Flora Bloom este un furnizor de plante inalt calitative, atat pentru persoanele individuale ce doresc sa-si amenajeze gradinile,

sa-si decoreze casele cu flori, sau sa cumpere flori pentru o ocazie speciala, cat si pentru florariile locale. Vom comercializa o mare varietate de plante, copaci si consumabile de gradina. Majoritatea plantelor pe care le vindem vor fi cultivate in sera noastra. Avand o locatie convenabila, Flora Bloom intentioneaza sa comercializeze cu succes produsele sale clientilor locali, precum si florarilor si altor firme. Ne dorim sa obtinem o crestere de 5- !" in volumul bazei noastre de clienti in fiecare an. #trategia noastra de piata presupune angajarea unui personal cu cunostinte in domeniu, practicarea de preturi acceptabile, detinerea unei locatii strategice si un customer service ireprosabil. Flora Bloom are drept scop cresterea de $!" a vanzarilor in al doilea an. %rin intermediul unui mar&eting creativ si o selectie atenta a plantelor si a materialelor pentru gradina, Flora Bloom intentioneaza sa isi faca simtita prezenta pe piata florilor din Bucuresti. Acest plan de afaceri este un model generic, potrivit pentru toate tipurile de afaceri. 'u toate acestea, este necesar sa modificati continutul pentru a se potrivi circumstantelor in care va aflati. (e asemenea, acest plan de afaceri contine sfaturi pentru redactarea corespunzatoare a lucrarii dumneavoastra, prezentarea %o)erpoint si o serie de rapoarte, grafice si tabele financiar-contabile. Aceasta resursa cuprinde fisiere in format* +ord, -./cel, -%o)er %oint, 0 Nu dispuneti de un ar1ivator2 %uteti descarca, gratuit, unul aici* 'ontinut %lan de afaceri Florarie* 3. #umar 3. 4biective 3.$ Misiune 3.5 '1eile succesului 33. 'ompania 33. Finantare startup 33.$ %roprietarii companiei 333. %roduse 333. Analiza pietei 333.$ #egmentarea pietei 333.5 #trategia segmentului tint 333.6 Analiza industriei 3V. #trategia de implementare 3V. #trategia de vanzari 3V.$ %revizionarea vanzarilor 3V.5 #trategia de mar&eting

3V.6 Avantaj competitiv V. Management V. %lanul cu personalul V3. %lanul financiar V3. 3poteze financiare V3.$ %ragul de rentabilitate V3.5 'ontul de profit si pierdere V3.6 %revizionarea flu/ului de numerar V3.5 Bilantul contabil V3.7 Analiza indicatorilor financiari

Brutaria A89 este o brutarie nou infiintata :start-up; unde se servesc cafea si produse de panificatie, amplasata in vestul <omaniei. Brutaria A89 se asteapta sa fidelizeze o baza regulata de clienti, prin varietatea larga de produse cu cafea si produse de patiserie. 'ompania intentioneaza sa-si construiasca o pozitie puternica pe piata locala, datorita e/perientei managerilor in industria respectiva si competitiei reduse din zona. Brutaria A89 are drept scop vanzarea produselor sale la un pret competitiv pentru a satisface cererea clientilor rezidenti si turistilor cu venituri din clasa de mijloc si superioara. Acest plan de afaceri este un model generic, potrivit pentru toate tipurile de afaceri. 'u toate acestea, este necesar sa modificati continutul pentru a se potrivi circumstantelor in care va aflati. (e asemenea, acest plan de afaceri contine sfaturi pentru redactarea corespunzatoare a lucrarii dumneavoastra, prezentarea %o)erpoint si o serie de rapoarte, grafice si tabele financiar-contabile. Aceasta resursa cuprinde fisiere in format* +ord, -./cel, -%o)er %oint, 0 Nu dispuneti de un ar1ivator2 %uteti descarca, gratuit, unul aici* 'ontinut %lan de afaceri Brutarie* 3. #umar 3. . 'ompania 3.$. %roprietarii companiei 3.5. %roduse si servicii 3.6. %iata 33. 'onsideratii financiare 333. Misiune 333. . '1eia succesului 3V. 3nfiintare intreprindere V. %roduse $

V. . Analiza pietei V3. #egmentarea pietei V3. . 9ocalnicii V3.$. =uristii V3.5. #trategia segmentului pietei tinta V3.6. Nevoile pietei V3.5. Analiza Business #ervice V3.7. 'oncurenta si comportamentul de ac1izitie V3.>. #trategia de implementare V3. ?. Avantajul competitiv V3.@. #trategia de vanzare V33. Management V33. . %lanul cu personalul V333. %lanul financiar V333. . Analiza pragului de rentabilitate V333.$. .stimari privind %rofitul si %ierderea V333.5. 'as1 Flo) previzionat V333.6. Bilantul contabil V333.5. 3ndicatorii afacerii

%lan de afaceri* firma de )eb design %lan de afaceri firma de )eb designArmatorul e/emplu plan de afaceri firma de )eb design a fost realizat folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi e/emplul de mai jos.

3. 'uprinsul planului de afaceri

3. 33.

'uprins 4 descriere generala a afacerii

333. %roduse si servicii 3V. %lan de Mar&eting 5

V.

%lan operational

V3. Management si organizare V33. 'osturi pentru inceputul afacerii si capitalizare V333. %lan financiar 3B. 3nformatii utile

33. 4 descriere generala a afacerii 4biectul principal de activitate al societatii il reprezinta furnizarea de servicii de )eb design pe piata internationala. #ediul firmei va fi in orasul =imisoara, iar livrarea serviciilor se va face prin internet. Atragerea clientilor se va face, in principal, prin contactarea telefonica a potentialilor clienti si prin utilizarea uneltelor de pe internet. Avantajele pentru succes vor fi * costuri sub nivelul consurentei calitatea crescuta a paginilor de )eb create productivitate crescuta prin folosirea unor biblioteci e/tinse de elemnte grafice )eb.

4biectivul companiei este sa identifice potentialii clienti de pe piata, fara ca acestia sa aiba initiativa si sa le prezinte o oferta e/trem de competitiva cu care sa ii atraga in concretizarea unui contract. Avand sediul in 'luj, compania va avea acces la o piata de resurse umane profesionista, dar care are un nivel al veniturilor inferior celui pus la dispozitie de locatia clientilor. Aceasta va conferi un avantaj covarsitor fata de piata de servicii locala a clientilor.

333. %roduse si servicii

#erviciile oferite de aceasta firma vor fi dedicate )ebdesignului si )eb developementului. 'alitatea serviciilor se bazeaza pe e/perienta in domeniu, e/pertiza te1nica a programatorilor si pe creativitatea designerilor. %rodusele oferite sunt * logo design, grap1ic design, )ebsite design si )eb consultancC. %aginile )eb vor fi realizate in scopul de a face publicitate firmei care a apelat la aceste servicii. #itemul de operare folosit va fi Microsoft si in acest sens se va apela la licenta de +indo)s #even. (esignerii vor folosi licentele Adobe %1otos1op si Adobe Flas1. 6

%entru secretariat se va folosi un computer cu programul Microsoft 4ffice.

3V. %lan de mat&eting

%iata

3n ultimii ani piata serviciilor care au la baza 3nternetul :si implicit designul de pagini )eb; a cunoscut un progres e/traordinar. Acest fenomen a fost sprijinit si de gradul tot mai mare de penetrare al calculatoarelor si al 3nternetului in randul populatiei. 3n mediul urban si indeosebi in orasele mari accesul la 3nternet este deja un lucru obisnuit. Numeroase familii detin calculatoare si acces la 3nternet la domiciliu, altii la locul de munca D scoala, iar pentru cei care nu se incadreaza in nici una dintre aceste categorii e/ista deja o multitudine de 3nternet-cafe-uri, unde doritorii pot accesa toata gama de servicii )eb. %entru a fi competitiva pe aceasta piata, o firma trebuie sa ofere un pac1et comple/ de servicii, compus din* )eb design :realizarea de situri cu continut cat mai variat si atractiv;, prelucrarea si optimizarea de fotografii digitale, grafica )eb :design, prelucrare si corectare imagini, scanare, logo si tematica design pentru )eb, banere statice si rotative, Macromedia Flas1, grafica originala E 1arti, traduceri;, alte servicii.

'lientii

'lientii sunt in marea lor majoritate firme, care prin lansarea unui site pe 3nternet urmaresc sa isi faca oferta cunoscuta unui numar practic nelimitat de clienti :se estimeaza ca, la nivel mondial, peste md de persoane au acces la 3nternet;. #olicitarile acestor clienti variaza in functie de resursele financiare pe care le aloca acestei activitati, de natura ofertei firmei, de optiunea acestora de a apela sau nu la anumite elemente cum ar fi* varianta de vanzare on-line, prezentarea unor liste cu produsele firmei si preturile acestora, 1arti cu localizarea firmei sau a punctelor de lucru, fotografii ale produselorDmagazinelorDpersoanelor importante din cadrul firmei, cele mai frecvente intrebari :FAF;, calendar al evenimentelor, stiri de ultima ora, lin&uri, forum de discutii pentru vizitatoriDclienti, informatii de contact etc. 'olaborarea cu clientii depinde foarte mult de comunicarea cu acestia, in special in faza initiala, de planificare a tuturor activitatilor si proceselor. =rebuie definite foarte clar motivele pentru care se creeaza pagina )eb, publicul caruia i se adreseaza, tipul de informatii care se doresc a fi prezentate si modul de prezentare, ritmul de actualizare :dupa momentul in care situl devine activ;, alte mentiuni specifice pentru a asigura o intelegere perfecta a cerintelor beneficiarului de catre )eb designer.

'oncurenta

(upa cum deja am precizat, concurenta in domeniul constructiilor de pagini )eb este acerba. ./ista cateva firme mari, care prin calitatea si diversitatea serviciilor oferite si au castigat deja o anumita reputatie, cat si o multime de firme mici si foarte mici, asanumite Gde garajH, care sunt adesea formate din una-doua persoane.

%romovarea (upa cum se poate banui, una dintre cele mai eficiente metode de promovare a designerilor de pagini )eb este c1iar 3nternetul. (esignerul trebuie sa lucreze cu multa atentie la propriul site, care sa cuprinda toate elementele ofertei sale, impreuna cu datele de contact, toate acestea intr-un format atractiv, care sa trezeasca interesul celui care viziteaza adresa respectiva. 3n faza incipienta a afacerii, e/trem de importante sunt insa si cunostintele personale, care se pot materializa in gasirea primilor clienti ai firmei. %e masura ce firma incepe sa aiba clienti si sa construiasca site-uri, isi poate spori notorietatea prin mentionarea numelui sau logo-ului in interiorul paginilor realizate, ca si prin crearea in pagina proprie a unui director :denumit de cele mai multe ori G%ortofoliuH; in care sa fie prezentati cei mai importanti clienti si parerile acestora despre colaborarea care a avut loc. #e poate aloca si un buget de publicitate, care sa aibe ca scop plasarea de banere publicitare pe alte site-uri sau google ad)ords.

V. %lan operational

%ersonal %ersonalul necesar pentru ca aceasta firma sa-si desfasoare activitatea in cele mai bune conditii, ar trenbui sa fie alcatuit din * - un manager - director vanzari - agenti vanzari* 6 persoane - )eb designeri* $ persoane - programatori* $ persoane - asistent administrativ* Firma #ediul firmei este reprezentat de o camera ce face parte din casa managerului. Aceasta camera este in legatura cu o baie, un 1ol. Amenajarea in vederea furnizarii serviciilor consta in impartirea incaperii in doua prin intermediul unui paravan : sau perete fals;, dotarea cu mobilier : mese si scaune; si computere si conectarea la internet. %rogramul de functionare al firmei va fi intre orele ! *!! si @ *!!. persoana

V3. Management si organizare 'onducerea va fi e/ecutata de managerul firmei, care este si unicul asociat, 'ezar I1inda, absolvent al Facultatii de Business. 3n fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de manager, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.=otodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul desc1ide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii. 4rganizare %ersonalul necesar, de care s-a vorbit anterior este format din * - un manager - director vanzari - agenti vanzari * 6 persoane - )eb designeri* $ persoane - %rogramatori* $ - asistent administrativ* persoana

<elatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii. %regatire si calificare 3n urma e/pansiunii 3nternetului si a folosirii calculatoarelor in tara noastra, au aparut numerosi tineri care s-au specializat in domeniul programarii si a realizarii de pagini )eb. Aceste abilitati se deprind prin practica si se mentin prin e/ercitiu. =otusi, e/ista si posibilitatea invatarii tuturor acestor cunostinte prin intermediul unor cursuri specializate. =oate institutiile si companiile :publice sau private; care organizeaza cursuri de instruire, calificare si perfectionare in diverse meserii au in mod obligatoriu in portofoliul lor cursuri de )eb designer pentru diferite niveluri :incepatori E avansati;. Acestea fac cunoscute limbajele de programare si instrumentele utilizate pentru constructia serverelor de 3nternet, prezinta posibilitatile care decurg din integrarea mai multor servicii de retea etc. 3oan Angureanu, in varsta de 6! de ani, absolvent al Facultatii de #tiinte .conomice si cu o e/perienta de peste ! ani in vanzari, va ocupa postul de director de vanzari. 3oana Mares, Virgil %opescu, in varsta de $5 de ani si $6 de ani, ambii studenti in anul 5 la Facultatea de #tiinte .conomice, vor ocupa $ posturi de agent vanzari. Nicolae =alp si Andreea Manea, in varsta de $5 si $7 de ani, studenti in anul $ la Facultatea de Business, vor ocupa celelalte $ posturi de agent vanzari. 'ei patru )ebdesigneri si programatori sunt, dupa cum urmeaza * 3rina 3lise, <azvan Man, Nicoleta Bob, Iabriel %an, cu varstele de $5, 5!, 5$ si $? de ani, toti abslventi ai Facultatii de 3nformatica. Andreea (ragan, in varsta de $> de ani, absolventa a Facultatii de 'omunicare si <elatii cu %ublicul, va ocupa postul de asistent administrativ.

>

V33. 'osturi pentru inceputul afacerii si capitalizare 'osturile de inceput Fata de alte afaceri GtraditionaleH :productie industriala, agricultura, transporturi, constructii, alte servicii;, costurile pe care le solicita aceasta afacere sunt mult mai reduse. %e langa costurile de infiintare a unei societati comerciale :circa 5!! J;, investitia se rezuma la unul sau mai multe computere :pe care le putem evalua la !!! E 5!! JDbucata; si la ac1izitionarea de programe :softuri; performante. .vident, se adauga c1eltuielile ocazionate de ac1izitionarea sau inc1irierea spatiului, in cazul in care afacerea nu isi are locatia c1iar la domiciliu. %regatire si calificare 3n urma e/pansiunii 3nternetului si a folosirii calculatoarelor in tara noastra, au aparut numerosi tineri care sau specializat in domeniul programarii si a realizarii de pagini )eb. Aceste abilitati se deprind prin practica si se mentin prin e/ercitiu. =otusi, e/ista si posibilitatea invatarii tuturor acestor cunostinte prin intermediul unor cursuri specializate. =oate institutiile si companiile :publice sau private; care organizeaza cursuri de instruire, calificare si perfectionare in diverse meserii au in mod obligatoriu in portofoliul lor cursuri de )eb designer pentru diferite niveluri :incepatori E avansati;. Acestea fac cunoscute limbajele de programare si instrumentele utilizate pentru constructia serverelor de 3nternet, prezinta posibilitatile care decurg din integrarea mai multor servicii de retea etc. 'adrul legal 4 problema importanta in domeniul soft)are este cea a drepturilor de autor. 3n general, acestea sunt reglementate prin 9egea nr. ?D @@7 a (repturilor de Autor si a drepturilor cone/e, publicata in Monitorul 4ficial, partea 3 nr. 7! din $7 martie @@7. Mai intervine si 9egea nr. $ 5D$!!$, privind aprobarea 4rdonantei Iuvernului nr. $6D$!!! pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile cone/e, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator,publicata in Monitorul 4ficial, %artea 3 nr. 5$6 din 7 mai $!!$. VIII. Plan financiar 'osturlile pentru inceputul afecerii sunt prevazute in tabelul de mai jos*

Nr.'rt.

(enumirea investitiei

Valoare : <4N; ?

.3nfiintarea #ocietatii $.!!! $.'omputere * bucati 6>.5!!

5. 9icente softuri 6!.!!! 6.(oatarea spatiului 6.!!! =otal !5.5!!

9a aceste costuri ar trebui sa se aloce si un fond pentru plata pe 5 luni a salariilor angajatilor. Aceste costuri trebuie sa le calculati dumneavoastra in functie de negocierile contractuale. IX. Informatii utile Ministerul 'omunicatiilor si =e1nologiei 3nformatiei Bd. 9ibertatii nr. 6, sector 5, Bucuresti =el* :!$ ; 6!!. >.5> :!$ ; 6!!. >.@ :!$ ; 555.6!.?> 4ficiul <oman pentru (repturile de Autor 'alea Victoriei nr. @ -@5, sector , Bucuresti

%lan de afaceri 'um fac un plan de afaceri2 'um aleg domeniul de activitate2 Va fi profitabila afacerea2 'um poti imbunatati performantele2 'are este investitia necesara2 'um fac un plan de afaceri2 %lanul de afaceri este foarte important atunci cand te decizi sa incepi o afacere. Aceste te va ajuta atat in procurarea de resurse financiare :prin atragerea unui investitor sau obtinerea unui credit; cat si in intelegerea perspectivelor afacerii si a problemelor ce pot aparea pe parcurs. 'u ajutorul acestui plan, poti afla care sunt punctele tari, dar si cele slabe ale noii afaceri si care sunt sansele reale de succes. =otodata, iti ofera posbilitatea de a face ajustari in modul de derulare a afacerii, astfel incat sa iti cresti sansele de reusita. 4 planificare amanuntita te ajuta sa vezi cum va evolua afacerea ta in timp si face ca deciziile sa fie mai usor de luat. (aca planul de afaceri iti arata ca ideea nu va functiona, atunci acesta te va ajuta sa nu iti risipesti banii pe o afacere care se poate dovedi paguboasa. Astfel, poti utiliza banii in alt proiect, care are sanse mai mari sa devina profitabil. 'um aleg domeniul de activitate2

3nceperea unei afaceri necesita un efort financiar deosebit, astfel ca este necesar sa ai o motivatie puternica pentru a reusi. =otodata, trebuie sa ai cunostinte foarte bune in domeniul de activitate ales si sa ai capitalul necesar pentru demara afacerea. %entru ca afacerea sa mearga, este nevoie ca produsele sau serviciile oferite sa satisfaca o anumita categorie de clienti. %rin urmare, este foarte important sa cunosti care sunt competitorii si ce avantaje si dezavantaje va avea afacerea ta comparativ cu acestia. %roblemele generale ale afacerii la care trebuie sa gasesti solutii sunt urmatoarele* - de ce vor avea clientii nevoie de produsele tale2 - care sunt clientii-tinta2 - care sunt produsele oferite :e/ista produse pe care clientii s-ar astepta sa le primeasca si nu le poti oferi;2 - cum vei comunica cu clientii2 - unde va fi localizata firma2 - de unde vei cumpara marfurile2 - care va fi programul de lucru2 - cati angajati vei avea si care va fi salariul lor2 - cine se va ocupa de vanzari, preluare comenzi, contabilitate, mar&eting, livrare2 - cum iti vei promova afacerea2 - care sunt atuurile si punctele slabe ale competitorilor2 - de ce produsele tale vor fi percepute diferit de catre clienti2 <aspunsurile la aceste intrebari constituie prima parte a planului tau de afacere E (escrierea afacerii. Noteaza intr-un fisier modul in care intentionezi sa rezolvi fiecare aspect de mai sus, apoi poti trece la etapa urmatoare. Va fi profitabila afacerea2 %entru a afla daca ideea ta de afacere va da rezultate sau va fi un esec este nevoie sa faci o Ganaliza brea&evenH. Aceasta este o formula rapida pentru a vedea daca afacerea este fezabila. %entru a face o analiza brea&-even, trebuie sa faci un tabel cu urmatoarele date* pretul mediu al produselor vandute

#tabilirea pretului este un element c1eie deoarece, in functie de el, se determina si veniturile pe care le vei incasa. %oti stabili pretul de vanzare fie pornind de la preturile practicate de competitori :in cazul in care intri pe o piata cu multi ofertanti; sau in functie de costurile de productie :caz in care adaugi o marja de profit la costul final pe produs;. - costurile variabile pe produs - acestea sunt costurile directe pe care le platesti pentru a obtine un produs sau pentru a presta un serviciu. (e e/emplu, daca desc1izi o librarie, costurile cu ac1izitionarea cartilor sunt costuri variabile. 3n cazul unui restaurant, acestea sunt costurile cu ac1izitionarea alimentelor din care se vor prepara produsele din meniu. - costurile fixe :c1eltuielile pe care trebuie sa le platesti, indiferent de cum merge afacereaK e/. E c1irie, contabilitate, utilitati, salarii, ta/e si contributii sociale; Anele c1eltuieli se platesc lunar, iar altele trimestrial sau o data pe an. %entru a calcula corect, estimeaza costurile fi/e pe parcursul unui intreg an. %unctul brea&-even 0 'osturi fi/e anuale D:%ret mediu produs E 'ost variabil produs;

%unctul de brea&-even iti arata cate unitati de produse trebuie sa vinzi intr-un an, pentru a-ti acoperi toate costurile. Mai jos este un e/emplu de calcul pentru o librarie care vinde carti* 'arti 'ostul variabil al produsului ! %retul mediu de vanzare 5 'osturi fi/e :pe an; $!.!!! Brea&-even - numar de carti vandute :pe an;

6.!!!

%entru ca libraria sa fie profitabila, trebuie sa vanda cel putin 6.!!! de carti pe an. (aca aceste vanzari par realizabile, atunci afacerea este fezabila. (aca insa vanzarile nu pot fi atinse, atunci trebuie ca planul operational sa fie regandit.

'um poti imbunatati performantele2 3n cazul in care analiza brea&-even arata ca afacerea nu este profitabila, nu trebuie sa renunti imediat la idee. %ornind de la rezultatele obtinute, poti face diverse ajustari pentru a imbuntati rezultatele* - reducerea costurilor fi/e E orice diminuare a costurilor fi/e face sa scada numarul de produse vandute pentru a atinge pragul de brea&-even. - reducerea costului variabil unitar E daca iti poti procura marfuri mai ieftin, acest lucru iti permite sa ajungi mai usor la brea&-evenK - cresterea pretului de vanzare E acest lucru permite ca marja de profit sa creasca, astfel ca vei acoperi costurile fi/e prin vanzarea unui numar mai mic de produse. Modificarile facute asupra estimarilor trebuie sa fie insa fezabile, altfel afacerea ta risca sa ajunga pe pierdere. =oate unitatile vandute peste pragul de brea&-even iti vor aduce profit. Acesta se calculeaza inmultind produsele vandute suplimentar cu marja de profit.

'are este investitia necesara2 (upa ce ai vazut ca afacerea este profitabila, urmatorul pas este sa stabilesti care este investitia necesara pentru a incepe activitatea. 3n acest scop, trebuie sa stii cum va functionara afacerea si sa previzionezi rezultatele financiare. Acest lucru se face printr-o previzionare a contului de profit si pierdere, fundatia planului tau de afacere. %rofitul rezulta din urmatoarele componente* veniturile din vanzari costurile variabile de productie sau pentru prestarea serviciilor oferite costurile fi/e ale companiei.

'ompleteaza acesti indicatori intr-un tabel, cu o coloana separata pentru fiecare luna din an. %rofitul sau pierderea lunara se calculeaza ca diferenta intre venituri si cele doua categorii de c1eltuieli :fi/e si variabile;. %entru a obtine profitul net, trebuie scazut si impozitul pe profit de 7".

%reviziune cont de profit si pierdere Venituri 'osturi variabile :7?" din venituri; 'osturi fi/e %rofit brut %rofit netD%ierdere

9una >.!!! 6.>7! 6.!!! - .>7! - .>7!

9una $ ?.!!! 5.66! 6.!!! - .66! - .66!

9una 5 @.!!! 7. $! 6.!!! - .$$! - .$$!

%rognoza contului de profit si pierdere trebuie facuta pe minim $ ani, in cazul afacerilor aflate la inceput de drum, pentru a determina corect suma care trebuie investita. Valoarea investitiei de care ai nevoie pentru a incepe afacerea trebuie sa permita acoperirea urmatoarelor c1eltuieli* planul de capital E sumele necesare pentru a cumpara ec1ipamentele necesare afaceriiK capitalul de lucru initial E sumele necesare pentru a finanta afacerea pana cand intra pe profit.

Planul de capital trebuie sa includa toate ec1ipamentele si licentele care trebuie ac1izitionate pentru ca afacerea sa poata incepe. 3n acest sens, trebuie facuta o lista de costuri cu toate aceste bunuri, iar la suma finala este recomandat sa adaugi inca !", pentru c1eltuieli neprevazute. Armatorul pas este sa stabilesti de cati bani ai nevoie ca sa supravietuiesti in primii ani, pana cand veniturile acopera integral toate c1eltuielile. Aceste sume se calculeaza printr-o previzune de cas1-flo). #i in acest caz trebuie efectuat un tabel pentru fiecare luna a anului* in prima coloana, trebuie trecute profiturile nete obtinute din previziunea contului de profit si pierdereK

- daca incasezi venituri cu intarziere :e/. termenul de plata este la $ luni de la facturare; atunci aceste venituri trebuie deduse din luna in care s-au facturat si adaugate la luna in care se vor incasaK acelasi lucru trebuie facut si cu ac1izitiile care se platesc cu intarziere, numai ca procedura este inversa decat in cazul de mai sus. '1eltuielile care se platesc cu intarziere trebuie adaugate la profit in luna in care se factureaza si scazute in luna in care se platesc. Aceasta procedura se aplica si in cazul impozitelor si contributiilor de asigurari sociale, care se platesc cu o luna intarziereK %reviziune cas1-flo) 9una 9una $ %rofit netDpierdere - .>7! - .66! Venituri incasate cu intarziere :$ luni; 'olectare venituri :dupa $ luni; ->.!!! -?.!!! >.!!! '1eltuieli cu termen de plata decalat : luna; '1eltuieli scadente :cu termen de plata luna; ?.>7! @.66! -?.>7! !. $! -@.66! 'as1-flo) lunar ! -?.>7! -$.66! 'as1-flo) cumulat ! -?.>7! - .$!! 9una 5 - .$$! -@.!!!

#uma finala care reiese este cas1-flo)-ul lunar. Aceste sume se cumuleaza luna de luna, pana cand afacerea intra pe profit. 'ea mai mare valoare negativa a cas1-flo)-ului cumulat reprezinta capitalul de lucru initial.