Procesul de proiectare

curs

Geneza produselor
• Produsul • Produsul este acel obiect obținut prin: - efort uman; - efort mecanic; - proces natural. • Din punct de vedere al consumatorului produsul se defineste Ca acel obiect / serviciu oferit pieței, care este capabil să satisfacă necesitățile sau dorințele acesteia. • Definiția se referă la cele două tipuri de produse:  produse fizice ( de exemplu automobile, aspiratoare, DVD players);  servicii (de exemplu asigurare, servicii bancare, consultații medicale, etc).

• Etapele de creare a produsului • Procesul de creație al produselor este un sistem de management al produsului. • Aceasta constă într-o serie de proceduri standardizate de management al produsului, care se întind de la planificarea produsului la pregătirea producției de masă. • Scopul procesului de creare a produselor este de a mări satisfacția clientului si calitatea produsului din toate punctele de vedere, cat si referitor la planificarea procesului, definirea structurilor si procedurilor. • Procedurile si componentele care participa la crearea • produsului sunt prezentate în fig 1.

Strategia afacerii Informatii despre marketing Resurse tehnologice Informatii despre proiectare Informatii despre functiuni componente si proces Materiale, Scule Componente si materiale Crearea unui produs pentru piață Produsul final

Etapele de creare ale unui produs sunt:
• Generarea ideii - Ideea, ca rezultat al manifestării constiinței si gândirii, este dominantă în cazul apariției unui produs nou. Ideea poate apărea în următoarele moduri: spontan, rezultată din imaginația unui designer; ca o consecință a unor cercetări referitoare la o nouă grupă de produse; ca rezultat al unor cercetări de marketing privind necesitațile pieței sau unor potențiali clienți; ca rezultat întâmplător al cercetărilor într-o altă direcție decât cea inițială.

   

• Investigarea pieței - Aceasta presupune cercetarea de piață pentru a se vedea dacă produsul este cerut de piață si vandabil. • Proiectarea produsului si elementelelor adiacente - Ideile sunt evaluate si conceptualizate de către designeri, făcadu-le să se asemene cu viitoarele produse. • Proiectarea de produs este un proces creativ, (o combinatie de arta, stiință, si tehnologie), prin care se obțin obiecte 3D, care permit vizualizarea, si analiza ideilor, în vederea creerii unui produs.

• Fabricarea produsului - Fabricarea este etapa în care produsul capătă o formă fizică identică cu cea care se va vinde pe piață. • Promovarea pe piață (testarea pieței, marketing, livrare); Promovarea se face prin metodele caracteristice marketingului (testarea pieței, analiza rezultatelor, construirea rețelelor de distribuție si livrarea produselor. • Proiectarea reclamei si promovarea acesteia.
Un produs trebuie susținut de o reclamă pozitivă care să-i evidențieze calitațile. Calitatea reclamei si modul în care acesta este prezentată potențialului cumpărător face ca un anumit produs să fie mai bine vandut în comparație cu produse similare.

datorită apariției unui produs nou superior din punct de vedere tehnic celui precedent. cresterea. crestere. • Termenul de “Ciclu de viață al produselor.• Ciclul de viață al produsului • PLC (Product life cycle) este teoria conform căreia un produs sau brand urmează o anumită secvență: introducerea. care împiedică produsul să mai funcționeze la parametri ințiali (un calculator nu mai funcționează corespunzator din cauza fluctuațiilor de tensiune de pe rețeaua electrică. si declin. . maturitatea și declinul vânzărilor.Product life cycle PLC ” a fost introdus pentru prima dată de Carole Hedden în 1950. care se manifestă datorită altor cauze decat cele ale produsului însusi (de exemplu un grup de case se depreciază economic dacă se construieste o fabrică langă acestea). Aceasta se datorează uzării naturale. învechirea) sau scoaterea din uz a acestuia. • Deprecierea poate fi de mai multe tipuri:  Depreciere tehnică. • Ciclul de viață reprezintă intervalul de timp de la proiectarea produsului până la deprecierea (degradare. sau altor cauze aparute pe parcurs. maturitate.  Deprecierea funcțională.  Depreciere economică. în urma observației că ciclul urmează o curbă care poate fi împărțită în patru faze distincte: introducere. este o cauză care face ca produsul să nu mai funcționeze la fel atunci cand a fost creat.

în vederea reciclării. .  prin demontare si recuperare selectivă a materialelor din elementele componente ale andamblului. produsele care se defectează sau își modifică parametri de funcționare pot fi aduse la parametri inițiali sau apropiați de aceștia prin recondiționare sau înlocuirea pieselor uzate.Ciclul economic de viață.Ciclul tehnic. • Scoaterea din uz a produsului se face în umătoarele moduri:  prin demontare si recuperare a anumitor componente. care urmează sa fie folosite la aplicații similare sau alte aplicații industriale (de ex: sistemele hidraulice care rotesc eleroanele avioanelor sunt folosite la aplicații industriale terestre).• Pe parcursul ciclului de viață. . • Produsul este considerat degradat sau scos din uz. atunci când nu se mai găsesc piese de schimb. sau când costurile reparațiilor sau înlocuirii pieselor depășesc pe cele ale unui produs nou. • Din punct de vedere al ciclului de viață al produselor se disting: .

care stă la baza activităților celor doi parteneri economici: fabricantul si utilizatorul produsului. • Principalele faze ale vieții unui produs sunt. • Datele de intrare pentru idei provin de la cumparatori.• Ciclul tehnic de viață • Orice produs tehnic parcurge un ciclu tehnic de viață. de la tehnicieni. suport tehnic. si competiție. 2 Principalele faze ale ciclului de viață al produsului . conform fig. 2: Idea • Conform etapelor de generare a produselor idea este începutul unui ciclu tehnic de viață. din vanzari. Fig. În urma analizei ideilor se aleg cele care întrunesc punctajele cele mai mari. analiza de piață.

. Dpdv practic. După redefinirea cerințelor de piață dezvoltatorii pot începe activitatea referitoare la specificațiile funcționale si prototiparea produsului. pentru scurtarea timpului de producere a produsului. 3 Etapele de planificare a produsului. Este etapa prin care dintr-un număr de idei se aleg cele care sunt competitive si a căror dezvoltare poate fi inițiată imediat.• • • • Planificarea produsului. Fig. etalele de definire a caracteristicilor produsului si a specificațiilor funcționale se suprapun. prin definirea caracteristicilor produsului si modului de utilizare a acestuia. După aprobarea produsului se stabilesc cerințele pieței.

– Cercetarea.Dezvoltarea/proiectarea produsului. – Crearea prototipului. . • Dezvoltarea produsului reprezintă procesele de proiectare. – Protejarea produsului prin patent. creație si marketing aplicate unei idei sau produs. Procesul are la bază brainstorming si dezvoltarea conceptului. • Dezvoltarea oricărui produs parcurge următoarele etape etape: – Documentarea. – Atragerea resurselor financiare (vânzarea produsului creat către investitori sau creditarea de la bănci) în vederea fabricării acestuia.

. • Ciclul de viață prezentat este valabil pentru produse industriale. Întreținerea se efectuează periodic. • Reciclarea. revalorificare). produsul trebuie întreținut.  Prin reciclarea materialelor secundare (reutilizare. • Utilizarea produsului (întrebuințarea acestuia sau consumul lui)Pentru prelungirea duratei de funcționare. • Desfacerea. verificat si reparat. Reciclarea se face :  Prin folosirea ulterioară a anumitor componente la alte produse. la etapele impuse de fabricant și în condițiile de calitate ale acestuia.Etapa în care produsul este prezentat pieței prin reclamă. echipamente si bunuri de larg consum si cu excepția reciclării. montajul si controlul produsului. • Obținerea pieselor prin tehnologii definite în funcție de forma și materialul piesei. montajul si controlul sunt etapele care participă la obținerea produsului finit. aparate.Fabricarea. menținand funcțiunile inițiale. a produselor software. În urma iesirii din uz a produsului (degradare fizică sau morală) orice produs trebuie supus unui proces de reciclare. Componentele care nu se pot recicla se sunt stocate în locuri de depozitare speciale sau în mediul înconjurător. distribuit în magazine si vândut. consultanțță si vânzare..

arată legătura fazelor produsului cu cifra de afaceri. 4) • Caractereristicile curbei:  -cifra de afaceri. .• Ciclul economic de viață • Ciclul economic de viață al produselor reprezintă o succesiune de etape care. cifra de prima fază o curbă descendentă. de desfacere si reclamă. castiguri si/sau pierderi. • Diagrama cheltuielilor are în saturarea pieței si declin. (fig. datorită cheltuielilor pe care firma afaceri a produsului creste. Diferența dintre cifra de afaceri si a este obligată să le facă pentru acoperirea costurilor de realizare a costurilor reprezintă castigul generat produsului. pot trage următoarele concluzii: crestere. 4 Ciclul economic de viață al unui produs  -venituri si cheltuieli. Fig. • Pe baza celor două diagrame se În fazele de introducere pe piață. de produs. • Maximul costurilor se realizează în În cazul etapei de declin un produs momemtul lansării prdusului pe poate fi revitalizat prin măsuri speciale piață. pe baza datelor economice raportate la fazele corespunzătoare vieții produsului. zona de maturitate.

Analiza ciclului de viață • Din punct de vedere al mediului înconjurător este importantă reciclarea produselor și /sau re-utilizarea produselor pentru perioade cât mai lungi de timp. • Analiza ciclului de viață (LCA = Life Cycle Assessment) .

începând de la extragerea materiei prime până la eliminarea deșeurilor. cuantificăm. proces sau filiere de producție. interpretăm și evaluăm impoactul asupra mediului înconjurător a ansamblului de activități asociate unui produs. Fabricație Utilizare Demolare Eliminare Buclă închisă Revalorificare Flux de produse Buclă deschisă . serviciu.• Analiza ciclului de viață al produsului / sistemelor este o metodă care ne ajută să identificăm.

• Decizia de investiții sau de optimizare a procedeelor existente. cu rol de referință. • Compararea impactului asupra mediului înconjurător a unui produs cu ale unuia standard.Aplicațiile LCA în proiectarea produselor: • Compararea impactului asupra mediului înconjurător a diferitelor produse cu aceeași întrebuințare. respectiv a procedeelor de utilizare a ambalajelor. • Decizia asupra organizării logistice. • Decizii asupra conceperii de produse și servicii noi. • Decizia privind elaborarea de criterii pentru definirea de produse ecologice. • Decizia asupra procedeului / filierei de eliminare a deșeurilor. .

5. în care următoarea etapă nu poate începe decat după terminarea etapei precedente. proiectare. • Ingineria secvențială este o inginerie serială.Ingineria secventială • Ingineria tradițională numită si inginerie secvențială este un proces de marketing. 5 . Fig. fig. prelucrare. testare si producție la care fiecare etapă de dezvoltare a unui produs sau proces se realizează separat si independent.

6 Practic fiecare secvență se derulează ca si cand acestea ar fi independente (over the wall engineering).• Fluxul de informație se desfăsoară într-o singură direcție. Durata totală a realizării produsului este dată de suma timpilor pentru fiecare etapă în parte. Derularea unei secvențe nu ține cont de modificările de la altă secvență. În caz de eroare modificările si corecțiile se retransmit la începutul secvenței. 6 . Fig. Fig. acestea netransmițandu-se automat la celelalte. la care se adaugă evenualele intervale de timp pierdute datorită feedbackului.

un timp lung este atribuit pentru proiectare. franele. • Din cauza buclelor de reacție (feedback) mari si necorelărilor automate dintre secvențe se măreste durata de proiectare sau execuție si implicit cresc costurile.Scopul. . Pentru piesele componente mecanismul este identic. etc. • Aplicabilitate: Ingineria secvețială de aplică în general în situații în care întreprinderile nu sunt constrânse de timp să livreze un anumit produs. . • În prezent metoda se aplică mai rar si cu dificultate. . • Exemplu de inginerie tradițională secvențială este automobilul. transmisia.cel mai lung timp este atribuit reproiectării produsului. Dacă se demontează un automobil în părți componente: sistemul de direcție. .timpul minim se alocă pentru definirea produsului. motorul. • Din punct de vedere al timpului de lucru etapele se derulează astfel: .• În cazul proiectării secvențiale este necesar ca: .Prioritățile să fie cunoscute si stabilite înainte ca procesul să înceapă. . tot automobilul este complet definit prin definirea independentă a fiecărui subsistem si stabilirea legăturilor dintre acestea.Cerințele de proiectare..

Ingineria concurențială reprezintă o concepție sistematică pentru dezvoltarea integrată a produselor. . fig. astfel încât dezvoltatorii produsului de pe diferite nivele si funcții lucrează împreună si în paralel de la începutul proiectului. înainte ca specificațiile sa fie finalizate.7. Aceasta foloseste echipe multidisciplinare. asfel încat etapele sunt realizate în paralel. cu scopul de a realize produsul într-un interval de timp cât mai scurt.7: Fig.Ingineria concurențială • Ingineria concurențială numită si inginerie simultană este o metodă care înlocuieste procesul de dezvoltare a unui produs.Institute for Defense Analysis “The Role of Concurrent Engineering in Wapons System Acquisition” în 1988. În acest caz marimile de intrare sunt obținute din cat mai multe zone. .

pentru scurtarea timpului total de lucru. lucru si a costurilor cu o echipă multidisciplinară. o uzină / atelier etc. fazele succesive se suprapun. • Ingineria concurențială permite Conceptul de inginerie concurențială are la reducerea timpului de bază urmatoarele elemente: un proces. . Acest mod de abordare introduce evident un factor de risc din cauza realizării unei cantități de muncă mai mare întrun interval de timp mai mic. de modificări cu 6080%. 30-40% si a numarului un model de proiectare integrat.• În cadrul ingineriei concurențiale. o infrastructura software.

.• Conditii necesare pentru obținerea unui produs în sistemul ingineriei concurențiale • compararea firmei cu cei mai buni competitori. • dezvoltarea unei strategii clare pentru atingerea țintelor. • existența unui suport managerial. • dezvoltarea unei viziuni clare asupra viitorului produs. • dezvoltarea unui plan detaliat de implementare. • identificarea potențialului de îmbunatățire a performanțelor si țintele.

.Reprezentarea grafică a numărului modificărilor în cazul celor două metode este prezentată in diagrama următoare Concluzie: Numărul de modificari se reduce semnificativ în diferitele etape ale derularii obținerii produsului.

Inainte ca un produs să fie executat acesta trebuie imaginat.Oferta sub o anumită formă (descriere grafică sau tip text). • Proiectarea este un proces tehnico-aplicativ care poate lua diferite forme in funcție de obiectul care urmează să fie proiectat. prin care necesitațile pieții sau ale consumatorului sunt transformate intr-un produs. • Rezultatele procesului de proiectare pot fi: .Desen. • Conform DEX proiectarea inseamă realizarea unui proiect.Model 3D real sau virtual. . după care trebuie proiectat. • Din punct de vedere ingineresc proiectarea este un proces creativ de inițializare si dezvoltare a unui plan (proiect). sistem sau componentă. . structură.Procesul de proiectare • Proiectarea in esența ei este scopul principal al unui inginer. . care să satisfacă aceste cerințe.

acces la sisteme informatice si laboratoare. .capacitatea proiectantului de a rezolva problema.acces la materiale.durata de timp disponibilă.  Constrângeri referitoare la managementul proiectului: . .costul produsului. . .facilităti referitoare la echipamente si utilaje. . • Proiectarea se aplică in orice activitate in care este implicată ființa umană.• Activitatea este condiționtă de anumite constrângeri. ▪ Constrangeri referitoare la managementul fabricatiei : .

 “Double diamond” design process. Acestea sunt:  User-centered design (UCD) – proiectare centrată spre utilizator.  KISS principle (Keep It Simple Stupid).  There is more than one way to do it-TMTOWTDI.Modelul “Dublu diamant” al proiectării. .• Modele ale procesului de proiectare • Procesul de proiectare poate fi considerat un proces filosofic care se bazează pe cateva moduri de abordare.

• User-centered design (UCD) – proiectare centrată spre utilizator • UCD incearcă să optimizeze interfața utilizator (produsul). sau au nevoie pentru a munci.a folosi produsul). Aceasta se referă la:  adaptarea produsului la cerințele utilizatorului (la ceea ce oamenii pot. la care proiectanții analizează si prevăd cum utilizatorul este capabil să utilizeze produsul. in loc de  obligativitatea schimbării modului de lucru al utilizatorului. • Aceast model ține cont de: – Necesitățile – Dorințele – Restricțiile la nivelul utilizatorului. . doresc. pentru a putea adapta la folosirea noului produs sau sistem. dar si testează valabilitatea presupunerilor referitoare la comportamentul utilizatorilor in cazul testărilor in condiții reale. • UCD este caracterizat ca un model cu nivele multiple (multistage).

sarcinile si țintele acestora.Cine sunt utilizatorii produsului? .Cum cred utilizatorii că va funcționa produsul? Tipuri de Modele UCD • Cooperative design.Proiectarea participativă • Contextual design(Costumer centered design) . • UCD caută sa răspundă la urmatoarele intrebări: .Care sunt nivelele de experiență ale utilizatorului referitor la produs sau produse similare? .Ce fel de informații are nevoie utilizatorul si in tip de format? .Care sunt sarcinile si țintele utilizatorului? . după care utilizează răspunsurile pentru a lua decizii privind dezvoltare si proiectarea produsului.Scopul modelului ”User-centered design” • UCD se bazează pe un set de intrebări referitoare la utilizatori.Proiectarea in cooperare • Participatory design (PD).Ce funcții ale produsului sunt necesare utilizatorului? (De ce funcții ale produsului are nevoie utilizatorul) .

• Exemplu: introducerea unei tehnologii noi a creat probleme la implementare. datorită rezistenței opuse de forța de muncă. Metoda.Proiectarea în cooperare • Metoda așează proiectanții si utilizatorii pe picior de egalitate. • Conceptul s-a dezvoltat ca urmare a apariției unei confuzii între impactul tehnologiei în eficiența economică si productivitate.• Cooperative design. dezvoltat de Tavistock Institute of London în anii 1970. avand originea in modul de lucru cu sindicatele din țările Scandinave. . se bazează pe conceptul “Sociotechnical design” (proiectare sociotehnică). fapt care a condus la incapacitatea de a obține beneficiile proiectate.

• Metoda operează cu două subsisteme: .subsistemul social. valoarea si necesitățile pe care le aduc in mediul de lucru. care impreună formează o organizație. In acelasi timp subsistemul cuprinde mediul de recompensă. de exemplu materia primă in produs finit. sculele. si structura autorității care există si guvernează organizația. calificarea. si tehnicile necesare pentru a transforma elemente de intrare in elemente de iesire.subsistemul tehnic. aptitudinile. Acest lucru se realizează in asa fel incat să crească performanțele economice ale sistemului (organizației. . atitudinea. priceperea. • Subsistemul tehnic cuprinde dispozitivele. . intreprinderii) • Subsistemul social cuprinde angajații de pe toate nivelele.

 Utilizeaza tehnici care pot fi usor invățate si aplicate in activitățile viitoare. bazandu-se pe participarea utilizatorilor la procesul de proiectare. spirituale si practice ale utilizatorului). a.Participatory design (PD). Metoda se utilizează pentru a crea un mediu / produs care să fie mult mai receptiv si potrivit utilizatorului (să răspundă la cerințele culturale. In figură este reprezentat schematic procesul de proiectare participativă.î. să existe siguranța că.  Crează oportunități pentru dezvoltatori să se intalnească.Proiectarea participativă Conceptul a fost dezvoltat in SUA ca o metodă derivată din Cooperative Design. emoționale. Metoda este extrem de productivă. Caracteristicile proiectării participative • sunt următoarele:  Permit participarea egală a specialistilor si proiectanților cât si a nespecialistilor. Se observă relațiile care se stabilesc între toți membri participanți la procesul de proiectare. . să colaboreze si să ințeleagă • pe utilizatori. produsul proiectat este utilizabil si răspunde necesităților utilizatorului.

Modelarea activității. Collecting data (Contextual inquiry).• Contextual design (Costumer centered design) • Proiectare centrată pe client.Colectarea de date (Interogare contextuală) 2.Consolidarea 4.Etapa de reproiectare 5. Work Modelling.Prototipare si implementare. Consolidation. unde si cum foloseste produsul si alte informații de ordin etnografic). The user Environment design. Work redesign. • Contextual design (Proiectarea centrată pe client) este utilizată pentru proiectarea calculatoarelor si a sistemelor informatice (hardware si software).Metoda a fost dezvoltată de Hugh Beyer si Karen Holtzblatt si este derivată din Proiectarea participativă si se bazează pe colectarea si analiza de informații relevante referitoare la cumpărător (locul unde trăieste. Cele trei modele prezentate au la bază standardul “ Procesul de proiectare centrată pe utilizator pentru sistemele interactive”. Prototyping and implementation. .Proiectarea mediului de lucru al utilizatorului (Manualul de utilizare) 6.ISO 13407-99. a bibliotecilor virtuale si a tehnologiilor de învățare. • Etapele de proiectare pe baza metodei sunt următoarele: 1. 3. Toate aceste informații duc la modele care stau la baza noilor produse.

• Antoine de Saint Exupery: ”It seems that perfection is reached not when there is nothing to add. • Există cateva maxime care stau la baza acestui principiu: • Albert Einstein: ”Everything should be made as simple as possible but not simpler ”. but when there is nothing to take away”. planificare strategică. fotografie. Metoda se foloseste intr-o gamă largă de aplicații: dezvoltare software. . astfel incat să se evite elementele complexe ce nu sunt necesare.• KISS principle (Keep It Simple Stupid) • Principiul KISS are la bază idea că simplitatea proiectului trebuie să fie un scop. • Colin Chapman – ”Simplify and add lightness”. .Lansarea unor funcții ale unui produs sau program este extrem de dificilă. inginerie. Exemple de nerespectare al acestui principiu: .Instrucțiunile de utilizare sunt atât de complicate si încâlcite încât utilizatorul se pierde in hățisul acestora si nu ințelege nimic.

There is more than one way to do it –TMTOWTDI • Metoda se bazează pe filosofia conform căreia există întodeauna mai multe metode / posibilități prin care se poate realiza acelasi lucru. .

ca o metodă grafică simpla pentru descrierea procesului de proiectare. .Investigații privind utilizatorul.Managementul proiectului.Metodele de dezvoltare.Testarea finală. evaluarea si buclele de reacție . . . aprobarea si lansarea.Țintele. Aceasta include: . Etapa dezvoltare se referă la dezvoltarea si testarea produsului in cadrul companiei. . . .Informații manageriale.Managementul vizual. .Testarea. Acesta se bazează pe o idee.Dezvoltarea proiectului. Obiectivele etapei sunt: .proiectare Etapa de definire se referă la: . • Acesta cuprinde patru faze distincte: Discover (Descoperă). rezultată prin identificarea unei necesități a utilizatorului. .• “Double diamond” design process• Modelul a fost creat de Design Council in 2005.Echipa de cercetare.Munca multi-disciplinară. Etapa de livrare cuprinde următoarele faze: .Cercetarea de piață.

Metode de proiectare .

.Definirea problemei care trebuie rezolvată pentru îndeplinirea obiectivelor definite în faza întâi.• Procesul de proiectare • Procesul de proiectare începe cu necesitatea produsului. • Fazele activității formează ceea ce se numeste procesul de proiectare: . .Recunoasterea necesităților sau obiectivele.

Proiectarea modelului obiectului. Este faza in care.Definirea conceptului central . conținutul si relațiile dintre obiecte. . • Structurarea modelului referitor la interfața utilizator.Evaluarea rezultatelor cu privire la obiective. • Fazele proiectării conceptuale sunt următoarele: . in urma studiului necesităților. metodelor de prelucrare. .Definirea obiectivelor prioritare si a constrângerilor.Prin acesta se definesc limitele aplicației si definesc viziunea utilizatorului asupra produsului. . . . imaginea vagă a produsului este transformată in cerințe de proiectare (definirea explicită a ideii). experienței si aspectelor economice.Descrierea cerințelor utilizatorului asupra produsului. .• Proiectarea conceptuală.Gruparea principiilor din: sțiința inginerească. care cuprinde proprietățile.

Pentru a rămane competitive. firmele trebuie să găsească noi soluții pentru reducerea prețului de cost a produselor fabricare de acestea. Se disting urmatorele modalități: Transferul de competențe privind proiectarea inspre zone cu potențial de proiectare ridicat. Din punct de vedere al fabricantului a vinde produsul pe care acesta il fabrică este esențial. Transferul de tehnologie pentru fabricarea de piese si subansambluri inspre zone in care costurile de producție sunt sensibil mai mici decat in țara aparținătoare a firmei. cercetarea sau actul de proiectare desfăsurat constituie o pierdere de timp. prin utilizarea acestora pe un produs similar care se apropie de iesirea din uz Un produs se fabrică pentru a se vinde si numai dacă se vinde. trebuie făcută o analiză economică cu privire la eficiența proiectării si execuției produsului.• • • • - - - • Considerații economice privind proiectarea Este important ca la evaluarea oricărei acțiuni să se ia in considerare factorul economic. Utilizarea de componente a căror tehnologie a fost amortizată din punct de vedere financiar. iar diferența dintre prețul de cost si prețul de vanzare trebuie să fie cat mai mare. in detrimentul profitului. deoarece dacă rezultatul acesteia conduce la pierderi. Din acest motiv. . Concurența din ce in ce mai acerbă a condus la necesitatea reducerii prețurilor de vanzare. prețul de cost al proiectării fiind relativ redus.

. calitățile obiectului. unii mai consideră că un produs (instalație. După satisfacerea celor două cerințe. • Dacă se ia in considerare că un produs este creat si realizat ca să-l deservească pe om. interesul acestora pentru produs dispare. masină sau bun de uz casnic) trebuie să aibă două atribute: să fie util si să coste puțin. desi a fost tot timpul in mintea inginerilor. in prezent capătă noi valențe. raportul dintre obiect si utilizator si starea fizică si psihică a acestuia. Protecția presupune atat siguranța fizică cat si din punct de vedere al agresiunii psihice. sociologici si legislativi. Acest factor este siguranța personală. funcționalul si economicul. • Siguranța personală este o problemă relativă care depinde de. psihologici. mai apare unul care. pe langă atributele prezentate.Considerații privind siguranța în proiectare • In urmă cu cațiva ani. care contribuie la protecția individului in relația directă cu produsul si impreună cu acesta in relația cu mediul. inginerii considerau si din nefericire. Siguranța personală • Siguranța personală este un ansamblu de factori privind concepția si uzinarea produsului.

pană la scoaterea din folosință. Eliminarea unei cauze intamplătoare si trecerea cu vederea a altei cauze intamplătoare • Dacă se ține cont de proverbul că ”un lanț se rupe acolo unde veriga este mai subțire”.Proiectarea modernă Regulile de proiectare de care trebuie să se țină cont pentru o proiectare sigură sunt următoarele: • Analizarea ciclului total de funcționare a sistemului. niciodată nu vă mirați cat de solide sunt anumite elemente dintr-un lanț cinematic. au scăpat de sub observația proiectantului si au devenit nesigure. • Este imperios necesar ca proiectantul să imagineze situațiile intamplătoare care ar putea să apară pe parcursul prelucrării. exploatării si in final a demontării. Creerea unui produs sigur din faza de proiectare • Se poate constata că prin modificări ulterioare. Hazardul poate crea situații extrem de periculoase in care intr-un caz limită pot fi implicate un număr mare de persoane. . Din acest motiv este indicat ca. depozitării. ci uitați-vă cat de subdimensionate sunt altele din acelasi lanț cinematic. montării. transportului. anumite elemente mecanice care in faza inițială au fost sigure. pe cat posibil să se creeze produsul cu grad de siguranță ridicat din faza de proiectare.

• Exemple (transporturi aeriene. Problema rămane valabilă indiferent de vârsta utilizatorului. efectele acestuia să fie pe cat posibil minime. Este indicat să se consulte specialistii privind utilizarea ân siguranță a unor bunuri de către proprietari.instructiuni prezetate detaliat in manualul de utilizare a obiectului. dacă totusi se intamplă un accident.Găsirea de soluții ca. obiecte utilizate de copii mici care nu au incă responsabilitatea acțiunilor). literatura tehnică de valoare si specialisti care au experiență in acest domeniu • Nimeni nu poate anticipa toate acțiunile intamplătoare ale utilizatorilor si preveni consecințele grave ale greselilor. • Proiectarea pentru diminuarea sau prevenirea efectelor catrastofale este imperios necesară acolo unde utilizatorul nu poate interveni asupra obiectului sau acțiunii pe care acesta o realizează. . Creerea de instrucțiuni de utilizare cat mai clare si mai precise • Instrucțiunile care insoțesc produsul sunt de două categorii: . utilaj sau produs si informează asupra rolului elementului de acționare. .instrucțiuni care sunt afisate direct pe masină. • Consultarea standardelor in domeniu. contactului sau manetei.

.Mediul in care personalul lucrează. . vânzări.Instrumentele cu care personalul lucrează. experimentele si productia care urmează să fie efectuate. .  Comunicarea intre specialisti • Controversele care apar in cazul sistemelor de securitate (proiectate de specialisti si nefolosite de utilizator) trebuie rezolvate prin dialog intre specialisti.Limitele fiziologice ale personalului implicat.. justiție. Cateva aspecte se impun să fie prezentate:  Insusiri si aptitudini ale personalului (fiziologice cat si psihologice) • In procesul de cercetare. parlament. cu scop de protecția impotriva accidentelor. pentru creerea de sisteme care sa nu mai poată fi controlate de utilizator. serviciile de management. incercare si producție trebuie să se țină cont de: . service etc.Siguranța personalului de cercetare si producție • Pe langă protecția utilizatorului se pune problema de a se asigura protecție a personalului care se ocupă cu cercetările.  Cooperarea intre sectoarele interesate in efortul de crestere a siguranței persoanei • Este imperios necesară cooperarea efectivă intre proiectanți si foruri autorizate care pot să reglementeze aceste situații: guvern.

inginerul proiectant al produsului are un rol principal. • In perioada omului primitiv. bunurile acestuia erau reciclate natural. . • In perioada actuală societatea a devenit mult mai sensibilă la impactul ecologic si au inceput să fie create instrumente legislative eficiente pentru evitarea catastrofelor ecologice.Considerații ecologice • Existența oamenilor depinde de modul in care acestia locuiesc si trăiesc. • Societatea modernă a descoperit si realizat foarte multe produse pe care natura este imposibil să le recicleze intr-un interval de timp acceptabil si care să nu introducă perturbări in ciclul ecologic natural. • In general. in economia de piață un produs nu este vandut la un preț care să reflecte si valoarea stricăciunilor ecologice produse de acesta. • Pentru a se putea aplica regulile impuse de legislație privind protecția mediului si implicit protecția sănătății individului.

Principiile proiectării ecologice • Proiectarea ecologică a produselor presupune trei principii simple:  Utilizarea materialelor care se pot recicla economic intr-o perioadă rezonabilă de timp. • Din punctul de vedere al inginerului. mult mai dificilă decat proiectarea pe baza dimensionării si verificării pieselor din ansamblu.  Reducerea cantității de produse reziduale care trebuie reciclate in urma proceselor industriale si a funcționării sistemelor mecanice. ca si in cazul proiectării care ia in considerare siguranța utilizatorului.  Reducerea la minim a consumului de materiale greu reciclabile sau nereciclabile. . proiectarea pe baze ecologice este.

• Incadrarea viitorului produs in contextul general in care acesta va funcționa. pe baza calităților unor produse similare. . Orice modificări sau reparații care se aduc produsului pe parcursul perioadei de viață a acestuia trebuie să aibă in vedere impactul pe care acestea il au asupra individului si mediului. fără a cauza stricăciuni semnificative. tot asa un produs industrial este creat ca să funcționeze intr-un mediu particular acestuia. va influența mediul intr-un mod nedorit si dacă soluția aleasă este cea mai bună alternativă posibilă.Norme de conduită în proiectarea ecologică: Evaluarea obiectivelor fundamentale pentru realizarea produsului: • La inițierea procesului de concepție a unui produs este necesar ca. produsul trebuie să fie conceput. Din acest motiv. Asa cum un animal sau o plantă trăiesc intr-un biotop natural propriu. astfel incat să respecte condițiile de viață ale utilizatorului acestuia. construit si să funcționeze. să se evalueze dacă noul produs va avea calitățile unui produs ecologic. care in majoritatea cazurilor este omul. pană la scoaterea din uz. Acest mediu este insă si mediul de viață al utilizatorului.

. Unul din exemplele edificatoare este separarea metalelor feroase de cele neferoase. Această situație aproape ideală este insă de multe ori perturbată de prețul final al materiei prime care in majoritatea cazurilor este cu mult superior față de alte produse din aceeasi categorie. din punct de vedere ecologic. nu includ factori poluanți. pentru a evalua posibilitățile ca la deteriorarea. uzarea sau ruperea unui element sau ansamblu.Proiectarea sistemului modular care să aibă in vedere reciclarea • Este important ca la inițierea unui nou proiect inginerul să analizeze forma pieselor sau ansamblurilor care urmează a fi executate. acestea să poată fi introduse in procesul de reciclare. sunt reciclabile. a unei scale a materialelor • Proiectantul trebuie să aleagă materialele in asa fel incat in procesul de producție să se utilizeze acele materiale care: la obținere au un consum de energie minim. Realizarea. • Din acest punct de vedere. dacă proiectantul are la dispoziție două materiale cu aceleasi caracteristici si prețuri echivalente. Industria viitorului va rezolva poate aceste probleme. va alege materialul reciclabil.

• Este indicat ca produsele să fie ambalate in cutii confecționate din materiale reciclabile. acută si cu implicații importante atat asupra individului cat si asupra statului. este indicat ca in funcție de dotarea firmei si posibilitățile de colaborare. .Alegerea procedeului tehnologic cel mai nepoluant de prelucrare • Dacă se analizează procesele tehnologice de obținere a pieselor. să se aleagă procedeul care consumă cantitatea cea mai mică de energie si este cel mai puțin poluant. • Impachetarea produselor in ambalaje din materiale reciclabile. dar această situație o intalnim la foarte puține produse. Ideal ar fi ca aceste ambalaje să fie rapid biodegradabile. • In concluzie. problema proiectării tribologico-ecologice devine. pe măsură ce trece timpul.

iar evaluarea beneficiului se poate face pe baza a ceea ce americanii numesc Indicatorul de Calitate a Vieții (LQI). • Proiectarea ecologică. INTREBARE: • Cum cineva poate să aducă beneficii umanității si care este unitatea de măsură pentru evaluarea beneficiului? • Beneficiul umanității se evaluează prin cresterea calității vieții în cadrul societății. prin efectele imediate sau pe durată lungă.Relațiile cu societatea • Esența ingineriei este de a utiliza resursele si legile naturii în beneficiul umanității. . trebuie să ocupe un loc important între criteriile de proiectare.

Proiectarea modernă .

2.• Psihologic.dacă se analizează trăsăturile oamenilor se poate constata că există o varietate mare a acestora si practic nu putem găsi două ființe umane identice.Este necesitatea ca oamenii să interacționeze cu familia. 4. Autorealizarea. adăpost. Tabelul anterior prezintă ceea ce se numesc cele cinci cuvinte care definesc cele cinci nivele. Statutul sau recunoasterea. Ierarhia Maslow a Necesităților Umane 1. in fiecare moment si in locul unde se află. 3. Siguranța. rezultand satisfacția personală. astfel incat să primească dragoste si să fie acceptați de către grupuri sau comunități. • Abraham Maslow a identificat insă elementele comune acestora si le-a • impărțit in nivele ale necesităților umane. . imbrăcăminte si altele.Este nivelul cel mai inalt la care se poate ajunge si presupune o dezvoltare a individului pană ce acesta atinge potențialul maxim. Acceptarea socială. Supraviețuirea.Presupune siguranța individului in raport cu evenimente intamplătoare care să-i pericliteze viața si integritatea fizică si psihică si supraviețuirea in viitor. grupul familial si cu alte grupuri. 5.Presupune necesitatea ca individul să aibă hrană. este necesitatea ca individul nu numai să facă parte dintr-un grup sau comunitate ci să fie respectat si admirat.

.

Din cauza acestor schimbări. pentru satisfacerea nevoilor atat personale ale individului cat si globale ale societății. • Concluzie: Scopul principal al meseriei de inginer este de a produce schimbări în sensul creșterii Indicatorului de Calitate a Vieții. implicarea efortului ingineresc a inceput să se evidențieze si in următoarele nivele.• Pană nu demult inginerii se ocupau cu satisfacerea primelor două deziderate. . • Această implicare este rezultatul schimbărilor care apar intr-o societate. la care inginerul este obligat să reacționeze rapid. • Din cauza cerințelor societății.

• Cand s-a constatat că in marea majoritate a cazurilor ruperea pieselor nu este cauzată de rezistența materialelor sau de dimensiunile pieselor. • Prin implicațiile pe care le are si rolul care i-a fost acordat. a fost dezvoltată proiectarea care să aibă in vedere alte forme de deteriorare a acestora. care sunt analizate mai mult sau mai puțin. • Pentru realizarea unui produs util si modern.• Până nu cu mulți ani in urmă eram obisnuți să considerăm că pentru a proiecta o masină sau un bun de calitate este necesar ca elementele componente să fie bine dimensionate si forma acestora să fie astfel aleasă incat prelucrarea să se poată realiza in bune condiții. proiectarea modernă inglobează pe langă elementele considerate clasice si elemente noi. conform celor enumerate în continuare: . in procesul de proiectare trebuie să se țină cont de o serie de considerații.

Greutatea d. Estetica . Siguranța b. Mărimea si forma Considerații tribologice privind produsul a. Calitatea vieții Considerații conexe a.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • Proiectarea modernă Considerații privind forma produsului a. Forțele de frecare e. Forțele generatoare de căldură Considerații privind prețul Considerații "Moderne" a. Ecologia c. Deformabilitatea c. Lubrifierea c. Durabilitatea si Mentenabilitatea b. Coroziunea d. Soliditatea b. Uzarea b.