr.4 din 29 ianuarie 2001 Cu privire la aplicarea de ctre instanele judectoreti a unor prevederi ale legislaiei electorale Potrivit art. 38 din Constituie, cetenii Republicii Moldova particip la alegeri prin vor universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Dreptul de a alege i a fi ales este dezvoltat i reglementat prin legislaia electoral n vigoare. ntru asigurarea acestui drept universal al cetenilor Republicii Moldova instanele judectoreti, n cazurile prevzute de lege, examineaz contestaiile cetenilor, partidelor i altor organizaii social-politice mpotriva aciunilor comisiilor electorale. de asemenea instanele judectoreti confirm legalitatea alegerilor locale i valideaz mandatele consilierilor i primarilor alei, precum i lista candidailor supleani. n legtur cu apariia unor probleme privind aplicarea de ctre instanele de judecat a legislaiei electorale i n scopul asigurrii aplicrii uniforme i corecte a legislaiei electorale Plenul Curii Supreme de Justiie, n baza lit.e art. 2 i lit. d art. 16 din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justiie, prin prezenta hotrre explic: 1. Comisia Electoral Central, consiliile electorale de circumscripie i birourile electorale ale seciei de votare sunt organe de stat care acioneaz n regim de putere public n scopul organizrii i desfurrii alegerilor, realiznd prin aceasta un interes public. Prin urmare, Comisia Electoral Central, consiliile electorale de circumscripie i birourile electorale ale seciillor de votare ca autoriti ale administraiei publice locale emit acte administrative, care pot fi supuse controlului legalitii n baza Legii contenciosului administrativ n instanele de contencios administrativ. 2. Contestaiile mpotriva neincluderii alegtorului sau excluderii din lista electoral, precum i mpotriva altor erori comise la nscrierea datelor despre alegtori pot fi depuse la organul care le-a ntocmit la Primrie, la biroul electoral al seciei de votare i la 47

Contestaia am primit-o la 25.05.2003, ora 11.15, semntura preedintele biroului seciei de votare

judectoria de sector sau municipiu n raza teritorial se afl Primria satului (comunei), iar dac listele au fost ntocmite de Primriile oraului (municpiului) Contestaiile se depun n aceast Primrie, la biroul electoral al seciei de votare sau la tribunalul din circumscripia n a crei raz teritorial se afl primria respectiv. 3. Reieind din prevederile art.art. 7-9 din Legea contenciosului administrativ i ale art.26 i 28 din Codul Electoral, aciunile i hotrrile organelor electorale pot fi contestate n organul ierarhic superior i instana de contencios administrativ competente. Astfel, contestaiile mpotriva aciunilor i hotrrilor Comisiei Electorale Centrale pot fi naintate la Curtea de Apel: contestaiile mpotriva aciunilor i hotrrilor consiliilor electorale de circumscripie judeene pot fi naintate organului electoral ierarhic superior sau tribunalului n a crei raz teritorial se afl consiliul respectiv, iar contestaiile mpotriva aciunilor birourilor electorale ale seciilor de votare pot fi naintate n organul ierarhic superior sau n judectoria de sector sau municipal n a crei raz teritorial se afl biroul electoral. 4. n cazul n care organul ierarhic superior examinnd contestaia mpotriva hotrrii organului ierarhic inferior a anulat hotrrea acestui organ i a adoptat o hotrre nou, persoana care nu este de acord cu hotrrea adoptat va contesta aceast hotrre n instana de judecat de contencios administrativ competent n a crei raz teritorial se afl organul electoral ierarhic superior, iar dac organul electoral ierarhic superior a respins cererea persoanei ca nentemeiat ea va depune o cerere n instana de judecat de contencios administrativ n a crei raz teritorial se afl organul electoral emitent. 5. Alegtorii i concurenii electorali pot contesta aciunile i hotrrile organelor electorale n termen de trei zile de la data svririi aciunii sau adoptrii hotrrii. Instana de contencios administrativ refuz primirea contestaiei depuse dup totalizarea alegerilor parlamentare sau totalizarea

rezultatelor referendumului republican de ctre Comisia Electoral Central i naintarea materialelor Curii Constituionale pentru validare, deoarece potrivit art. 135 lit.d.) i e.) din Constituie i art. 89, 91 din Codul Electoral, Curtea Constituional este abilitat s verifice legalitatea acestor alegeri. 6. Cererile i contestaiile mpotriva caiunilor i hotrrilor electorale se examineaz n ordinea stabilit prin Legea contenciosului administrativ, cu respectarea termenelor de procedur stabilite n capitolul 12 din Codul Electoral. 7. Cererea sau contestaia mpotriva aciunilor i hotrrilor electorale se ntocmete n forma scris i trebui s cuprind motivele ce o genereaz, probele, semntura i datele de identitate ale persoanei care o depune. 8. n cauzele electorale, n calitate de prt particip organul electoral al crei aciuni se atac, iar n cazul n care organul ierarhic superior a anulat hotrrea organului electoral ierarhic inferior i a emis o nou hotrre vor fi atrase n proces n calitate de copri ambele organe electorale. n cazul n care se contest decizia consiliului local, a autoritii reprezentative a unitii administrativ-teritoriale privind desfurarea referendumului local pentru revocarea primarului sau refuzului de a-l elibera, n calitate de prt va fi atras consiliul respectiv sau autoritatea reprezentativ a unitii administrativ-teritoriale, precum i primarul a crui revocare se solicit prin referendum, iar n celelalte cazuri autoritatea ce a refuzat stabilirea datei referndumului local. Dac aciunea de revocare a primarului va fi naintat de procuror n baza art. 178 al.2 Cod Electoral, atunci n calitate de prt va fi tras primarul a cruia revocare se solicit. 9. La examinarea cererii de nregistrare a grupului de iniiativ referitor la iniierea referendumului local privind revocarea primarului, primarul nu va fi atras la proces, deoarece nregistrarea grupului de iniiativ nu presupune nclcarea unor drepturi i interese ale primarului, ci constituie un drept constituional al alegtorului de a alege i de a fi ales. 48

10. innd cont de termenele restrnse de examinare a litigiilor electorale, judectorul decide primirea cererii de chemare n judecat n ziua depunerii ei. Tot n aceast zi se nmneaz prtului copia cererii i actelor anexate la cerere de prt, iar n caz de imposibilitate a doua zi, cu excepia cazurilor cnd pricina se examineaz n ziua primirii ei. Reieind din sensul art. 67 Cod Electoral prile sunt chemate la prima nfiare, de regul, n ziua cnd este fixatcauza pentru dezbaterile judiciare. 11. Reieind din prevederile art. 135 C.E., consiliile electorale din sate, comune, orae i municipii (de nivelul nti) pentru confirmarea legalitii alegerilor locale prezint procesele verbale i actele electorale necesare n judectoriile de sector sau municipale conform razei de activitate a acestor judectorii, prevzute de Legea privind administraia public local, iar consiliile electorale de circumscripie judeene (nivelul doi) Bli, Cahul, Chiinu, Edine, Lpuna, Orhei, Soroca, Tighina, Taraclia, Ungheni, din municipiul Chiinu i Unitatea Administrativ Teritorial gguz prezint actele respective n judectoriile de sector i municipale respectiv: bli, Cahul, Ialoveni, Edine, Hnceti, Orhei; soroca, Cueni, Taraclia, Ungheni, sectorul Centru, municipiul Chiinu, i Comrat. 12. Pentru confirmarea legalitii alegerilor i validarea mandatelor, reieind din sensul art. 59 i 135 C.E., consiliul electoral de circumscripie judeean, municipal, orenesc, stesc (comunal) n termen de 48 de ore de la primirea proceselor-verbale de la birourile electorale va prezenta instanei de judecat urmtoarele documente: raportul i procesul verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor primarului municipal, orenesc sau stesc (comunal); procesul verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor consilierilor de nivelul respectiv; listele de candidai pentru alegerile consilierilor judeeni, municipali, oreneti, steti (comunali) depuse n consiliul electoral de circumscripie respectiv de ctre partidele, organizaiile social-politice i blocurile electorale participante la alegeri;

lista consilierilor i primarilor alei n circumscripia respectiv, care urmeaz a fi validai; listele de candidai supleani din partea partidelor, organizaiilor social-politice i blocurilor electorale ce urmeaz a fi confirmate; toate cererile i contestaiile din circumscripia electoral, judeean, municipal, oreneasc, steasc (comunal), nsoite de note referitoare la modul lor de soluionare. Dac n buletinul de vot pentru alegerea consiliului au fost au fost inclui numai candidai independeni, cei care au obinut voturi, dar nu au fost alei, sunt declarai supleani, n asemenea caz la raport se anexeaz lista candidailor independeni ce urmeaz a fi confirmat. n cazul n care contestaia depus la biroul sau consiliul electoral se refer la nclcrile din ziua alegerilor, ce pot influena legalitatea alegerilor, repartizarea voturilor i atribuirea mandatelor, organul electoral respectiv este obligat s anexeze la procesul verbal cte o copie a contestaiei pentru fiecare instan de judecat care urmeaz s confirme legalitatea alegerilor. 13. n conformitate cu art. 135 alin. 2 C.E., instana de judecat judec demersul cu privire la confirmarea legalitii alegerilor i validarea mandatelor n termen de 10 zile de la data primirii demersului i documentelor respective. Cererile i contestaiile depuse la biroul electoral cu privire la nclcrile legislaiei electorale ce pot influena legalitatea alegerilor, repartizarea voturilor i atribuirea mandatelor se examineaz concomitent cu materialele cu privire la confirmarea legalitii alegerilor, validarea mandatelor i confirmarea listelor candidailor supleani. n asemenea cazuri instana judectoreasc este obligat s informeze petiionarii despre data i locul judecrii pricinii, ns neprezentarea lor nu mpiedic judecarea ei n fond. Dac cererea cu privire la contestarea alegerilor este depus direct n instana de judecat, aceasta va decide examinarea cererii n acelai proces cu materialele depuse pentru confirmarea alegerilor n 49

conformitate cu prevederile art. 130 CPC, informnd petiionarul despre data i locul examinrii cauzei. 14. Instana judectoreasc i poate invita, dup caz, la edina pe membrii biroului electoral al seciei de votare, pe membrii consiliului de circumscripie respectiv i alte persoane, precum i s solicite orice materiale ce in de verificarea legalitii alegerilor. 15. Judecnd materialele prezentate, cererile i contestaiile petiionarilor, precum i explicaiile prilor, instana judectoreasc: confirm legalitatea alegerilor din circumscripia electoral respectiv; valideaz mandatele consilierilor i primarilor alei; confirm lista candidailor supleani. Instana judectoreasc nu confirm rezultatele alegerilor locale din circumscripia respectiv n cazul constatrii unor nclcri comise n timpul alegerilor sau totalizrii lor, dac aceste nclcri au influenat rezultatele alegerilor. 16. n cazul n care instana judectoreasc a constat legalitatea alegerilor, ns n procesele verbale au fost depistate greeli de calcul, instana, din oficiu sau la cererea prilor, anuleaz n totul sau n parte procesul verbal i exclude concurentul electoral care a obinut un numr de mandate exprimate mai mic, substituindu-l cu alt concurent electoral, care a obinut un numr mai mare de mandate valabil exprimate din irul descresctor. 17. Potrivit prevederilor art.202 CPC instana, din oficiu sau la cererea participanilor la proces , are dreptul s corecteze greelile de calcul evidente comise n hotrre prin adoptarea unei ncheieri, iar n cazul n care nu s-a pronunat asupra validrii primarului, consilierilor sau candidailor supleani, n ordinea prevzut de art.203 CPC adopt o hotrre suplimentar. 18. Hotrrile instanelor judectoreti cu privire la confirmarea sau infirmarea legalitii alegerilor i validarea mandatelor sunt definitive i executorii din momentul pronunrii. Instana judectoreasc n termen de 24 ore de la adoptarea hotrrii este obligat s trimit Comisiei Electorale Centrale i consiliului electoral de circumscripie respectiv copia hotrrii.

19. Hotrrea instanei judectoreti poate fi atacat n ordine de recurs n instana ierarhic superioar de ctre participanii la proces n termen de 3 zile de la data pronunrii. 20. Instanele de recurs examineaz recursul n termen de 3 zile de la primirea dosarului n cauz. Despre data i locul examinrii cauzei sunt anunate persoanele interesate , dar prezena lor n edina de judecat nu este obligatorie. 21. Se abrog hotrrea Plenului Judectoriei Supreme a Republicii Moldova nr.4 din 12 aprilie 1995 Despre aplicarea de ctre instanele de judecat a unor prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale

50

Anexa D. Decizia Colegiului Civil al Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.3rca-64/2001 din 04.04.2001. Recursul a fost respins, deoarece recurentul a atacat un ir de hotrri ale Comisiei Electorale Centrale care in de desfurarea alegerilor parlamantare. Aceste hotrri corespund legislaiei n vigoare i nu lezeaz drepturile reclamantului. Reclamantul G.V. a contestat n Curtea de Apel un ir de hotrri ale Comisiei Electorale Centrale, considerndu-le ilegale i solicitnd anularea lor. Prin hotrrea Curii de Apel din 27 februarie 2001 aciunea lui G.V. a fost respins ca lipsit de temei. G.V. a declarat recurs n Curtea Suprem de Justiie, prin care a rugat casarea hotrrii instanei de fond cu adoptarea unei noi hotrri de admitere a aciunii. Completul de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie consider c recursul este nefondat i urmeaz a fi respins. Dup cum rezult din probele administrate, G.V. a contestat n instana judectoreasc un numr considerabil de acte ale Comisiei Electorale Centrale, care in de desfurarea alegerilor parlamentare din 25.02.2001. Printre acestea sunt programul calendaristic pentru realizarea aciunilor prevzute de Codul Electoral pentru alegerea Parlamentului R.M., lista partidelor admise la alegeri, hotrrea C.E.C. privind reflectarea n mijloacele de informaie n mas a companiei electorale, hotrrile privind componena comisiilor electorale, coninutul buletinului de vot .a. Toate documentele C.E.C. contestate au fost elaborate i aprobate n strict conformitate cu legislaia n vigoare privind desfurarea alegerilor n Parlamentul Republicii Moldova i conine

norme organizatorice privitoare la pregtirea i petrecerea alegerilor respective. Hotrrile C.E.C.au fost publicate n presa periodic i nu lezeaz drepturile alegerii concurenilor electorali, inclusiv ale lui G.V. Instana de fond a examinat minuios toate probele prezentate, le-a apreciat n mod obiectiv i a dat o hotrre n conformitate cu condiiile legii.

51

Anexa E Decizia Colegiului Civil i de Contencios Administrativ al Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.3r-541/2003 din 24.11.2003. Instanei de judecat nu i-au fost prezentate dovezi care ar confirma cu certitudine adresarea reprezentantului Partidului Socialitilor ctre Comisia Electorale Central UTA Gagauzia privind dorina lui de a participa la tiprirea buletinelor de vot i la distrugerea matriei. Partidul Socialitilor din Republica Moldova a contestat aciunile Comisiei Electorale Centrale UTA Gagauzia care dup adoptarea hotrrii din 4 noiembrie 2003 cu privire la tiprirea buletinelor de vot, nu a anunat Partidul Socialitilor despre data tipririi buletinelor de vot, astfel privndu-i de posibilitatea de a participa la confecionarea matriei buletinului de vot, la tiprirea, precum i la lichidarea matriei. Din aceste motive solicit judecii s anuleze buletinele de vot tiprite i s oblige Comisia Electoral Central UTA Gagauzia s tipreasc buletine de vot de alt tip. Prin hotrrea Curii de Apel Comrat din 14 noiembrie 2003 aciunea Partidului Socialitilor din Republica Moldova a fost respins. Partidul Socialitilor din Republica Moldova a declarat recurs mpotriva hotrrii Curii de Apel Comrat. Audiind prile, judecnd recursul, Colegiul civil i de contenscios administrativ al Curii Supreme de Justiie consider recursul nentemeiat, el urmeaz a fi respins, reieind din urmtoarele considerente. n conformitate cu prevederile art. 49 Cod Electoral al Republicii Moldova i art.57 al.1 din Legea local privind alegerile n adunarea general a Gagauziei, membrii organelor electorale i membrii reprezentani ai concurenilor electorali pot asista la confecionarea matriei buletinului de vot, la tiprirea lui, precum i la lichidarea matriei. Dispoziiile articolelor sus menionate ofer dreptul i nu-i oblig pe membrii reprezentani ai concurenilor electorali s participe

la confecionarea matriei buletinului de vot , la tiprirea lui, precum i la lichidarea matriei. n edina de judecat a primei instane i a instanei de recurs reprezentantul Partidului Socialitilor a confirmat faptul c la 4 noiembrie 2003 el a participat la edina Comisiei Electorale Centrale UTA Gagauziei i tia despre hotrrea adoptat cu privire la plasarea comenzii de confecionare a buletinelor de vot la tipografia SRL Levsan-ART. Judecii nu i-au fost prezentate dovezi, care ar confirma cu certitudine adresarea reprezentantului Partidului Socialitilor ctre Comisia Electoral Central UTA Gagauzia, privind dorina lui de a lua parte la tiprirea buletinelor de vot i distrugerea matriei. n lipsa adresrii oficiale a reprezentantului Partidului Socialitilor, Comisia Electoral Central a UTA Gagauzia la pregtirea buletinelor de vot s-a cluzit cu strictee de art.49 din Codul Electoral al RM, art.57 din Legea local privind alegerile n adunarea popular a Gagauziei i potrivit actelor din 12 noiembrie 2003 buletinele de vot au fost tiprite, iar matriele au fost nimicite n prezena comisiei, de aceea nu exist motive pentru a anularea buletinelor de vot tiprite i pentru obligarea Comisie Electorale Centrale a UTA Gagauzia de a tipri buletinele de vot de tip nou. Hotrrea instanei de fond cu privire la respingerea aciunii Partidului Socialitilor din Republica Moldova este legal, ntemeiat i nu exist motive pentru casarea ei.

52

Anexa F Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.3rca-8/2000 din 13.11.2000. hotrrile judectoreti privind neincluderea candidatului n lista electoral pentru alegerea primarului au fost meninute din motivul c, potrivit alin.2 art.13 Cod Electoral, persoanele care au antecedente penale nestinse nu pot fi alese. Prin hotrrea Comisiei Electorale Centrale din 18.10.2000 nr.2045 au fost declarate nule alegerile locale noi din 18.06.2000 n circumscripia comunal Burlneti, judeul Edine pentru alegerea primarului i fixat votarea repetat la 5.11.2000 n baza acelorai liste electorale cu participarea a 7 candidai, n list nefiind inclus M.V. Acesta s-a adresat n instana de contencios administrativ, contestnd hotrrea indicat din motivele: ctre momentul adoptrii ei antecedentele penale i-au fost stinse prin ncheierea Judectoriei sectorului Edine din 6.10.2000. Prin hotrrea Curii de Apel din 26.10.2000, meninut n vigoare prin decizia Curii Supreme de Justiie din 3.11.2000, cererea a fost respins ca nentemeiat. n recurs M.V. solicit anularea hotrrilor instanelor de judecat din motivele c aceste instane nu au inut cont c neincluderea candidaturii sale n lista electoral de ctre Comisie n condiiile n care antecedentele penale au fost stinse n momentul numirii datei alegerilor ar fi o lezare a drepturilor sale constituionale de a fi ales, ct i prevederilor Conveniei Europene pentru aprarea Drepturilor Omului (art.art.6 i 7) i cele ale Protocolului nr.7, art.4 ale aceleiai Convenii. n edina Plenului M.V. i reprezentantul su au susinut recursul . Reprezentantul Comisiei Electorale Centrale consider recursul nentemeiat. Procurorul General consider c hotrrile instanelor de judecat adoptate n aceast cauz sunt legitime.

Audiind participanii la edin, examinnd cauza prin prisma temeiurilor invocate n recurs, Plenul Curii Supreme de Justiie l consider nefondat i pasibil respingerii, reieind din urmtoarele. Conform alin. 2 art.13 Cod Electoral persoanele care au antecedente penale nestinse nu pot fi alese. Dup cum rezult din materialele cauzei M.V. att la momentul nregistrrii sale n calitate de candidat,ct i n cadrul desfurrii scrutinului pe 18.06.2000, avea antecedente penale nestinse n urma condamnrii n baza sentinei Judectoriei Supreme a fostei URSS din 3.01.1986 pentru svrirea unor infraciuni prevzute de art.art. 187 al.2, 17-187 al. 2, 188 al.2, 17-188 al.2, 189 Cod Penal al RSSM i n baza al.2 art.174 Cod penal al RSFSR. Conform art. 44 Cod Electoral, el urma s comunice despre aceasta n datele sale biografice, ns nu a fcut-o. Aceast circumstan a fost constat dup desfurarea alegerilor pe 18.06.2000, n urma crora M.V. a fost ales consilier i trecut n turul doi al alegerilor pentru funcia de primar. Din aceste considerente, prin hotrrea Judectoriei Edine din 26.06.2000 i hotrrea suplimentar a aceleiai instane din 04.07.2000, meninute n vigoare prin decizia Curii Supreme de Justiie din 06.09.2000, a fost ridicat mandatul de consilier a lui M.V., cu exluderea lui din lista candidailor la postul de primar i declarate nule alegerile primarului. n asemenea circumstane, att instana de contencios din cadrul Curii de Apel, ct i completul de contencios administrativ din cadrul Curii Supreme de Justiie corect au concluzionat despre legalitatea i temeinicia hotrrii Comisiei Electorale Centrale din 18.10.2000 privind declararea nulitii alegerilor locale din 18.06.2000 n circumscripia comunal Burlneti, judeul Edine pentru alegerea primarului, deoarece se baza pe hotrrea judectoreasc rmas definitiv. Aceleai instane corect au concluzionat despre legalitatea hotrrii Comisiei i referitor la dispunerea votrii repetate, la 5.11.2000, n baza acelorai liste electorale i acelorai consilii i birouri electorale, M.V. vinovat de fraud electoral fiind exclus din 53

lista candidailor, deoarece aceast situaie este reglementat de art. 138 p. 2 Cod Electoral. M.V. prin fraud electoral, tinuind existena antecedentelor penale, a participat la prima faz a alegerilor nclcnd art. 13 al.2 Cod Electoral, de aceea n buletinele de vot pentru votarea repetat legitim nu a fost introdus. Nu sunt ntemeiate nici afirmaiile din recurs referitoare la violarea de ctre Comisie a art. 4 al Protocolului nr.7 la CEDO, deoarece acest argument a fost verificat de instana de recurs i corect respins, deoarece excluderea lui din alegerile repetate din motivul existenei antecedentelor penale nu constituie o condamnare repetat, ci este o consecin a condamnrii lui anterioare, nestinse conform legii.

54

Anexa G Decizia Colegiului Civil i de Contencios Administrativ al Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.3r-574/2003 din 26.11.2003. Plngerea partidului a fost respins deoarece viza de reedin a candidatului n deputai n Adunarea Popular a Gagauziei nu determin locul de trai de fapt pe teritoriul circumscripiei electorale. Uniunea Centrist din Moldova s-a adresat n instana de judecat cu aciune n care cerea casarea deciziei nr.8/1 din 21.10.2003 a Comisiei Electorale Centrale ATO Gagauzia despre refuzl de nregistrare a candidatului n deputai n Comitetul Popular al Gagauziei din partea partidului Uniunea Centrist din Moldova al circumscripiei electorale nr.24 (satul Cazaclia) cet-lui C.S. motivnd cerinele sale prin acea c C.S. a fost naintat n strict conformitate cu legislaia electoral n vigoare. Refuzul nregistrrii a fost generat de faptul c nregistrarea n sat era necorespunztoare. Prin decizia Curii de Apel Comrat din 11.11.2003 aciunea a fost admis, iar hotrrea atacat a fost casat i Comisia Electoral Central a fost obligat s-l nregistreze pe C.S. candidat n deputai. Comisia Electoral Central a Gagauziei s-a adresat cu recurs, prin care cere casarea hotrrii adoptate i emiterea unei noi hotrri prin care s fie respins aciunea reclamantului. Examinnd actele dosarului, audiind recurentul, Colegiul judiciar consider recursul motivat i supus admiterii. n conformitate cu Legea local despre alegeri n Adunarea Popular a Gagauziei adoptat la 15.01.1998 art.46 (2) prevede: candidat n deputai ai Adunrii Populare poate fi naintat cet. Republicii Moldova care dispune de dreptul electoral, care a tins vrsta de 21 de ani, care locuia n ziua alegerilor pe teritoriul circumscripiei electorale ce o reprezint.

n conformitate cu datele din paaport C.S. nainte de alegeri, pe data de 10.10.2003 i-a fcut viza de reedin n s. Cazaclia, raionul Ceadr Lunga , ns n aceast localitate nu a locuit i nici nu locuiete, ceea ce se confirm prin certificatul nr. 2047 din 25.11.2003 eliberat de Primria s.Cazaclia. De fapt el locuiete n or. Comrat, str. Puchin 26 mpreun cu soia i fiica. Din anul 2001 C.S. este invalid de gradul II i primete pensie n or. Comrat. Astfel,n baza certificatului prezentat a primit pensie n Comrat i pe lunile septembrie octombrie 2003.n cazul dat viza de reedin a lui C.S. nu determin locul lui de trai de fapt, de aceea Comisia Electoral Central just a refuzat n baza acestor temeiuri partidului Uniunea Centrist din Moldova nregistrarea n candidaii de deputai n Adunarea Popular a Gaguziei pe teritoriul circumscripiei nr.24.

55

Anexa H Extras din CONSTITUIA REPUBLICII MOLDOVA adoptat la 29 iulie 1994 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1 din 12.08.1994 Articolul 38 Dreptul de vot si dreptul de a fi ales (1) Vointa poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Cetatenii Republicii Moldova au drept de vot de la virsta de 18 ani, impliniti pina in ziua alegerilor inclusiv, exceptie facind cei pusi sub interdictie in modul stabilit de lege. (3) Dreptul de a fi alesi le este garantat cetatenilor Republicii Moldova cu drept de vot, in conditiile legii. Articolul 61 Alegerea Parlamentului (1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Modul de organizare si de desfasurare a alegerilor este stabilit prin lege organica. (3) Alegerile deputatilor in Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Articolul 62 Validarea mandatului de deputat Curtea Constitutionala, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotaraste validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui in cazul incalcarii legislatiei electorale.

(1) Cetenii Republicii Moldova sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, beneficiaz n egal msura de toate drepturile social-economice i politice i de libertile proclamate i garantate de Constituie si de alte legi, de acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte. (2) Numai cetenii Republicii Moldova au dreptul de a alege i de a fi alei, de a ocupa funcii ce implic exercitarea autoritii publice i de a participa la referendum, n modul stabilit de lege. (3) Statutul juridic al cetenilor strini i al apatrizilor este stabilit de lege i de acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte. Anexa J Extras din Legea audiovizualului Nr.603-XIII din 03.10.95 Art. 37. - (1) Consiliul Coordonator al Audiovizualului stabileste norme obligatorii referitoare la aplicarea prezentei legi in activitatea institutiilor audiovizualului. (2) Consiliul Coordonator al Audiovizualului, de comun acord cu Comisia Electorala Centrala, stabileste la institutiile publice ale audiovizualului timpul de antena si conditiile de prezentare a emisiunilor destinate campaniilor electorale. Anexa K Extras din Legea cu privire la institutia publica nationala a audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova" N 1320-XV din 26.07.2002 Articolul 6. Acordarea timpilor de antena (1) Concurentilor electorali li se acorda, in timpul campaniilor electorale, timpi de antena in conformitate cu legislatia. (2) Reprezentantilor organizatiilor religioase inregistrate li se acorda, la solicitare, timpi de antena pentru difuzarea de emisiuni despre oficierea serviciilor divine. (3) Raspunderea pentru continutul emisiunilor difuzate in conformitate cu alin.(2) si (3) revine persoanelor indicate la aceste alineate. Compania este in drept sa refuze difuzarea emisiunilor al caror continut contravine in mod evident prevederilor legislatiei. 56

Anexa I Extras din Legea cetateniei Republicii Moldova, Nr.1024-XIV din 02.06.2000 Articolul 6. Statutul juridic al cetatenilor Republicii Moldova, al cetatenilor straini si al apatrizilor

(4) Compania are dreptul la recuperarea cheltuielilor sale legate de acordarea, in conformitate cu alineatele (2) si (3), a timpilor de antena. Anexa L. Extrase din Codul Penal Articolul 181. Impiedicarea exercitarii libere a dreptului electoral sau a activitatii organelor electorale mpiedicarea prin orice mijloace a exercitrii libere a dreptului electoral sau impiedicarea activitatii organelor electorale: a) savrit prin blocarea sau atacarea localurilor seciilor de votare prin orice mijloc i n orice form; b) savrit prin sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale; c) savrit cu periclitarea vieii persoanei; d) nsoti de vtmarea grav a integritii corporale sau a sntii; e) soldat cu alte urmri grave, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 5 ani. Articolul 182. Falsificarea rezultatelor votrii Falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votrii se pedepsete cu amenda n mrime de la 200 la 400 uniti convenionale sau cu nchisoare de pn la 5 ani. Anexa M. Extrase din Codul cu privire la Contraveniile Administrative Articolul 142/1. Nerespectarea condiiilor stabilite in licen sau autorizaie alin.2 Nerespectarea condiiilor i normelor de difuzare a programelor audiovizuale, stabilite de Consiliul Coordonator al Audiovizualului si Comisia Electorala Centrala pentru perioada campaniei electorale, -

atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu functii de raspundere in marime de la cincizeci la doua sute cincizeci de salarii minime. Articolul 200/1. Incalcarea legislatiei electorale Nefurnizarea de catre persoanele oficiale a datelor si a materialelor necesare comisiilor electorale, precum si neindeplinirea hotaririlor acestora atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in mrime de trei salarii minime. Distrugerea, murdrirea, deteriorarea prin orice alt mod a listelor electorale, a programelor si platformelor afiate sau a oricror alte afie sau anunuri de agitaie electorala atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in mrime de la zece la douazeci de salarii minime. Afiarea materialelor de agitaie electorala in alte locuri dect cele stabilite atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in mrime de la zece la douzeci de salarii minime. Organizarea de catre factori de decizie a adunrilor electorale cu vnzarea i consumarea buturilor alcoolice si neluarea de masuri pentru desfurarea normala a adunrilor respective atrage dupa sine aplicarea unei amenzi factorilor de decizie in marime de la cincisprezece la douzeci si cinci de salarii minime. nscrierea cu buna tiin in listele electoral a persoanelor care nu au drept de vot in conformitate cu legislatia in vigoare, a unor persoane fictive sau inscrierea intentionata a unei persoane in mai multe liste, precum si refuzul nejustificat de a inregistra si solutiona contestatiile privind operatiunile electorale atrag dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Acceptarea persoanei de a fi inscrisa in mai multe liste de candidati atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Neaducerea la cunostinta publica de catre membrii comisiilor electorale a propunerilor de candidati 57

atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Folosirea fondurilor venite din strainatate sau nedeclarate public atrage dupa sine aplicarea unei amenzi persoanelor, care au folosit aceste fonduri, in marime de pina la treizeci de salarii minime cu confiscarea sumelor la bugetul de stat. Impiedicarea accesului in localul de votare a persoanelor investite cu acest drept atrage dupa sine aplicarea unei amenzi factorilor de decizie in marime de la cincisprezece la douazeci si cinci de salarii minime. Refuzul de a indeplini dispozitiile presedintelui comisiei electorale a sectiei de votare privind asigurarea ordinii in localul de votare si pe teritoriul din jurul lui atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Neinminarea nejustificata a buletinului de vot alegatorului inscris in lista sau inminarea unei persoane a mai multor buletine decit cele prevazute de lege atrage dupa sine aplicarea unei amenzi factorilor de decizie in marime de la cincisprezece la douazeci si cinci de salarii minime. Parasirea nemotivata a localului de votare inainte de constatarea rezultatelor alegerilor si desemnarea procesului-verbal de catre membrii comisiei electorale a sectiei de votare atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Continuarea agitatiei electorale in ziua imediat anterioara zilei votarii si in ziua votarii atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la zece la douazeci de salarii minime. Scoaterea buletinului de vot iminat pentru votare din localul sectiei de votare atrage dupa sine aplicarea unei amenzi factorilor de decizie in marime de la cincisprezece la douazeci si cinci de salarii minime. Falsificarea semnaturilor in listele sustinatorilor candidatului independent -

atrage dupa sine aplicarea unei amenzi factorilor de decizie in marime de la cincisprezece la douazeci si cinci de salarii minime.

58

Anexa N LEGEA REPUBLICII MOLDOVA privind partidele si alte organizatii social-politice N 718-XII din 17.09.1991 Monitorul Oficial al R.Moldova N 26-29 din 13.02.2004 ---------Dreptul de asociere este o parte inalienabila a drepturilor omului si ale cetateanului, proclamate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, consfintite si garantate de Constitutia Republicii Moldova. Prezenta lege determina conditiile si principiile constituirii, functionarii si dizolvarii partidelor si altor organizatii social-politice. I. PRINCIPII GENERALE Articolul 1. Notiunea de partid si de organizatie social-politica Partidele si alte organizatii social-politice, in sensul prezentei legi, sint asociatiile benevole ale cetatenilor constituite pe baza comunitatii de conceptii, idealuri si scopuri, care contribuie la realizarea vointei politice a unei anumite parti a populatiei prin cucerire, in mod legal, a puterii de stat si participare la exercitarea ei. Prin alte organizatii social-politice se subinteleg, de asemenea, fronturile, ligile, miscarile politice de masa etc. Prezenta lege nu reglementeaza activitatea altor organizatii independente ale cetatenilor, constituite pe principiul interesului profesional, cultural etc., care nu pretind sa participe la crearea organelor de stat. Articolul 2. Dreptul la asociere in partide si in alte organizatii socialpolitice Cetatenii Republicii Moldova au dreptul sa se asocieze liber in alte partide si in alte organizatii social-politice. Membru al partidului sau al altei organizatii social-politice poate fi numai un cetatean capabil al Republicii Moldova care a implinit virsta de 18 ani. Un cetatean nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide ori alte organizatii social-politice.

Inscrierea unui cetatean intr-un alt partid sau o alta organizatie social-politica se poate face numai dupa retragerea acestuia din partidul sau din alta organizatie social-politica al carei membru a fost. Partidele si alte organizatii social-politice au dreptul pe principii benevole sa se asocieze in blocuri politice, in uniuni, federatii, asociatii. Articolul 3. Calitatea de membru a aderentilor la partide si organizatii social-politice Partidele si alte organizatii social-politice consemneaza calitatea de membru a aderentilor lor. Articolul 4. Bazele activitatii partidelor si altor organizatii socialpolitice Partidele si alte organizatii social-politice activeaza in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, legea de fata si alte legi si functioneaza in baza statutului, inregistrat in modul stabilit. Organele de conducere ale partidelor si altor organizatii socialpolitice obligatoriu se vor afla pe teritoriul Republicii Moldova. Pe teritoriul Republicii Moldova nu se admite crearea partidelor si altor organizatii social-politice ale statelor straine, precum si subdiviziunile si organizatiile lor. Se interzice crearea si activitatea partidelor si altor organizatii socialpolitice paramilitare, a partidelor si a altor organizatii social-politice care militeaza impotriva pluralismului politic, principiilor statului de drept si isi propun drept scop rasturnarea sau schimbarea prin violenta, prin alte metode anticonstitutionale a orinduirii de stat, subminarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova, care propaga razboiul, atita discordie si vrajba sociala, interetnica si religioasa, metode autoritare si totalitare de conducere, atenteaza la drepturile firesti ale omului, desfasoara alte activitati care contravin orinduirii constitutionale ale republicii si sint incompatibile cu normele general recunoscute ale dreptului international. Articolul 5. Statutul partidelor si altor organizatii social-politice Statutul trebuie sa contina urmatoarele date: 1) denumirea partidului sau a organizatiei social-politice; 2) scopurile si mijloacele de realizare a lor; 59

3) conditiile si modul de intrare in partid; in alta organizatie socialpolitica, de iesire si excludere din ele; 4) drepturile si obligatiile membrilor partidului (organizatiilor socialpolitice); 5) modul de formare si competenta organelor de autoconducere ale partidului, ale altei organizatii social-politice, termenele imputernicirilor lor; 6) modul de adoptare a statutului, de introducere a modificarilor si completarilor in el; 7) sursele de acumulare a mijloacelor financiare si a altor bunuri; 8) conditiile si modul de reorganizare si de dizolvare a partidelor (a altor organizatii social-politice); 9) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale. Statutul nu trebuie sa contravina legilor Republicii Moldova. Statutul partidului sau al altei organizatii social-politice se inregistreaza daca: a) are cel putin 5000 de membri domiciliati in cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai putin de 150 in fiecare din unitatile administrativ-teritoriale mentionate; b) are program si organe de conducere alese. Articolul 6. Programul partidului sau altei organizatii social-politice Programul partidului sau altei organizatii social-politice trebuie sa fie prezentat in forma scrisa si sa fie aprobat de congres sau conferinta. Articolul 7. Denumirea partidului, organizatiei social-politice Denumirea partidului, organizatiei social-politice, abrevierea denumirii si simbolica se vor deosebi de denumirea si simbolica altor partide si organizatii social-politice, inregistrate in Republica Moldova. In cazul schimbarii denumirii, partidele si alte organizatii socialpolitice se vor reinregistra in modul stabilit de prezenta Lege. Articolul 8. Sediul partidului sau altei organizatii social-politice Sediul partidului sau altei organizatii social-politice se considera sediul organului sau permanent de conducere. Inregistrarea partidului sau altei organizatii social-politice se admite si in cazul cind sediul este domiciliul unuia dintre membri.

Articolul 9. Garantiile activitatii Statul asigura respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partidelor si ale altor organizatii social-politice si, in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, garanteaza conditii juridice egale necesare pentru realizarea sarcinilor statutare. Imixtiunea organelor de stat si a persoanelor oficiale in activitatea partidelor si a altor organizatii social-politice, la fel ca si amestecul partidelor si a altor organizatii social-politice in activitatea organelor de stat si a persoanelor oficiale nu se admite, exceptind cazurile prevazute de lege. Orice ingradiri si deosebiri in drepturi ale cetateanului pe motive de apartenenta la un partid sau la o alta organizatie social-politica sint interzise. Orice cerinta de indicare a partinitatii in actele oficiale va fi nelegitima. Partidele si alte organizatii social-politice isi vor desfasura activitatea din mijloacele lor. Partidele si alte organizatii social-politice vor promova principiul egalitatii femeilor si barbatilor in organele decizionale de toate nivelurile ale acestora. Persoanele vinovate de incalcarea acestor conditii vor purta raspunderea prevazuta de lege. Articolul 10. Limitarea activitatii politice Militarii, lucratorii organelor afacerilor interne, securitatii statului, serviciilor vamale, judecatorii, procurorii, ofiterii de urmarire penala, avocatii parlamentari, controlorii de stat, precum si lucratorii presei si radioteleviziunii oficiale nu pot face parte din partide si din alte organizatii social-politice. Membrii partidelor si ai altor organizatii social-politice, recrutati in modul stabilit de lege in serviciul militar, numiti in functii in organele securitatii statului, afacerilor interne, procuraturii, precum si in sistemul controlului de stat, isi suspenda partinitatea pentru toata perioada de serviciu sau de munca. In decurs de 10 zile de la data depunerii juramintului, avocatii parlamentari sint obligati sa suspende apartenenta lor la oricare partid sau alta organizatie social-politica. 60

Persoana care si-a suspendat partinitatea nu poate alege si nu poate sa fie aleasa in organele partidului si altor organizatii social-politice si nu are dreptul sa execute insarcinarile acestor organe. Articolul 11. Deideologizarea sistemului de invatamint In Republica Moldova sistemul de invatamint este deideologizat. Se interzice cultivarea si propagarea in scolile de toate gradele a oricaror idei de program si sarcini ale partidelor sau ale altor organizatii socialpolitice. Articolul 12. Finantarea activitatii partidelor si a altor organizatii social-politice Este interzisa finantarea partidelor, altor organizatii social-politice, precum si transmiterea catre acestea de bunuri din partea: - statelor, persoanelor fizice si juridice straine, apatrizilor; - organelor de stat, intreprinderilor, organizatiilor si institutiilor de stat, exceptie facind finantarea, in conformitate cu legislatia in vigoare, a alegerilor in organele reprezentative ale puterii de stat; - intreprinderilor mixte, daca cota statului sau a fondatorului strain in aceste intreprinderi este mai mare de 20 procente; - asociatiilor de cetateni neinregistrate; - persoanelor anonime. Partidele si alte organizatii social-politice nu au dreptul sa deschida conturi in banci straine si sa pastreze in ele mijloace banesti. Finantarea partidelor si altor organizatii social-politice se efectueaza exclusiv prin conturile lor deschise in bancile ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 13. Solutionarea chestiunilor partidelor si ale altor organizatii social-politice Chestiunile vizind interesele partidelor si ale altor organizatii socialpolitice sint solutionate, conform prevederilor legislatiei, de catre organele de stat si organizatiile economice cu participarea sau cu coordonarea partidelor, organizatiilor respective. Articolul 14. Principiul de creare a partidelor si altor organizatii social-politice Partidele si alte organizatii social-politice se creeaza dupa principiul teritorial.

Crearea si activitatea subdiviziunilor structurale ale partidelor si ale altor organizatii social-politice in cadrul colectivelor de munca sint interzise. Partidele si alte organizatii social-politice nu pot fi create din initiativa statului, organelor si persoanelor lui oficiale. II. INREGISTRAREA PARTIDELOR SI ALTOR ORGANIZATII SOCIAL-POLITICE Articolul 15. Inregistrarea statutului Partidele si alte organizatii social-politice au dreptul sa desfasoare activitatea de realizare a scopurilor programatice numai dupa inregistrarea statutelor lor. Cererea de inregistrare a statutului se depune la Ministerul Justitiei, insotita de: a) statutul si programul partidului sau ale altei organizatii socialpolitice; b) actul de constituire si listele membrilor partidului sau ai altei organizatii social-politice, intocmite in baza cererilor si aprobate de conducatorul partidului sau al altei organizatii social-politice, care vor cuprinde: numele, prenumele, anul nasterii, domiciliul, seria si numarul actului de identitate, locul de munca si semnatura membrului respectiv al partidului sau al altei organizatii social-politice; c) actul privitor la sediul partidului sau al altei organizatii socialpolitice; d) dovada deschiderii contului bancar; e) actele de constituire a organizatiilor teritoriale ale partidului sau ale altei organizatii social-politice, in conformitate cu prevederile art. 5 alin. 3 lit. a) si ale art. 20 alin. 1. Ministerul Justitiei, in termen de o luna de la data prezentarii cererii de inregistrare a statutului, va adopta decizia de inregistrare a statutului sau, daca nu sint intrunite cerintele prezentei legi, decizia de refuz de al inregistra. Decizia Ministerului Justitiei privind refuzul de a inregistra statutul poate fi atacata de organizatia respectiva in termen de zece zile la Curtea Suprema de Justitie. 61

Pentru inregistrarea statutului partidului sau altei organizatii socialpolitice, a modificarilor si completarilor introduse in statut se percepe, in modul prevazut de lege, taxa de inregistrare in cuantum de 10 salarii minime. Modificarile si completarile introduse in statutele partidelor si ale altor organizatii social-politice se vor inregistra in modul prevazut pentru inregistrarea initiala. La solutionarea chestiunii inregistrarii prezenta presedintelui sau a unui reprezentant al organului executiv, sau al unui alt organ de conducere al partidului, sau a altei organizatii social-politice este obligatorie. Partidele si alte organizatii social-politice devin persoane juridice din momentul inregistrarii statutului. Ministerul Justitiei tine Registrul partidelor si altor organizatii socialpolitice. Modul de inregistrare a statutelor partidelor si altor organizatii social-politice este reglementat printr-un Regulament, aprobat de Guvern. Articolul 16. Declararea nula a deciziei de inregistrare a partidului sau altei organizatii social-politice Decizia de inregistrare a partidului sau altei organizatii socialpolitice poate fi declarata nula prin hotarire a instantei de judecata la cererea Ministerului Justitiei, daca dupa inregistrare s-au descoperit circumstante care puteau servi drept temei pentru a refuza inregistrarea. Articolul 17. Simbolica partidelor si a altor organizatii social-politice Partidele si alte organizatii social-politice pot avea in calitate de simboluri embleme, drapele, fanioane, care de asemenea se vor inregistra oficial, in modul stabilit, pentru inregistrarea statutului. Ele nu trebuie sa reproduca simbolica statului si sa serveasca pentru propagarea scopurilor indicate in alineatul patru al articolului 4 din prezenta lege. III. ACTIVITATEA PARTIDELOR SI ALTOR ORGANIZATII SOCIAL-POLITICE

Articolul 18. Drepturile si obligatiile partidelor si altor organizatii social-politice Drepturile partidelor si altor organizatii social-politice sint stabilite de prezenta lege, precum si de statutele acestora. In vederea realizarii scopurilor si sarcinilor statutare si programatice, partidele si alte organizatii social-politice sint in drept: - sa difuzeze liber informatia despre activitatea lor; - sa participe (in mod independent, in bloc sau in uniune cu alte partide si organizatii) la alegerile pentru organele reprezentative ale puterii de stat de toate rangurile si la formarea organelor administratiei de stat; - sa instituie si sa dispuna de mijloace de informare in masa proprii si sa desfasoare activitate editoriala in conformitate cu legislatia; - in perioada campaniei de alegere a deputatilor sa se foloseasca cu titlu gratuit de mijloacele de informare in masa ale statului in conformitate cu legile republicane privind alegerile; - sa exercite alte imputerniciri prevazute de prezenta lege si de alte acte legislative. Partidele si alte organizatii social-politice sint obligate: sa respecte legislatia Republicii Moldova si normele prevazute de statutele lor; sa introduca modificarile necesare in documentele de constituire, in cazul modificarii legislatiei sau constatarii necorespunderii acestor documente cu legislatia; in cazul modificarii sau completarii datelor inscrise in Registrul partidelor si altor organizatii social-politice, sa informeze despre aceasta, in termen de 15 zile, Ministerul Justitiei. Articolul 19. Organele partidelor si altor organizatii social-politice Congresul, conferinta partidului sau altei organizatii social-politice si organul permanent de conducere in perioada dintre congrese, conferinte sint foruri obligatorii de conducere ale partidului sau altei organizatii social-politice. Statutele partidelor sau altor organizatii social-politice pot prevedea si alte organe. In acest caz, atributiile lor vor fi formulate explicit in statut. 62

Congresul sau conferinta este organul suprem de decizie al partidului sau altei organizatii social-politice. Congresul sau conferinta se convoaca de catre organul imputernicit, potrivit reglementarilor statutare, cel putin o data la 4 ani. Delegatii la congres sau conferinta sint alesi de organizatiile teritoriale ale partidului sau altei organizatii social-politice. Numarul delegatilor se stabileste in functie de numarul de membri. Procedura de alegere a delegatilor se stabileste in statut. Congresul, conferinta partidului sau altei organizatii social-politice sint deliberative daca la ele participa cel putin jumatate din numarul total al delegatilor. Hotaririle organelor partidului sau altei organizatii social-politice se adopta cu majoritatea simpla de voturi, daca statutul nu prevede altfel. Articolul 20. Organizatiile teritoriale Partidele si alte organizatii social-politice trebuie sa aiba, in cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi, organizatii teritoriale cu numarul de membri prevazut de prezenta lege. Raportul statistic privind numarul de membri ai partidului sau ai altei organizatii social-politice, cu indicarea unitatilor administrativteritoriale in care au fost create organizatii teritoriale, va fi prezentat Ministerului Justitiei anual. Ministerul Justitiei, in termen de o luna de la data primirii raportului, va efectua verificarea materialelor prezentate si va informa conducerea partidului sau a altei organizatii social-politice respective despre rezultatele acesteia. Organizatiile teritoriale nu sint persoane juridice. Organul de conducere al organizatiei teritoriale este adunarea generala a membrilor (delegatilor) organizatiei, iar in perioada dintre adunarile generale - organul permanent de conducere, specificat de statut. Competenta adunarii generale si modul de adoptare a hotaririlor de catre organele organizatiilor teritoriale sint asimilate cu cele prevazute de articolul 19 alineatele 6 si 7. Organele de conducere ale organizatiilor teritoriale se aleg pe perioada stabilita de statut. Aceste organe pot reprezenta partidul sau

alta organizatie social-politica in relatiile cu tertii la nivelul local corespunzator, pot deschide subconturi la banca si raspund de gestionarea acestora. Articolul 21. Calitatea de membru al partidului sau altei organizatii social-politice Calitatea de membru al partidului sau altei organzatii social-politice este personala si inalienabila. Calitatea de membru se consemneaza in listele membrilor partidului sau ai altei organizatii social-politice in modul prevazut de Regulamentul cu privire la inregistrarea partidelor si altor organizatii social-politice. Membrii partidului sau altei organizatii social-politice au drept de vot egal. Organul imputernicit al partidului sau altei organizatii socialpolitice decide acordarea sau revocarea calitatii de membru in conditiile prevazute de statut. Membrul partidului sau altei organizatii social-politice are dreptul de a se retrage din partid, organizatie in orice moment, cu efect imediat. Articolul 22. Proprietatea partidelor si a altor organizatii socialpolitice Partidele si alte organizatii social-politice pot avea in proprietatea lor cladiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum si alte bunuri materiale necesare, in exclusivitate, pentru realizarea sarcinilor statutare. Dreptul la proprietate al partidelor si al altor organizatii socialpolitice este reglementat de legislatie. Partidele si alte organizatii social-politice au dreptul sa beneficieze de cladiri si de alte bunuri in conformitate cu contractile de imprumut sau de arenda incheiate cu alte persoane. Partidele si alte organizatii social-politice nu pot avea in proprietatea lor pamint, intreprinderi industriale, asociatii si cooperative de productie si nu pot desfasura activitate economica si comerciala, cu exceptia cazurilor indicate in articolul 23. Partidelor si altor organizatii social-politice li se interzice posedarea si depozitarea sau pastrarea armamentului, substantelor explozive si a altor materiale ce prezinta pericol (inclusiv ecologic) pentru viata si sanatatea cetatenilor. 63

Articolul 23. Mijloacele banesti ale partidelor si ale altor organizatii social-politice Mijloacele banesti ale partidelor si ale altor organizatii social-politice se formeaza din cotizatiile de intrare si din cele de membru, din beneficiul obtinut de la activitatea mijloacelor de informare in masa, de la vinzarea literaturii social-politice, altor materiale de propaganda si agitatie, a confectiilor cu simbolica proprie, de la desfasurarea festivalurilor, expozitiilor, lectiilor, altor manifestari, din varsamintele benevole si donatiile persoanelor fizice si juridice, exceptie facind cazurile indicate in articolul 12, alineatul intii, precum si din alte incasari care nu sint interzise de legislatie. Articolul 24. Folosirea veniturilor Partidele si alte organizatii social-politice, in modul prevazut de legislatie si exclusiv in scopul indeplinirii sarcinilor statutare, intemeiaza intreprinderi si oprganizatii gestionare cu drept de persoana juridica. Venitul de pe urma activitatii partidelor si altor organizatii socialpolitice nu poate fi distribuit membrilor sai si se foloseste numai in scopul realizarii prevederilor statutare. Membrii partidelor si altor organizatii social-politice nu au dreptul la venitul si averea partidelor si altor organizatii social-politice si nu poarta raspundere pentru datoriile acestora. Folosirea veniturilor in scopuri de binefacere si caritate se admite independent de prevederile din statut. Partidele si alte organizatii social-politice vor da publicitatii dari de seama anuale despre sursele veniturilor si cheltuielile lor si pina la 1 februarie al anului urmator prezinta organelor financiare declaratia despre activitatea financiara anuala. Averea si mijloacele parvenite pe cai licite vor trece, in baza deciziei instantei judecatoresti, in proprietatea statului. Articolul 25. Dreptul la difuzarea informatiei Partidele si alte organizatii social-politice au dreptul sa difuzeze in forma scrisa, orala sau in alte forme informatii despre activitatea lor, sa propage ideile, scopurile si programele lor, precum si sa

instituie mijloace de informare in masa, cu exceptia radiodifuziunii si televiziunii, sa se foloseasca, in modul stabilit de lege, de mijloacele de informare in masa ale statului. Articolul 26. Dreptul la desfasurarea manifestatiilor Partidele si alte organizatii social-politice vor beneficia de dreptul la desfasurarea mitingurilor, demonstratiilor, adunarilor si altor manifestatii in modul stabilit de legislatie. IV. CONTROLUL ASUPRA ACTIVITATII PARTIDELOR SI ALTOR ORGANIZATII SOCIAL-POLITICE Articolul 27. Supravegherea si controlul asupra activitatii partidelor si altor organizatii social-politice Controlul asupra surselor de venituri ale partidelor, ale altor organizatii social-politice, asupra marimii mijloacelor primite de ele si asupra indeplinirii cerintelor legislatiei fiscale este exercitat de catre organele fiscale. Controlul asupra respectarii normelor statutului de catre partide si alte organizatii social-politice este exercitat de Ministerul Justitiei.Reprezentantii lui au dreptul sa asiste la manifestarile desfasurate de partide si alte organizatii social-politice, sa ceara actele si explicatiile necesare. In cazul depistarii in activitatea partidului sau altei organizatii socialpolitice a unor incalcari ale normelor statutare si legale, Ministerul Justitiei va avertiza in scris conducerea acesteia, solicitindu-i sa inlature, in termenul stabilit, aceste incalcari. Articolul 28. Raspunderea partidelor si a altor organizatii socialpolitice Partidele si alte organizatii social-politice care, prin actiunile lor ilegale, au cauzat prejudicii materiale statului, persoanelor fizice si juridice sint obligate sa repare aceste prejudicii din contul avutului lor in modul stabilit de lege. V. SUSPENDAREA SI INCETAREA ACTIVITATII PARTIDELOR SI ALTOR 64

ORGANIZATII SOCIAL-POLITICE Articolul 29. Suspendarea activitatii partidelor si altor organizatii social-politice Ministerul Justitiei va suspenda activitatea partidului sau a altei organizatii social-politice in cazul in care acestea au incalcat Constitutia. In acest caz Ministerul Justitiei va informa in scris organele de conducere ale partidului respectiv indicind incalcarile prevederilor legii si stabilind termenul pentru inlaturarea lor. In perioada campaniilor electorale activitatea partidelor si altor organizatii social-politice poate fi suspendata numai de catre Curtea Suprema de Justitie. In timpul suspendarii activitatii partidului sau a altei organizatii social-politice, acestora li se interzice sa se foloseasca de mijloacele de informare in masa, sa faca propaganda si agitatie, sa efectueze operatiuni bancare sau alte operatiuni legate de bunuri, precum si sa participe la alegeri. Dupa inlaturarea contraventiilor, partidul, alta organizatie socialpolitica informeaza despre aceasta Ministerul Justitiei, care in termen de 5 zile, autorizeaza reluarea activitatii partidului, altei organizatii social-politice. Activitatea partidului sau a altei organizatii social-politice poate fi suspendata pe un termen de pina la sase luni. In cazul in care nu se vor inlatura incalcarile prevederii legii sau pe parcursul unui an, din ziua suspendarii, se comit din nou incalcari ale legii, activitatea se suspenda pentru un an de zile. Articolul 30. Incetarea activitatii partidului sau a altei organizatii social-politice Un partid sau alta organizatie social-politica isi inceteaza activitatea in cazul: 1) autodizolvarii conform prevederilor statutare; 2) dizolvarii prin hotarire a Curtii Supreme de Justitie; 3) constatarii neconstitutionalitatii partidului sau a altei organizatii social-politice prin hotarirea Curtii Constitutionale.

Autoritatea care a adoptat decizia privind dizolvarea partidului sau altei organizatii social-politice este obligata sa informeze neintirziat despre aceasta Ministerul Justitiei, care va consemna in Registrul partidelor si altor organizatii social-politice intrarea partidului, altei organizatii social-politice in faza de lichidare. In cazurile specificate la alin. 1 pct. 2) si 3), Ministerul Justitiei, in scopul executarii hotaririi instantei respective, va crea o comisie de lichidare a partidului sau a altei organizatii social-politice. Un partid sau alta organizatie social-politica isi inceteaza existenta numai dupa finalizarea procedurii de lichidare si radierea sa din Registrul partidelor si altor organizatii social-politice. Dupa incetarea activitatii, bunurile partidului sau altei organizatii social-politice vor fi folosite pentru realizarea scopurilor statutare sau in scopuri filantropice. Articolul 31. Procedura de lichidare a partidului sau altei organizatii social-politice Lichidarea partidului sau altei organizatii social-politice potrivit articolului 30 punctul 1) se efectueaza de catre organul sau permanent de conducere ori de catre persoanele desemnate de congres, conferinta. In hotarirea de lichidare a partidului sau altei organizatii socialpolitice se stabilesc procedura si termenul in care se va efectua lichidarea, termenul-limita pina la care creditorii isi pot prezenta creantele, care trebuie sa fie de cel putin 30 de zile de la data publicarii acestei hotariri in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum si destinatia bunurilor ramase dupa lichidare. Daca lichidarea partidului sau altei organizatii social-politice se efectueaza potrivit articolului 30 punctul 2), lichidatorii vor fi numiti prin hotarirea de lichidare. Odata cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului sau altei organizatii social-politice inceteaza. Lichidatorii sint obligati sa indeplineasca toate cerintele prevazute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului sau altei organizatii social-politice. Avizul privind lichidarea va cuprinde: 65

numele lichidatorilor si sediul partidului sau altei organizatii social-politice; procedura si termenul in care se va efectua lichidarea, termenullimita pina la care creditorii isi pot prezenta creantele; invitatia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creantele lor. Creditorii cunoscuti vor fi invitati prin notificari individuale. Dupa desemnarea lichidatorilor, acestia sint obligati sa intocmeasca neintirziat lista de inventariere a bunurilor partidului sau altei organizatii social-politice, cu indicarea exacta a activelor si pasivelor, lista care va fi semnata de catre lichidatori si conducatorii organului permanent de conducere. Lichidatorii sint obligati sa continue operatiunile in curs, sa execute creantele creditorilor, iar daca numerarul este insuficient pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sint in drept sa vinda bunurile partidului, altei organizatii social-politice. Pentru prejudiciile cauzate prin culpa lor, lichidatorii poarta raspundere atit fata de partidul sau organizatia social-politica, cit si fata de terti. Dupa incheierea procedurii de lichidare a partidului sau altei organizatii social-politice, lichidatorii sint obligati sa intocmeasca bilantul de lichidare si sa-l prezinte spre aprobare Ministerului Justitiei si organelor inspectoratului fiscal, precum si sa-l publice in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Activele, ramase dupa executarea tuturor creantelor creditorilor, vor fi utilizate in scopurile prevazute de statut sau de hotarirea de lichidare. In toate cazurile de lichidare a partidului sau altei organizatii socialpolitice, pentru efectuarea inscrierii respective in Registrul partidelor si altor organizatii social-politice, lichidatorii prezinta Ministerului Justitiei urmatoarele documente: cererea cu privire la radierea partidului sau altei organizatii socialpolitice din Registrul partidelor si altor organizatii social-politice; certificatul de inregistrare (in original); documentul ce confirma achitarea in intregime a platilor la bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal; documentele de constituire (in original);

actul despre predarea spre nimicire a stampilelor, eliberat de organul imputernicit de politie; copia de pe avizul despre lichidarea partidului sau altei organizatii social-politice, publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Obligatiile lichidatorilor inceteaza numai dupa incheierea tuturor operatiilor financiar-bancare. Articolul 32. Dizolvarea sanctionara Partidul sau alta organizatie social-politica poate fi dizolvat prin hotarirea Curtii Supreme de Justitie, in baza demersului Ministerului Justitiei, in cazul cind dupa suspendarea repetata pe parcursul unui an se comit incalcari ale Constitutiei sau ale prezentei legi. Procurorul republicii are dreptul de a cere suspendarea activitatii si dizolvarea oricarui partid sau organizatii social-politice, motivindu-si cererile adresate Curtii Supreme de Justitie. Articolul 33. Modul de atacare Refuzul de inregistrare a statutului partidului sau altei organizatii social-politice poate fi atacat la Curtea Suprema de Justitie, care va examina plingerea in termen de cinci zile pe calea procedurii judiciare speciale. Decizia privind suspendarea activitatii partidului sau altei organizatii social-politice poate fi atacata la Curtea Suprema de Justitie, care va examina plingerea in termen de cinci zile. VI. DISPOZITII FINALE Articolul 34. Dreptul la legaturi internationale Partidele si alte organizatii social-politice au dreptul in conformitate cu statutul lor si cu prevederile prezentei legi,sa intre in asociatii internationale, sa intretina legaturi directe si relatii internationale, sa incheie acorduri. Articolul 35. Aplicarea normelor tratatelor internationale In cazul in care tratatul international la care a aderat Republica Moldova prevede norme ce difera de cele din prezenta lege, se aplica normele tratatului international. PRESEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR 66

Chisinau, 17 septembrie 1991. Nr. 718-XII.

67

Anexa O Hotrri ale Curii Constituionale HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE cu privire la controlul constitutionalitatii unor prevederi din Codul electoral si a Hotaririi Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998 Nr.15 din 27.05.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-55 din 18.06.1998 In numele Republicii Moldova Curtea Constitutionala in componenta: Pavel BARBALAT - presedinte Nicolae CHISEEV - judecator Mihai COTOROBAI - judecator-raportor Constantin LOZOVANU - judecator Gheorghe SUSARENCO - judecator-raportor Ion VASILATI - judecator-raportor cu participarea Alionei Balaban, grefier, reprezentantilor Presedintelui - dl Mihai Petrachi, consilier prezidential, deputat in Parlament, dna Raisa Grecu, sefa Serviciului acte ale Presedintelui Republicii Moldova, deputatului Parlamentului de legislatura a XIII-a Fiodor Angheli, in lipsa reprezentantului Parlamentului legal citat, in conformitate cu art. 135 alin.(1) lit.a) din Constitutie, a examinat in sedinta plenara publica dosarul privind controlul constitutionalitatii unor prevederi din Codul electoral, adoptat de catre Parlament la 21 noiembrie 1997, si a Hotaririi Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998. Temei pentru examinarea dosarului au servit sesizarile Presedintelui Republicii Moldova si deputatilor in Parlamentul de legislatura a XIII-a Fiodor Angheli si Aurel Cepoi, acceptate spre examinare in fond, conexate intr-un singur dosar si incluse in ordinea de zi prin decizia Curtii Constitutionale din 16 aprilie 1998. In procesul examinarii preliminare a sesizarilor in cauza Curtea Constitutionala a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Guvernului si Curtii Supreme de Justitie. Examinind materialele dosarului si audiind argumentele partilor expuse in cadrul sedintei,

Curtea Constitutionala a constatat: La 21 noiembrie 1997 Parlamentul a adoptat Codul electoral, care stabileste modul de organizare si desfasurare a alegerilor Parlamentului, pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova si pentru autoritatile administratiei publice locale, precum si modul de organizare si desfasurare a referendumurilor. La 18 februarie 1998 Parlamentul a adoptat Hotarirea nr. 1508-XIII "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi din Codul electoral pe intreg teritoriul republicii in campania electorala, la numararea si atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor in Parlamentul de legislatura a XIV-a". Prin hotarirea mentionata, Parlamentul a interpretat prevederile art. 13 alin.(3) din Codul electoral, stabilind ca in cazul in care functia detinuta de candidat se afla in stare de incompatibilitate cu functia de deputat in Parlament la care candideaza, candidatul isi suspenda, pe durata campaniei electorale, de la data inregistrarii sale de catre Comisia Electorala Centrala si pina in ziua votarii sau pina la data excluderii lui din alegeri, activitatea in functia pe care o detine. Parlamentul, de asemenea, a interpretat prevederile art. 86 si 87 din Codul electoral, statuind ca in operatia de atribuire a mandatelor Comisia Electorala Centrala include doar concurentii electorali, inclusiv candidatii independenti, care in cadrul alegerilor parlamentare au obtinut mai mult de patru la suta din voturile valabil exprimate in ansamblu pe tara. In sesizarea Presedintelui Republicii Moldova si in cele ale deputatilor in Parlament Fiodor Angheli si Aurel Cepoi se sustine ca prevederile art. 86 si 87 din Codul electoral, prin care pentru candidatii independenti este stabilit pragul electoral de 4% drept conditie pentru includerea lor in operatia de atribuire a mandatelor parlamentare, contravin dispozitiilor art. 2 alin.(1), art. 16 alin.(2), art. 38, 54, 61 alin.(1) si (2), art. 66 lit.c), art. 72 alin.(2) lit.c) din Constitutie, precum si normelor consfintite in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice si in Documentul Reuniunii de la Copenhaga a 68

Conferintei pentru dimensiunea umana a C.S.C.E. in toate cele trei sesizari neconstitutionalitatea pragului electoral pentru candidatii independenti se argumenteaza prin faptul ca: a) in practica tarilor care aplica sistemul electoral proportional cu o singura circumscriptie electorala nationala nu au fost inregistrate cazuri de stabilire a pragului electoral pentru candidatii independenti; b) stabilirea acestui prag electoral ingradeste dreptul constitutional al cetateanului de a solicita functii politice sau publice; c) pentru obtinerea unui mandat de deputat in Parlament un candidat independent are nevoie de 4 ori mai multe voturi valabile decit un candidat de pe listele partidelor sau blocurilor electorale. Dl Fiodor Angheli a sesizat Curtea Constitutionala si asupra neconstitutionalitatii prevederilor art. 73 alin.(2) din Codul electoral, potrivit carora alegerile Parlamentului se efectueaza intr-o singura circumscriptie electorala nationala, precum si a prevederilor art. 203 din Codul electoral, care stipuleaza ca Codul intra in vigoare la data publicarii si se aplica de la data adoptarii lui. Autorul sesizarii considera ca alegerile Parlamentului intr-o singura circumscriptie electorala nationala nu garanteaza alegerea in Parlament a reprezentantilor Gagauziei (Gagauz-Yeri), prin urmare, se incalca prevederile art. 16 alin.(2), 38 si 39 din Constitutie, precum si prevederile actelor internationale privind apararea minoritatilor nationale. Dupa parerea autorului sesizarii, clauzele cuprinse inart. 203 din Codul electoral contravin art. 76 din Constitutie, deoarece prevad aplicarea Codului electoral nu din momentul intrarii lui in vigoare, ci de la data adoptarii. In sesizarea Presedintelui Republicii Moldova se mentioneaza ca sint neconstitutionale si prevederile art. 13 alin.(3) din Codul electoral, conform carora, in cazul in care candidatul se afla in stare de incompatibilitate cu functia la care candideaza, acesta isi suspenda, pe durata campaniei electorale, activitatea in functia pe care o detine. In sesizare se afirma ca, potrivit art. 70 alin.(1) si (2) din Constitutie, incompatibilitatea se refera la calitatea de deputat in Parlament, si nu la statutul de candidat pentru alegerile de deputati.

Concomitent, seful statului solicita recunoasterea neconstitutionalitatii Hotaririi Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998, invocind argumentul ca legiuitorul a interpretat prevederile art. 13 alin.(3) si ale art. 86 si 87 din Codul electoral, care este lege organica. Acest lucru urma sa fie facut printr-o lege, si nu prin hotarire, se subliniaza in sesizare. Examinind sesizarea Presedintelui Republicii Moldova si cele ale deputatilor Fiodor Angheli si Aurel Cepoi, punctele de vedere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii Supreme de Justitie, precum si concordanta dintre textele legale, ce fac obiectul sesizarilor, si dispozitiile constitutionale, Curtea Constitutionala retine urmatoarele: 1. Conform art. 2 alin.(1) din Constitutie, suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Legea Suprema. Una din formele principale de exercitare de catre poporul Republicii Moldova a suveranitatii nationale este participarea, potrivit art. 38 din Constitutie, la alegerea Parlamentului. Este de remarcat ca procedurile electorale, asa cum demonstreaza practica internationala si cea nationala, sint reglementate, de regula, nu in textele constitutiilor, ci pe cale legislativa. Art. 61 din Constitutie statueaza expres ca Parlamentul este ales prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, in baza legii electorale organice. Prin urmare, Parlamentul este in masura sa adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Ramine la discretia organului legislativ sa decida care sistem electoral sa fie aplicat, majoritar, proportional sau mixt, si care sa fie pragul electoral pentru concurenti in vederea includerii lor in operatia de atribuire a mandatelor. Optiunea pentru o varianta sau alta si consfintirea ei in legea electorala depinde de situatia social-politica din tara, de nivelul de dezvoltare al sistemului politic din societate. Curtea Constitutionala considera ca alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de catre cetateni a drepturilor lor politice, consacrate de Constitutie, ci si un mijloc de dotare a institutiilor unui stat democratic cu o capacitate coerenta de expresie, pentru a face 69

posibila organizarea unor centre de decizie politica, eficiente si in masura sa imprime activitatii de stat o orientare general nefragmentata. Deci, aplicarea sistemului electoral proportional cu pragul de 4%, inclusiv pentru candidatii independenti, dupa cum prevad art. 86 si 87 din Codul electoral, prin sine insasi nu contravine Constitutiei. Pragul electoral este axat in principiu pe ideea ca la guvernare trebuie sa aiba acces partidele politice care se bucura de o anumita credibilitate in masa electoratului sau pe ideea maturitatii politice si civice a candidatilor, precum si pe alte considerente ce tin de contextul socio-politic concret. Curtea Constitutionala, de asemenea, nu poate retine argumentele formulate in sesizari ca in practica tarilor care aplica sistemul electoral proportional cu o singura circumscriptie electorala nationala nu au fost inregistrate cazuri de stabilire a pragului electoral pentru candidatii independenti. Dupa cum s-a mentionat deja, statul aplica legal un anumit tip de scrutin pornind de la nivelul dezvoltarii sistemului politic al societatii, de la problemele pe care si le propune pentru solutionare si de la alte circumstante. Aceasta este o chestiune de oportunitate politica. Pragul electoral de 4%, stabilit pentru candidatii independenti, nu ingradeste, dupa cum se sustine in sesizari, dreptul constitutional al cetateanului de a solicita functii politice sau publice cu titlu individual si nu incalca principiul egalitatii votului exprimat. Art.38 alin.(3) din Constitutie garanteaza cetatenilor Republicii Moldova dreptul de a fi alesi in conditiile legii, inclusiv in organul reprezentativ suprem, si nu alegerea ca atare. Astfel, dreptul constitutional de a fi alesi in Parlamentul de legislatura a XIV-a (22 martie 1998), in afara de partidele politice si blocurile electorale, si l-au exercitat 60 de candidati independenti. Cit priveste afirmatia expusa in sesizari ca pragul electoral pentru candidatii independenti incalca principiul egalitatii votului, este de mentionat ca egalitatea votului nu are nici o legatura cu faptul ca concurentii electorali nu au intrunit numarul necesar de voturi. Din cele aratate rezulta ca prevederile art. 86 si 87 din Codul electoral nu contravin dispozitiilor art. 2 alin.(1), art. 16 alin.(2), art.

38, 39 si art. 61 din Constitutie privind suveranitatea si puterea de stat, egalitatea in fata legii, dreptul de vot si dreptul de a fi ales, dreptul la administrare si alegerea Parlamentului. Prevederile art. 86 si 87 din Codul electoral nu contravin nici normelor consfintite in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice. Avind in vedere considerentele expuse mai sus, nu pot fi recunoscute neconstitutionale nici prevederile art.73 alin.(2) din Codul electoral, conform carora alegerile Parlamentului se efectueaza intr-o singura circumscriptie electorala nationala. Argumentul invocat de autorul sesizarii Fiodor Angheli ca Codul electoral nu garanteaza alegerea in Parlament a reprezentantilor Gagauziei (Gagauz-Yeri) nu poate fi retinut, deoarece este neconvingator. Alegerile pentru Parlamentul de legislaturile a XIII-a si a XIV-a, efectuate intr-o singura circumscriptie electorala nationala, demonstreaza ca in organul legislativ au fost alesi si reprezentanti ai minoritatilor nationale, inclusiv gagauzi. Este adevarat ca in literatura de specialitate alegerile intr-o singura circumscriptie electorala nationala sint tratate neunivoc, insa trebuie remarcat ca sint tratate neunivoc, de fapt, toate tipurile de sisteme electorale practicate in regimurile constitutionale, relevindu-se avantajele si dezavantajele lor, dar acest lucru nu poate servi ca argument pentru a declara neconstitutionale prevederile art. 73 alin.(2)) din Codul electoral. 3. Curtea Constitutionala, de asemenea, considera ca restrictia prevazuta de art. 13 alin.(3) din Codul electoral pentru candidatii care se afla in stare de incompatibilitate cu functia la care candideaza este conforma prevederilor art. 16 alin.(2), art. 39 alin.(3) si art. 54 din Constitutie, intrucit ar fi contrar moralei publice, in general, si deontologiei electorale, in special, ca o anumita categorie de persoane, in virtutea functiilor pe care le detin, sa poata influenta optiunea electoratului. in aceste conditii, sansele egale ale candidatilor pentru alegerile de deputati ar fi serios compromise. Mai mult ca atit, unele functii, pentru care se instituie aceasta restrictie, presupun incadrarea directa a celor care le detin in procesul organizarii si 70

desfasurarii alegerilor, cum ar fi, spre exemplu, cele de ministru, sef al administratiei publice locale etc. Prin urmare, argumentul din sesizarea sefului statului ca in art.70 din Constitutie se are in vedere incompatibilitatea cu functia de deputat in Parlament, si nu cu statutul de candidat la mandatul de deputat in organul reprezentativ suprem, nu poate fi acceptat. 4. Nu se poate cadea de acord nici cu punctul de vedere al Presedintelui Republicii Moldova, potrivit caruia hotarirea Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998 contravine art. 61 alin.(2) si art. 66 lit.c) din Constitutie. Potrivit art. 66 lit.c) din Legea Suprema, una din atributiile de baza ale Parlamentului este interpretarea legilor si asigurarea unitatii reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii. Prin Hotarirea nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998, contestata in sesizare, Parlamentul a interpretat dispozitiile art. 13 alin.(3), art. 86 si 87 din Codul electoral, ceea ce nu excede atributiilor sale constitutionale. Din textul hotaririi respective a Parlamentului reiese ca organul reprezentativ suprem nu a modificat si nu a completat Codul electoral, ci a interpretat unele prevederi din el. Or, adoptarea unor acte prin care se interpreteaza o lege este competenta exclusiva a Parlamentului. 5. Totodata, Curtea Constitutionala, efectuind controlul constitutionalitatii Codului electoral in ansamblu, a constatat ca unele norme nu sint in deplina concordanta cu dispozitiile Legii Supreme. Art. 39 alin.(6) din Codul electoral prevede ca alegatorul poate fi inscris numai intr-o singura lista electorala si la o singura sectie de votare pe baza vizei de resedinta. Sintagma "pe baza vizei de resedinta" contravine art. 38 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia cetatenii Republicii Moldova au dreptul de vot, si deci de a fi inscrisi in listele electorale, de la virsta de 18 ani, exceptie facind cei pusi sub interdictie in modul stabilit de lege. Cit priveste interdictiile cuprinse in art. 13 alin.(1) lit.a), b) si c) din Codul electoral, ele sint exhaustive. Legea nu recunoaste lipsa vizei de resedinta ca restrictie pentru a fi inscris in listele electorale. in afara de aceasta, asa-numita "viza de resedinta" a fost recunoscuta

neconstitutionala prin Hotarirea Curtii Constitutionale nr. 16 din 19 mai 1997* . -------------------------* "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 37 din 5 iunie 1997, art. 19. 6. In conformitate cu art. 142 alin.(3) din Codul electoral, problemele supuse referendumului republican se avizeaza in prealabil de catre Curtea Constitutionala, la solicitarea organului care declara referendumul. Aceasta clauza din Codul electoral contravine vadit art. 135 alin.(1) lit. d) din Constitutie, potrivit caruia Curtea Constitutionala confirma rezultatele referendumurilor republicane. Curtea Constitutionala se poate pronunta asupra problemelor supuse referendumului republican numai dupa incheierea referendumului, si nu in prealabil. 7. Art. 142 alin. (4) din Codul electoral stipuleaza ca actele adoptate prin referendum republican au putere juridica suprema, nu necesita confirmare si sint executorii pe intreg teritoriul Republicii Moldova. Curtea Constitutionala constata ca sintagma "nu necesita confirmare" din articolul mentionat, de asemenea, contravine art. 135 alin. (1) lit.d) din Constitutie. intrucit una din atributiile Curtii onstitutionale este confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane, actele adoptate prin referendum pot avea putere juridical numai in cazul in care unica autoritate de jurisdictie constitutionala confirma rezultatele referendumului republican. 8. In conformitate cu dispozitiile art. 203, Codul electoral intra in vigoare la data publicarii si se aplica de la data adoptarii. Curtea Constitutionala constata ca sintagma "... si se aplica de la data adoptarii" din art. 203 din Codul electoral intra in contradictie cu dispozitiile art. 76 din Constitutie. Legea Parlamentului intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei, nepublicarea legii atrage inexistenta acesteia. Codul electoral a fost adoptat de catre Parlament la 21 noiembrie 1997 si publicat in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" nr. 81 din 8 decembrie 71

1997. Prin urmare, Parlamentul a dispus aplicarea unei legi organice inexistente. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 135 alin. (1) lit.a) din Constitutie, art. 6 alin.(3) si art. 62 lit. a) din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala HOTARASTE: 1. Prevederile art. 13 alin.(3), art. 73 alin. (2), art. 86 si 87 din Codul electoral, precum si Hotarirea Parlamentuluinr. 1508-XIII din 18 februarie 1998 "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi din Codul electoral pe intreg teritoriul republicii in campania electorala, la numararea si atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor in Parlamentul de legislatura a XIV-a" sint constitutionale. 2. Declara neconstitutionale: - sintagma "pe baza vizei de resedinta" din art. 39 alin. (6) din Codul electoral; - prevederile art. 142 alin.(3) din Codul electoral; - sintagma "nu necesita confirmare" din art. 142 alin.(4) din Codul electoral; - sintagma "si se aplica de la data adoptarii" din art. 203 din Codul electoral. 3. Prezenta hotarire este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Chisinau, 27 mai 1998. Nr. 15.

OPINIE SEPARATA Potrivit art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, imi expun parerea asupra dosarului in cauza. 1. Curtea Constitutionala a recunoscut drept constitutionale dispozitiile Codului electoral, care prevad: - in cazul in care candidatul se afla in stare de incompatibilitate cu functia la care candideaza, acesta isi suspenda, pe durata campaniei electorale, activitatea in functia pe care o detine (art. 13 alin. (3); - alegerile Parlamentului se efectueaza intr-o singura circumscriptie electorala nationala, in care se aleg 101 deputati (art.73 alin. (2); - Comisia Electorala Centrala totalizeaza numarul de voturi obtinut de fiecare concurent electoral cu sopul de a stabili daca acestia au obtinut cel putin patru la suta din voturile valabil exprimate pe intreaga tara. Concurentii electorali care au obtinut mai putin de patru la suta din voturile valabil exprimate in ansamblu pe tara se exclud, prin hotarirea Comisiei Electorale Centrale, din operatia de atribuire a mandatelor (art. 86 alin. (2); - numararea mandatelor obtinute de concurentii electorali (art. 87). De asemenea, a fost recunoscuta constitutionala Hotarirea Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998 "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi din Codul electoral pe intreg teritoriul republicii in campania electorala, la numararea si atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor in Parlamentul de legislatura a XIV-a". Tin sa-mi exprim dezacordul in legatura cu punctul 1 din partea rezolutiva a hotaririi Curtii Constitutionale, in care sint recunoscute drept constitutionale prevederile art. 73 alin. (2), art. 86 si 87 din Codul electoral, precum si Hotarirea Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998. Teza principala din partea argumentorie a hotaririi se rezuma la faptul ca alegerea unei variante sau alta a sistemului electoral este, dupa cum considera Curtea Constitutionala, competenta legiuitorului. 72

Pavel BARBALAT

Pornind de la aceste considerente, Curtea Constitutionala a ajuns la concluzia ca statuarea de catre legiuitor in Codul electoral a sistemului electoral proportional cu pragul de patru la suta din numarul de voturi valabil exprimate, inclusiv pentru candidatii independenti, prin sine insasi nu contravine Constitutiei. Este indiscutabil ca alegerea procedurilor electorale si consfintirea lor in Codul electoral constituie competenta legiuitorului. Aceasta competenta a legiuitorului trebuie sa raspunda, insa, exigentelor de armonizare a legilor adoptate in acest scop, in primul rind bazelor orinduirii constitutionale, si in al doilea rind principiilor constitutionale de structurare a organelor representative si executive ale puterii de stat. Constitutia nu permite abaterea sau renuntarea la aceste principii. Abordate in context, principiile in cauza sint chemate sa fie o garantie a faptului ca vointa poporului constituie baza puterii de stat (art. 38 alin. (1) din Constitutie). In virtutea celor expuse, Curtea Constitutionala urma sa aprecieze constitutionalitatea prevederilor art. 73 alin. (2), art. 86 si 87 din Codul electoral si a Hotaririi Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998, lucru pe care nu l-a facut. 2. In sesizari sint aduse argumente si despre incalcarea dispozitiilor constitutionale generale referitoare la alegeri, care, de asemenea, nu au fost luate in considerare. In cadrul sedintei Curtii Constitutionale s-a mentionat in repetate rinduri ca o serie de prevederi ale Codului electoral sint intr-atit de imperfecte, incit aplicarea lor implica incalcarea grava a drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor. Dupa parerea deputatului in Parlamentul de legislatura a XIII-a Fiodor Angheli, unul din autorii sesizarii, Codul electoral, adoptat in luna martie 1997, in general, si prevederile despre efectuarea alegerilor Parlamentului int-o singura circumscriptie electorala nationala, cu 101 mandate, dispozitia privind pragul electoral de patru procente din numarul de voturi valabil exprimate atit pentru partide, cit si pentru candidatii independenti, in particular, contravin intereselor legitime ale majoritatii alegatorilor, fapt pe care il denota rezultatele alegerilor: in actualul Parlament circa 30 procente din

numarul deputatilor sint deputati din Parlamentul de legislatura anterioara, in special locuitori ai orasului Chisinau. Peste 20 de raioane ale tarii nu au reprezentantii lor. Rezultatele alegerilor denota, de asemenea, faptul ruperii legaturilor intre alegatori si deputati, lipsa responsabilitatii deputatilor in fata alegatorilor. A raspunde in fata "intregului popor" inseamna a nu raspunde in fata nimanui. Daca e sa ne calauzim de prevederile art. 73 alin. (2) din Codul electoral, potrivit carora alegerile Parlamentului se efectueaza intr-o singura circumscriptie electorala nationala, aceasta ar conduce imminent la aceea ca din momentul alegerii candidatului in functia de deputat situatia sa din punctul de vedere al raspunderii pentru cuvintele si actiunile sale se schimba radical, deoarece alegatorii nu dispun de o posibilitate reala de a se intilni cu deputatul ales, de a controla si de a aprecia activitatea lui. Curtea Constitutionala nu a dat aprecierea cuvenita prevederilor enumerate mai sus. 3. In hotarirea sa, pronuntata pe marginea dosarului in cauza, Curtea Constitutionala face referire la faptul ca pragul electoral de patru procente, stabilit pentru candidatii independenti, nu ingradeste, dupa cum se sustine in sesizari, dreptul constitutional al cetateanului de a solicita functii politice sau publice si nu incalca principiul egalitatii votului exprimat. Aceasta pozitie nicidecum nu poate fi acceptata. Argumentele aduse de autorii sesizarii privind pragul electoral de patru procente, stabilit pentru candidatii independenti, se refera nu la dreptul de a fi alesi, ci la modalitatea de totalizare a rezultatelor alegerii. Instituirea pragului electoral de patru procente a pus intr-o situatie inegala candidatii independenti in comparatie cu candidatii de pe listele partidelor, ceea ce a condus la incalcarea principiului egalitatii tuturor in fata legii (art. 19 alin. (2) din Constitutie). Din cele expuse rezulta ca prevedeile art. 73 alin. (2),art. 86 si 87 din Codul electoral, precum si Hotarirea Parlamentului nr. 1508-XIII din 18 februarie 1998, prin continutul lor, nu corespund Constitutiei. JUDECATOR AL CURTII CONSTITUTIONALE Nicolae CHISEEV 73

HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE privind controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului in consiliul local"* si din Codul electoral** Nr.43 din 27.07.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.83-86 din 05.08.1999 In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutionala in componenta: Pavel BARBALAT - presedinte Mihai COTOROBAI - judecator Constantin LOZOVANU - judecator Gheorghe SUSARENCO - judecator Ion VASILATI - judecator-raportor cu participarea Tatianei Berladean, grefier, Valeriu Pascari, Procuror General-adjunct, reprezentantul Procurorului General Valeriu Catana, autorul sesizarii, Radu Turcanu, consultant superior in Directia juridica a Aparatului Parlamentului, reprezentantul Parlamentului, conducindu-se dupa art. 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie si art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, a examinat in sedinta plenara publica dosarul privind controlul constitutionalitatii prevederilor art. 33 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului in consiliul local" si art. 46 alin. (6) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Procurorului General Valeriu Catana, prezentata in conformitate cu art. 24 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala. Prin decizia Curtii Constitutionale din 25 mai 1999 sesizarea a fost acceptata spre examinare in fond si inscrisa in ordinea de zi. Examinind materialele dosarului, punctele de vedere solicitate Presedintelui Republicii Moldova, Curtii Supreme de Justitie, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati a Parlamentului, Ministerului Afacerilor Interne, audiind informatia prezentata de judecatorulraportor si argumentele expuse de parti in proces, Curtea Constitutionala

a c o n s t a t a t: La 19 aprilie 1995 Parlamentul a adoptat Legeanr. 430-XIII "Despre statutul consilierului in consiliul local". Potrivit art. 33 si 34 din Legea mentionata, consilierii in consiliile locale de toate nivelurile se bucura de imunitate in teritoriul consiliului respectiv, ei nu pot fi arestati, trasi la raspundere penala sau adsministrativa fara acordul consiliilor din care fac parte. Pentru consilieri, in cazul comiterii de catre ei a unor infractiuni sau contraventii administrative, legea precitata, prin art. 35-37, prevede o procedura speciala de tragere la raspundere penala sau administrativa. Conform legislatiei in vigoare, se bucura de imunitate si concurentii electorali: candidatii pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova, candidatii pentru functia de deputat in Parlament, precum si persoanele care candideaza pentru functia de primar sau de consilier in consiliile locale. In conformitate cu prevederile art. 46 alin. (6) din Codul electoral, candidatii enumerati mai sus nu pot fi trasi la raspundere penala, arestati, retinuti sau supusi unor sanctiuni administrative fara consimtamintul organului electoral care i-a inregistrat, cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta. La 19 mai 1999 Procurorul General a sesizat Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii art. 33 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 si art. 46 alin. (6) din Codul electoral, prin care se acorda imunitate consilierilor in consiliile locale si concurentilor electorali (candidatilor) in alegerile prezidentiale, parlamentare si locale. In sesizare se sustine ca prevederile in cauza contravin dispozitiilor art. 16 si 20 din Constitutie, deoarece ingradesc accesul liber la justitie si nu sint in concordanta cu principiul constitutional privind egalitatea cetatenilor Republicii Moldova in fata legii si a autoritatilor publice. Examinind sesizarea Procurorului General si raportind textele legale contestate la dispozitiile Legii Supreme, Curtea Constitutionala retine urmatoarele: Legea Suprema, prin art. 1 alin. (3), a proclamat Republica Moldova stat de drept, democratic, in care dreptatea reprezinta o valoare 74

suprema si este garantata. Statul de drept nu inseamna numai o legalitate formala, care asigura regularitatea si coerenta in instaurarea si punerea in aplicare a ordinii democratice in tara, ci si o justitie bazata pe recunoasterea si deplina acceptare a personalitatii umane. In conformitate cu art. 16 alin. (2) din Constitutie, toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala. Acest principiu il regasim si in alte dispozitii constitutionale privind drepturile si libertatile omului, care, potrivit art. 4 din Constitutie, se interpretaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. In acest context este de remarcat ca, potrivit Legii Supreme, se bucura de imunitate, ca ansamblu de drepturi specifice, numai Presedintele Republicii Moldova (art. 81) si deputatii in Parlament (art. 70). Pe teritoriul Republicii Moldova sint inviolabile, de asemenea, persoanele care fac parte din corpul diplomatic, care se bucura de protectie internationala (Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice din 18 aprilie 1961 si Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare din 24 aprilie 1963). Cit priveste consilierii in consiliile locale si concurentii electorali, nici Constitutia, nici normele internationale nu prevad pentru ei o protectie speciala in cauzl comiterii unor infractiuni sau contraventii. Este de mentionat ca procedura ridicarii imunitatii consilierilor din consiliile locale este prevazuta in art. 36 si 37 din Legea nr. 430-XIII. Aceasta procedura presupune o analiza a faptelor penale sau contraventionale care i se incrimineaza consilierului, in care se au in vedere si probele aduse de el in apararea sa. Potrivit art. 46 alin. (6) din Codul electoral, o astfel de analiza trebuie sa faca si organul electoral in privinta candidatului inregistrat. Din cele aratate rezulta ca autoritatile judiciare competente sint in drept sa trimita in judecata consilierul sau candidatul desemnat in alegeri pentru fapte penale sau contraventionale numai cu acordul consiliilor locale sau organelor electorale. Din normele care fac obiectul sesizarii reiese ca consiliile

locale si organele electorale sint abilitate, de fapt, cu atributii caracteristice doar instantelor judecatoresti, ceea ce contravine art. 114 si 115 din Constitutie, care stipuleaza ca in Republica Moldova justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti, prin Curtea Suprema de Justitie, prin Curtea de Apel, prin tribunale si judecatorii. Curtea Constitutionala considera ca prevederile art. 33 din Legea nr. 430-XIII si art. 46 alin. (6) din Codul electoral contravin, de asemenea, normelor internationale recunoscute de Republica Moldova. Astfel, art. 14 pct. 1 si pct. 3 lit. c) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (16 decembrie 1966, New York) prevede ca toti oamenii sint egali in fata tribunalelor si curtilor de justitie si orice persoana acuzata de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, in conditii de deplina egalitate, sa fie judecata fara o intirziere excesiva. Prin urmare, normele contestate in sesizare incalca dreptul consilierului si concurentului electoral la o judecata fara intirziere pentru faptele penale. Infractiunile si contraventiile administrative, indiferent de statutul celui care le-a comis, atenteaza la personalitate, la drepturile si libertatile cetatenilor, la interesele legitime ale ersoanelor fizice si juridice. Prevederile art. 36 din Legea nr. 430-XIII, potrivit carora consiliul local este in drept sa refuse tragerea consilierului la raspundere penala sau administrativa, ingradesc dreptul persoanelor care au suferit sau pot suferi in urma faptelor penale sau contraventionale de a obtine fara intirziere satisfactie efectiva din partea instantelor judecatoresti. Curtea Constitutionala considera, de asemenea, ca retinerea, arestarea si tragerea la raspundere penala sau administrativa a unor persoane concrete, in conformitate cu legislatia in vigoare, nu contravin normelor constitutionale privind alegerile libere, libertatea votului si garantarea efectiva a vointei alegatorilor in alegerea reprezentantilor lor. Pentru motivele aratate, in baza art. 6 alin. (3) din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala apreciaza drept 75

neconstitutionale si prevederile art. 34, 36 si 37 din Legea nr. 430XIII din 19 aprilie 1995, care stabilesc procedura tragerii la raspundere penala sau administrativa a consilierului in consiliul local, deoarece constitutionalitatea acestor prevederi depinde in intregime de constitutionalitatea art. 33, contestat in sesizare. Pentru considerentele expuse, conducindu-se dupa art.140 din Constitutie, art. 26 alin. (4) si (5) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, art. 62 si 68 din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala H O T A R A S T E: 1. Declara neconstitutionale: a) prevederile art. 33, 34, 36 si 37 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului in consiliul local"; b) prevederile art. 46 alin. (6) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. 2. Prezenta Hotarire este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Chisinau, 27 iulie 1999. Nr. 43.

Pavel BARBALAT

HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE pentru controlul constitutionalitatii Hotaririi Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral"* Nr. 61 din 16.11.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.130-132 din 25.11.1999 In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutionala in componenta: Pavel BARBALAT - presedinte Nicolae CHISEEV - judecator Mihai COTOROBAI - judecator Constantin LOZOVANU - judecator Gheorghe SUSARENCO - judecator-raportor Ion VASILATI - judecator cu participarea Luciei Popa, grefier, Alexandru Ohotnicov, sefadjunct al Serviciului acte prezidentiale al Cabinetului Presedintelui Republicii Moldova, reprezentantul Presedintelui Republicii Moldova, autorul sesizarii, Ion Creanga, seful sectorului relatii cu autoritatile publice in Directia juridica a Aparatului Parlamentului, reprezentantul Parlamentului, conducindu-se dupa art. 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, art. 4 alin. (1) lit. a) si art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, a examinat in sedinta plenara publica dosarul pentru controlul constitutionalitatii Hotaririi Parlamentului nr. 432-XIV din 10 iunie 1999 "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Presedintelui Republicii Moldova, depusa la 21 iunie 1999, in conformitate cu art. 24 si 25 lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala. Prin decizia Curtii Constitutionale din 27 iulie 1999 sesizarea a fost acceptata pentru examinare in fond si inscrisa in ordinea de zi. In procesul examinarii preliminare a sesizarii Curtea Constitutionala a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Guvernului, Ministerului Justitiei, Academiei de Stiinte a Moldovei. Examinind materialele dosarului, audiind informatia prezentata de judecatorul-raportor si argumentele expuse de parti, 76

Curtea Constitutionala a constatat: 1. La 10 iunie 1999 Parlamentul a adoptat Hotarirea nr. 432-XIV "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral", in preambulul careia se mentioneaza ca, in temeiul art. 91, 114, 136 si 199 din Codul electoral, Comisia Electorala Centrala si consiliile electorale de circumscriptie considera nevalabile respectiv: - alegerile Parlamentului daca la ele au participat mai putin de din numarul de persoane inscrise in listele electorale; - alegerea Presedintelui Republicii Moldova daca la primul tur de scrutin au participat mai putin de 1/2, iar la al doilea tur mai putin de 1/3 din numarul de persoane inscrise in listele electorale; - alegerile locale in unele circumscriptii daca la ele au participat mai putin de 1/3 din numarul de persoane inscrise in listele electorale; - referendumul local daca la el a participat mai putin de jumatate din numarul cetatenilor inscrisi in listele electorale. In scopul asigurarii unitatii aplicarii prevederilor Codului electoral, in temeiul art. 66 lit. c) din Constitutie, Parlamentul, in art. 1 din Hotarire, mentioneaza ca, pornind de la prevederile art. 59 alin. (1), art. 166 alin. (1) si art. 171 din Codul electoral, in cazul in care la referendumul republican (constitutional, legislativ, consultativ) au participat mai putin de 3/5 din numarul de personae inscrise in listele electorale, Comisia Electorala Centrala declara referendumul republican nevalabil. 2. In sesizarea sa Presedintele Republicii Moldova releva ca Parlamentul prin Hotarirea nr. 432-XIV nu a interpretat unele prevederi ale Codului electoral, ci a introdus noi reglementari legislative, ceea ce contravine dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. b) din Constitutie. In opinia autorului sesizarii, art. 2 privind intrarea in vigoare a hotaririi la data adoptarii contravine art. 76 din Constitutie si Hotaririi Curtii Constitutionale nr. 20 din 29 aprilie 1999. 3. Curtea Constitutionala mentioneaza ca, in conformitate cu art. 66 lit. c) din Constitutie, Parlamentul interpreteaza legile si asigura unitatea reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii.

Hotarirea contestata a Parlamentului, asa cum rezulta din continutul ei, interpreteaza dispozitiile art. 91, 114, 136 si 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidentiale, locale si referendumului local. Potrivit art. 1 din Hotarire, pornind de la prevederile art. 59 alin. (1), art. 126 alin. (1) si art. 171 din Codul electoral, in cazul in care la referendumul republican (constitutional, legislativ si consultativ) au participat mai putin de 3/5 din numarul de personae inscrise in listele electorale, Comisia Electorala Centrala declara referendumul republican nevalabil. Curtea releva ca Parlamentul, prin art. 1 al Hotaririi in cauza, a expus art. 171 din Codul electoral intr-o noua redactie si astfel a incalcat dispozitiile art. 72 si 74 din Constitutie. Curtea reitereaza ca Parlamentul este in drept sa opereze modificari si completari in legislatia in vigoare numai prin lege. 4. Parlamentul a atribuit Hotaririi nr. 432-XIV caracter normativ de drept si putere juridica similara prevederilor Codului electoral supuse interpretarii. Interpretarea oficiala de catre organul legislativ a unei legi se efectueaza numai prin lege, care trebuie sa urmeze aceeasi rocedura de adoptare, semnare si publicare prevazuta de dispozitiile constitutionale. Interpretarea unei legi prin hotarire a Parlamentului este inadmisibila si contravine dispozitiilor art. 72, 74, 76 si 93 din Constitutie si nu poate fi recunoscuta drept interpretare oficiala a legii. Asadar, avind in vedere obiectul Hotaririi Parlamentului nr. 432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar sa se mentioneze ca atit sub aspect formal, cit si sub aspectul separarii atributiilor puterilor in stat, statuata de Constitutie, ea contravine art. 6, 72, 74, 76 si 94 din Constitutie. Pentru considerentele expuse, conducindu-se dupa art. 135 alin. (1) lit. a), art. 140 din Constitutie, art. 4 lit. a) si art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, art. 61 si 62 din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala 77

HOTARASTE: 1. Declara neconstitutionala Hotarirea Parlamentului nr. 432-XIV din 10 iunie 1999 "Privind asigurarea unitatii aplicarii unor prevederi ale Codului electoral". 2. Prezenta hotarire este definitiva, nu poat fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Chisinau, 16 noiembrie 1999. Nr. 61.

HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE cu privire la controlul constitutionalitatii unor prevederidin Legea nr. 894-XIV din 23 martie 2000 "Pentru modificarea si completarea Codului electoral" * si a art. 86 din Codul electoral ** Nr.35 din 10.10.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.133-136 din 26.10.2000 _________________ * M.O., 2000, nr. 59-62, art. 405. ** M.O., 1997, nr. 81, art. 667. In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutionala in componenta: Pavel BARBALAT - presedinte Nicolae CHISEEV - judecator Mihai COTOROBAI - judecator-raportor Constantin LOZOVANU - judecator Gheorghe SUSARENCO - judecator-raportor Ion VASILATI - judecator cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului Presedintelui Republicii Moldova Mihai Petrachi, deputatului in Parlament Ion Morei, autorul sesizarii, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constitutionala Ion Creanga, in prezenta vicepresedintelui Comisiei Electorale Centrale Nicolae Televco, calauzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, art. 4 alin. (1) lit. a) si art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, a examinat in sedinta plenara deschisa dosarul pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea nr. 894-XIV din 23 martie 2000 "Pentru modificarea si completarea Codului electoral" si a art. 86 din Codul electoral. Temei pentru examinarea dosarului au servit sesizarile Presedintelui Republicii Moldova si deputatului in Parlament Ion Morei, depuse la 25 mai 2000 si 6 iunie 2000 in conformitate cu art. 24 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala.

Pavel BARBALAT

78

Prin decizia Curtii Constitutionale din 22 iunie 2000 sesizarile au fost acceptate pentru examinare in fond, conexate intr-un dosar si inscrise in ordinea de zi. In procesul examinarii preliminare a sesizarilor Curtea Constitutionala a solicitat puncte de vedere Presedintelui Republicii Moldova, Parlamentului si Comisiei Electorale Centrale. Examinind materialele dosarului si audiind informatia judecatorilorraportori, argumentele autorilor sesizarilor si ale reprezentantilor Presedintelui si Parlamentului, Curtea Constitutionala a c o n s t a t a t: 1. La 23 martie 2000 Parlamentul a adoptat Legea organica nr. 894-XIV "Pentru modificarea si completarea Codului electoral", care reglementeaza modul de formare a Comisiei Electorale Centrale si de alegere a presedintelui acesteia, dreptul partidelor politice de a articipa la alegeri, modul de organizare a agitatiei electorale, stabileste un nou prag de reprezentare in Parlament. 2. In sesizarile Presedintelui Republicii Moldova si deputatului in Parlament Ion Morei ce sustine ca prevederile pct. 11, 14 si 22 din articolul unic al Legii nr. 894-XIV, prin care au fost modificate art. 41 alin.(2) lit. a), art. 47 alin. (2)-(8), precum si art. 86 din Codul electoral, contravin dispozitiilor art. 6, 16, 21, 32, 34, 38, 39 si 41 din Constitutie, deoarece prin acestea se aduce atingere drepturilor cetatenilor de a alege si de a fi alesi, dreptului de asociere in partide si in alte organizatii social-politice si se ingradeste accesul cetatenilor la informatie. Prin sesizarea Presedintelui Republicii Moldova Curtea Constitutionala a fost solicitata sa se pronunte si asupra prevederilor pct. 3 si 4 din Legea sus-mentionata, care stabilesc modul de formare a Comisiei Electorale Centrale si de alegere a presedintelui acesteia. 3. Art. 41 din Constitutie prevede ca cetatenii se pot asocia liber in partide si in alte organizatii social-politice. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, participa la alegeri si sint egale in fata legii.

Potrivit art. 41 alin. (2) lit. a) din Codul electoral, dreptul de a desemna candidati pentru alegeri, in cazul in care intrunesc toate conditiile stabilite, il au numai partidele si alte organizatii socialpolitice inregistrate in modul stabilit, cu doi ani inainte de fixarea datei alegerilor. Astfel, unele partide si organizatii social-politice, inregistrate in modul stabilit - in conformitate cu statutele (regulamentele) lor si cu legislatia in vigoare, dar care nu au implinit 2 ani de la inregistrare, nu au posibilitatea sa desemneze candidati pentru alegeri. Prin Hotarirea nr. 3 din 29 ianuarie 1999*** Curtea Constitutionala a relevat ca legislativul a consfintit principiul pluralismului politic, proclamat in art. 1 alin.(3) din Constitutie, si a stabilit in linii generale regimul juridic al partidelor si functiile lor principale, apreciind, totodata, ca partidele politice nu sint altceva decit organizatii benevole si stabile ale unei anumite parti a societatii, create in baza comunitatii de interese, convingeri si scopuri, care activeaza pe principii democratice si care isi propun sa cucereasca in mod pasnic si prin mijloace constitutionale puterea de stat si sa influenteze in mod hotaritor exercitarea ei. ________________ *** M.O., 1999, nr. 16-18, art. 7. In opinia Curtii Constitutionale, prin art. 41 alin. (2) lit. a) din Codul electoral, modificat prin Legea nr. 894-XIV, se aduce atingere, pe de o parte, principiului egalitatii partidelor si altor organizatii socialpolitice in fata legii, iar pe de alta parte, drepturilor cetatenilor liber asociati de a-si formula si exprima liber vointa politica prin desemnarea candidatilor pentru alegeri. 4. In hotaririle sale anterioare Curtea Constitutionala a constatat deja ca dreptul la informatie este un drept fundamental al persoanei, deoarece dezvoltarea persoanei in societate, exercitarea libertatilor prevazute de Constitutie, inclusiv libertatea gindirii, opiniei, creatiei, a exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil, presupune si posibilitatea de a se informa asupra vietii sociale, politice, economice, stiintifice, culturale etc. 79

Art. 34 din Constitutie da expresie juridica accesului persoanei la orice informatie de interes public. Continutul acestui drept cuprinde: dreptul persoanei de a fi informat prompt, corect si clar asupra masurilor preconizate sau luate de autoritatile publice; accesul liber la sursele de informare politica, stiintifico-tehnica, sociala, culturala etc.; posibilitatea de a receptiona personal si in conditii bune emisiunile radiofonice si televizate; obligatia autoritatilor publice de a asigura cadrul juridic necesar pentru difuzarea libera si ampla a informatiei de orice natura. Dupa cum a mentionat Curtea Constitutionala in Hotarirea nr. 19 din 16 iunie 1998*, Constitutia, prin art. 34 alin. (2), stabileste si obligatii corelative puse in sarcina autoritatilor publice, care, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si problemelor de interes personal, favorizind pluralismul in mass-media, obligind mijloacele de informare publica, de stat si private, sa asigure informarea corecta a opiniei publice. Curtea a apreciat de asemenea ca pentru asigurarea rolului statului de garant al dreptului persoanei la informare, acesta (statul), prin autoritatea sa legiuitoare, este in drept sa stabileasca, atit in baza art. 66 lit. r), cit si in baza art. 107 alin. (2) din Constitutie, reguli generale de gestionare atit a sistemului public de emisie, cit si a celui privat. ________________ * M.O., 1998, nr. 66-68, art. 28. In opinia Curtii Constitutionale, modificarile operate prin Legea nr. 894-XIV la art. 47 alin. (2)-(8) din Codul electoral sint conforme atit dispozitiilor Constitutiei Republicii Moldova, cit si celor ale Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale din 4 noiembrie 1950**, la care Republica Moldova este parte. _________________ ** M.O., 1997, nr. 54-55, art. 105.

5. In temeiul art. 6 din Constitutie, principiul fundamental aflat la baza organizarii si functionarii statului este separatia celor trei puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca. Exercitiul lor armonios presupune ca fiecare autoritate are un domeniu separat si special, decupat in puterea publica, inzestrata cu arme defensive in raport cu celelalte puteri. Fiecare dintre aceste autoritati este investita cu prerogative strict delimitate, nici una dintre ele neavind posibilitatea de a uzurpa atributiile celorlalte. Este adevarat ca intre organismele care exercita in mod exclusiv prerogativele unui anumit tip de putere exista o intrepatrundere functionala si o colaborare, menita sa asigure armonia procesului de conducere sociala si sa preintimpine abuzul unei puteri fata de alta putere. Apreciind principiul separatiei puterilor ca un mecanism de verificare reciproca intre puteri si de asigurare a unui echilibru functional intre ele, Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr. 10 din 4 martie 1997***, a ajuns la concluzia ca ratiunea ce sta la baza acestui echilibru este atit impiedicarea manifestarii hegemoniei unei puteri constitutionale, a unui partid, a unui sindicat sau a unei clase sociale in detrimentul altora, cit si evitarea incalcarii ordinii constitutionale stabilite prin vointa neviciata a poporului. __________________ *** M.O., 1997, nr. 18, art. 7. Modificind art. 16 alin. (2) din Codul electoral in sensul ca Presedintele Republicii Moldova, Parlamentul si Consiliul Superior al Magistraturii desemneaza cite trei membri ai Comisiei Electorale Centrale, legiuitorul a confirmat o data in plus atasamentul sau fata de principiul separatiei puterilor in stat, consfintit in art. 6 din Constitutia Republicii Moldova. Prevederea, introdusa prin aceeasi modificare, potrivit careia presedintele Comisiei Electorale Centrale se desemneaza de catre Parlament din rindul magistratilor, se incadreaza perfect, in opinia Curtii Constitutionale, in dispozitiile art. 116 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili. 80

6. Conform art. 2 alin. (1) din Constitutie, suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Legea Suprema. Una din formele principale de exercitare de catre popor a suveranitatii nationale este, potrivit art. 38 din Constitutie, participarea la alegeri. Este de remarcat ca procedurile electorale, asa cum demonstreaza practica internationala si cea nationala, sint reglementate, de regula, prin legi organice, si nu in textul constitutiilor. Astfel, art. 72 alin. (3) lit. a) din Constitutie statueaza ca sistemul electoral se reglementeaza prin lege organica. Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr. 15 din 27 mai 1998**** , a stability ca Parlamentul este unicul organ in masura sa adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, ramine la discretia organului legislativ sa decida care sistem electoral sa fie aplicat: majoritar, proportional sau mixt si care sa fie pragul electoral pentru concurenti. In opinia Curtii Constitutionale, optiunea pentru o varianta sau alta si consfintirea ei in legea electorala depinde de situatia social-politica din tara, de nivelul de dezvoltare a sistemului politic din societate. Alegerile constituie nu numai un mijloc de exercitare de catre cetateni a drepturilor lor politice, consacrate de Constitutie, ci si un mijloc de dotare a institutiilor unui stat democratic cu o capacitate coerenta de expresie, pentru a face posibila organizarea unor centre de decizie politica, eficiente si in masura sa imprime activitatii de stat o orientare generala nefragmentata. Prin urmare, aplicarea sistemului electoral proportional cu pragul de 6 la suta din numarul de voturi valabil exprimate in ansamblu pe tara pentru partide, alte organizatii social-politice si blocuri electorale si 3 la suta din voturile valabil exprimate in ansamblu pe tara pentru candidatii independenti, dupa cum prevad art. 86 si 87 din Codul electoral, nu contravine Constitutiei. ___________________ **** M.O., 1998, nr. 54-55, art. 23.

Instituirea pragului electoral este axata in principiu pe ideea ca la guvernare trebuie sa aiba acces partidele politice care se bucura de o anumita credibilitate in rindul electoratului si pe ideea maturitatii olitice si civice a candidatilor independenti, precum si pe alte considerente ce tin de contextul socio-politic concret. Statul este in drept sa aplice, in conditii legale, un anumit tip de scrutin, pornind de la nivelul dezvoltarii sistemului politic al societatii, de la problemele pe care si le propune pentru solutionare si de la alte circumstante, aceasta fiind o chestiune de oportunitate politica. Pragul electoral stabilit pentru candidatii independenti nu ingradeste, dupa cum se sustine in sesizari, dreptul constitutional al cetateanului de a accede la o functie politica sau publica si nu incalca principiul egalitatii votului exprimat. Art. 38 alin. (3) din Constitutie garanteaza dreptul cetatenilor de a fi alesi, si nu alegerea ca atare. Din cele aratate rezulta ca prevederile art. 86 si 87 din Codul electoral (in redactia Legii nr. 894-XIV din 23 martie 2000 "Pentru modificarea si completarea Codului electoral") nu contravin nici dispozitiilor Constitutiei privind suveranitatea si puterea de stat, egalitatea in fata legii, dreptul de a alege si de a fi ales, dreptul la administrare, nici normelor consfintite in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si in Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice* . _________________ * Tratate Internationale, 1998, vol.1, p. 31 Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 140 alin.(1) lit. a) din Constitutie, art. 26 alin. (1), art. 28 si art. 31 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, art. 62 lit. a) din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala HOTARASTE 1. Recunoaste constitutionale prevederile pct. 3 , 4, 14, 21 si 22 din articolul unic al Legii nr. 894-XIV din 23 martie 2000 "Pentru modificarea si completarea Codului electoral".

81

2. Declara neconstitutionale prevederile pct. 11 din articolul unic al Legii nr. 894-XIV din 23 martie 2000 "Pentru modificarea si completarea Codului electoral". 3. Prezenta Hotarire este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Chisinau, 10 octombrie 2000. Nr. 35. OPINIE SEPARATA In temeiul art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, imi expun opinia separata asupra Hotaririi Curtii Constitutionale din 10 octombrie 2000. Una din chestiunile principale ale dosarului examinat care necesita un raspuns clar sub raport constitutional-juridic rezida in stabilirea conformitatii cu dispozitiile Constitutiei a prevederilor art. 87 alin. (3) din Codul electoral (in redactia Legii nr. 894-XIV din 23 martie 2000), potrivit carora candidatul independent se considera ales daca numarul de voturi valabil exprimate obtinut de el constituie cel putin trei la suta din voturile valabil exprimate in ansamblu pe tara. Curtea Constitutionala a constatat ca aplicarea sistemului electoral proportional cu pragul de sase la suta din numarul de voturi valabil exprimate in ansamblu pe tara pentru partide, alte organizatii social-politice si blocuri electorale si de trei la suta din voturile valabil exprimate in ansamblu pe tara pentru candidatii independenti, dupa cum prevad art. 86 si 87 din Codul electoral, nu contravine nici Constitutiei in general, nici dispozitiilor acesteia privind suveranitatea si puterea de stat, egalitatea in fata legii, dreptul de a alege si de a fi ales, dreptul la administrare, nici normelor

Pavel BARBALAT

consfintite in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si in Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice. Din cele mentionate rezulta ca in hotarirea adoptata Curtea Constitutionala s-a limitat in special la motivarea generala a constitutionalitatii normelor care instituie pragul electoral, fara a le aprecia dupa continut si dupa efectele juridice pe care le va genera aplicarea lor. Legislatia unui sir de tari care au adoptat sistemul electoral mixt prevede aplicarea pragului electoral. Stabilirea unei astfel de restrictii permite a se evita impartirea corpului de deputati in numeroase grupuri, fenomen determinat, in lipsa pragului electoral, de sistemul electoral proportional. In ceea ce priveste dosarul examinat, Curtea Constitutionala, solutionind, in limitele competentei sale, exclusiv probleme de drept si urmarind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanului, avea obligatia de a examina circumstantele importante sub raport constitutional-juridic in care un prag electoral sau altul instituit de legiuitor este admisibil. Pentru a solutiona aceasta problema, Curtea Constitutionala trebuia sa analizeze datele oficiale privind atingerea pragului electoral in alegerile parlamentare din anii 1994 si 1998. Astfel, la scrutinul din 27 februarie 1994, alaturi de partide si blocuri electorale, au participat 20 de candidati independenti. Insa nici unul din ei nu a intrat in posesia unui mandat parlamentar. Cel mai mare numar de voturi ale alegatorilor l-au obtinut Chiserin Alexandru 0,36%, Ciorici Mihai si Gologan Grigore - cite 0,34%. Si la scrutinul din 22 martie 1998, alaturi de partide si blocuri electorale, au participat candidati independenti, numarul lor crescind considerabil de la 20 la 60. Insa si de data aceasta nici unul din candidatii independenti nu a reusit sa atinga pragul de patru procente, instituit de legiuitor, si astfel nu a putut deveni deputat in Parlament. De remarcat ca doar un candidat independent a acumulat un procent din voturile valabil exprimate in ansamblu pe tara. Ceilalti 59 de candidati independenti nu au obtinut nici un procent din voturile alegatorilor. 82

Deputatul in Parlament Ion Morei, unul din autorii sesizarilor examinate in acest proces, in sedinta Curtii a subliniat ca art. 86 din Codul electoral in redactia veche, care stabilea pentru concurentii in scrutin pragul de 4 %, punea cetatenii in conditii inegale. Autorul sesizarii arata ca 33 de candidati inregistrati pe listele partidelor, miscarilor social-politice si blocurilor electorale au devenit deputati in actualul Parlament, desi au obtinut mai putin de 1,09 % voturi, atit cit a obtinut unul din candidatii independenti, care insa nu a devenit deputat. Art. 86 din Codul electoral in redactia veche, care stabilea pragul de 4 % pentru concurentii electorali independenti, incalca principiul egalitatii, intrucit candidatul independent obtinea un singur mandat, in timp ce partidele, miscarile si blocurile electorale, care obtineau acelasi numar de voturi, intrau in posesia a cel putin 4 mandate de deputat. In opinia deputatului Ion Morei, modificarea operata in art. 86 din Codul electoral, care prevede pentru partide, miscari social-politice si blocuri electorale pragul de 6 %, iar pentru candidatii independenti pragul de 3 % nu elimina aceasta inegalitate. Astfel, asa cum a aratat autorul sesizarii, cu toate modificarile operate, este imposibil sa devii deputat in Parlament fara a apartine unui partid, miscari social-politice sau bloc electoral. Prin art. 87 din Codul electoral se incalca dreptul constitutional al cetateanului de a fi ales prin sufragiu direct si liber exprimat. In opinia deputatului in Parlament Ion Morei, art. 87 din Codul electoral transforma acest drept intr-o declaratie desarta, creind conditii pentru diverse jocuri politice, trucaje, speculatii, ce conduc la uzurparea vointei poporului. Astfel art. 87 din Codul electoral contravine nu numai art. 38 din Constitutie, ci si art. 2 din Constitutie. Reprezentantul Presedintelui Republicii Moldova Mihai Petrachi a declarat in sedinta Curtii ca prevederile art. 87 alin. (3) din Codul electoral nu ofera candidatului independent sanse egale cu cele ale concurentilor electorali inregistrati pe liste de partid. Prin aceasta norma se incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, contrazicindu-se direct art. 16 alin. (2) si art. 38

din Constitutie. El a subliniat de asemenea ca pragul electoral limiteaza dreptul constitutional al cetateanului de a accede la o functie politica si publica; in tarile care aplica sistemul electoral proportional cu o singura circumscriptie electorala nationala nu au fost inregistrate cazuri de instituire a pragului electoral pentru candidatii independenti; potrivit modificarilor operate, pentru a obtine mandatul de deputat, candidatul independent are nevoie de mai multe voturi valabil exprimate in ansamblu pe tara decit candidatul inregistrat pe liste de partid. Din cele aratate rezulta ca atit vechiul prag electoral de 4%, cit si actualul prag de 3% instituit pentru candidatul independent este inacceptabil, intrucit aplicarea acestuia conduce in final la faptul ca toate mandatele de deputat intr-o singura circumscriptie electorala nationala, in care se aleg 101 deputati, le obtin partidele si blocurile electorale. Rezulta ca valoarea (ponderea) votului alegatorului care a optat pentru un candidat independent este cu mult mai mica decit valoarea votului alegatorului care a optat pentru candidatii inregistrati pe liste de partid. In opinia mea, prevederile art. 87 alin. (3) din Codul electoral nu asigura conditii pentru exercitarea optima a principiului reprezentarii proportionale, mai mult decit atit intra in contradictie cu principiile constitutionale, statuate intr-un sir de acte de drept internationale: dreptul de vot al cetateanului, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, principiului democratiei bazate pe dreptate si pluralismul politic. Potrivit art. 1 alin. (3) si art. 5 alin. (1) din Constitutie, democratia se exercita in conditiile pluralismului politic si se bazeaza pe necesitatea existentei opozitiei si neadmiterii monopolului de putere. Aceasta dispozitie constitutionala obliga legiuitorul sa stabileasca un mecanism de reglementare juridica si sa instituie prevederi concrete care sa consfinteasca acest mecanism, asa incit pragul sa fie accesibil pentru candidatii independenti. Sub raport constitutional-juridic este neconcludenta de asemenea motivatia Curtii privind constitutionalitatea prevederilor art. 16 alin. (2) din Codul electoral (in redactia noua), potrivit carora Comisia Electorala Centrala este constituita din 9 membri desemnati 83

proportional de catre Presedintele Republicii Moldova, Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii. Componenta nominala a comisiei, precum si presedintele ei, desemnat din rindul magistratilor, se confirma prin hotarire a Parlamentului. In sprijinul concluziei sale Curtea Constitutionala invoca urmatorul argument: "Modificind art. 16 alin. (2) din Codul electoral in sensul ca Presedintele Republicii Moldova, Parlamentul si Consiliul Superior al Magistraturii desemneaza cite trei membri ai Comisiei Electorale Centrale, legiuitorul a confirmat o data in plus atasamentul sau fata de principiul separatiei puterilor in stat, consfintit in art. 6 din Constitutia Republicii Moldova. Prevederea, introdusa prin aceeasi modificare, potrivit careia presedintele Comisiei Electorale Centrale se desemneaza de catre Parlament din rindul magistratilor, se incadreaza perfect, in opinia Curtii Constitutionale, in limitele dispozitiilor art. 116 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora judecatorii instantelor judecatoresti sint independenti, impartiali si inamovibili". Aceasta motivatie a Curtii Constitutionale are caracter general. In plus, referinta la art. 116 alin. (1) din Constitutie nu are legatura cu prevederile contestate ale art. 16 alin. (2) din Codul electoral in noua redactie. In dosarul examinat problema-cheie reprezinta nu faptul desemnarii presedintelui Comisiei Electorale Centrale din rindul magistratilor, ci noile prevederi normative privind modul de formare a Comisiei Electorale Centrale. In corespundere cu atributiile sale, statuate de Constitutie, Parlamentul este in drept sa reglementeze prin actele sale raporturile sociale, sa modifice si sa completeze normele juridice existente. Insa aceste acte, atit dupa forma, cit si dupa continut, trebuie sa corespunda dispozitiilor constitutionale. Separatia puterilor in stat in puterea legislativa, executiva si judecatoreasca (art. 6 din Constitutie) presupune instituirea unui sistem de garantii juridice, restrictii si echilibre, care ar anihila osibilitatea concentrarii puterii de catre una din ele, ar asigura functionarea autonoma a tuturor ramurilor puterii si, totodata, colaborarea lor.

Art. 16 alin. (2) din Codul electoral in noua redactie prevede ca 9 membri ai Comisiei Electorale Centrale sint desemnati proportional de catre Presedintele Republicii Moldova, Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii. In continuare insa se stipuleaza ca componenta nominala a Comisiei Electorale Centrale, precum si presedintele ei se confirma prin hotarire a Parlamentului. Ne punem intrebarea: nu se pune prin aceasta monopol asupra Comisiei Electorale Centrale? Intrucit la formarea Comisiei Electorale Centrale, asa cum s-a mentionat anterior, participa nu numai Parlamentul, dar si Presedintele Republicii Moldova si Consiliul Superior al Magistraturii, toate cele trei ramuri ale puterii trebuie sa fie garantii acesteia. Alegerea de catre membrii Comisiei Electorale Centrale a presedintelui acesteia din rindul magistratilor este o garantie a egalitatii drepturilor membrilor ei, ceea ce de asemenea nu a luat in considerare legiuitorul. Art. 16 alin. (2) din Codul electoral (in noua redactie) prevede ca componenta nominala a comisiei, precum si presedintele ei, desemnat din rindul magistratilor, se confirma prin hotarire a Parlamentului. Aceasta dispozitie este neconforma cu art. 66 lit. j) din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul are atributia de a alege si numi persoane oficiale de stat, in cazurile prevazute de lege, si nu de a le confirma. Potrivit art. 17 alin. (6) din Codul electoral, mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 6 ani. La expirarea acestui termen, componenta comisiei poate fi modificata. Membrii comisiei nu pot exercita mai mult de doua mandate consecutive. Legea nr. 894-XIV din 23 martie 2000 nu modifica art. 17 alin. (6) din Codul electoral. Ne punem intrebarea: care este mandatul componentei actuale a Comisiei Electorale Centrale? Se creeaza impresia ca legiuitorul s-a grabit si nu a patruns in sensul acestei probleme de drept. Pentru considerentele expuse consider ca Curtea Constitutionala nu a dispus de motive de drept pentru a califica prevederile art. 16 alin. (2), art. 86 alin. (2) si art. 87 alin. (3) din Codul electoral drept 84

conforme Constitutiei. Prin hotarirea sa Curtea Constitutionala a consfintit continutul acestor norme si astfel a adincit necorespunderea lor unui sir de principii constitutionale. Judecator al Curtii Constitutionale -

Nicolae CHISEEV

HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE despre controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea nr.1107-XIV din 30 iunie 2000 "Privind modificarea si completarea Codului electoral" Nr.16 din 29.03.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.43 din 12.04.2001 -------------------------* M.O., 2000, nr. 124-126, art. 853. In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutionala in componenta: Victor PUSCAS - presedinte, judecator-raportor Mihai COTOROBAI - judecator Mircea IUGA - judecator Constantin LOZOVANU - judecator-raportor Dumitru PULBER - judecator Elena SAFALERU - judecator cu participarea Ludmilei Zadorojnii, grefier, Alexandru Ohotnicov, reprezentantul Presedintelui Republicii Moldova, Ion Creanga, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constitutionala, conducindu-se dupa art. 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si art. 16 alin. (1) din Codul jurisdictiei constitutionale, a examinat in edinta plenara deschisa dosarul pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea nr. 1107-XIV din 30 iunie 2000 "Privind modificarea si completarea Codului electoral". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Presedintelui Republicii Moldova, depusa la 16 octombrie 2000, in conformitate cu art. 24 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala. Prin decizia Curtii Constitutionale din 20 noiembrie 2000 sesizarea a fost acceptata spre examinare in fond si inscrisa in ordinea de zi. In procesul examinarii preliminare a sesizarii Curtea Constitutionala a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Guvernului, Ministerului Justitiei, Comisiei Electorale Centrale. 85

Examinind materialele dosarului, audiind informatia prezentata de judecatorii-raportori si argumentele expuse de parti, Curtea Constitutionala a constatat: 1. La 30 iunie 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 1107-XIV "Privind modificarea si completarea Codului electoral", prin articolul unic alin. 5, 7, 8 si 10 ale caruia a modificat si a completat art. 143, 146, 147 si 150, iar prin alin.9 a exclus art. 148 din Codul electoral (in continuare - Legea nr. 1107-XIV). In sesizarea sa Presedintele Republicii Moldova mentioneaza ca prin modificarile operate la art. 143, 146, 147 si 148 din Codul electoral Parlamentul a exclus nu numai posibilitatea desfasurarii referendumului legislativ, dar si posibilitatea desfasurarii referendumului constitutional din initiativa cetatenilor, a Presedintelui Republicii Moldova sau a altor subiecti abilitati cu acest drept. Autorul considera ca in formula actuala art. 150 alin. (1) lit. b) si lit. c) din Codul electoral, in care, dupa cuvintul "referendumul", s-a adaugat cuvintul "consultativ", permite Parlamentului sa ingradeasca dreptul cetatenilor de a-si expune opinia in cadrul unui referendum consultativ. Prin aceasta, sustine autorul, sint incalcate dispozitiile art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 75 alin. (1) si art. 88 lit. f) din Constitutie, precum si hotaririle Curtii Constitutionale nr. 57 din 3 noiembrie 1999 si nr. 15 din 11 aprilie 2000. 2. In sesizare se contesta constitutionalitatea urmatoarelor prevederi ale articolului unic din Legea nr. 1107-XIV: - alin. 5, potrivit caruia in art. 143 alin. (1) din Codul electoral a fost exclus cuvintul "legislative" si alin. (3), ce reglementa continutul referendumului legislativ, alin. (2) a fost expus in urmatoarea redactie: "(2) Referendumului constitutional sint supuse spre aprobare legile constitutionale adoptate de Parlament privind revizuirea prevazuta la articolul 142 alineatul (1) din Constitutie."; - alin. 7, prin care alineatul unic al art. 146 din Codul electoraldevine alin. (1), iar lit. a), b) si d) vor avea urmatorul cuprins:

"a) adoptarea Constitutiei Republicii Moldova; b) aprobarea legilor constitutionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispozitiilor privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si a celor privind neutralitatea permanenta a statului; d) alte probleme importante ale societatii si ale statului"; dupa alin. (1) se introduce un nou alineat - (2), cu urmatorul cuprins: "(2) Organizarea si desfasurarea referendumului privind problemele indicate la alin. (1) lit. b) sint obligatorii."; - alin. 8, potrivit caruia art. 147 din Codul electoral se completeaza cu doua litere noi, a) si b), cu urmatorul cuprins: "a) privind revizuirea Constitutiei, cu exceptia aprobarii prin referendum a legilor constitutionale cu privire la revizuirea prevazuta la articolul 142 alineatul (1) din Constitutie, b) privind adoptarea, modificarea, completarea si abrogarea legilor;"; - alin. 9, prin care a fost exclus art. 148 din Codul electoral, ce reglementa procedura de initiere a referendumului pentru revizuirea Constitutiei; - alin. 10, prin care in art. 150 alin. (1) lit. b) si c) din Codul electoral, dupa cuvintul "referendumul", se adauga cuvintul "consultativ". 3. Raportind dispozitiile contestate la normele Legii Supreme, la jurisprudenta constitutionala si la normele dreptului international, Curtea Constitutionala retine urmatoarele. In conformitate cu art. 2 alin. (1) din Constitutie, suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, pe care acesta o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie. Vointa poporului, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea Suprema, constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat, iar, conform art. 39 alin. (1) din Constitutie, cetatenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum si prin reprezentantii lor. 86

Curtea releva ca suveranitatea nationala inseamna, potrivit Constitutiei, puterea absoluta si perpetua a poporului, pe care acesta o exercita prin organele reprezentative ale puterii de stat, al carei titular suveran este. In acest sens, suveranitatea nationala este inalienabila, intrucit ceea ce se transmite organelor representative este doar exercitiul acesteia. Exercitarea suveranitatii in mod direct de catre popor se realizeaza prin participarea lui la referendumuri si alegeri, precum si prin luarea unor decizii de catre acesta in mod direct. Curtea observa ca referendumul, in sensul prevederilor constitutionale, reprezinta forma cea mai frecventa si mi expresiva de manifestare a democratiei directe. In Hotaririle nr. 57 din 3 noiembrie 1999 "Privind interpretarea art. 75, art. 141 alin. (2) si art. 143 din Constitutie"* si nr. 15 din 11 aprilie 2000 "Despre controlul constitutionalitatii art. 150 alin. (1) si (2) din Codul electoral"** Curtea Constitutionala a mentionat deja ca referendumul este o forma de exprimare a vointei poporului, caruia, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutie, pot fi supuse cele mai importante probleme ale societatii si ale statului. Prin referendum, poporul este solicitat sa decida asupra adoptarii unei legi, atunci cind este declarat de catre Parlament in baza art. 66 lit. b) din Constitutie, sau sa-si exprime opinia asupra problemelor de interes national, atunci cind referendumul este initiat de cetateni sau de Presedintele Republicii Moldova, care in calitatea sa de sef al statului este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii (art. 77, art. 88 lit. f) din Constitutie). ---------------------* M.O., 1999, nr. 124-125, art. 68. ** M.O., 2000, nr. 46-49, art. 18. 4. Curtea releva ca pentru considerentele expuse normele contestate cuprinse in articolul unic alineatele 5, 8, 9 si 10 din Legea nr. 1107XIV, prin care au fost operate modificari si completari in art. 143, 147 si 150 si a fost exclus art. 148 din Codul electoral, contravin art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 66 lit. b), art. 75 alin. (1),

art. 88 lit. f), art. 141 din Constitutie, precum si hotaririlor Curtii Constitutionale precitate. Art. 73 din Constitutie prevede ca dreptul de initiativa legislative apartine deputatilor in Parlament, Presedintelui Republicii Moldova si Guvernului. Prin urmare, acesti subiecti, precum si poporul (art. 2 alin. (1) din Constitutie) sint in drept sa initieze referendumul, respectind conditiile stipulate de art. 66 lit. b) si art. 75 alin. (1) din Constitutie, pentru a cere poporului sa-si exprime vointa asupra celor mai importante probleme ale societatii si ale statului, inclusive pentru aprobarea sau respingerea unei legi, sau pentru a supune direct votului popular un proiect de lege in vederea transformarii lui prin aprobare referendara in lege obligatorie. Potrivit art. 75 alin. (2) din Legea Suprema, hotaririle adoptate in rezultatul referendumului republican au putere juridica suprema. Art. 143 si 147 din Codul electoral prevad doua tipuri de referendum republican: constitutional si consultativ. Omitind din aceste articole referendumul legislativ, Parlamentul a suprimat atributia legiuitorului de a declara referendumul la cererea subiectilor cu drept de initiativa legislativa si la initiativa cetatenilor. Curtea a subliniat in acest sens in Hotarirea nr. 15 ca, avind prerogativa exclusiva de a declara referendumuri si de a stabili principiile generale de desfasurare a lor, Parlamentul nu este in drept sa stabileasca pe cale legislativa restrictii asupra declararii referendumurilor republicane in cazul in care initiativa provine de la cetateni sau de la Presedintele Republicii Moldova. In aceeasi hotarire Curtea a mentionat ca cetatenii si Presedintele Republicii Moldova sint in drept sa initieze desfasurarea oricarui tip de referendum republican in conformitate cu art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 75 alin. (1) si art. 88 lit. f) din Constitutie, care consfintesc principiul suveranitatii poporului si dreptul poporului de a solutiona, in modul stabilit de Constitutie si de legi, prin referendum, cele mai importante probleme din viata societatii si statului. Totodata, in Hotarirea nr. 57 Curtea a mentionat ca prin textul art. 88 lit. f) din Constitutie, care stipuleaza dreptul Presedintelui Republicii Moldova de a cere poporului sa-si exprime, prin 87

referendum, vointa asupra problemelor de interes national, legiuitorul constituant a prevazut posibilitatea adresarii Presedintelui catre electorat doar pentru probleme majore, cu care ar putea fi confruntata natiunea la un anumit moment, dar nu si in legatura cu aprobarea sau respingerea unei legi de modificare a Constitutiei. Prin Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 "Cu privire la modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova"*** a fost exclusa litera c) din art. 141 alin. (1) din Constitutie, care statua dreptul Presedintelui Republicii Moldova de a initia revizuirea Constitutiei. Astfel, seful statului nu mai poate cere, in conditiile art. 66 lit. b) si art. 75 alin. (1) din Constitutie, desfasurarea referendumului republican in problemele revizuirii Constitutiei. --------------------*** M.O., 2000, nr. 88-90, art. 661. 5. Dupa cum demonstreaza normele dreptului international si practica internationala, referendumul poate fi initiat prin mai multe modalitati si poate avea mai multe forme. Referendumul, prin natura sa, poate fi obligatoriu, atunci cind este expres cerut de Constitutie, si facultativ, in cazul in care factorii cu drept de a-l initia il apreciaza ca necesar. Referendumul obligatoriu, sau referendumul constitutional, constituie o modalitate de a modifica Constitutia. La el se recurge pentru a imprima hotaririlor Parlamentului un caracter executoriu. Referendumul facultativ, din punctul de vedere al obiectului sau, poate privi fie un proiect legislativ, fie o problema de interes national (referendumul consultativ). Raportind cadrul juridic national la practica internationala in domeniu, Curtea constata ca referendumul constitutional (obligatoriu) este prevazut de art. 142 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inclusi in listele electorale. Acest referendum este postlegislativ, intrucit se desfasoara dupa adoptarea de

catre Parlament a legii de revizuire a Constitutiei, si este obligatoriu, atit in organizarea lui, cit si prin rezultatele sale. In Hotarirea nr. 57 Curtea a relevat ca, in calitatea sa de asezamint scris si sistematic, de lege suprema in sistemul juridic normativ, Constitutia Republicii Moldova este relativ rigida, in sensul ca ea admite revizuirea, dar numai pentru un sistem tehnic prestabilit vizind initiativa de revizuire (art. 141), limitele revizuirii (art. 142) si procedura acesteia (art. 143). In virtutea reglementarilor aratate, Curtea nu poate retine argumentele autorului sesizarii privind neconstitutionalitatea prevederilor art. 146 alin. (1) lit. a), b) si c) si alin. (2) din Codul electoral, care stabilesc problemele ce pot fi supuse referendumului republican, inclusiv celui obligatoriu. Totodata, Curtea considera ca concluziile mentionate mai sus referitoare la referendumul obligatoriu in nici un caz nu pot suprima dreptul subiectilor prevazuti la art. 141 alin. (1) din Constitutie de a initia, prin referendum, revizuirea si a altor norme din Constitutie, cu respectarea dispozitiilor art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 66 lit. b) si art. 75 alin. (1) din Constitutie. Pentru considerentele expuse, Curtea apreciaza ca neconstitutionale prevederile art. 143 alin. (1) si (2) si art. 147 lit. a) din Codul electoral, potrivit carora pot fi supuse referendumului republican numai problemele privind aprobarea legilor constitutionale adoptate de Parlament in conditiile art. 142 alin. (1) din Constitutie, precum si dispozitiile art. 147 lit. b), prin care au fost excluse din procedura supunerii referendumului republican problemele privind adoptarea, modificarea, completarea si abrogarea altor legi. 6. In opinia Curtii, excluderea prin Legea nr. 1107-XIV a art. 148 din Codul electoral, ce reglementa procedura de initiere a referendumului pentru revizuirea Constitutiei (care se impune a fi modificata conform dispozitiilor constitutionale), a creat un vid in cadrul juridic in ceea ce priveste modul de organizare si desfasurare a referendumului constitutional. 7. In art. 150 alin. (1) din Codul electoral intitulat "Hotarirea sau decretul cu privire la desfasurarea referendumului republican" se 88

prevede ca in termen de 6 luni de la primirea propunerilor de initiere a referendumului, Parlamentul adopta una din urmatoarele hotariri: a) despre declararea referendumului, care se va desfasura peste cel putin 60 de zile de la adoptarea hotaririi; b) despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului consultativ in cazul cind aceasta este formulata de deputati; c) despre solutionarea problemelor, preconizate a fi supuse referendumului consultativ, fara efectuarea ulterioara a acestuia. Curtea considera ca, atribuind referendumului, in urma modificarilor operate prin Legea nr. 1107-XIV, doar un caracter consultativ, legislativul a ingradit dreptul cetatenilor de a-si expune opinia in cadrul unui referendum consultativ. Potrivit art. 142 din Codul electoral, referendumul republican se desfasoara in scopul exercitarii puterii poporului si al participarii lui nemijlocite la conducerea si administrarea treburilor statului. Analizind aspectul juridic al normelor contestate si raportindu-le la art. 142 din Codul electoral, examinindu-le prin prisma normelor constitutionale luate in dezbatere, Curtea releva ca prin modificarile operate legislatorul a limitat in mod nejustificat rolul poporului doar la doua functii: cea de aprobare, dupa adoptare, a unor legi constitutionale (obligatorii) si de initiere a unor referendumuri cu caracter consultativ, rezultatele carora nu au putere juridica suprema, ceea ce constituie, de fapt, o ingradire a dreptului poporului de a-si exprima vointa. Pentru motivele aratate, Curtea constata ca prevederile articolului unic alineatele 5, 8, 9 si 10 din Legea nr. 1107-XIV din 30 iunie 2000, in partea ce se refera la modificarea si completarea art. 143 alin. (1) si (2), art. 147 lit. a) si b) si 150 alin. (1) lit. b) si c) si excluderea art. 148 din Codul electoral, nu se incadreaza in limitele constitutionale, sint in contradictie cu dispozitiile art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 66 lit. b), art. 75 alin. (1), art. 88 lit. f) si art. 141 alin. (1) din Constitutie, fapt pentru care le califica drept neconstitutionale. In temeiul celor expuse si conducindu-se de art. 140 din Constitutie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, art. 62 lit. a) si art. 75 din Codul jurisdictiei constitutionale,

Curtea Constitutionala H O T A R A S T E: 1. Recunoaste constitutional alineatul 7 din articolul unic al Legii nr. 1107-XIV din 30 iunie 2000 "Privind modificarea si completarea Codului electoral", in partea referitoare la art. 146 alin. (1) lit. a), b) si c) si alin. (2) din Codul electoral; 2. Declara neconstitutionale in articolul unic din Legea nr. 1107-XIV: - alin. 5, in partea prin care se modifica art. 143 alin. (1) si (2) din Codul electoral; - alin. 8, prin care art. 147 din Codul electoral se completeaza cu lit. a) si b); - alin. 9, prin care a fost exclus art. 148 din Codul electoral; - alin. 10, prin care in alin. (1) lit. b) si c) din art. 150 al Codului electoral dupa cuvintul "referendumul"a fost adaugat cuvintul "consultativ". 3. Prezenta Hotarire este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". 4. Parlamentul va executa prezenta Hotarire in termen de 3 luni de la data publicarii si va informa Curtea Constitutionala despre executarea acesteia in conformitate cu prevederile legale. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Chisinau, 29 martie 2001. Nr. 16.

Victor PUSCAS

89

HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE despre sistarea procesului privind controlul constitutionalitatii art. 171 din Codul electoral (Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare) N 6 din 16.12.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova N 178-181 din 27.12.2002 Curtea Constitutionala in componenta: Victor PUSCAS - presedinte Mircea IUGA - judecator Constantin LOZOVANU - judecator Dumitru PULBERE - judecator Elena SAFALERU - judecator Ion VASILATI - judecator-raportor cu participarea grefierului Maia Turcan, examinind, in conformitate cu art. 16 alin. (1), art. 22 alin. (1), art. 44 din Codul jurisdictiei constitutionale, sesizarea unui grup de deputati in Parlament privind controlul constitutionalitatii art. 171 din Codul electoral, a c o n s t a t a t: La 19 noiembrie 2002 Curtea Constitutionala a acceptat spre examinare sesizarea deputatilor in Parlament Dumitru Braghis, Alexandru Oleinic, Ion Untu, Ion Gutu, Iurie Bolboceanu, Nicolai Malachi si Valeriu Cosarciuc, prin care se solicita controlul constitutionalitatii prevederilor art. 171 din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform art. 171 din Codul electoral, Comisia Electorala Centrala declara nevalabil referendumul republican, daca la el au participat mai putin de 3/5 din numarul persoanelor inscrise in liste. Autorii sesizarii sustin ca norma mentionata contravine art. 2, art. 39, art. 75, art. 134, art. 135 alin. (1) lit. d) si art. 142 din Constitutie, intrucit limiteaza dreptul majoritatii simple (50% plus unu) a persoanelor inscrise in listele electorale de a adopta prin referendum republican decizii pentru modificarea Constitutiei si asupra altor probleme importante ale societatii si statului.

Examinind sesizarea grupului de deputati, Curtea Constitutionala dispune sistarea procesului pentru urmatoarele considerente. La 11 ianuarie 2000, in cadrul examinarii in fond a sesizarii ex-Presedintelui Republicii Moldova dl Petru Lucinschi despre controlul constitutionalitatii Legii nr. 480-XIV din 2 iulie 1999 privind modificarea si completarea Codului electoral, Curtea a recunoscut constitutional art. 171 din Codul electoral in redactia pct. 15 din legea mentionata. In hotarirea sa Curtea a constatat ca, fiind unicul organ care decide prin lege asupra organizarii si desfasurarii referendumului republican, Parlamentul este in drept sa decida si asupra conditiilor de valabilitate a rezultatelor acestuia, inclusiv asupra numarului minim de participanti la el. Or, referendumul presupune exprimarea vointei poporului intr-o problema sau alta, caruia ii apartine, in baza art. 2 alin. (1) din Constitutie, suveranitatea nationala pe care el o exercita in mod direct, iar exercitarea plenara a vointei sale presupune o participare cit mai masiva a alegatorilor la plebiscit. Astfel, intrucit anterior a fost adoptata o hotarire in problema abordata in sesizarea grupului de deputati, aceasta circumstanta, conform art. 60 lit. e) din Codul jurisdictiei constitutionale, constituie drept temei legal pentru sistarea procesului. Pentru motivele aratate, conducindu-se dupa art. 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si art. 64 din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala D E C I D E: 1. Se sisteaza procesul pentru controlul constitutionalitatii art. 171 din Codul electoral, cu modificarile si completarile ulterioare. 2. Prezenta decizie este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE Chisinau, 16 decembrie 2002.

Victor PUSCAS Nr. 6 90

HOTARIREA CURTII CONSTITUTIONALE despre controlul constitutionalitatii art.150 alin.(1) si (2) din Codul electoral Nr.15 din 11.04.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.46-49 din 27.04.2000 In numele Republicii Moldova, Curtea Constitutionala in componenta: Pavel BARBALAT - presedinte Nicolae CHISEEV - judecator-raportor Mihai COTOROBAI - judecator Constantin LOZOVANU - judecator-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecator-raportor Ion VASILATI - judecator cu participarea Alionei Balaban, grefier, Mihai Petrachi, seful cabinetului, consilierul principal al Presedintelui Republicii Moldova, Raisei Grecu, directorul serviciului acte ale Presedintelui, reprezentantii autorului sesizarii, Ion Mitu, seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, si Ion Creanga, seful sectorului pentru relatii cu autoritatile publice in Directia juridica a Aparatului Parlamentului, reprezentantii permanenti ai Parlamentului la Curtea Constitutionala, deputatilor in Parlament Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei pentru politica externa, Eugen Rusu, presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, si Vladimir Solonari, presedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte, minoritati nationale si comunitati externe, conducindu-se dupa art. 135 alin.(1) lit.a) din Constitutie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si art.16 alin.(1) din Codul jurisdictiei constitutionale, a examinat in sedinta plenara publica dosarul privind controlul constitutionalitatii dispozitiilor art.150 alin.(1)si (2)din Codul electoral. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Presedintelui Republicii Moldova, depusa la 2 februarie 2000, in conformitate cu art.24 si 25 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si art.38 si art.39 din Codul jurisdictiei constitutionale. Prin decizia Curtii Constitutionale din 25 februarie 2000 sesizarea a fost admisa spre examinare in fond si inscrisa in ordinea de zi.

In procesul examinarii preliminare a sesizarii Curtea Constitutionala a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Ministerului Justitiei, Procuraturii Generale, Academiei de Stiinte. Examinind materialele dosarului, audiind informatia prezentata de judecatorii-raportori si argumentele expuse de parti, Curtea Constitutionala a c o n s t a t a t: 1. Articolul 150 din Codul electoral in redactia Legii nr.480-XIV din 2 iulie 1999 prevede modalitatea de adoptare a hotaririi sau decretului cu privire la desfasurarea referendumului republican. Potrivit alin.(1) din acest articol, in termen de 6 luni de la primirea propunerilor de initiere a referendumului, Parlamentul adopta una din urmatoarele hotariri: a) despre declararea referendumului, care se va desfasura peste cel putin 60 de zile de la adoptarea hotaririi; b) despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului in cazul cind aceasta este formulata de deputati ori de cetateni; c) despre solutionarea problemelor preconizate a fi supuse referendumului, fara efectuarea ulterioara a acestuia. Art.150 alin.(2)prevede ca hotarirea despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului legislativ sau consultativ se adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi, iar hotarirea despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului constitutional - cu cel putin 2/3 din numarul deputatilor alesi. 2. In sesizarea sa adresata Curtii Constitutionale Presedintele Republicii Moldova solicita controlul constitutionalitatii dispozitiilor art.150 alin.(1) si (2) din Codul electoral. Dupa parerea autorului sesizarii, prevederile art.150 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, care admit respingerea de catre Parlament a propunerii cu privire la desfasurarea referendumului, in cazul cind aceasta este formulata de cetateni, contravine art.2 alin.(1), art.39 alin.(1) si art.75 alin.(1) din Legea Suprema. Autorul sesizarii considera de asemenea ca examinarea de catre Parlament a problemelor de importanta nationala preconizate a fi supuse referendumului fara desfasurarea ulterioara a lui constituie o 91

incalcare a dreptului constitutional al cetatenilor de a-si exprima vointa si contravine prevederilor art.2 alin.(1), art.39 alin.(1), art.66 lit.b), art.75 alin.(1) din Constitutie. Potrivit prevederilor Constitutiei, se mentioneaza in sesizare, Presedintele Republicii Moldova nu numai ca este in drept sa initieze desfasurarea referendumului in problema revizuirii Constitutiei, dar si sa ceara poporului sa-si exprime vointa in problemele de importanta nationala prin referendum. Prevederile art.150 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, potrivit carora Parlamentul solutioneaza problemele preconizate a fi supuse referendumului fara efectuarea ulterioara a acestuia, nu-i permit sefului statului sa-si realizeze in masura deplina Imputernicirile constitutionale ce-i revin in aceasta calitate si care sint prevazute in art.88 lit.f) din Constitutie, ceea ce contravine principiului de separatie a puterilor in stat (art.6 din Constitutie). In completarea la sesizarea depusa la Curtea Constitutionala Presedintele Republicii Moldova mentioneaza ca prevederile art.150 din Codul electoral nu corespund nici art.75 alin.(2) din Constitutie, intrucit limiteaza imputernicirile sefului statului, care are dreptul de a cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa sa numai asupra celor mai importante probleme cu care se poate confrunta natiunea la anumite etape, si nu dau un raspuns clar la intrebarea prin ce referendum isi exprima poporul "vointa" (si nu parerea): prin referendumul, ale carui rezultate, potrivit art.75 alin.(2) din Constitutie, au putere juridica suprema sau prin referendumul, ale carui rezultate au caracter consultativ? 3. Conform dispozitiilor art.2 alin.(1) din Constitutie, suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie. Vointa poporului constituie, potrivit Constitutiei, baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constitutie). Referendumul este o forma de exprimare a vointei poporului, la care sint supuse cele mai importante probleme ale vietii societatii si statului.

Poporul isi exprima prin referendum vointa asupra problemelor de importanta nationala atit din propria initiativa, cit si din initiativa Presedintelui Republicii Moldova, care in calitatea sa de sef al statului este garantul suveranitatii, independentei nationale, unitatii si integritatii teritoriale a tarii (art.77, art.88 lit.f) din Constitutie). Normele constitutionale despre referendum sint reglementate de Constitutie in capitolul IV sectiunea 3 Legiferarea. Hotaririle adoptate asupra rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema (art.75 alin.(2) din Constitutie). Legiuitorul a stabilit doua proceduri de legiferare: procedura parlamentara si procedura prin care poporul isi exercita suveranitatea referendumul. Existenta a doua proceduri de legiferare este confirmata de asemenea de prevederile art.148 alin.(5) din Codul electoral, care prevede ca in cazul in care revizuirea unora si acelorasi prevederi ale Constitutiei este initiata concomitent de Parlament si de cetateni, legiuitorul acorda prioritate initiativei cetatenilor. Prin urmare, la revizuirea Constitutiei pot fi aplicate doua proceduri: parlamentara - cu respectarea prevederilor art.141-143, referendumul cu respectarea prevederilor art.2, art.39, art.66 lit.b) si art.75 din Constitutie. Organizarea, pregatirea si desfasurarea referendumului, procedura votarii, stabilirea rezultatelor votarii, totalizarea rezultatelor referendumului se reglementeaza prin Codul electoral (capitolul VI, art.141-202). In art.143 din Codul electoral sint stabilite tipurile de referendum republican, care, in functie de natura juridica a problemelor supuse referendumului, pot fi constitutionale, legislative si consultative. In conformitate cu art.66 lit.b) din Constitutie, art.151 alin.(1) din Codul electoral, prin Hotarirea Curtii Constitutionale nr.57 din 3 noiembrie 1999 "Despre interpretarea art.75, art.141 alin.(2) si art.143 din Constitutie"*, Parlamentul este abilitat sa declare toate tipurile de referendum republican prin hotarire. In cazul initierii de catre Presedintele Republicii Moldova a procedurii de desfasurare a referendumului cu caracter consultativ, seful statului emite decretul respectiv. 92

--------------------------------* M.O., 1999, nr.124-125, art. 68. Dreptul de a declara referendumuri si de a stabili principiile generale de desfasurare a lor este prerogativa exclusiva a Parlamentului. Totodata, Parlamentul nu este in drept sa stabileasca pe cale legislativa restrictii asupra declararii referendumurilor republicane in cazul in care initiativa provine de la cetateni sau Presedintele Republicii Moldova. Examinind argumentele expuse in sesizare, Curtea Constitutionala releva ca dispozitiile contestate cuprinse in art.150 alin.(1) si (2) din Codul electoral, atit prin continut, cit si prin sensul pe care li-l confera practica judiciara, contravin art.2, art.38, art.77 si art.88 din Constitutie, impiedica realizarea drepturilor constitutionale ale cetatenilor. De mentionat ca, potrivit art.150 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, Parlamentul este in drept sa adopte o hotarire despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului in cazul in care aceasta este formulata de cetateni. O asemenea hotarire insa ar priva cetatenii de dreptul de a initia referendumuri. Respingerea de catre Parlament, conform art.150 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, a propunerii privind desfasurarea referendumului initiat de cetateni contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse in art.2 alin.(1) si art.39 alin.(1) din Legea Suprema. Respingerea initiativei poporului - purtator al suveranitatii nationale, abilitat cu dreptul de a se pronunta asupra problemelor de interes national, constituie o ingradire a dreptului sau constitutional de a-si exprima vointa. Art.2 alin.(1) din Constitutie, care prevede ca suveranitatea nationala apartine poporului, si art.38 alin.(1) din Constitutie, conform caruia vointa poporului constituie baza puterii in stat si isi gaseste expresia in alegeri libere (referendum), au un caracter imperativ, ceea ce exclude interpretarea lor extensiva. In conformitate cu art.61 si art.78 din Constitutie, Parlamentul si Presedintele Republicii Moldova se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Fiecare dintre ei isi exercita

prerogativele pornind de la principiul separatiei si colaborarii puterilor in stat (art.6 din Constitutie). Presedintele Republicii Moldova este seful statului, reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale si al unitatii si integritatii teritoriale a tarii (art.77 alin.(2) din Constitutie). Anume prin acestea sint conditionate prerogativele Presedintelui Republicii Moldova de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra problemelor de interes national. Dispozitiile art.75, art.77, art.88 lit.f)si art.141 alin.(1) lit.c) din Constitutie, examinate in ansamblu cu dispozitiile constitutionale despre statutul sefului statului, denota ca referendumul este un instrument legal al sefului statului. Constitutia, neingradind acest drept al lui, permite Presedintelui Republicii Moldova sa initieze desfasurarea oricarui tip de referendum republican. Constitutia nu prevede posibilitatea instituirii unor restrictii juridice asupra acestor prerogative ale Presedintelui Republicii Moldova. Astfel, in cazul in care initiativa desfasurarii referendumului privind revizuirea Constitutiei vine de la cetateni, in conditiile respectarii prevederilor art.152 din Codul electoral, sau de la Presedintele Republicii Moldova, Parlamentul nu este in drept sa respinga propunerea de desfasurare a lui. Totodata, Curtea Constitutionala considera ca Parlamentul este in drept sa respinga initiativa grupului de deputati privind desfasurarea referendumului, deoarece acest grup este o parte componenta a Parlamentului. Problemele privind revizuirea, modificarea sau completarea Constitutiei supuse referendumului trebuie sa fie formulate clar. Parlamentul nu este in drept sa modifice formularea problemelor preconizate a fi supuse referendumului, atunci cind initiativa de desfasurare a lui emana de la cetateni sau Presedintele Republicii Moldova (art.141 din Constitutie), deoarece in cazul unui asemenea amestec este limitata exercitarea de catre cetateni a dreptului de a participa nemijlocit la procesul de legiferare. Astfel, cetatenii si Presedintele Republicii Moldova sint in drept sa initieze desfasurarea oricarui tip de referendum republican in conformitate cu art.2 alin.(1), art.38 alin.(1), art.39 alin.(1), art.75 93

alin.(1) art.88 lit.f) din Constitutie, care consfintesc principiul suveranitatii poporului si dreptul poporului de a solutiona, in modul stabilit de Constitutie si de legi, prin referendum, cele mai importante probleme din viata societatii si statului. Dispozitiile art.150 alin.(2) din Codul electoral, care prevad ca hotarirea despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului legislativ sau consultativ se adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi, iar hotarirea despre respingerea propunerii privind desfasurarea referendumului constitutional - cu cel putin 2/3 din numarul deputatilor alesi, pot fi apreciate drept abatere de la modul consfintit prin Constitutie de adoptare de catre Parlament a hotaririlor si contravine art.74 alin.(2) din Constitutie. Art.150 din Codul electoral in redactia Legii nr.480-XIV nu prevede respingerea initiativei de a declara referendumul republican in cazul in care acesta este initiat de Presedintele Republicii Moldova sau de Guvern, ceea ce corespunde Constitutiei. Totodata, legiuitorul nu a solutionat problema consecintelor juridice care pot surveni in cazurile in care Parlamentul, timp de 6 luni din momentul initierii referendumului de catre deputati ori cetateni, nu adopta nici una din cele trei tipuri de hotariri, prevazute de art.150 alin.(1) lit.a), lit.b) si lit.c) din Codul electoral, sau nu adopta in termenul indicat hotarirea privind desfasurarea referendumului initiat de cetateni sau de Presedintele Republicii Moldova. Problemele privind desfasurarea referendumului republican din initiativa Guvernului, precum si problemele despre consecintele neadoptarii de catre organul legislativ in termen de sase luni a hotaririlor prevazute de art.150 din Codul electoral tin de competenta organului legislativ si urmeaza sa fie reglementate prin lege. In temeiul celor expuse, calauzindu-se de prevederile art.140 din Constitutie, art.26 alin.(1), alin.(2) si art.27 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, art.66, art.69, art.70 si art.79 din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala HOTARASTE: 1. Declara neconstitutionale:

a) sintagma "ori de cetateni" din art.150 alin. (1) lit.b) din Codul electoral; b) prevederile art.150 alin.(2) din Codul electoral. 2. Prezenta hotarire este definitiva, nu poate fi supusa nici unei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONAlE Pavel BARBALAT Chisinau, 11 aprilie 2000. Nr. 15. OPRINIE SEPARATA Examinind dosarul in cauza, Curtea Constitutionala avea obligatiunea sa constate, daca prevederile art. 150 alin. (1) si (2) din Codul electoral nu contravin atit dispozitiilor Titlului VI din Constitutia Republicii Moldova, care reglementeaza modul de revizuire a Legii Supreme, cit si Hotaririi Curtii Constitutionale nr. 57 din 3 noiembrie 1999 "Privind interpretarea art. 75, 141 alin. (2) si art. 143 din Constitutie"* . --------------------------* M.O., nr. 124-125 din 19.11.1999. Art.75 din Constitutie statueaza ca cele mai importante probleme ale societatii si ale statului sint supuse referendumului, iar hotaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema. Prin urmare, pentru reglementarea procedurii de organizare si desfasurare a unui referendum, Legea Suprema obliga legiuitorul sa adopte o lege organica. Or, Parlamentul este unica autoritate legislativa in stat, care reglementeaza, prin prevederile Codului electoral, modul de organizare si desfasurare a referendumului republican in scopul exercitarii puterii poporului si participarii lui nemijlocite la conducerea si administrarea treburilor publice. Presedintele Republicii Moldova este in drept sa initieze un referendum legislativ, dar numai prin intermediul Parlamentului. In opinia mea, referendumul constitutional trebuie sa se circumscrie procedurii de revizuire a Constitutiei, strict determinata de Legea 94

Suprema. Referendumul republican in problema revizuirii Constitutiei poate fi initiat numai in cazurile strict determinate de prevederile art.142 alin.(1) din Constitutie. Astfel, dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului pot fi revizuite de catre Parlament numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale. Opinia sefului statului referitor la desfasurarea referendumului constitutional contravine art.66 lit.b), art.72 alin.(3) lit.b) si art.75 din Constitutie, care prevad ca numai Parlamentul declara referendumuri si numai Parlamentul, prin lege organica, reglementeaza organizarea si desfasurarea referendumului. Art. 88 lit.f) din Constitutie statueaza ca Presedintele Republicii Moldova poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra problemelor de interes national. Prin Hotarirea din 3 noiembrie 1999 Curtea Constitutionala a stabilit ca, potrivit art.75 din Constitutie, cele mai importante probleme ale societatii si statului sint supuse referendumului, acesta fiind de fapt mijlocul prin care poporul isi exercita vointa direct. Referendumul poate privi fie un proiect de lege, atunci cind este declarat de catre Parlament in baza art.66 lit.b) din Constitutie, fie o problema de interes national, pentru care se cere exprimarea opiniei alegatorilor, atunci cind este initiat de Presedintele Republicii Moldova in baza atributiilor sale prevazute de art.88 lit.f) din Constitutie. Tot aici Curtea a mentionat ca prin art.88 din Constitutie, care stipuleaza dreptul Presedintelui Republicii Moldova de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa asupra problemelor de interes national, legiuitorul constituant a prevazut posibilitatea Presedintelui de a se adresa alegatorilor doar pentru probleme majore cu care ar putea fi confruntata natiunea la un anumit moment, dar nu si in legatura cu aprobarea sau respingerea unei legi de modificare a Constitutiei sau a unei legi in general. Potrivit art.60 alin.(1), art.66 lit.a) si art.72 alin.(1) din Constitutie, Parlamentul este unica autoritate legislativa a statului, o

atributie de baza a caruia o constituie adoptarea legilor, care pot fi constitutionale, organice si ordinare. In context, tin sa mentionez ca Presedintele Republicii Moldova nu poate eluda procedura parlamentara de organizare a unui referendum constitutional sau legislativ, or, in caz contrar, s-ar putea crea situatii cind Presedintele Republicii Moldova, facind uz de prerogativa oferita de art.88 lit.f) din Constitutie, ar putea apela la consultarea poporului pentru a confirma sau a respinge o lege adoptata de Parlament. In opinia mea, fiind o prerogativa exclusiva a Parlamentului, reglementarea organizarii si desfasurarii referendumului in redactia p. 9 si p. 10 din Legea nr.480-XIV nu poate fi calificata ca o restringere a atributiilor Presedintelui Republicii Moldova in problema initierii referendumurilor si ca o violare a principiului separarii puterilor in stat, principiu consfintit in art.6 din Constitutie. Cu alte cuvinte, Constitutia tarii recunoaste ca Legea Suprema poate fi revizuita numai de catre Parlament si numai la initiativa subiectilor prevazuti in art. 141 din Constitutie, iar dispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor ulterioara prin referendum (art. 142 din Constitutie). Argumentele Curtii Constitutionale, potrivit carora Constitutia ii permite sefului statului sa initieze desfasurarea oricarui tip de referendum republican, inclusiv de a se adresa direct poporului pentru ca acesta sa adopte modificari la Constitutie, ocolind procedura stabilita prin art. 143 din Constitutie, nu rezista criticii, deoarece nici practica mondiala, nici teoria dreptului constitutional nu cunosc cazuri cind o Constitutie, adoptata de catre un organ abilitat, poate fi revizuita de un alt organ, fie el si cu o putere de decizie mai inalta. Avind in vedere cele expuse, consider ca sesizarea Presedintelui Republicii Moldova este neintemeiata, iar prevederile art. 150 alin. (1) lit. b) si c) si art. 150 alin. (2) din Codul electoral sint constitutionale. JUDECATOR AL CURTII CONSTITUTIONALE Gheorghe SUSARENCO 95