Sunteți pe pagina 1din 10

Nr crt

ara Austria - stat federal;

Date macro economice - PIB loc.(2003): 29.442 $; - !or" de munc: agricultur- 4%; industrie - 29%; servicii - !%; - #rigine PIB: "gricultura 2%;#ndustria 33%;$ervicii %%. -#riginea P%I%B%: "gricultur 1/2%; #ndustria 2 /%% $ervicii !2/3%; - Structura for"ei de munc: "gricultura 2%; #ndustria: 2%%; $erviciile: !3%.

ef de Stat Pre$edinte !ederal ales &n '(d direct de ctre cet)eni *t ani; - ac)i(nea+ d(ar &n ac(rd cu *r(*unerile ,uvernului -ederal

Putere executiv - .ancelarul -ederal/ 0ice-cancelarul 1i 'inisterele federale - .('*eten)e &'*r)ite &ntre -edera)ie 1i guvernele landuril(r;

Putere legislativ - 2arla'entul -ederal este 3ica'eral (Nati(nalrat 1i 4undesrat); - 5andurile iau *arte la *r(cesele legislative ale 2arla'entului -ederal *rin 4undesrat; - -iecare land are *r(*riul su *arla'ent ales. Strcutura formata din( -,uvern -$enat - .a'era <e*re+entan)il(r Parlament 'icameral( Senat (!2 de 'e'3ri=4 ani:40 ale1i direct/ 21 nu'iti de cele 3 c('unit)i/ 10 c((*ta)i de cei ale1i/ iar 1 re*re+int fa'ilia regal); &amera )e*rezentan"ilor (1%0 de 'e'3ri/ ale1i *rin v(t direct/ *entru 4 ani); -ca'erele 2arla' au aceleasi c('*etente si '(nit(ri+ act ,uv. .a'era <e*r este cea 'ai i'* - Parlam% unicameral -(lAeting - reune1te 1!9 'e'3ri ale1i direct *entru 4 ani; - &1i desf1(ar activitatea *rin c('isiile *er'anente sau ad8(c;

Putere judectoreasc - $iste'ul de dre*t civil (legislatie c(dificata/ su*re'atia legii scrise) - 3 niveluri ale 6usti)iei deasu*ra car(ra se afla .urtea $u*re' din 0iena. - .urtea .(nstitu)i(nal; - .(ntr(lul ad'inistrativ: 7nalta .urte "d'inistrativ. - &ur"ile de A*el $i &ur"ile #rdinare au c('*eten)a &n d('eniile civil 1i *enal; - &ur"i s*ecializate &n d('eniile: 'uncii/ c('ercial 1i d('eniul f(r)el(r ar'ate; - &onsiliu de Stat: $u*ervi+ea+ activitatea ,uvernului 1i a 2arla'entului; $(lu)i(nea+ diferendele dintre ad'inistra)ie 1i cet)eni deter'inate de a*licarea un(r deci+ii ad'inistrative.

Niveluri de descentralizare 2atru niveluri: federal/ landurile/ districtele/ 'unici*alitatile;

Belgia - stat federal/ '(nar8ie c(nstitu)i(na l/ ereditar.

&oroana: garantea+ unitatea aut(rit)ii statului asigur9nd legtura dintre cele trei ra'uri: 6uridic/ legislativ 1i e:ecutiv. - c('e*ten)e &n rel. di*l('atice 1i &n *r(3l. din d('eniul f(r)el(r ar'ate. - r(l di'inuat al c(r(anei in funda'entarea deci+iil(r; +onar,ul @ atri3utii legislative (su*ervi+ea+ legile &nainte de ad(*tare); este $eful de stat 1i c(nduce *uterea executiv.

- 5a nivel federal/ e de)inut nominal de ctre rege dar exercitat de un &a'inet/ cu*rins dintr-un *ri'-'inistru si 'inistrii *r(*usi de 2;/ t(ti nu'iti de rege; - 2ri'ul ;inistru nu e:ercit ( aut(ritate ierar8ic &n rela)ie cu 'ini1trii dar e:ercit aut(ritatea '(ral asu*ra 'e'3ril(r guvernului;

>ivi+iunile ad'inistrative: - 10 *r(vincii ; - 3 regiuni (-landra/ 0al(nia 1i regiunea 4ru:elles- ca*ital); - 3 c('unit)i (a v(r3it(ril(r de fla'and/ a v(r3it(ril(r de france+ 1i a v(r3it(ril(r de ger'an); - %?9 de c('une.

Danemarca @ '(nar8ie c(nstitu)i(an l cu un siste' *arla'entar

-PNB loc% (199 ) : 32.10 $ -!or"a de munc( agricultur:4%/ industrie:1!%/ servicii:!9%. #riginea PIB: agricultura: 3/%; industria:2 %; serviciile; 9/!%.

- e:ercitat de &onsiliului de Stat ('ini1tri) 1i su*ervi+at de <ege; - 2ri'ul ;inistru: nu'it de <egin; decide structura .a3inetului; - 19 'inistere.

- legisla)ia este c(dificat su3 f(r'a un(r statute s*eciale *e d('enii; - $tructura .ur)il(r : &urtea Su*rem- curte de a*el &n t(ate ca+urile; -naltele &ur"i (Bstic 1i 0estic) @ ca+urile *enale 1i civile; &ur"ile .egale &n nu'r de ?4/ *r(3l. 'in(re &n ca+urile civile

)eforma munici*al din din 1 ianuarie 200!: % regiuni/ &nl(cuind cele 13 c('itate 1i 9? de 'unici*alit)i (&nl(cuindu-le *e cele 2!0). - regiunile nu *relevea+ ta:e iar

1i *enale. 4 /lve"ia re*u3lic federal *arla'entar Pi' locuitor (2003): 30.120$ 0 Originea PIB % din t(tal "gricultura 1/%%/ #ndustria 34/0% $erviciile 4/%%. Structura for"ei de munc( agricultura %%/ industria 2 %/ serviciile 9%/ 1('eri 3/!%. eful statului1 este ales de "dunarea -ederal dintre 'e'3ri .(nsiliului -ederal *entru un an. Puterea executiv este e:ercitat de .(nsiliul -ederal/ c('*us din ! 'e'3ri/ ale1i dintre 'e'3rii "dunrii -ederale/ *entru un 'andat de 4 ani. Adunarea !ederal (e:ercit aut(ritatea su*re' a .(nfedera)iei) - f(r'at din d(u ca'ere: &onsiliul Na"ional (Nati(nalrat) - 200 de*uta)i ale1i direct/ *t. 4 ani; &onsiliul Statelor ($tanderat) - 4 de*uta)i; re*re+int ca'era cant(anel(r. Structura cur"ilor( - un 2ri'unal !ederal (cea 'ai &nalt curte a )rii) cu c('*eten)e &n *r(3l. civile/ *enale/ c('ercial 1i ad'inistrative; - o &urte !ederal de Asigurri $i &ur"ile +ilitare;

!inlanda re*u3lic *re+iden)ial

!ran"a re*u3lic *re+iden)ial

PIB loc: 2!.300 $; #riginea PIB: "gricultura @ 3/1% #ndustria @ 29/4% $erviciile @ !/%%. Structra for"ei de munc( "gricultura !%/ #ndustria 2!%/ $erviciile %/ C('eri 9%. PIB loc% 9588:;( 29. 09$ #riginea PIB9588:;( "gricultura 3% #ndustria 2 %/ $erviciile !1%. Structura for"ei de munc( "gricultura 4/1%

Pre$edinte cu atri3u)ii )in9nd 1i de *uterea legislativ c9t 1i de *uterea e:ecutiv (nu'e1te un .(nsiliu de $tat (guvern) c(ndus de un *ri'-'inistru). Pre$edintele )e*u'licii este ales *rin v(t direct *entru ! ani; -1eful e:ecutivului; - *(ate s di+(lve "dunarea Na)i(nal; - *r('ulg legile v(tate de

- divi+at &ntre 2re1edintele <e*u3licii 1i ,uvern (2ri' ;inistru D 1? 'ini1tri de res(rt. - ( institu)ie s*ecial: E Cc(ala de $earF (cadru inf(r'al 1i c(nfiden)ial).

Parlament unica'eral (200 'e'3ri=4 ani)/ divi+at &n c('isii (13) - activitatea *lanificata de $*eaAer-ul/ ad6unc)ii lui 1i Ceful c('isiil(r *arla'entare; - activitatea sa este controlat de 3uvern%

Sistemul curtilor( - &urtea Su*rem (*r(3le'e civile/ *enale); - $u3(rd(nate .ur)ii $u*re'e sunt &ur"ile 3enerale (cur)ile districtuale 1i cur)ile de a*el 1i cur)i de la nivel local% - &urtea Administrativ Su*rem% 5 ti*uri de cur"i( -.ur)ile 6urisdic)i(nale: civil/ *enal/ instan)e s*eciali+ate. - .ur)i "d'inistrative: &n su3(rd(narea .(nsiliului de $tat: includ .ur)ile $*eciali+ate &n sect(rul financiar: .urtea de .(nturi 1i .urtea <egi(nal de .(nturi.

sist. $anitar e finan)at de la 3ug. na)i(nal. - 2 de cant(ane *uterea e:ecutiv 1i ad'inistrativ e:ercitat *rin .(nsiliul de $tat/ ales direct; nu e:ist re*re+entare federal la nivel l(cal= al cant(anel(r; - 3021 'unici*alit)i cu ( du3l func)ie ad'inistrativ: re*re+int aut(ritatea e:ecutiv la nivel l(cal 1i re*re+int guvernele cant(anel(r. 5a nivel regi(nal - 45 *rovincii ad'inistrate de ,uvernele 2r(vinciil(r - 678 de munici*alit"i -d(u categ(rii: comunele ('a6(ritatea) ora$ele (un sfert. - e:ist <7 districte D 4 &n strintate 1i c('unit)ile terit(riale din ;aG(tte 1i $t 2ierre et ;iHuel(n ; -$tatul este re*re+entat *rin *refectul de district

Puterea executiv e:ercitat de 2re1edinte/ care nu'e1te .(nsiliul de ;ini1tri/ c(ndus de un *ri'-'inistru; .(nsiliul de ;ini1tri este rs*un+t(r fa) de 2arla'ent.

Parlament 'icameral/ f(r'at din : -Senat: 321 'e'3ri; $enat(rii sunt ale1i *t. 9 ani/ de ctre un c(legiu elect(ral ; trei'e din $enat se sc8i'3 la fiecare 3 ani); -Adunarea Na"ional (%!! 'e'3ri; de*uta)ii sunt ale1i *rin v(t direct/ *entru % ani;

4/1 #ndustria 24/4% $erviciile !1/%%.

!1/

3ermaniare*u3lic federal

PIB loc 95886;( 2!.?2% $ #riginea PIB( "gricultur 1%/ #ndustrie 31%/ $ervicii ?%. Structura for"ei de munc "gricultura: 2/?%/ #ndustria 33/4%/ $erviciile 3/?%/ <ata anual a 1('a6ului 9/?%

2arla'ent 1i *(ate s(licitea revi+uirea legil(r; - *(ate declara stare de urgen)/ de asediu; - c('andantul f(r)el(r ar'ate. - un r(l i'*(rtant &n rela)iile e:terne. Ceful statului este Pre$edintele !ederal/ ales de ( c(nven)ie federativ *t. % ani/ cu func)ii de re*re+entare.

3recia re*u3lic *arla'entar

PIB ca* locuitor(4>%<?8 #riginea PIB(

eful statului este ales de 2arla'ent/ *entru cel 'ult

,er'ania - Fdemocra"ia cancelaruluiI; &ancelarul este 'e'3ru al ,uvernului ales de 4undestag; n('inali+ea+ 'e'3rii ,uvernului 1i c(nduce activitatea guvernului 1i deter'in c((rd(natele *(liticil(r. -iecare nivel al ad'inistra)iei are autonomie legal $i este inde*endent =n realizarea *revederilor constitu"ionale; - 2rinci*ala func)ie a ,uvernului -ederal este s *regteasc deci+iile *(litice 1i legislative; <es*(nsa3ilit)ile ad'inistrative - delegate ctre landuri; J din legisla)ia federal se adresea+ direct guvernel(r landuril(r 1i cel(r l(cale *t. i'*le'entare ; A*ar"ine Pre$edintelui )e*u'licii $i 3uvernului;

Parlamentul !ederal - f(r'at din dou &amere: Bundestag ("dunarea -ederal): 2 'e'3ri - ca *rinci*al atri3u)ie c(ntr(lul asu*ra activit)ii ,uvernului; ale1i *e 4 ani; Bundesrat (.(nsiliul -ederal): 9 'e'3ri ai guvernel(r landuril(r/ fiecare av9nd &ntre 3 1i l(curi &n func)ie de *(*ula)ie.

- sistem de dre*t civil: .(dul civil/ .(dul de 2r(cedura .ivil 1i .(dul de 2r(cedur 2enal. .ur)ile au % ra'ifica)ii: - &ur"ile ordinare (*r(3le'e *enale/ civile); - &ur"ile *entru +unc; - &ur"ile Administrative; - &ur"ile Sociale; - &ur"ile !iscale;

5 niveluri ale autoguvernrii locale: - ;unici*alitatea (,e'einde) .('itatele sau >istrictele (Kreise) un gru* regi(nal al 'unici*alit)ii. .ele 2 niveluri l(cale func)i(nea+ du* *rinci*iul su'sidiarit"ii0

Parlament unicameral ("dunarea Na)i(nal) -300 de*uta)i/ ale1i *entru 4 ani.

2i*uri de instan"e: - .urtea de "*el (cea 'ai &nalt aut(ritate &n ca civile 1i

: niveluri descentralizate( - >istrictul . nivel de

"gricultura: .!% industria 22%/ serviciile !1.3%. Structura for"ei de munc( "gricultura %%/ #ndustria 2!%/ $erviciile ?%/ C('eri (2003) !/9%.

d(u 'andate de % ani.

Italia re*u3lic *arla'entar

PNB loc9588:; @ 21.% 0 $; #riginea PIB( "gricultura 2/4%/ #ndustria 30%/ $erviciile: !/ %. Structura for"ei de munc( "gricultura %%/ #ndustria 32%; $erviciile: 3%. C('eri: ?%.

eful statului/ 2re1edintele/ este ales *entru un 'andat de ! ani de un c(legiu elect(ral alctuit din re*re+entan)i ai cel(r d(u ca'ere ale 2arla'entului 1i %? de re*re+entan)i ai regiunil(r.

- caracteri+at de centralis'; - ,uvernul este c(ndus de 2ri'ul ;inistru/ nu'it de 2re1edinte. - .a3inetul cu*rinde: 2ri'ul ;inistru/ 0ice2re1edintele ,uvernului/ ;ini1tri/ ;ini1tri ad6unc)i/ ;ini1trii fr *(rt(f(liu. - 2ri'ul 'inistru: este 1eful *artidului care a (3)inut 'a6(ritatea &n alegeri sau ( *ers(an acce*tat de c(ali)ie; c(ncentrea+ &n '(d efectiv *uterea guverna'ental &n *r(*riile sale '9ini. Puterea executiv este e:ercitat de .(nsiliul de ;ini1tri/ c(ndus de un 2ri' ;inistru/ nu'it de 2re1edinte <e*u3licii; el rec('and nu'irea cel(rlal)i 'ini1tri.

2(ate fi di+(lvat de 2re1edintele <e*u3licii/ &n c(ndi)iile unui v(t de ne&ncredere &'*(triva ,uvernului= 'e'3ril(r lui ( 1% din de*uta)i);

*enale; - .(nsiliul de $tat - curtea su*re' *entru *r(3le'e de (rdin ad'inistrativ; -.urtea de .(nturi - &n ca+urile de *ensi(nare/ de ur'rire a situa)iei financiare a agen)iil(r *u3lice/ de identificare 1i re+(lvare a situa)iil(r &n care statul este *re6udiciat

3a+; - >e*arta'ente (n('(s); - <egiunea. Administra"ia local( c(n)ine ca su3unit)i %921 'unici*alit)i &'*r)ite &n Fde'iI 1i FAin(titesI.

Parlamentul 'icameral: .a'era >e*uta)il(r 1i $enatul <e*u3licii. - E3ica'eralis' *erfectE a'3ele .a'ere au aceea1i aut(ritate 1i func)ii identice: fiecare lege tre3uie s fie a*r(3at de a'3ele .a'ere/ - 'e'3rii a'3el(r ca'ere sunt ale1i *entru % ani;

5 ti*uri de cur"i( - (rdinare - de d(u ti*uri: civile 1i *enale; - ad'inistrative. &ur"ile ordinare - fiecare are 'in. 2 niveluri de 6udecat; &ur"ile administrative: .(nsiliul de $tat - cea 'ai &nalt instan); &urtea de &onturi( res*(nsa3il *entru e:ercitarea c(ntr(lului Ee: anteE asu*ra regularit)ii actel(r ad'inistrative 1i a c(ntr(lului Ee: *(stE *entru ur'rirea '(dului de gesti(nare a resursel(r *u3lice.

58 de regiuni cu larg aut(n('ie. -iecare regiune are ( "dunare 5egislativ/ un .(nsiliul <egi(nal/ ales *rin v(t direct *entru un 'andat de % ani/ 1i un (rgan al *uterii e:ecutive @ ,iunata <egi(nal. +unici*alit"ile( &1i ac(*er c8eltuielile din ta:e l(cale/ furni+area de servicii *u3lice/ 1i de la ,uvernul .entral sau <egi(nal *rin transfer; Provinciile: atri3u)ii c(nstruirea 1i &ntre)inerea

10

+area Britanie - stat unitar 1i '(nar8ie c(nstitu)i(na l ereditar

PIB loc% 2!.490 $ #riginea PIB( "gricultura 1/4%/ #ndustria 24/9%/ serviciile/ !3/!%. $tructura f(r)ei de 'unc: "gricultura 1%/ #ndustrie 24%/ $ervicii !4%. C('eri: %/1%.

+onar,ia - cele 'ai 'ulte atri3u)ii ale '(nar8iei sunt f(r'ale. "re dre*tul s fie inf(r'at regulat 1i c(nsultat de ctre 2ri'ul ;inistru/ cu *rivire la activitatea ,uvernului

Puterea executiv e:ercitat de un guvern c(ndus de un 2ri';inistru (liderul celui 'ai 3ine re*re+entat *artid &n .a'era .('unel(r); ;ini1trii din cadrul ,uvernului sunt 1i 'e'3rii ai 2arla'entului/ ai .a'erei .('unel(r sau .a'erei 5(r+il(r;

Bste 3ica'eral: &amera &omunelor ( %9 'e'3ri/ ale1i *rin v(t direct/ *entru % ani) 1i &amera .orzilor (*este 1.200 *airi/ &ntre care *airii ereditari 1i *airi cu titlu ac(rdat. 2arla'entul re*re+int 1i .urtea .(nstitu)i(nal; - este com*let suveran/ ne*ut9nd fi c(nstr9ns &ntr-un '(d sau &n altul de ctre *uterea e:ecutiv; - *oate modifica com*let *revederile constitu"ionale/ de(arece/ ca re*re+entant al *(*(rului este *uterea su*re'. - c(ntr(lea+ e:ecutivul.

- nu are ( .urte .(nstitu)i(nal/ nici un siste' unitar de .ur)i;

dru'uril(r/ cultur 1i *r(tec)ia 'ediului. "nglia recun(a1te diferen)ele 'a6(re &ntre c('*(nentele sale su3 as*ect structural/ ad'inistrativ. Anglia( la nivel regi(nal &1i desfa1(ar activitatea un siste' de c(nsilieri ai districtului res*ectiv &ns *uterile l(r sunt li'itate. Sco"ia: are *r(*ria sa structur ad'inistrativ *entru agricultur/ 'ediu/ *escuit/ sntate/ asisten) s(cial/ ad'inistra)ie l(cal/ 6usti)ie 1i de+v(ltare ec(n('ic. ara 3alilor : nu are un *ac8et distinct de legi *entru c(nducerea ad'inistrativ LM 'ulte dintre ele sunt c('une cu cele din "nglia; Irlanda de Nord: *r(*ria sa structur ad'inistrativ .(nferin)a #nterguverna'ental a <e*u3licii #rlanda de N(rd si *r(*riul 2arla'ent 1i ,uvern.

11

Norvegia -'(nar8ie c(nstitu)i(na l cu siste' de guvernare *arla'entar

#riginea PIB( "gricultura 1/! #ndustria 34 $erviciile 4/3

)egele are atri3u)ii f(r'ale/ *uterea e:ecutiv fiind e:ercitat de .(nsiliul de $tat. <egele nu'e1te 2ri'ul ;inistru 1i facilitea+ f(r'area .(nsiliului de $tat.

Puterea executiv( - N('inal/ de)inut de rege/ dar e:ercitat de .(nsiliul de $tat; .(nsiliul este nu'it de rege/ c(nf(r' v(in)ei 2arla'entului/ fa) de care este rs*un+t(r; - .(nsiliului de $tat este f(r'at din 2ri'ul ;inistru 1i cel *u)in ! al)i 'e'3ri;

Puterea legislativ este e:ercitat de un *arla'ent unica'eral ($t(rting): - f(r'at din 1 % 'e'3ri/ ale1i *rin v(t direct/ *entru un 'andat de 4 ani; - 2 ca'ere: .a'era $u*eri(ar (5agtuig) - 39 'e'3ri/ 1i .a'era #nferi(ar (Ndelstuig)/ (12 'e'3ri).

Structura &ur"ilor con"ine : niveluri: - .urtea $u*re'; - 7nalta .urte; - .ur)ile districtuale sau ale (ra1el(r. &ur"i s*eciale: - Ori3unalul *entru $ecuritate $(cial; - .urtea *entru 2r(3le'e de ;unc.

12

#landa - '(nar8ie c(nstitu)i(na l ereditar/ cu un siste' de guvernare *arla'entar

PIB loc.: 30.132$ #riginea PIB "gricultura: 2/ #ndustria: 5> $erviciile: @516 Structura for"ei de munc( agricultura !%/ industria 23%/ serviciile !3%/ 1('eri %/3%.

+onar,ul : - .(nstitu)ia recun(a1te succesiunea regal; dar/ .(nf(r' .(nst. ;(nar8ul este invi(la3il. - nu *(ate e:*ri'a ( (*inie diferit de cea a alt(r 'e'3ri ai ,uvernului. - f(r'ea+ n(ul .a3inet;

2uterea e:ecutiv este e:ercitat de &onsiliul de +ini$tri/ c(ndus de un *ri'-'inistru/ nu'it de suveran. .eilal)i 'ini1tri sunt nu'i)i de rege/ la rec('andarea *ri'ului 'inistru. -Primul +inistru este liderul *artidului *(litic care a c91tigat ulti'ele alegeri. Pozi"ia lui este de mai mic im*ortan"/ &n c('*ara)ie cu alte )ri eur(*ene *t c *ozi"ia 'ini1tril(r este caracteri+at de autonomie% - .(nsiliul de ;ini1tri

2arla'entul Nlandei se nu'e1te Statul 3eneral. - este f(r'at din d(u .a'ere: 2ri'a .a'er 1i a >(ua .a'er. - A doua camer este 'ai i'*(rtant din *unct de vedere *(litic 1i este f(r'at din 1%0 de 'e'3rii ale1i direct *entru 4 ani *e 3a+ de re*re+entare *r(*(r)i(nal. - are dre*tul de a ini)ia legi 1i dre*tul de a a'enda *r(*unerile ,uvernului. - Prima &amer este f(r'at din !% de 'e'3ri ale1i dintre 'e'3rii cel(r 12 c(nsilii ale *r(vinciil(r *entru 4 ani. 2(ate revi+ui 1i a c(ntr(la deci+iile

Nlanda nu are ( .urte "d'inistrativ $u*re' 1i nici ( .urte .(nstitu)i(nal. #nstan)ele sunt dis*use *e *atru niveluri: - .urtea $u*re' a Nlandei; - .ur)i de "*el (%); - .ur)i de >istrict (19); - .ur)i ale .ant(anel(r ( 2). B:ist un siste' de institu)ii 6uridice &n cadrul siste'ului ad'inistrativ @ sec)ia 6uridic a .(ns de $tat 1i instan)e de c(ntenci(ns ad'.

4< districte/ 1? dis*un de .(nsilii >istrictuale iar Nsl( figurea+ at9t ca 'unici*alitate c9t 1i ca district. +unici*alit"ile &onsiliu +unici*al ales direct *t 4 ani ; -iecare 'unici*alitate &1i alege un $ef executiv/ res*(nsa3il *entru ad'inistrarea 'unici*iului; ,uvernul .entral e:ercit controlul asu*ra .(nsiliului >istrictual 1i asu*ra 'unici*alit)il(r. .ele 45 *rovincii sunt ad'inistrate de: - un .(nsiliu 2r(vincial (ales *rin v(t direct); - un .(nsiliu B:ecutiv (ales dintre 'e'3ri .(nsiliului 2r(vincial) 1i -un .('isar <egal (nu'it *rin decret al suveranului. B:ist 76@ munici*alit"i/ care au aceea1i structura ad'inistrativ ca 1i *r(vinciile.

13

Polonia re*u3lic cu un '(del 'i:t: siste' *arla'entar 1i *re+iden)ial.

PIB locuitor (2003): !.311$

Pre$edintele @ ales direct *t. un 'andat de % ani; - nu'e1te .a3inetul &n func)ie de *r(*unerea 2ri'ului ;inistru 1i c(nf(r' c(ali)iei 'a6(ritare din .a'era #nferi(ar=>iet (Sejm). - are dre*t de veto care *(ate fi rsturnat de ctre $e6' cu 3=% din v(turi. - *(ate di+(lva 2arla'entul.

este rs*un+t(r &n fa)a $tatului ,eneral. 2uterea e:ecutiv e:ercitat de &onsiliul de +inistri &a'inetul: -c('*us din 'ini1tri/ direct(ri de de*arta'ente cu rang de 'inistru 1i 1efii institu)iil(r centrale; - c(ndus de un 2ri' ;inistru nu'it de 2re1edinte; - rs*un+at(r fa) de $ei';

celei de a d(ua .a'ere. Parlament 'icameral "dunarea Nati(nala/ f(r'at din: - Senat (.a'era $u*eri(ar); nu are ini)iativ legislativ/ *(ate cere revi+uiri 1i *r(*une a'enda'ente; - &amera Inferioar A Seim (4 0 de 'e'3rii - de*uta)i/ ale1i direct/ *entru 4 ani. 8(tr1te f(r'a final a (ricrui act n(r'ativ. &urtea Su*rem a Poloniei @ situat deasu*ra: - &ur"ilor 3enerale de la nivel de district/ regiune 1i cur)ile de a*el - care 6udec cau+ele civile/ *enale/ de dre*tul 'uncii 1i dre*tul fa'iliei; - &ur"ile +ilitare @ care 6udec infrac)iunile c('ise de s(lda)ii activi/ *ri+(nierii de r+3(i/ etc. &urtea Su*rem Administrativ a Poloniei @ 6udec a*elurile &'*(triva deci+iil(r instan)el(r ad'inistrative inferi(are (.ur)ile "d'inistrative al 0(iev(datel(r); 2ri'unalul &onstitu"ional al Poloniei @ 6udec c('*ati3ilitatea cu *revederile .(nstitu)iei a legisla)iei statutare 1i a tratatel(r interna)i(nale la care 2(l(nia inten)i(nea+ s devin *arte; 2ri'unalul de Stat al Poloniei @ 6udec situa)iile de &nclcare a legii de ctre *ers(anele (cu*9nd cele 'ai &nalte func)ii &n stat (e:. 2re1edintele). >iferite categ(rii de .ur)i: - &urtea &onstitu"ional sesi+ril(r referit(are la c(n)inutul legil(r. - &ur"ile Curidice -cur)i care e:ercit 6urisdic)ie asu*ra *e *r(3le'e civile/ c('erciale/ *enale/ de 'unc dar 1i &n 47 Boievodate 91 ). 0(iev(dul este re*re+entantul *uterii de stat in regiune (v(iev(dat). Poveatul 9comitatul; @ c(res*(ndent al 6ude)ului/ *refecturii sau districtului &n c('*(nen)a sa *(t intra *9n la 20 de ,'ine. 3mina (c('una) c(ndus de: .(nsiliul ,'inei cu 'e'3ri ale1i direct 1i c9r'uirea - aleas de .(nsiliul ,'inei.

14

Portugalia - re*u3lic *arla'entar -stat unitar

PIB loc%95886;( 1?.9%! $ #riginea PIB( "gricultura 3/!% #ndustria 29/3% $erviciile !%

Pre$edintele1 ales *rin vot direct/ *entru % ani ('a:i' 2 'andate); Atri'u"ii: - nu'e1te 1i de'ite 2ri'ul ;inistru 1i

Puterea executiv e:ercitat de .(nsiliul de ;ini1tri/ c(ndus de un *ri'-'inistru/ care este nu'it 1i *(ate fi de'is de *re1edinte; - ceilal)i 'ini1tri sunt nu'i)i de *re1edinte/ la

"ut(ritatea legislativ este divi+at &ntre Adunarea )e*u'licii 1i 3uvern. Adunrea )e*u'licii: - *(ate avea 'a:i' 2%0 de 'e'3ri; - ini)iativ legislativ *rivind

+unici*alit"ile @ (rgane: "dunarea ;unici*alit)ii (f(r'at din re*re+entan)i ale1i 1i al)i 'e'3ri care c(nduc districtele) 1i &onsiliul #ra$ului

Structura for"ei de munca "gricultura 11%/ #ndustrie 32%/ $ervicii %!% C('eri (2003) /%%

1%

S*ania '(nar8ie c(nstitu)i(na l ereditar

PIB loc%( 22. 90 $ #riginea PIB "gricultura 3/4%/ #ndustria 30/1%/ $erviciile /%%. Structura for"ei de munc "gricultura !% #ndustria 29% $erviciile 4% C('eri

'e'3rii ,uvernului; - de'ite ,uvernul; - di+(lv "dunarea Na)i(nal a <e*u3licii; - *(ate c(nduce .(nsiliul de ;ini1tri la cererea 2ri'ului ;inistru; - este c('andant su*re' al f(r)el(r ar'ate; - *r('ulg 1i trans'ite s*re *u3licare legile/ decretele 1i regula'entele 1i asigur ratificarea tratatel(r interna)i(nale; &onsiliul de Stat structur *(litic c(nsultativ *re+idat de *re1edinte 1i aflat &n serviciul acestuia. &oroana cu*rinde Ceful $tatului 1i nu este integrat &n nici una din aut(rit)ile statului. - func"ii generice: si'3(l al unit)ii statului cu res*ect fa) de guvernele regi(nale;re*re+ent are &n rela)iile interna)i(nale;

rec('andarea 2ri'ului ;inistru; -,uvernul rs*unde &n fa)a 2re1edintelui 1i "dunrii de activitatea sa. - *r(gra'ul su este *re+entat "dunrii <e*u3licii *entru de+3atere.

siste'ul elect(ral/ (rgani+area a*rrii regi(nale; - v(tea+ *r(gra'ul ,uvernului - *rin v(t de &ncredere sau '()iune de cen+ur. 3uvernul *(ate ela3(ra legi d(ar cu avi+ul "dunrii Na)i(nale (e:. *tr. ta:e).

d('eniul 'ariti'; - &ur"ile Administrative - &ur"ile !iscale: *r(3le'e de (rdin ad'inistrativ 1i de a*licare a ta:el(r; - &urtea de &ontrol as*ectele de c(nta3ilitate/ securitate s(cial/ c(nta3ilitatea regiunil(r aut(n('e/ legalitatea c8eltuielil(r *u3lice; - &ur"ile +ilitare @ as*ecte *enale sau a3ateri de la regula'entele 'ilitare.

(c(legiul e:ecutiv al 'unici*alit)ii). Districtele: siste'ul l(r ad'inistrativ cu*rinde: "dunarea >istrictului/ ai crei 'e'3ri aleg 'e'3rii .('itetului >istrictului 1i e:ecutivul >istrictului.

Puterea executiv e:ercitat de .(nsiliul de ;ini1tri/ c(ndus de un *re1edinte (*ri''inistru)/ dese'nat de rege 1i a*r(3at de "dunarea Na)i(nal. - .eilal)i 'ini1tri sunt nu'i)i de *ri'ul 'inistru. &onsiliul de Stat - cel 'ai i'*(rtant gru* c(nsultativ.71i e:*ri'

Puterea legislativ - e:ercitat de un *arla'ent 3ica'eral ("dunarea Na)i(nal) cu 'andat de 4 ani: - $enat (20? 'e'3ri ale1i *rin v(t direct 1i 4! ale1i de *arla'entele regi(nale) 1i - .(ngresul >e*uta)il(r (3%0 'e'3ri/ ale1i *rin v(t direct). - sistem 'icameral im*erfect: .(ngresul este su*eri(r $enatului *entru c are 'ai

6 ti*uri de cur"i de justi"ie: civil/ *enal/ ad'inistrativ 1i de 'unc - fiecare are 'in. 2 niveluri. $iste'ul 6uridic este unitar *entru &ntreaga )ar dar este organizat la nivel regional 1i fiecare regiune are *r(*riul su siste' de cur)i inclusiv ( 7nalt .urte <egi(nal. Structura cur"ilor( - .urtea $u*re'/ este

#rganizarea administrativ cu*rinde %0 de *r(vincii gru*ate &n 1! regiuni aut(n('e cu ( larg aut(n('ie/ av9nd (rgane legislative 1i e:ecutive *r(*rii. -(1% regiuni c(ntinentale-din care 4 regiuni aut(n('e 1i 2

(2003)11/3%.

Suedia '(nar8ie c(nstituti(na la/ cu ( f(r' *arla'entar de guvernare

PIB loc%( 2 . 93 $ #riginea PIB "gricultura 2% #ndustria 29% $erviciile 9%. Structura for"ei de munc "gricultura 2% #ndustria 24% $erviciile !4% C('eri 2003 3/?%

a3itru/ dificil de definit de*in+9nd &n 'are 'sur de *ers(nalitatea '(nar8ului. - func"ii s*ecifice( avi+area 1i *r('ulgarea actel(r *arla'entare (de1i <egele nu *(ate s refu+e *r('ulgarea c8iar dac este t(tal &'*(triva acesteia);c(nv(care a 1i de'iterea 2arla'entului 1i ini)ierea alegeril(r generale;ini)ierea referendu'ului na)i(nal *(trivit .(nstitu)iei. $eful statului este )egele @ nei'*licat in *(litica si fara dre*t de e:ercitare a *uterii *(litice. - are d(ar functii (n(rifice/ cu' ar fi cea de re*re+entant (ficial al statului. - Nu are dre*t de se'natura *entru nici una din deci+iile ,uvernului; -are r(lul de a *r(*une n(ul 2ri';inistru%

(*inia des*re lege/ alte acte ad'inistrative la cererea ,uvernului/ 'e'3ril(r si sau 2re1edin)il(r .('unit)il(r "ut(n('e.

'ulte atri3u)ii s*ecifice 1i *(ate rev(ca deci+iile celeilalte ca'ere

su*eri(ar cel(rlalte cur)i; - .urtea .(nstitu)i(nal -sentin)ele ei *(t anula (rice lege sau regle'entare legal c8iar 1i sentin)ele .ur)ii $u*re'e.

regiuni insulare) 1i terit(riile de*endente/ *(sesiunile s*ani(le din n(rdul "fricii.

A*aratul administrativ are ur'at(arele caracteristici: - Structura administrativa dual/ (rientata *e *(litica 'inisterel(r si nu'er(asel(r agentii e:ecutive inde*endente; -Descentralizare *uternica cu res*(nsa3ilitati 'ari la nivel regi(nal 1i l(cal. &a'inetul in *re+ent este format din 4: ministri/ fara 2ri'ul-;inistru. ;e'3rii .a3inetului sunt

Parlamentul (<inAsdag) este format dintr-o singura camera cu 349 de 'e'3ri/ alesi direct *e ( *eri(ada de trei ani. ;e'3rii .a3inetului &1i sus)in *r(*unerile &n discu)iile din *lenul 2arla'.

$iste'ul de cur)i cu*rinde : niveluri( -&ur"ile de district1 -&ur"ile Intermediare de A*el 1i -&urtea Su*rem. >eci+iile aut(rit)il(r *u3lice care nu *(t fi atacate &n fa)a instan)el(r (rdinare/ *(t fi atacate &n fa)a aut(rit)il(r su*eri(are/ 1i/ &n cele din ur'. 7n fa)a cur)il(r ad'inistrative sau a ,uvernului. B:ist &ur"i Administrative de District (*t *r(3l. de i'*(+ite) / &ur"i Administrative de A*el 1i &urtea Su*rem

,uvernul .entral este re*re+entat la nivel regi(nal *rin 'irourile administrative de district c(nduse fiecare de ctre un ,uvernat(r nu'it de ,uvern *e 1ase ani. 7n *lus/ agen"iile centrale au 'irouri regionale1 adesea c,iar la nivel de district/ care sunt c(nduse de ctre ,uvernat(rul >istrictului. .(nsilierii districtului 1i munici*alit"ile

1!

2urcia - re*u3licP *re+iden)ialP cu un regi' *(litic 'ulti*artid 1i ( de'(cra)ie *arla'entar P

PIB loc%9588:;( !.149 $ #riginea PIB "gricultura 11/9% #ndustria 29/ % $erviciile %?/%% !or"ade munc "gricultura 39/! #ndustrie 22/4% $ervicii 3!/9 % C('eri (2003) 10/3% %

Pre$edintele )e*u'licii este Ceful $tatului 1i al e:ecutivului 1i e ales la fiecare ! ani/ direct de ctre cet)eni (c(nf(r' referendu'ului din aug. 200!). - c('*eten)e : c(ntr(lul (rganel(r statului/ n('inali+area 2ri'ului ;inistru/ 1i a 'ini1tril(r la *r(*unerea 2ri'ului ;inistru/ decide i'*licarea f(r)el(r ar'ate/ etc.

de (3icei 'e'3rii ai 2arla'entului. ;inistrii au ca atri3utie *rinci*ala *artici*area la *r(cesul de funda'entare a *(liticii ,uvernului. 3uvernul &entral este re*rezentat la nivel regional *rin 4ir(urile ad'inistrative de district/ c(nduse fiecare de catre un ,uvernat(r nu'it de ,uvern *e sase ani. Puterea executiv: este e:ercitatP de Pre$edintele )e*u'licii $i &onsiliul de +ini$tri% &onsiliul de +ini$tri( f(r'at din Primul +inistru 1i ceilal)i 'ini1tri nu'i)i de 2re1edinte la *r(*unerea 2ri'ului ;inistru; este sus)inut de ( serie de c('isii sau c(nsilii inter'inisteriale. eful &onsiliului de +ini$tri ( este n('inali+at de 2re1edintele <e*u3licii; este 1eful *artidului *(litic care a (3)inut 'a6(ritatea l(curil(r &n 2arla'ent.

Administrativ%

sau comunele 6(ac un r(l i'*(rtant &n sect(rul *u3lic. 5a acest nivel &1i desf1(ar activitatea a*roximativ @8D din *ersonalul care lucreaz =n sectorul *u'lic. (indicat(r al gradului de descentrali+are). Qn stat unitar centralizat/ a cPrui ad'inistrare terit(rialP este guvernatP de *rinc. >ec(ncentrPrii. -iecare minister are ( (rgani+are la nivelul *r(vinciei aflat su3 aut(ritatea unui ,uvernat(r sau *refect 1i un ,uvernat(r "d6unct. Administra"ia local - 3 niveluri: - *r(vincii (?1); - 'unici*alit)i; - c('une. -iecare dintre acestea &1i aleg re*re+entan)i &n ad'inistra)iile s*eciale ale *r(vinciei 1i au c('*eten)e deci+i(nale.

2uterea legislativ - e:ercitat de +area Adunare Na"ional (*arla'ent unica'eral) a Ourciei/ care este f(r'at din %%0 'e'3ri ale1i *rin v(t universal/ *e liste/ *entru ( *eri(ad de % ani. - 'e'3rii si re*re+int cele ?1 de *r(vincii ale Ourciei;

Sistemul de &ur"i( - &urtea &onstitu"ionl @ anali+ea+ c(nf(r'itatea legil(r 1i decretel(r cu *revederile .(nstitu)ei; - &onsiliul de Stat cea 'ai &nalt instan) *e *r(3le'e ad'inistrative; - -nalta &urte de A*el instan)a su*re' *entru cau+ele din d('eniile de dre*t c('un (civil/ *enal/ etc.); - -nalta &urte +ilitar de A*el. - &urtea de conflicte jurisdic"ionale -decide &n ca+urile de c(nflicte de c('*eten)e 1i diferende &ntre cur)ile 6uridic/ ad'inistrativ 1i 'ilitar; B:ist c9te 5 niveluri *entru fiecare din cele trei ti*uri de 6urisdic)ie 'en)i(nate 'ai sus.

10

S-ar putea să vă placă și