Sunteți pe pagina 1din 7

SISTEME ADINISTRATIVE COMPARATE STUDIUL 8

Asemanari si deosebiri intre sistemul administrativ din Austria si sistemul administrativ din el!ia" #$Evaluati si %omentati as&e%tele relevante identi'i%ate %a asemanari" In ambele state se a&li%a &rin%i&iul se&aratiei &uterilor in stat Austria.Puterea Legislativa; Puterea Executiva ; Puterea Judecatreasca el!ia" Coroana asigura legatura dintre cele 3 ramuri:legislativa, executiva,judecatoreasca. Puterea e(e%utiva este e(er%itata de %atre Cabinet %are este %ondus de Prim) Ministru *Can%elarul +ederal Austria.Cancelarul Federal este imputernicit sa coordoneze Cancelaria Federala. cesta este numit de Presedintele Federal.Constitutia nu precizeaza un cadru al responsa!ilitatilor sale. re o "unctie "oarte importanta :realizarea politicii guvernamentale si are drept constitutional de a propune Presedintele Federal. Cancelarul "ederal este lider al majoritatii partidelor din Parlament. cesta poate numi si demite ministrii. el!ia.Prim#$inistrul este numit de Coroana si are li!ertetea de a#si alege mem!rii Ca!inetului pentru a "orma %uvernul.Primul $inistru este mem!ru al celui mai puternic partid din Camera &eprezentantilor. Sistemele administrative sunt des%entrali,ate. Austria" ustria este o repu!lica "ederala parlamentara "ormata din ' landuri.Fiecare land are Constitutie , Parlament si %uvern propriu.Landurile au autonomie regionala, "inanciara si de decizie. el!ia.(elgia este o monar)ie constitutionala ereditara. Format din trei comunit*+i culturale ,olandeza,"ranceza,germana- .i trei &egiuni ,Flandra, /alonia .i (ruxelles# Capital*-. (elgia este 0mp*r+it* 0n 12 Provincii .i 34' Comune. Initiative le!ilative au membrii Parlamentului si -uvernului" Austria .5nitiativa legislativa in ustria au Parlamentul si %uvernul. Propunerile legislative sunt transmise catre 6ationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor "ederale. (undesrat#ul poate propune motiuni legislative catre 6ationalrat prin intermediul reprezentantilor guvenelor "ederale. Fiecare propunere primita de la 6ationalrat este transmisa catre (undesrat. cesta poate sa analizeze si sa critice propunerile primite in sens constructiv.7aca 6ationalrat#ul insista asupra propunerii si argumenteaza propunerea e trimisa spre a "i promulgata. el!ia"Puterea legislativa este exercitata de rege si un Parlament (icameral: 8enatul si Camera &eprezentantilor.Legislativul are o structura care cuprinde:%uvernul,care initiaza cele mai multe legi-, 8enatul siCamera &eprezentantilor. 9ricare din cele 3 poate initia legi. 1

Comisiile &arlamentare &ot invita ministrii*se%retari de stat sa &arti%i&e la de,bateri" Austria.La nivel "ederal comisiile parlamentare pot invita ministrul titular de resort sa participe la discutii direct ori prin reprezentanti.Propunerile "ormulate la nivelul comisiilor sunt prezentate in plenul sedintelor parlamentare atunci cand comisia considera ca acestea sunt complete. 7eciziile comisiilor sunt apro!ate prin vot la care nu participa ministrul sau reprezentatntul sau. el!ia" La unele sedinte sunt invitati secretari de stat, in special atunci cand se dez!at pro!leme care intra in s"era lor de competenta" Ambele state au 'un%tionari &ermanenti in a&aratul de stat" Austria " ustria "ace o distinctie clara intre "uctionarii pu!lici angajati pe termen lung prin contracte si personalul angajat pe !aza de contract individual !ilateral. Functionarii pu!lici nu au dreptul la greva. Personalul angajat pe !aza de contract individual !ilateral isi des"asoara activitatea portivit legii private. el!ia"Cancelaria Primului $inistru e "ormata din "unctionari pu!lici permanenti care o"era Primului $inistru suportul necesar exercitarii "unctiei sale. Autoritatea .ude%atoreas%a este inde&endenta / orientata doar &e %adrul le!islativ" Austria .8istemul administrativ este strict incadrat de lege as"el incat orice actiune administrativa tre!uie sa "ie in mod precis reglementata de lege.Judecatorii pot "i mai degra!a trans"erati decat demisi.Ei pot sa isi exprime li!er activitatea. el!ia"Potrivit Constitutiei judecatorii curtilor si tri!unalelor au independenta decizionala "iind separati de cele doua ramuri ale autoritatii cea executiva si legislativa. E(istenta a trei ti&uri de Curti" Austria.:oate Curtile in ustria sunt Curti Federale.Exista trei niveluriale justitiei: Curtile de la nivel de district Curtile de la nivel de land Curtile de jurati. 5nstanta superioara este Curtea 8uperioara la nivel de district sau land, iar cea mai inalta instanta este e Curtea 8uprema din /iena. Controlul administrativ este realizat de Curtea Constitutionala daca pro!lemele sunt de natura constitutionala sau de 5nalta Curtea dministrativa si (irourile dministrative 5ndependente daca pro!lemele sunt de alta natura. el!ia"5n (elgia exista:Curtea de ;rmarire, 3 Curti de pel pentru provincii care isi des"asoara activitatea la nivel local,Justitia Pacii care isi des"asoara activitatea in domeniul ordinii pu!lice ,al securitaii si sigurantei cetateanului. Exista si doua Curti speciale: # Consiliul de 8tat care supervizeaza activitatea Parlamentului si %uvernului dpdv al incadrarii in continutul legilor. # Curtea de r!itraj care are competenta de a revizui cadrul juridic.

<

Parlamentul este bi%ameral Austria"Parlamentul Federal este "ormat din doua camere :6ationalrat si (undesrat. el!ia" Parlamentul este !icameral "ormat din 8enat si Camera &eprezentantilor" E(e%utivul 'undamentea,a bu!etul" Austria.Fundamnetarea !ugetului este una din cele mai importante activitati la care participa si mem!rii 6ationalratului.%uvernul Federal tre!uie sa ela!oreze un proiect de !uget "ederal pentru a "i apro!at de 6ationalrat cu zece saptamni inainte de s"arsitul anului in curs. E(istenta mai multor ti&uri de %omisii0 de in'ormare/ de %ontabilitate/ de bu!et" Austria.Constitutia permite 6ationalratului sa sta!ileasca asa numitele comisii de in"ormare. 7oua comisii au "ost create pentru a controla sistemul administratiei . ceste sunt: Comisia de Conta!ilitate pentru controlul "inanciar si Comisia de (ugetare care sa urmareasca executarea !ugetului si reducerea c)eltuielilor. E(istenta unui sistem mi(t de ta(e/ a%estea se %ole%tea,a atat la nivel %entral %at si lo%al" Austria"5n principiu guvernele landurilor isi asigura singure resursele "inanciare din taxele percepute , dar nu exista lege care sa speci"ice sistemul de aplicare si distri!utia taxelor. Programele landurilor sunt "inantate din taxele aplicate la nivel de land si intr#o proportie semni"icativa de taxe mixte aplicate in cola!orare cu %uvernul Federal. el!ia" &esursele "inanciare ale comunitatilor provin din 0 Proiecte "inantate de %uvernul Central , taxe pe proprietate , imprumuturi. Fiecare provincie primeste de la guverul regional cota parte din taxele de proprietate. Ambele state au %omisii &ermanente si %omisii ad)1o%" Austria"Exista comisii permanente care corespund ca pro"il de activitate cu cele din structura ministerelor si comisii ad#)oc care au anumite termene de raportare de"inite de 6ationalrat. 8tructura am!elor comisii re"lecta puterea relativa pe care partidele politice o au in Parlament. el!ia" Exista comisii permanente si temporar se constituie si comisii ad#)oc: #Consiliul Economic Central #Consiliul 6ational de $unca #(iroul de Plani"icare #Comisia de Finante si (anci #Consiliul 8uperior de Finante

1.Evaluati si comentati aspectele relevanta identi"icate ca deose!iri intre sistemele administrative prezentate.
(elgia# monar)ie constitutionala si ereditara ustria#repu!lica "ederala parlamentara (elgia este condusa prin Constitutie, de un rege, ales din randul "amiliei regale, dar prerogativele acestuia sunt reduse. 5n ustria se"ul statului este pre.edintele, care este ales la "iecare = ani prin votul poporului. Ca in majoritatea cazurilor de monar)ie , regele este ales pe viata. 5n cazul ustriei presedintele este ales o data la = ani, o perioada considerata optima pt a nu se risca politizarea statului. 5n (elgia reprezentanii Camerei 5n"erioare sunt alesi 0n 11 arondismente electorale prin vot propor+ional.5ar in ustria nr deputatilor pentru "iecare land este direct proportional cu nr locuitorilor. (elgia si#a delimitat comunitatiile pe !aza criteriului lingvistic , desemnand ast"el 3 comunitati cu propria adunare legislativ* .i propriul guvern. ustria este impartita dupa criteriul geogra"ic in ' landuri "iecare avand respnsa!ilitati legislative si administrative propii. 7aca in (elgia singurii care pot initia legi sunt cei alesi sau numiti , in ustria initiativa legislativa poate exista si din partea cetatenilor, evidentiind caracterul de repu!lica democrata.

(elgia# regele este ales pe viata ustria# presedintele este ales pentru = ani

(elgia#8enatul are >< de mem!ri si Camera &eprezentantilor 132 de men!ri ustria#Parlamentul are in 6ationalrat 143 de mem!ri si (undesrat =3 de mem!ri (elgia# exista 3 comunitati lingvistice, constituite pe !aza criteriului lingvistic exclusiv. ustria#exista o singura comunitate lingvistica, criteriul de constituire a comunitatilor este unul geogra"ic (elgia# 5nitiativa legislativa pot avea doar mem!rii alesi sau numiti in structurile adm ustria#5nitiativa legislativa pot avea mem!rii alesi sau numiti in structurile adm , dar pot exista initiative si din parte alegatorilor,initiative populare(elgia# persoanele care candideaza pt 8enat tre!uie sa ai!a varsta minima ?1 ani ustria#persoanele care candideaza pt 8enat tre!uie sa ai!e varsta minima <1 ani

(elgia pune un pret mai mare pe experienta unui reprezentant al 8enatului, varsta minima pt candidatura "iind ?1 ani, considerand ca pana la aceasta varsta candidatul a acumulat cunostiintele necesare ocuparii unui loc in 8enat. (elgia# ministerele nu sunt egale in 7aca in ustria ministerele "ederale sunt competente si responsa!ilitati in "ata egale in resposa!ilitati in "ata Parlamentului Parlamentului pt a se acorda o importanta ustria# ministerele "ederale sunt egale in egala "iecarui domeniu . 5n (elgia "iecare competente si responsa!ilitati in "ata minister are anumite competente si Parlamentului responsa!ilitati , in "unctie de domeniul pe care il delimiteaza. (elgia#exista un singur tip de Curte 5nalta 5n ustria puterea judecatoreasca a "ost ustria# sunt 3 tipuri de inalte curti: la nivel descentralizata , existand 3 tipuri de curti ?

de district , de land si curti de jurati

<.Explicati aspectele esentiale si impactul acestora asupra sistemelor administrative din cele doua state. 5n am!ele state se aplica principiul separarii puterilor in stat cea ce conduce la o descentralizare a puterii $em!rii Parlamentului sunt alesi prin vot direct, cetatenii "iind cei ce )otarasc componentra celor < camere , ast"el "iind respectate nevoile cetatenilor Parlamentul monitorizeaza activitatea %uvernului asigurandu#se ca deciziile luate sunt in con"ormitate cu nevoile poporului 5n ustria cea mai mare parte a atri!utiilor administrative revine landurilor, putandu#se ast"el vor!ii despre o administratie "ederala indirecta si un sistem administrativ descentralizat. 5n (elgia 8tatul Federal isi pastreaza majoritatea competentelor dar Comunitatiile si &egiunile au totusi competenta de a sta!ilii relatii cu strainatatea in cadrul c)estiunilor pe care le administreaza. 5n ustria "iecare nivel guvernamental isi sta!ileste propiul sisten de taxe, acest lucru permitand acoperirea costurilor implicate de "unctionarea sistemului administrativ la niv landurilor si derularea proiectelor sociale Competenta decizionala nu mai are doar %uvernul Federal si Parlamentul Federal ,administratia tarii este asigurata si prein diverse structuri care isi exercita in mod coerent competentele. $inistri pot sa detina mai mult de un porto"oliu, pt ca de o!icei mem!rii %uvernului sunt alesi din Parlament si in acest caz ei tre!uie sa com!ine cele < "unctii.

2"Comentati as&e%tele relevante &re,entate din &ers&e%tiva s%1imbarilor ne%esare in


sistemul administrativ din Romania. Numar mi% de ministere" Romania are in &re,ent #3 ministere0 Ministerul Internelor si Re'ormei Administrative Ministerul A'a%erilor E(terne

Ministerul A!ri%ulturii/Padurilor si De,voltarii Rurale Ministerul A&ararii Nationale Ministerul Comuni%atiilor si Te1nolo!iei In'ormatiei Ministerul Culturii si Cultelor Ministerul Edu%atiei si Cer%etarii Ministerul +inantelor Publi%e Ministerul Inte!rarii Euro&ene Ministerul E%onomiei si Comertului Ministerul 4ustitiei Ministerul Mediului si -os&odaririi A&elor Ministerul Mun%ii / +amiliei si E!alitatii de Sanse Ministerul Trans&orturilor/Constru%tiilor si Turismulului Ministerul Sanatatii De&oliti,area institutiilor &ubli%e Pentru a a.un!e o administratie moderna trebuie %a Administratia Publi%a din Romania sa trea%a &rintr)o serie de re'orme" A%este re'orme trebuie sa aiba la ba,a &rin%i&ii %a0 de&olari,area administratiei si %resterea autonomiei lo%ale in vederea imbunatatirii servi%iilor o'erite %etatenilor" Asi!urarea unei delimitari 'un%tionale intre nivelul administrativ si %el &oliti% in sistemul administrativ"Intre %are si s%oaterea 'un%tionarului &ubli% de sub &resiunea &oliti%a +un%tionarul &ubli% este su&us &resiunilor venite din mediul &oliti%/ iar stabilitatea lo%ului sau de mun%a nu de&inde ni%ide%um de &ro'esionalismul servi%iilor sale %i de modul 5n %are reuseste sa 6nu su&ere6 &e nimeni 7 5n a%este %onditii %u !reu se &oate s&une %a 'un%tionarii &ubli%i sunt %ei %are !enerea,a %ri,a institutiilor &ubli%e" Revi,uirea &ermanenta a le!ilor si ada&tarea la s%1imbarile mediului 8e%onomi%/so%ial/%ultural$ Multe 9:ri au introdus m:suri de re'orm: a sistemelor / 5n %on'ormitate %u s%1imb:rile so%iale/ &oliti%e ;i e%onomi%e din ultima &erioad:" Romania trebuie sa 'a%a a%elasi lu%ru &entru a se in %adra in standardele &ro&use" Des%entrali,area servi%iilor &ubli%e &rin dele!area de %atre administratia %entrala a res&onsabilitatilor sale" Des%entrali,area &resu&une s%oaterea de sub %om&eten9a &uterii ;i autorit:9ii %entrale a anumitor servi%ii &ubli%e de interes lo%al sau din domenii s&e%iale de a%tivitate ;i trans'erate in sar%ina unor autoritati ale administratiei &ubli%e lo%ale"

Situarea in %entrul atentiei a nevoilor %etatenilor vis)a)vis de &ro%esul de%i,ional/ as'tel in%at de%i,iile sa 'ie luate de stru%turile %ele mai a&ro&iate de %etateni" Des%entrali,area 'untionea,: &e &rin%i&iul &otrivit %:ruia %ondu%:torii lo%ali %unos% mai bine interesele %omunit:9ii din %are 'a% &arte ;i &e %are o re&re,int: ;i &ot !estiona %u mai multa e'i%ienta resursele %e li se alo%a in a%est s%o&" Moderni,area se%torului &ubli% &rin &oliti%a de &ersonal/ de,voltarea unui dialo! so%ial %u sindi%atele/ initierea unui &ro%es sistemati% de 'undamentare si de evaluare a &oliti%ilor &ubli%e/identi'i%area unor &osibilitati de servire mai buna a %etateniilor"

>