Procesul de proiectare

curs

Geneza produselor
• Produsul • Produsul este acel obiect obținut prin: - efort uman; - efort mecanic; - proces natural. • Din punct de vedere al consumatorului produsul se defineste Ca acel obiect / serviciu oferit pieței, care este capabil să satisfacă necesitățile sau dorințele acesteia. • Definiția se referă la cele două tipuri de produse:  produse fizice ( de exemplu automobile, aspiratoare, DVD players);  servicii (de exemplu asigurare, servicii bancare, consultații medicale, etc).

• Etapele de creare a produsului • Procesul de creație al produselor este un sistem de management al produsului. • Aceasta constă într-o serie de proceduri standardizate de management al produsului, care se întind de la planificarea produsului la pregătirea producției de masă. • Scopul procesului de creare a produselor este de a mări satisfacția clientului si calitatea produsului din toate punctele de vedere, cat si referitor la planificarea procesului, definirea structurilor si procedurilor. • Procedurile si componentele care participa la crearea • produsului sunt prezentate în fig 1.

Strategia afacerii Informatii despre marketing Resurse tehnologice Informatii despre proiectare Informatii despre functiuni componente si proces Materiale, Scule Componente si materiale Crearea unui produs pentru piață Produsul final

Etapele de creare ale unui produs sunt:
• Generarea ideii - Ideea, ca rezultat al manifestării constiinței si gândirii, este dominantă în cazul apariției unui produs nou. Ideea poate apărea în următoarele moduri: spontan, rezultată din imaginația unui designer; ca o consecință a unor cercetări referitoare la o nouă grupă de produse; ca rezultat al unor cercetări de marketing privind necesitațile pieței sau unor potențiali clienți; ca rezultat întâmplător al cercetărilor într-o altă direcție decât cea inițială.

   

• Investigarea pieței - Aceasta presupune cercetarea de piață pentru a se vedea dacă produsul este cerut de piață si vandabil. • Proiectarea produsului si elementelelor adiacente - Ideile sunt evaluate si conceptualizate de către designeri, făcadu-le să se asemene cu viitoarele produse. • Proiectarea de produs este un proces creativ, (o combinatie de arta, stiință, si tehnologie), prin care se obțin obiecte 3D, care permit vizualizarea, si analiza ideilor, în vederea creerii unui produs.

• Fabricarea produsului - Fabricarea este etapa în care produsul capătă o formă fizică identică cu cea care se va vinde pe piață. • Promovarea pe piață (testarea pieței, marketing, livrare); Promovarea se face prin metodele caracteristice marketingului (testarea pieței, analiza rezultatelor, construirea rețelelor de distribuție si livrarea produselor. • Proiectarea reclamei si promovarea acesteia.
Un produs trebuie susținut de o reclamă pozitivă care să-i evidențieze calitațile. Calitatea reclamei si modul în care acesta este prezentată potențialului cumpărător face ca un anumit produs să fie mai bine vandut în comparație cu produse similare.

si declin.Product life cycle PLC ” a fost introdus pentru prima dată de Carole Hedden în 1950. cresterea.  Depreciere economică. Aceasta se datorează uzării naturale. datorită apariției unui produs nou superior din punct de vedere tehnic celui precedent. crestere. care împiedică produsul să mai funcționeze la parametri ințiali (un calculator nu mai funcționează corespunzator din cauza fluctuațiilor de tensiune de pe rețeaua electrică. maturitate. maturitatea și declinul vânzărilor. sau altor cauze aparute pe parcurs.• Ciclul de viață al produsului • PLC (Product life cycle) este teoria conform căreia un produs sau brand urmează o anumită secvență: introducerea.  Deprecierea funcțională. • Deprecierea poate fi de mai multe tipuri:  Depreciere tehnică. este o cauză care face ca produsul să nu mai funcționeze la fel atunci cand a fost creat. . în urma observației că ciclul urmează o curbă care poate fi împărțită în patru faze distincte: introducere. • Termenul de “Ciclu de viață al produselor. care se manifestă datorită altor cauze decat cele ale produsului însusi (de exemplu un grup de case se depreciază economic dacă se construieste o fabrică langă acestea). învechirea) sau scoaterea din uz a acestuia. • Ciclul de viață reprezintă intervalul de timp de la proiectarea produsului până la deprecierea (degradare.

sau când costurile reparațiilor sau înlocuirii pieselor depășesc pe cele ale unui produs nou. atunci când nu se mai găsesc piese de schimb.  prin demontare si recuperare selectivă a materialelor din elementele componente ale andamblului. • Produsul este considerat degradat sau scos din uz.Ciclul economic de viață.Ciclul tehnic. în vederea reciclării. .• Pe parcursul ciclului de viață. produsele care se defectează sau își modifică parametri de funcționare pot fi aduse la parametri inițiali sau apropiați de aceștia prin recondiționare sau înlocuirea pieselor uzate. care urmează sa fie folosite la aplicații similare sau alte aplicații industriale (de ex: sistemele hidraulice care rotesc eleroanele avioanelor sunt folosite la aplicații industriale terestre). • Din punct de vedere al ciclului de viață al produselor se disting: . . • Scoaterea din uz a produsului se face în umătoarele moduri:  prin demontare si recuperare a anumitor componente.

2: Idea • Conform etapelor de generare a produselor idea este începutul unui ciclu tehnic de viață. • Principalele faze ale vieții unui produs sunt. si competiție. Fig. suport tehnic. conform fig. care stă la baza activităților celor doi parteneri economici: fabricantul si utilizatorul produsului. În urma analizei ideilor se aleg cele care întrunesc punctajele cele mai mari. • Datele de intrare pentru idei provin de la cumparatori.• Ciclul tehnic de viață • Orice produs tehnic parcurge un ciclu tehnic de viață. de la tehnicieni. analiza de piață. 2 Principalele faze ale ciclului de viață al produsului . din vanzari.

Este etapa prin care dintr-un număr de idei se aleg cele care sunt competitive si a căror dezvoltare poate fi inițiată imediat. prin definirea caracteristicilor produsului si modului de utilizare a acestuia. 3 Etapele de planificare a produsului. Dpdv practic. Fig. .• • • • Planificarea produsului. etalele de definire a caracteristicilor produsului si a specificațiilor funcționale se suprapun. pentru scurtarea timpului de producere a produsului. După aprobarea produsului se stabilesc cerințele pieței. După redefinirea cerințelor de piață dezvoltatorii pot începe activitatea referitoare la specificațiile funcționale si prototiparea produsului.

– Cercetarea. – Protejarea produsului prin patent. – Crearea prototipului. • Dezvoltarea produsului reprezintă procesele de proiectare. creație si marketing aplicate unei idei sau produs. Procesul are la bază brainstorming si dezvoltarea conceptului.Dezvoltarea/proiectarea produsului. • Dezvoltarea oricărui produs parcurge următoarele etape etape: – Documentarea. – Atragerea resurselor financiare (vânzarea produsului creat către investitori sau creditarea de la bănci) în vederea fabricării acestuia. .

• Utilizarea produsului (întrebuințarea acestuia sau consumul lui)Pentru prelungirea duratei de funcționare. la etapele impuse de fabricant și în condițiile de calitate ale acestuia. Reciclarea se face :  Prin folosirea ulterioară a anumitor componente la alte produse. montajul si controlul produsului. • Reciclarea. ..  Prin reciclarea materialelor secundare (reutilizare. Componentele care nu se pot recicla se sunt stocate în locuri de depozitare speciale sau în mediul înconjurător. a produselor software. produsul trebuie întreținut. aparate. verificat si reparat. montajul si controlul sunt etapele care participă la obținerea produsului finit. revalorificare). • Ciclul de viață prezentat este valabil pentru produse industriale. • Obținerea pieselor prin tehnologii definite în funcție de forma și materialul piesei. menținand funcțiunile inițiale. În urma iesirii din uz a produsului (degradare fizică sau morală) orice produs trebuie supus unui proces de reciclare. Întreținerea se efectuează periodic.Etapa în care produsul este prezentat pieței prin reclamă. echipamente si bunuri de larg consum si cu excepția reciclării.Fabricarea. distribuit în magazine si vândut. consultanțță si vânzare. • Desfacerea.

• Maximul costurilor se realizează în În cazul etapei de declin un produs momemtul lansării prdusului pe poate fi revitalizat prin măsuri speciale piață. . de produs. pot trage următoarele concluzii: crestere. cifra de prima fază o curbă descendentă. pe baza datelor economice raportate la fazele corespunzătoare vieții produsului. • Pe baza celor două diagrame se În fazele de introducere pe piață. datorită cheltuielilor pe care firma afaceri a produsului creste. de desfacere si reclamă. (fig. zona de maturitate.• Ciclul economic de viață • Ciclul economic de viață al produselor reprezintă o succesiune de etape care. • Diagrama cheltuielilor are în saturarea pieței si declin. Fig. arată legătura fazelor produsului cu cifra de afaceri. Diferența dintre cifra de afaceri si a este obligată să le facă pentru acoperirea costurilor de realizare a costurilor reprezintă castigul generat produsului. 4 Ciclul economic de viață al unui produs  -venituri si cheltuieli. 4) • Caractereristicile curbei:  -cifra de afaceri. castiguri si/sau pierderi.

• Analiza ciclului de viață (LCA = Life Cycle Assessment) .Analiza ciclului de viață • Din punct de vedere al mediului înconjurător este importantă reciclarea produselor și /sau re-utilizarea produselor pentru perioade cât mai lungi de timp.

proces sau filiere de producție. Fabricație Utilizare Demolare Eliminare Buclă închisă Revalorificare Flux de produse Buclă deschisă . serviciu. cuantificăm. interpretăm și evaluăm impoactul asupra mediului înconjurător a ansamblului de activități asociate unui produs. începând de la extragerea materiei prime până la eliminarea deșeurilor.• Analiza ciclului de viață al produsului / sistemelor este o metodă care ne ajută să identificăm.

respectiv a procedeelor de utilizare a ambalajelor. • Decizia asupra organizării logistice. • Compararea impactului asupra mediului înconjurător a unui produs cu ale unuia standard. • Decizia de investiții sau de optimizare a procedeelor existente. . • Decizii asupra conceperii de produse și servicii noi. cu rol de referință. • Decizia privind elaborarea de criterii pentru definirea de produse ecologice. • Decizia asupra procedeului / filierei de eliminare a deșeurilor.Aplicațiile LCA în proiectarea produselor: • Compararea impactului asupra mediului înconjurător a diferitelor produse cu aceeași întrebuințare.

5. 5 . proiectare. testare si producție la care fiecare etapă de dezvoltare a unui produs sau proces se realizează separat si independent. în care următoarea etapă nu poate începe decat după terminarea etapei precedente. Fig. prelucrare.Ingineria secventială • Ingineria tradițională numită si inginerie secvențială este un proces de marketing. • Ingineria secvențială este o inginerie serială. fig.

6 . Fig. Durata totală a realizării produsului este dată de suma timpilor pentru fiecare etapă în parte.• Fluxul de informație se desfăsoară într-o singură direcție. acestea netransmițandu-se automat la celelalte. Derularea unei secvențe nu ține cont de modificările de la altă secvență. 6 Practic fiecare secvență se derulează ca si cand acestea ar fi independente (over the wall engineering). Fig. În caz de eroare modificările si corecțiile se retransmit la începutul secvenței. la care se adaugă evenualele intervale de timp pierdute datorită feedbackului.

. etc. .cel mai lung timp este atribuit reproiectării produsului. • Din cauza buclelor de reacție (feedback) mari si necorelărilor automate dintre secvențe se măreste durata de proiectare sau execuție si implicit cresc costurile. .Scopul. franele. • Aplicabilitate: Ingineria secvețială de aplică în general în situații în care întreprinderile nu sunt constrânse de timp să livreze un anumit produs. . . • Exemplu de inginerie tradițională secvențială este automobilul. tot automobilul este complet definit prin definirea independentă a fiecărui subsistem si stabilirea legăturilor dintre acestea.• În cazul proiectării secvențiale este necesar ca: .un timp lung este atribuit pentru proiectare. • Din punct de vedere al timpului de lucru etapele se derulează astfel: .Cerințele de proiectare. Pentru piesele componente mecanismul este identic. transmisia.timpul minim se alocă pentru definirea produsului. Dacă se demontează un automobil în părți componente: sistemul de direcție. . • În prezent metoda se aplică mai rar si cu dificultate.Prioritățile să fie cunoscute si stabilite înainte ca procesul să înceapă. motorul.

fig. astfel încât dezvoltatorii produsului de pe diferite nivele si funcții lucrează împreună si în paralel de la începutul proiectului.Institute for Defense Analysis “The Role of Concurrent Engineering in Wapons System Acquisition” în 1988.7: Fig. Ingineria concurențială reprezintă o concepție sistematică pentru dezvoltarea integrată a produselor.Ingineria concurențială • Ingineria concurențială numită si inginerie simultană este o metodă care înlocuieste procesul de dezvoltare a unui produs. Aceasta foloseste echipe multidisciplinare. . . În acest caz marimile de intrare sunt obținute din cat mai multe zone.7. înainte ca specificațiile sa fie finalizate. cu scopul de a realize produsul într-un interval de timp cât mai scurt. asfel încat etapele sunt realizate în paralel.

• În cadrul ingineriei concurențiale. 30-40% si a numarului un model de proiectare integrat. . lucru si a costurilor cu o echipă multidisciplinară. o infrastructura software. de modificări cu 6080%. pentru scurtarea timpului total de lucru. fazele succesive se suprapun. • Ingineria concurențială permite Conceptul de inginerie concurențială are la reducerea timpului de bază urmatoarele elemente: un proces. Acest mod de abordare introduce evident un factor de risc din cauza realizării unei cantități de muncă mai mare întrun interval de timp mai mic. o uzină / atelier etc.

• dezvoltarea unei viziuni clare asupra viitorului produs. • existența unui suport managerial. • dezvoltarea unei strategii clare pentru atingerea țintelor.• Conditii necesare pentru obținerea unui produs în sistemul ingineriei concurențiale • compararea firmei cu cei mai buni competitori. • dezvoltarea unui plan detaliat de implementare. . • identificarea potențialului de îmbunatățire a performanțelor si țintele.

Reprezentarea grafică a numărului modificărilor în cazul celor două metode este prezentată in diagrama următoare Concluzie: Numărul de modificari se reduce semnificativ în diferitele etape ale derularii obținerii produsului. .

• Conform DEX proiectarea inseamă realizarea unui proiect. • Din punct de vedere ingineresc proiectarea este un proces creativ de inițializare si dezvoltare a unui plan (proiect).Procesul de proiectare • Proiectarea in esența ei este scopul principal al unui inginer. . . după care trebuie proiectat.Oferta sub o anumită formă (descriere grafică sau tip text). • Proiectarea este un proces tehnico-aplicativ care poate lua diferite forme in funcție de obiectul care urmează să fie proiectat. . care să satisfacă aceste cerințe. Inainte ca un produs să fie executat acesta trebuie imaginat. sistem sau componentă. structură. prin care necesitațile pieții sau ale consumatorului sunt transformate intr-un produs. • Rezultatele procesului de proiectare pot fi: .Model 3D real sau virtual.Desen.

.durata de timp disponibilă.acces la materiale.capacitatea proiectantului de a rezolva problema. . . .acces la sisteme informatice si laboratoare.• Activitatea este condiționtă de anumite constrângeri.facilităti referitoare la echipamente si utilaje. • Proiectarea se aplică in orice activitate in care este implicată ființa umană.costul produsului. . ▪ Constrangeri referitoare la managementul fabricatiei : .  Constrângeri referitoare la managementul proiectului: .

 “Double diamond” design process.  There is more than one way to do it-TMTOWTDI. .  KISS principle (Keep It Simple Stupid). Acestea sunt:  User-centered design (UCD) – proiectare centrată spre utilizator.Modelul “Dublu diamant” al proiectării.• Modele ale procesului de proiectare • Procesul de proiectare poate fi considerat un proces filosofic care se bazează pe cateva moduri de abordare.

sau au nevoie pentru a munci. • UCD este caracterizat ca un model cu nivele multiple (multistage). pentru a putea adapta la folosirea noului produs sau sistem.• User-centered design (UCD) – proiectare centrată spre utilizator • UCD incearcă să optimizeze interfața utilizator (produsul). . doresc.a folosi produsul). la care proiectanții analizează si prevăd cum utilizatorul este capabil să utilizeze produsul. in loc de  obligativitatea schimbării modului de lucru al utilizatorului. dar si testează valabilitatea presupunerilor referitoare la comportamentul utilizatorilor in cazul testărilor in condiții reale. Aceasta se referă la:  adaptarea produsului la cerințele utilizatorului (la ceea ce oamenii pot. • Aceast model ține cont de: – Necesitățile – Dorințele – Restricțiile la nivelul utilizatorului.

sarcinile si țintele acestora.Proiectarea participativă • Contextual design(Costumer centered design) .Scopul modelului ”User-centered design” • UCD se bazează pe un set de intrebări referitoare la utilizatori.Ce funcții ale produsului sunt necesare utilizatorului? (De ce funcții ale produsului are nevoie utilizatorul) .Care sunt sarcinile si țintele utilizatorului? .Care sunt nivelele de experiență ale utilizatorului referitor la produs sau produse similare? .Cine sunt utilizatorii produsului? .Cum cred utilizatorii că va funcționa produsul? Tipuri de Modele UCD • Cooperative design. • UCD caută sa răspundă la urmatoarele intrebări: .Ce fel de informații are nevoie utilizatorul si in tip de format? . după care utilizează răspunsurile pentru a lua decizii privind dezvoltare si proiectarea produsului.Proiectarea in cooperare • Participatory design (PD).

• Exemplu: introducerea unei tehnologii noi a creat probleme la implementare. fapt care a condus la incapacitatea de a obține beneficiile proiectate. • Conceptul s-a dezvoltat ca urmare a apariției unei confuzii între impactul tehnologiei în eficiența economică si productivitate. . datorită rezistenței opuse de forța de muncă.Proiectarea în cooperare • Metoda așează proiectanții si utilizatorii pe picior de egalitate. avand originea in modul de lucru cu sindicatele din țările Scandinave. se bazează pe conceptul “Sociotechnical design” (proiectare sociotehnică). dezvoltat de Tavistock Institute of London în anii 1970.• Cooperative design. Metoda.

calificarea. sculele. • Subsistemul tehnic cuprinde dispozitivele. si structura autorității care există si guvernează organizația. . si tehnicile necesare pentru a transforma elemente de intrare in elemente de iesire. Acest lucru se realizează in asa fel incat să crească performanțele economice ale sistemului (organizației. intreprinderii) • Subsistemul social cuprinde angajații de pe toate nivelele. priceperea. In acelasi timp subsistemul cuprinde mediul de recompensă. valoarea si necesitățile pe care le aduc in mediul de lucru. aptitudinile. care impreună formează o organizație. atitudinea. de exemplu materia primă in produs finit.• Metoda operează cu două subsisteme: . .subsistemul tehnic.subsistemul social.

a.Participatory design (PD). In figură este reprezentat schematic procesul de proiectare participativă. produsul proiectat este utilizabil si răspunde necesităților utilizatorului.î. să colaboreze si să ințeleagă • pe utilizatori. emoționale. Metoda este extrem de productivă. Caracteristicile proiectării participative • sunt următoarele:  Permit participarea egală a specialistilor si proiectanților cât si a nespecialistilor.Proiectarea participativă Conceptul a fost dezvoltat in SUA ca o metodă derivată din Cooperative Design.  Utilizeaza tehnici care pot fi usor invățate si aplicate in activitățile viitoare. bazandu-se pe participarea utilizatorilor la procesul de proiectare. Se observă relațiile care se stabilesc între toți membri participanți la procesul de proiectare. să existe siguranța că.  Crează oportunități pentru dezvoltatori să se intalnească. Metoda se utilizează pentru a crea un mediu / produs care să fie mult mai receptiv si potrivit utilizatorului (să răspundă la cerințele culturale. . spirituale si practice ale utilizatorului).

Metoda a fost dezvoltată de Hugh Beyer si Karen Holtzblatt si este derivată din Proiectarea participativă si se bazează pe colectarea si analiza de informații relevante referitoare la cumpărător (locul unde trăieste. Collecting data (Contextual inquiry).Colectarea de date (Interogare contextuală) 2. Cele trei modele prezentate au la bază standardul “ Procesul de proiectare centrată pe utilizator pentru sistemele interactive”.Consolidarea 4.Modelarea activității. 3.• Contextual design (Costumer centered design) • Proiectare centrată pe client.ISO 13407-99. Toate aceste informații duc la modele care stau la baza noilor produse.Proiectarea mediului de lucru al utilizatorului (Manualul de utilizare) 6. a bibliotecilor virtuale si a tehnologiilor de învățare. The user Environment design. . unde si cum foloseste produsul si alte informații de ordin etnografic). Prototyping and implementation.Prototipare si implementare. • Etapele de proiectare pe baza metodei sunt următoarele: 1. Work Modelling. • Contextual design (Proiectarea centrată pe client) este utilizată pentru proiectarea calculatoarelor si a sistemelor informatice (hardware si software). Consolidation. Work redesign.Etapa de reproiectare 5.

• KISS principle (Keep It Simple Stupid) • Principiul KISS are la bază idea că simplitatea proiectului trebuie să fie un scop. but when there is nothing to take away”. . • Există cateva maxime care stau la baza acestui principiu: • Albert Einstein: ”Everything should be made as simple as possible but not simpler ”. astfel incat să se evite elementele complexe ce nu sunt necesare. • Antoine de Saint Exupery: ”It seems that perfection is reached not when there is nothing to add. Exemple de nerespectare al acestui principiu: .Instrucțiunile de utilizare sunt atât de complicate si încâlcite încât utilizatorul se pierde in hățisul acestora si nu ințelege nimic.Lansarea unor funcții ale unui produs sau program este extrem de dificilă. inginerie. Metoda se foloseste intr-o gamă largă de aplicații: dezvoltare software. . • Colin Chapman – ”Simplify and add lightness”. fotografie. planificare strategică.

.There is more than one way to do it –TMTOWTDI • Metoda se bazează pe filosofia conform căreia există întodeauna mai multe metode / posibilități prin care se poate realiza acelasi lucru.

• Acesta cuprinde patru faze distincte: Discover (Descoperă). .Managementul vizual.• “Double diamond” design process• Modelul a fost creat de Design Council in 2005. .Testarea.Cercetarea de piață. Obiectivele etapei sunt: . Etapa dezvoltare se referă la dezvoltarea si testarea produsului in cadrul companiei.Țintele. Aceasta include: . .proiectare Etapa de definire se referă la: . . ca o metodă grafică simpla pentru descrierea procesului de proiectare. . aprobarea si lansarea. .Investigații privind utilizatorul. rezultată prin identificarea unei necesități a utilizatorului.Testarea finală.Managementul proiectului.Informații manageriale. evaluarea si buclele de reacție .Munca multi-disciplinară.Echipa de cercetare. .Metodele de dezvoltare. .Dezvoltarea proiectului. Acesta se bazează pe o idee. Etapa de livrare cuprinde următoarele faze: .

Metode de proiectare .

Recunoasterea necesităților sau obiectivele.• Procesul de proiectare • Procesul de proiectare începe cu necesitatea produsului. .Definirea problemei care trebuie rezolvată pentru îndeplinirea obiectivelor definite în faza întâi. • Fazele activității formează ceea ce se numeste procesul de proiectare: . .

Gruparea principiilor din: sțiința inginerească. metodelor de prelucrare. • Fazele proiectării conceptuale sunt următoarele: . in urma studiului necesităților.Prin acesta se definesc limitele aplicației si definesc viziunea utilizatorului asupra produsului.Definirea obiectivelor prioritare si a constrângerilor. imaginea vagă a produsului este transformată in cerințe de proiectare (definirea explicită a ideii).Descrierea cerințelor utilizatorului asupra produsului.Proiectarea modelului obiectului. Este faza in care. . • Structurarea modelului referitor la interfața utilizator. . experienței si aspectelor economice. .Definirea conceptului central . . conținutul si relațiile dintre obiecte. care cuprinde proprietățile.Evaluarea rezultatelor cu privire la obiective. .• Proiectarea conceptuală. .

firmele trebuie să găsească noi soluții pentru reducerea prețului de cost a produselor fabricare de acestea. prețul de cost al proiectării fiind relativ redus.• • • • - - - • Considerații economice privind proiectarea Este important ca la evaluarea oricărei acțiuni să se ia in considerare factorul economic. Transferul de tehnologie pentru fabricarea de piese si subansambluri inspre zone in care costurile de producție sunt sensibil mai mici decat in țara aparținătoare a firmei. Din acest motiv. Se disting urmatorele modalități: Transferul de competențe privind proiectarea inspre zone cu potențial de proiectare ridicat. Concurența din ce in ce mai acerbă a condus la necesitatea reducerii prețurilor de vanzare. cercetarea sau actul de proiectare desfăsurat constituie o pierdere de timp. . iar diferența dintre prețul de cost si prețul de vanzare trebuie să fie cat mai mare. in detrimentul profitului. prin utilizarea acestora pe un produs similar care se apropie de iesirea din uz Un produs se fabrică pentru a se vinde si numai dacă se vinde. Din punct de vedere al fabricantului a vinde produsul pe care acesta il fabrică este esențial. deoarece dacă rezultatul acesteia conduce la pierderi. Pentru a rămane competitive. trebuie făcută o analiză economică cu privire la eficiența proiectării si execuției produsului. Utilizarea de componente a căror tehnologie a fost amortizată din punct de vedere financiar.

calitățile obiectului. in prezent capătă noi valențe. mai apare unul care. raportul dintre obiect si utilizator si starea fizică si psihică a acestuia. inginerii considerau si din nefericire. • Dacă se ia in considerare că un produs este creat si realizat ca să-l deservească pe om. care contribuie la protecția individului in relația directă cu produsul si impreună cu acesta in relația cu mediul. unii mai consideră că un produs (instalație.Considerații privind siguranța în proiectare • In urmă cu cațiva ani. Acest factor este siguranța personală. • Siguranța personală este o problemă relativă care depinde de. sociologici si legislativi. psihologici. interesul acestora pentru produs dispare. pe langă atributele prezentate. . masină sau bun de uz casnic) trebuie să aibă două atribute: să fie util si să coste puțin. funcționalul si economicul. Protecția presupune atat siguranța fizică cat si din punct de vedere al agresiunii psihice. desi a fost tot timpul in mintea inginerilor. După satisfacerea celor două cerințe. Siguranța personală • Siguranța personală este un ansamblu de factori privind concepția si uzinarea produsului.

Creerea unui produs sigur din faza de proiectare • Se poate constata că prin modificări ulterioare. exploatării si in final a demontării. montării. pană la scoaterea din folosință. au scăpat de sub observația proiectantului si au devenit nesigure.Proiectarea modernă Regulile de proiectare de care trebuie să se țină cont pentru o proiectare sigură sunt următoarele: • Analizarea ciclului total de funcționare a sistemului. . Din acest motiv este indicat ca. Eliminarea unei cauze intamplătoare si trecerea cu vederea a altei cauze intamplătoare • Dacă se ține cont de proverbul că ”un lanț se rupe acolo unde veriga este mai subțire”. • Este imperios necesar ca proiectantul să imagineze situațiile intamplătoare care ar putea să apară pe parcursul prelucrării. transportului. Hazardul poate crea situații extrem de periculoase in care intr-un caz limită pot fi implicate un număr mare de persoane. ci uitați-vă cat de subdimensionate sunt altele din acelasi lanț cinematic. anumite elemente mecanice care in faza inițială au fost sigure. depozitării. niciodată nu vă mirați cat de solide sunt anumite elemente dintr-un lanț cinematic. pe cat posibil să se creeze produsul cu grad de siguranță ridicat din faza de proiectare.

. Problema rămane valabilă indiferent de vârsta utilizatorului.instrucțiuni care sunt afisate direct pe masină.Găsirea de soluții ca. literatura tehnică de valoare si specialisti care au experiență in acest domeniu • Nimeni nu poate anticipa toate acțiunile intamplătoare ale utilizatorilor si preveni consecințele grave ale greselilor.instructiuni prezetate detaliat in manualul de utilizare a obiectului. dacă totusi se intamplă un accident. contactului sau manetei. Creerea de instrucțiuni de utilizare cat mai clare si mai precise • Instrucțiunile care insoțesc produsul sunt de două categorii: . • Consultarea standardelor in domeniu. . Este indicat să se consulte specialistii privind utilizarea ân siguranță a unor bunuri de către proprietari. obiecte utilizate de copii mici care nu au incă responsabilitatea acțiunilor). utilaj sau produs si informează asupra rolului elementului de acționare. • Exemple (transporturi aeriene. efectele acestuia să fie pe cat posibil minime. • Proiectarea pentru diminuarea sau prevenirea efectelor catrastofale este imperios necesară acolo unde utilizatorul nu poate interveni asupra obiectului sau acțiunii pe care acesta o realizează.

service etc. . pentru creerea de sisteme care sa nu mai poată fi controlate de utilizator. . vânzări. serviciile de management.  Comunicarea intre specialisti • Controversele care apar in cazul sistemelor de securitate (proiectate de specialisti si nefolosite de utilizator) trebuie rezolvate prin dialog intre specialisti.Mediul in care personalul lucrează. justiție.  Cooperarea intre sectoarele interesate in efortul de crestere a siguranței persoanei • Este imperios necesară cooperarea efectivă intre proiectanți si foruri autorizate care pot să reglementeze aceste situații: guvern. Cateva aspecte se impun să fie prezentate:  Insusiri si aptitudini ale personalului (fiziologice cat si psihologice) • In procesul de cercetare. experimentele si productia care urmează să fie efectuate. .Limitele fiziologice ale personalului implicat. incercare si producție trebuie să se țină cont de: ..Instrumentele cu care personalul lucrează.Siguranța personalului de cercetare si producție • Pe langă protecția utilizatorului se pune problema de a se asigura protecție a personalului care se ocupă cu cercetările. cu scop de protecția impotriva accidentelor. parlament.

• Pentru a se putea aplica regulile impuse de legislație privind protecția mediului si implicit protecția sănătății individului.Considerații ecologice • Existența oamenilor depinde de modul in care acestia locuiesc si trăiesc. in economia de piață un produs nu este vandut la un preț care să reflecte si valoarea stricăciunilor ecologice produse de acesta. • In general. • Societatea modernă a descoperit si realizat foarte multe produse pe care natura este imposibil să le recicleze intr-un interval de timp acceptabil si care să nu introducă perturbări in ciclul ecologic natural. • In perioada actuală societatea a devenit mult mai sensibilă la impactul ecologic si au inceput să fie create instrumente legislative eficiente pentru evitarea catastrofelor ecologice. • In perioada omului primitiv. bunurile acestuia erau reciclate natural. inginerul proiectant al produsului are un rol principal. .

 Reducerea cantității de produse reziduale care trebuie reciclate in urma proceselor industriale si a funcționării sistemelor mecanice. proiectarea pe baze ecologice este.Principiile proiectării ecologice • Proiectarea ecologică a produselor presupune trei principii simple:  Utilizarea materialelor care se pot recicla economic intr-o perioadă rezonabilă de timp. mult mai dificilă decat proiectarea pe baza dimensionării si verificării pieselor din ansamblu. • Din punctul de vedere al inginerului. .  Reducerea la minim a consumului de materiale greu reciclabile sau nereciclabile. ca si in cazul proiectării care ia in considerare siguranța utilizatorului.

• Incadrarea viitorului produs in contextul general in care acesta va funcționa. Asa cum un animal sau o plantă trăiesc intr-un biotop natural propriu. produsul trebuie să fie conceput. construit si să funcționeze. Acest mediu este insă si mediul de viață al utilizatorului. pană la scoaterea din uz. tot asa un produs industrial este creat ca să funcționeze intr-un mediu particular acestuia. pe baza calităților unor produse similare. care in majoritatea cazurilor este omul. va influența mediul intr-un mod nedorit si dacă soluția aleasă este cea mai bună alternativă posibilă.Norme de conduită în proiectarea ecologică: Evaluarea obiectivelor fundamentale pentru realizarea produsului: • La inițierea procesului de concepție a unui produs este necesar ca. astfel incat să respecte condițiile de viață ale utilizatorului acestuia. Orice modificări sau reparații care se aduc produsului pe parcursul perioadei de viață a acestuia trebuie să aibă in vedere impactul pe care acestea il au asupra individului si mediului. fără a cauza stricăciuni semnificative. să se evalueze dacă noul produs va avea calitățile unui produs ecologic. . Din acest motiv.

a unei scale a materialelor • Proiectantul trebuie să aleagă materialele in asa fel incat in procesul de producție să se utilizeze acele materiale care: la obținere au un consum de energie minim. . nu includ factori poluanți. dacă proiectantul are la dispoziție două materiale cu aceleasi caracteristici si prețuri echivalente. din punct de vedere ecologic. Această situație aproape ideală este insă de multe ori perturbată de prețul final al materiei prime care in majoritatea cazurilor este cu mult superior față de alte produse din aceeasi categorie. uzarea sau ruperea unui element sau ansamblu. acestea să poată fi introduse in procesul de reciclare. Unul din exemplele edificatoare este separarea metalelor feroase de cele neferoase. va alege materialul reciclabil. sunt reciclabile. pentru a evalua posibilitățile ca la deteriorarea. Realizarea.Proiectarea sistemului modular care să aibă in vedere reciclarea • Este important ca la inițierea unui nou proiect inginerul să analizeze forma pieselor sau ansamblurilor care urmează a fi executate. • Din acest punct de vedere. Industria viitorului va rezolva poate aceste probleme.

este indicat ca in funcție de dotarea firmei si posibilitățile de colaborare. problema proiectării tribologico-ecologice devine. să se aleagă procedeul care consumă cantitatea cea mai mică de energie si este cel mai puțin poluant. acută si cu implicații importante atat asupra individului cat si asupra statului. • In concluzie. dar această situație o intalnim la foarte puține produse. pe măsură ce trece timpul. Ideal ar fi ca aceste ambalaje să fie rapid biodegradabile. • Este indicat ca produsele să fie ambalate in cutii confecționate din materiale reciclabile. • Impachetarea produselor in ambalaje din materiale reciclabile.Alegerea procedeului tehnologic cel mai nepoluant de prelucrare • Dacă se analizează procesele tehnologice de obținere a pieselor. .

iar evaluarea beneficiului se poate face pe baza a ceea ce americanii numesc Indicatorul de Calitate a Vieții (LQI). .Relațiile cu societatea • Esența ingineriei este de a utiliza resursele si legile naturii în beneficiul umanității. • Proiectarea ecologică. INTREBARE: • Cum cineva poate să aducă beneficii umanității si care este unitatea de măsură pentru evaluarea beneficiului? • Beneficiul umanității se evaluează prin cresterea calității vieții în cadrul societății. trebuie să ocupe un loc important între criteriile de proiectare. prin efectele imediate sau pe durată lungă.

Proiectarea modernă .

Ierarhia Maslow a Necesităților Umane 1. adăpost. astfel incat să primească dragoste si să fie acceptați de către grupuri sau comunități. Supraviețuirea. in fiecare moment si in locul unde se află. imbrăcăminte si altele.Presupune siguranța individului in raport cu evenimente intamplătoare care să-i pericliteze viața si integritatea fizică si psihică si supraviețuirea in viitor. grupul familial si cu alte grupuri. 2.Presupune necesitatea ca individul să aibă hrană.dacă se analizează trăsăturile oamenilor se poate constata că există o varietate mare a acestora si practic nu putem găsi două ființe umane identice. Acceptarea socială. este necesitatea ca individul nu numai să facă parte dintr-un grup sau comunitate ci să fie respectat si admirat. Siguranța. Autorealizarea.Este nivelul cel mai inalt la care se poate ajunge si presupune o dezvoltare a individului pană ce acesta atinge potențialul maxim.• Psihologic. 3. Tabelul anterior prezintă ceea ce se numesc cele cinci cuvinte care definesc cele cinci nivele.Este necesitatea ca oamenii să interacționeze cu familia. Statutul sau recunoasterea. rezultand satisfacția personală. 4. • Abraham Maslow a identificat insă elementele comune acestora si le-a • impărțit in nivele ale necesităților umane. . 5.

.

pentru satisfacerea nevoilor atat personale ale individului cat si globale ale societății. Din cauza acestor schimbări. • Din cauza cerințelor societății. implicarea efortului ingineresc a inceput să se evidențieze si in următoarele nivele. • Concluzie: Scopul principal al meseriei de inginer este de a produce schimbări în sensul creșterii Indicatorului de Calitate a Vieții. . la care inginerul este obligat să reacționeze rapid. • Această implicare este rezultatul schimbărilor care apar intr-o societate.• Pană nu demult inginerii se ocupau cu satisfacerea primelor două deziderate.

conform celor enumerate în continuare: .• Până nu cu mulți ani in urmă eram obisnuți să considerăm că pentru a proiecta o masină sau un bun de calitate este necesar ca elementele componente să fie bine dimensionate si forma acestora să fie astfel aleasă incat prelucrarea să se poată realiza in bune condiții. • Pentru realizarea unui produs util si modern. proiectarea modernă inglobează pe langă elementele considerate clasice si elemente noi. care sunt analizate mai mult sau mai puțin. in procesul de proiectare trebuie să se țină cont de o serie de considerații. • Prin implicațiile pe care le are si rolul care i-a fost acordat. • Cand s-a constatat că in marea majoritate a cazurilor ruperea pieselor nu este cauzată de rezistența materialelor sau de dimensiunile pieselor. a fost dezvoltată proiectarea care să aibă in vedere alte forme de deteriorare a acestora.

Coroziunea d. Mărimea si forma Considerații tribologice privind produsul a. Durabilitatea si Mentenabilitatea b. Forțele de frecare e. Uzarea b. Deformabilitatea c. Calitatea vieții Considerații conexe a. Ecologia c. Estetica . Lubrifierea c. Siguranța b. Forțele generatoare de căldură Considerații privind prețul Considerații "Moderne" a. Soliditatea b.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • Proiectarea modernă Considerații privind forma produsului a. Greutatea d.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful