Cuprins

I.CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENTEI FAMILIALE .. 2

1.1.Violenta domestica si violenta conjugala...... 2 1.2.Teorii explicative ale violentei domestice.......... 5 a.Teorii sociolegice..................................... 5 b.Teorii psihologice....................... 7 c.Teorii feministe.................. 7 1.3. Victime si autori ai violentei familiale....... 1.!. "ormele manifestarii violentei familiale............. 1# a.Violenta fi$ica........................... 1# b. %bu$ul sexual................... .. 12 c. Violenta afectiva...................................................... 13 d. Violenta economica............................... 1& e.Violenta relationala...................... 17 f.Violenta morala.......................................... 1 1.5 "actori favori$anti ai violentei familiale.. 1

II.DINAMICA VIOLENTEI FAMILALE.CAUZE SI CONSECINTE............21

2.1 %bu$ul'(efinitie.Tipuri.)aracteristici.21 2.2 "actori specifici ai violentei domestice.......................23 2.3 *fectele violentei domestice...2! a.+mpactul violentei asupra copiilor...........................2! b.)onsecintele violentei familiale asupra femeilor25 c.,articularitati ale violentei asupra batranilor2 d.-pecificul violentei intre frati..3# e.)a$ul violentei asupra barbatilor...31

III.CERCETAREA SOCEIOLOGICA A FENOMENULUI...............................32

3.1 Tehnici si metode de cercetare....35 a.)osilierea...............................3. b.,lanul de securitate ...!1 c.+ncurajarea si linistea clientului..!2 d.+nversarea rolurilor .....!3 e./edefinirea....!3 f.-colptura familiei!! g."isa procesului decisional...!5 h.0apa coercitiei..!5 3.3 1egislatia in vigoare privind violenta omestica...!&

CONCLUZII...53

CAPITOLUL I CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENEI FAMILIALE Conceptul de violenta poate fi definit ca reprezantand un comportament agresiv acut, caracterizat prin folosirea fortei fizice si prin limitarea, in timp, cu angajare si realizarea rapida ( Redmishd, 1989 ) ormele de manifestare a violentei difera de la o societate la alta , in functie de legile si traditiile e!istente, fapt care creeaza dificultati in incercarea de a le compara si de a sta"ili legitati# $imilitudinile de interpretare ,in diferite culturi si societati, apar numai in privinta formeleor de violenta majora# %iolenta domestica a fost considerata mult timp o modalitate de manifestare o"isnuita in familiile dezorganizate si grupurile marginale, defavorizate social, da s&au o"servat insa comportamentele similare si in cazul familiilor cu un grad social mai ridicat, care nu sunt dispuse sa le recunoasca, creand o imagine falsa asupra amplorii acestui fenomen#
1#1 Violena domestic si violenta con !"ala

'ermenii de violen() *n familie +i violen() *ntre rude sunt folosi(i pentru a se referi la orice act care este s)v,r+it cu inten(ia de a r)ni sau de a face r)u din punct de vedere fizic individului cu care persoana se *nrude+te din punct de vedere legal ori este rud) de s,nge ( -elles +i .traus, 1988)/ 0artman (1981) men(ioneaz) c) familia este 1 locul *n care convie(uiesc oamenii care au activit)(i +i interese diferite +i care , *n acest proces , intr) adesea *n conflict1# 2l(i speciali+ti definesc violena domestic ca 1orice act violent comis de o persoan) de pe pozi(ia unui rol marital, se!ual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce1 ( $tith +i 3illiams, 1994)# 2tacul fizic poate fi *nso(it de intimid)ri sau de a"uzuri ver"ale5 distrugerea "unurilor care apar(in victimei, izolarea de prieteni de familie sau de alte poten(iale surse de sprijin, amenin()ri la adresa altor persoane importante pentru victim), inclusiv a copiilor, flirturi, control asupra "anilor sau lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplas)rilor, telefonului +i al altor surse de *ngrijire +i protec(ie#
6

Ca arie de cuprindere, violen(a domestic) se refer) la7 &violen(a intre fra(i5

&

a"uzul +i violen(a asupra p)rin(ilor sau ai altor mem"ri ai familiei5 violen(a *n cadrul cuplului (violen(a marital))# 8e&a lungul timpului s&au semnalat o serie de opinii diferite cu privire la legitimarea

& a"uzul copiilor din familie5

&

sau ilegitimarea folosirii violen(ei *n familie, motiv pentru care nu e!ist) statistici clare *n acest domeniu, *ntruc,t autorit)(ile ezit) s) intervin)# 8in aceast) perspectiv) .traus, -elless* $teinmetz, (1984) au propus separarea conceptului de violen(a *n dou) no(iuni7 violen(a normala +i violen(a a"uziv)5 am"ele forme *ns) sunt nocive pentru efectele pe care le au asupra vicimelor +i prin faptul c) duc la pertur"area violen(ei, *ntruc,t violen(a na+te violen(), fie ca reac(ie de r)spuns fie ca form) de ap)rare# 9n func(ie de comportamentul agresorilor, se pot remarca dou) tipuri de violen(e (Correctional $ervice Canada, 1988, dup) R)dulescu 6441) 7 #violen e$%&esiv & se caracterizeaz) prin comportamente e!plozive *n situa(ii conflictuale din partea agresorilor, acestora lipsindu&le resursele necesare pentru a se controla5 agresorul e!presiv seam)n) cu un 1 isteric *nghesuit *ntr&un col(17 #violen inst&!mental - persoana *n cauz) nu are un caracter impulsiv, el e!ercit,ndu& +i violen(a *n mod deli"erat, con+tient, *n vederea o"(inerii unui scop# 2m"ele forme de violen() nu se pot e!prima +i e!ercit) dac) nu "eneficiaz) de un conte!t socializator, care permite *nv)(area +i perpetuarea comportamentelor violente# %iolen(a intra&familial) este un act sau un ansam"lu de acte la s)v,r+irea c)rora se folose+te un anumit grad de for() fizic), realizat *n cadrul unui grup care *ndepline+te func(iile familiale ( 2na :unteanu +i cola"#, 6441)# %iolen(a intrafamilial) cuprinde mai multe tipuri de violen() ( -ra(iela %)duv) +i :arina Roman, 644;)7 -violena fizic activ - prin care provoac) celuilalt mem"ru de familie o serie de v)t)m)ri5 -violena -fizic pasiv care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a&+i vizita copiii5 -violena psihologic activ & reprezentat) de agresiunile ver"ale periodice +i sus(inute la adresa victimei , inclusiv poreclirea acesteia5

-violena psihologic pasiv & const) *n *ntreruperea sau insuficien(a rela(iilor sociale +i se!uale, oprirea accesului la "ani sau la alte mijloace economice5 - violena sexual - for(area la activitate se!ual) nedorit), realizarea unor acte cu conota(ii se!uale, atingerea fizic) a numitor p)r(i ale corpului# 2lte concepte folosite pentru a defini o agresiunea, atacurile asupra persoanei, a"uzul +i maltratarea# 2gresiunea este *n general orice act de atac asupra unei personae, care nu este provocat de c)tre aceasta# 8in persepctiva psihologic), agresiunea este determinata de dou) variabile principale : intensitatea senzaiei de furie determinat de o frustrare; tendina de a exprima n mod deschis aceast senzaie. :altratarea poate fi produs) prin omisiunea unor nevoi ale persoanei (neglijare) sau prin comiterea cu inten(ie a unor acte agresive# 8in acest punct de vedere, a"uzul nu se refer) numai la o sanc(iune fizic), ci la orice act care are ca scop agresiunea *ndreptat) asupra unui adult (insult), viol +i chiar violul marital) Violena con !"al, comparativ cu violen(a domestic) *n care este inclus) +i care are o arie de cuprindere mai mare (a"uz asupra copilului *n familie, violen(a la nivel de cuplu, violen(a *ntre fra(i, a"uzul +i violen(a asupra p)rin(ilor sau mem"rilor mai v,rstnici) se limiteaz) numai la agresiunea *n cadrul cuplului# 2"uzul *mpotriva so(iei, ca +i violen(a familial), au fost recunoscute oficial ca pro"lem) social) la *nceputul anulor <=4 ai secolului trecut# 8e+i violen(a *mpotriva femeilor a devenit o pro"lem) oficial), ea a fost trecut) cu vederea, iar victimele violen(ei domestic au fost chiar "lamate pentru propria lor victimizare# 8ac) a"uzul *mpotriva copiilor do",nde+te tot mai mult) aten(ie pu"lic), deorece copiii, mai ales cei mici, sunt privi(i ca neajutora(i, femeile ")tute sunt privite cu suspiciune +i dispre(# Cauzele care au determinat sc)derea a"uzului *mpotriva so(iei sunt7 & & climatul economic care este favora"il reducerii factorilor de risc pentru a"uzul *mpotriva mariajele la v,rste mai *naintate, care au favorizat apari(ia familiilor cu un num)r mai so(iilor5 mic de copii, e!ist,nd +i posi"ilitatea evit)rii copiilor nedori(i ('homton +i cola"#)

>

& disponi"ilitatea unui num)r mai mare de tratamente +i servicii oferite so(iilor a"uzate +i a"uzatorilor5 & apari(ia unui cadru legal care s) asigure protec(ia victimelor# Cu toate acestea e!ist) o serie de riscuri pentru femeile a"uzate majoritatea fiind generate de agresor, pe care femeile ")tute le identific)7 r)nirea fizic), pro"leme psihologice, riscuri ce implic) pe copii, riscuri ce implic) familia +i prietenii, distrugerea rela(iei maritale +i riscuri ce determin) arestul sau afecteaz) statutul legal# emeile ")tute care au *n vedere p)r)sirea rela(iei a"uzive evalueaz) modul *n care va determina cre+terea sau sc)derea violen(ei fizice sau se!uale (care determin) posi"ilitatea infest)rii cu 09% sau alte "oli cu transmitere se!ual))# ?nii agresori precizeaz) clar partenerelor c) dac) vor pleca, ei le vor g)si +i a"ia atunci le vor face r)u sau vor *ncerca s) le omoare# @entru unele femei, unele amenin()ri au fost testate, ceea ce reprezint) un factor foarte important, atunci c,nd analizeaz) posi"ilitatea p)r)sirii rela(iei a"uzive# *ncercarea de a pune cap)t rela(iei nu *nseamn) neap)rat +i *ncetarea violen(elor# ?n risc impotant, luat *n calcul de femeile a"uzate, este cel care implic) +i copiii# Afectele negative includ agresarea copiilor de c)tre partener sau modul *n care ace+tia sunt afecta(i, astfel o femeie agresat), c,nd vrea s) p)r)seasc) rela(ia a"uziv), estimeaz) anumi(i factori de risc, printre care +i a posi"ilit)(ii cre+terii copiilor pe cont propriu# *n afara riscurilor fizice, este necesar s) fie men(ionate +i riscurile psihologice, care au ca efect su"limarea autonomiei +i *ncrederii *n sine a partenerei# 2tacurile psihologice pot implica o serie intreaga de insulte, amenin()ri acuze pentru tot ce nu merge "ine, pun,nduli&se la *ndoial) inteligen(a, capacitatea de a solu(iona o pro"lem), a"ilita(ile fizice +i cele profesionale# Cercet)rile efectuate *n acest sens, arat) c) majoritatea femeilor care au fost agresate de partenerii lor, fizic s)u psihologic, sunt afectate emo(ional de acest comportament# ?nele studii au amplificat efectele emo(ionale, compar,ndu&le cu cele ale victimelor dezastrelor, preciz,nd c) femeile au e!perimentat efecte postraumatice grave, incluz,nd +ocul, dezorientarea, retragerea din diverse activit)(i, consumul de alcool +i tentative de suicid# A!ist), de asemena efecte negative +i *n r,ndul copiilor care sunt martorii violen(ei domestice# Ai au m)rturisit c) au sentimente de team) pentru ei +i pentru mamele lor, precum +i pentru schim")rile necontraloa"ile din via(a lor# *n func(ie de severitatea +i frecven(a violen(ei la care asist), de v,rst) ,se!ul, de rela(ia lor cu adul(ii +i de al(i factori, s&
B

a constatat c) la ace+ti copiii se pot semnala efecte negative *n ceeea ce prive+te manifestarea comportamental) emo(ional), social) +i cognitiv)# 2stfel de efecte se *nregistreaz) *n performan(ele +colare +i *n modul de rela(ionare cu celelalte persoane, termin,nd cre+terea ratelor de delicvent) juvenil)# $itua(ia financiar) a femeiii divor(ate constituie un alt risc foarte important# @entru unele femei agresate, siguran(a financiar) ar putea *nsemna doar satisfacerea nevoior de "az) cum sunt 7 hran), ad)post, haine +i *ngrijire medical)# @entru femeile s)race, asta *nseamn) s) tr)iasc) unde *+i pot permite, chiar dac) situa(ia *nseamn) *ndeplinirea unor condi(ii standard, m,ncare +i haine o"(inute prin dona(ii +i apelare la servicii de urgen() ori de c,te ori ele sau copiii lor au nevoie de asisten() medical)# @entru alt) categorie de femei, siguran(a financiar) ar putea *nsemna *ngrijire de calitate superioar), locuin() *ntr&un cartier sigur, acces la +coli "une pentru copiii lor, un serviciu cu un salariu "un +i *mplinire profesional)# Cercet)rile au demostrat c) serviciul este un factor e!trem de important pentru femei# $&au semnalat deose"iri +i *ntre grupurile de femei care p)r)seau rela(ia a"uziv) far) s) revin), dar +i cele care, dup) o perioad) de timp, se *ntorceau la so(ul lor5s&a constat astfel, c) unii factori, cum ar fi venitul femeiii, serviciul, severitatea a"uzului erau cei care *mp)r(eau femeile din cele dou) grupuri# 9ndiferent dac) femeile p)r)sesc sau r)m,n *ntr&o rela(ie a"uziv), e!is) riscul c) ele s) piard) suportul familiei +i a prietenilor# @artenerul a"uziv s&ar putea s)&i interzic) partenerei s) ai") contact cu ace+tia sau s&ar putea s)&i influen(eze *n mod negativ# 9n mod o"i+nuit *ns), agresorii *+i (in partenerele izolate de familie sau prieteni, tocmai pentru a *mpiedica diferite forme de suport care ar putea s) le fie acordate CellD (199E, dup) 8avies, 1998) men(ioneaz) c) 1 supravegherea geloas) 1 din partea partenerilor poate duce la distrugerea rela(iilor# 2menin(area familiei +i a prietenilor care *i ajut) so(ia, poate constitui forma de intimidare care, uneori poate da rezultate# 8ac) partenera se ascunde cu scopul de a p)r)si o rela(ie agresiv), cei amen(a(i de agresor sunt, *n mod o"i+nuit, familia +i prietenii# 9n mod o"i+nuit, agresorii *+i (in partenerele izolate de prieteni +i familie pentru a impiedica diferitele forme de ajutor pe care ace+tia ar putea s) le acorde femeilor agresate# 2menin(area familiei +i prietenilor femeiii agresate, poate constitui o form) de intimidare care de multe ori poate d) rezultate# %iolen(a domestic) este una dintre principalele cauze care determin) pierderea rela(iei, intenatrea divor(ului#
E

?n agresor poate s)&+i o"lige so(ia s) participle la ac(iuni care contravin legisla(iei *n vigoare +i s) o amenin(e apoi, c) dac) *l va p)r)si, o va denun(a# *n aceast) situa(ie, privarea de li"ertate +i statutul de cet)(ean pot constitui riscuri care tre"uie analizate la latura deciziei de p)r)sire a partenerului# '()( Teo&ii e$%licative ale violenei domestice 9n leg)tur) cu violen(a domestic) au fost emise unele teorii sociologice, psihologice +i feministe, care *ncearc) s) e!plice cauzele apari(iei unul comportament# Cercet)rile violen(ei domestice consider) c) pe un 1 caz special 1 violen(a care necesit) propriul suport teoretic, pentru a fi e!plicate ( -elless* $taus, 19=9) # 2stfel, teoriile e!istente asupra agresiunii, cum ar fi teoria agresiunii & frustr)rii ( FerGoHitz, 19E65 8ollard +i cola"#, 19;95 :iller, 19>1), teoria atitudinii individuale ( Caplan, 19E=) sau teoria culturii violente ( 3olfgang +i erracuti, 19E=) nu au fost direct aplicate *n studiul violen(ei familiei# $ingurul model teoretic din studiul general al violen(ei, care este frecvent aplicat *n cazul violen(ei familiei, este teoria *nv)()rii sociale (Fandura +i cola"#, 19E1)# a.Teorii sociologice 8iscrepan(ele de v,rsta, se! , de activit)(i +i de interese, disonan(a +i infle!i"ilitatea rolului, rigiditatea grani(elor sistemului familial, sunt varia"ile care cresc tensiunea, favoriz,nd violen(a ( Allen IanosiG,199>)# J cauz) important) o constituie +i violen(a *n societate, care contamineaz) toate canalele informa(ionale din mass& media, furniz,nd modele care sunt preluate la nivelul microstructurilor sociale, cre,nd un cerc vicios al violen(ei, *n care se eviden(iaz) un patern circular# %iolen(a generat) *n familie conduce la o societate violent) +i invers, o societate care acccept) violen() *n sferele vie(ii pu"lice accentuiaz) tendin(ele violente *n cadrul familie# aptul c) violen(ele *n famielie nu sunt sanc(ionate, nee!ist,nd norme +i legi care s) le interzic) iar recompensele imediate fiind mult mai mari dec,t sanc(iunile determin) perpetuarea acestor forme de manifestare# Cercet)torii au demonstrat c) o cauz) important) a violen(ei din mediul familial o constituie stresul vie(ii cotidiene, ")r"a(ii fiind mai predispu+i *n a&+i maltrata so(iile, *n cazul *n care familia nu este foarte important) pentru ei, iar rolul lor de 1 cap de familie1 este incompara"il, fiind caracterizat prin nereu+ita profesional) (Allen IonosiG, 199>)#

'eoriile asupra violen(ei familiale au evoluat *n trei direc(ii7

1# 6# ;#

cele care e!plic) a"uzurile *mpotriva copiilor5 cele care e!plic) a"uzurile *mpotriva so(ieiKso(ului5 cele care e!plic) a"uzurile *n general# A!plica(ia violen(ei *n familie s&a "azat +i pe modelul economic +i pe cel socio&

cultural, care au constituit fundamentaul teoretic al ela"or)rii urm)toarelor teorii (-elles, 198=)7 * Teoria resurselor (Goode, 19=1) & este prima a"ordare teoretic) aplicat) violen(ei domestice +i consider) c) violen(a familial) poate fi e!plicat) prin faptul c) toate sistemele sociale se "azeaz) pe for(), *ntr&un oarecare grad, sau pe amenin(area cu for(a # olsirea violen(ei depinde de resursele pe care un participant sau mem"ru al sistemului familial le poased)# Cu c,t sunt mai multe resurse, cu at,t for(a folosit) va cre+te # *n realitate, cei cu resurse mai pu(ine tind s) foloseasc) mai mult violen(a#$o(ii tind s) foloseasc) violen(a atunci c,nd nu au resurse tradi(ionale asociate rolului dominator de cap de familie# * Teoria sistemelor generale (traus, 1973) & folose+te a"ordarea sistemelor sociale pentru e!plicarea violen(ei *n familie#2stfel, violen(a este privit) ca un produs al unor interac(iuni +i nu ca un rezultat al patologiei individului# 9nterac(iunile care au loc *n sistem pot p)stra sau pot reduce nivelul de violen()# * Teoria schimbului (Gelles,1983) & consider) c) violen(a familial) poate fi e!plicat) prin prisma costurilor +i recompenselor# Latura privat) a familiei +i refuzul institu(iilor a"ilitate de a interveni, reduc costurile violen(ei# 9n acela+i timp, a"ordarea social) a violen(ei, din punct de vedere instrumental, ridic) recompensele poten(iale# *Perspecti a ecologic! (Garbarino, 1977) & ofer) e!lica(ii cu privire la maltratarea copiilor# :odelul se "azeaz) pe trei nivele de analiz)7 rela(iile dintre organism +i mediul *nconjur)tor, sistemele interactive care se suprapun contri"uind la dezvoltarea uman) +i calitatea mediului *nconjur)tor# 2utorul consider) drept cauz) st)rilor conflictuale, neconcordan(a dintre familie +i mediu, respectiv cu cartierul sau comunitatea *n care se afl)#

* Patriarhatul ("obash +i "odash, 19=9) & consider) a"uzul *mpotriva femeilor ca pe un fenomen unic, cauzat de procese sociale +i economice, care sprijin) *n mod direct ordinea social) +i structura familiei tradi(ionale# @atriarhatul duce la dominarea femeii de c)tre ")r"at +i e!plic) structurile istorice ale viloen(ei sistematice *mpotriva acesteia# * #odelul socio$biologic (Gelles, 198=) & este unul dintre cele mai noi modele teoretice +i sugereaz) c) violen(a *mportiva copiilor, o"servat) +i la maimu(ele umaniode, este rezultatul patriarhatului +i al succesului reproductiv, care determin) investi(ia f)cut) de c)tre p)rin(i *n copii# 'eoria sus(ine c) p)rin(ii nu investesc *n copiii care au un poten(ial reproductive sc)zut# 2stfel, copiii care nu sunt lega(i genetic de p)rin(i sau cei cu poten(ial reproductiv sc)zut prezint) un risc mai mare de a"andon sau infanticid# * %&plica'ia economica (Gelles, 1987) & consider) c) *n manifestarea violen(ei +i a"uzului stresul joac) un rol important# 2stfel, factorii de stres ca7 veniturile mici, +omajul, "oala, cu distri"u(ie inegal) *n structurile sociale, pot favoriza a"uzul# 2tunci c,nd violen(a este un r)spuns acceptat ca o form) de adaptare la stres, putem considera c) stresul este cauza principal) a unor forme de violenta (Coser, 19E=)# *%&plica'ia socio$cultural! (Gelles, 1987) & societ)(ile culturale care apro") +i folosesc violen(a, au de regul), ratele cele mai ridicate de violen(a familial)# b.Teorii psihologice reud ( 19B9) vede comportamentul masochist ca fiind autodistructiv +i ca rezultat al efectului de rezolvare a comple!ului oedipian# Copilul de se! feminin concureaz) cu mama, dar se teme de pierderea iu"irii acesteia# @entru a renun(a la tat), fata, *n mod con+tient provoac) agresiunea acestuia, comportamentul agresiv din partea tat)lui determin) p)r)sirea ")r"atului, temper,nd dorin(ele timpurii pentru tat) prin asocierea vinei# 9deea care st) la "aza teoriei lui reud este c) femeia se su"ordoneaz) din credin(a incon+tient) c) tre"uie s) sufere# 8e o"icei, femeile masochiste sunt, adesea, atrase de acest tip de ")r"at# $e poate trage concluzia c) masochismul poate fi influen(at de evenimentele culturale +i de modul de evolu(ie a individului, nefiind determinat numai de instinct, care se su"ordoneaz) for(elor primare (li"idoului)#
9

8e&a lungul vie(ii, femeile masochiste au e!perimentat +i au asimilat, *n su"con+tientul lor, comportamente violente din partea unor personae importante pentru ele (tat), frate, profesor, etc#), aceasta constituind asa zisa teorie asa numitei legaturi traumatice, propusa de 8utton si @ainter(dupa Redulescu,6441)# 'eoria frustratiei considera ca agresivitatea este rezultatul "locarii cauzata de factori e!terni sau impiedicarea pulsiunii vitale sa&si realizeze scopul# @rintre factorii e!terni care sunt perceputi ca fiind frustranti si generatori de stres se numara7 statutul socio&economic scazut, somajul, lipsa locuintei, aglomerarea, izolarea si conditiile de viata alienate# c.Teorii (eministe 8in perspective feminste, maltratarea sotiei tre"uie studiata in conte!tul societatii, care se "azeaza pe o forma de organizare patriarhala, normele si legile patriarhale consolidand pozitia de su"ordonare a femeilor si su"liniind autoritatea "ar"atului# 2ccentuarea, din partea societatii, a acestei su"ordonari, permite, indirect, "ar"atului superior sa si maltrateze sotia, sa maltrateze sau sa foloseasca alte practice similare# @ersecutarea femeilor este o pro"lema importanta, tinand cont de dependenta lor economica si sociala fata de partenerul de cuplu# J femeie maltratata, care incearca sa paraseasca, impreuna cu copiii, arena violentei domestice, ramane, de fapt, fara locuinta# 9n cazul femeilor care reusesc sa&si asigure o independenta economica, persecutia partenerului se e!tinde, de multe ori, in afara caminuli# $e considera ca "ar"atii isi a"uzeaza sotiile pentru ca nimeni nu&i opreste, femeile fiind maltratate si conditionate sa devina dependente# 9n acesta situatie casatoria este o institutie in care femeile sunt prinse in rolul de victima# Ale sunt invatate de la nastere, ca mariajul si maternitatea reprezinta implinirea lor si pentru atingerea acestor deziderate, femeile tre"uie sa fie feminine, ingaduitoare, supuse, ascunzandu&si inclinatiile de a fi li"ere si categorice# $tructura patriarhala a familiei legitimeaza inegelitatea intre se!e# 8aca femeile se afirma, ele sunt sanctionate pentru temeritate, iar daca sunt pasive, provoaca de asemenea nemultumire pentru nepriceperea lor#

'(*(Victime si a!to&i ai violentei +amiliale

14

Cercetatorii au schitat unele caracteristici ale "ar"atilor violenti care si au maltratat sotiile sau partenerile intime# 8iferite tipuri de "ar"ati care si&au a"uzat femeile, pot fi clasificati astfel7
&

tipul controlorului&este cel care mentine permanent controlul# 2cest tip de "ar"at isi

utilizeaza partenera ca pe un o"iect, pe care il controleaza, iar pentru a o"tine ceea ce isi doreste utilizeaza forta sau amenintarea# 8evine violent atunci cand pierde controlul si nu se simte in stare sa&si domine sotia, pe care o precepe ca pe o posesie# 2&i acorda putina autonomie sotiei, inseamna a&i premite controlul asupra lui5
&

tipul protectorului$reprezinta tipul de "ar"at care amesteca dragostea cu ura,

depinzand de partenera, care tre"uie sa&l accepte si sa&l ierte# Lu ii este frica sa fie controlat ci doar sa nu ii fie ranite sentimentele# $e simte puternic numai daca partenera este dependenta de el# 8evine violent atunci cand anticipeaza ca partenera ar putea sa&l pedepseasca, sa&l priveze de anumite privilegii si foloseste toate posi"ilitatile pentru a&i mari vulnera"ilitatea
&

tipul care doreste sa fie aprobat-este "ar"atul supus comple!elor, care cauta

apro"area si calea de a se afirma, pentru a&si intari imaginea de sine# 8eoarece respectul de sine este scazut, el se asteapta sa fie respins si se comporta intr&un mod care incita respingerea celorlalti# @erspectiva pierderii partenerei este foarte amenintatoare, deoarece aceasta pierdere i&ar confirma lipsa respectului de sine#
&

tipul posesiv-nu vede nici o demarcatie intre el si pertenera lui, i&si vede partenera ca

pe o e!tensie a sa si este disperat, deoarece nu se poate percepe pe sine ca persoana intreaga fara a&si include partenera# 2"uzatorul dominator are mai multe trasaturi antisocial si este mult mai violent# $aunders(1996) a inclus in aceasta categorie de a"uzatori dominatori trei su"tipuri7 & abuzatorul numai in familie-manifesta un nivel scazut de furie, iar violenta lui este legata de alcool5 acesta accepta si raspunde la tratament5 de o"icei i&si e!prima emotiile in mod ver"al# - abuzatorul in general, in familie si in afara familiei &multi dintre acestia au suferit a"uzuri in familie si isi e!prima un nivel scazut de furie si depresie, manifestand consum de alcool si violenta5 odata ce va fi facut sa recunoasca ceea ce simte, poate incepe si munca cu

11

pro"lema propriu&zisa de comunicare si control a impulsurilor5 acesta necesita o interventie pe termen lung# - abuzatorul timid sau slab emotional-este putin violent comparativ cu celelalte tipuri, dar pratica frecvent a"uzuri psihologice, fiind putin satisfacut de relatia maritala# oloseste mai putin alcool decat celelalte tipuri, este putin depresiv si accepta tratamentul medical# @esonalitatea agresorului se poate caracteriza prin cateva trasaturi definitorii7
M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M

ne*ncrederea *n sine5 ina"ilitatea de a&+i identifica sentimentele5 atrac(ia pentru arme5 schim")ri de atitudine5 imaturitate emo(ionala5 temperament violent5 spirit ironic5 spirit critic5 schim"area partenerelor5 acuzarea altora pentru e+ecurile proprii5 *ncercarea de a domina *n conversa(ii5 tip gelosKposesiv5 nu consider) c) partenera este egalul lui5 a"ilit)(i sc)zute *n viata intim)5 certitudinea c) puterea +i controlul pot fi o"(inute prin violen()5 *ncrederea *n sine din ce *n ce mai sc)zut)5 concep(ii tradi(ionaliste +i rigide privind rolul ")r"a(ilor +i al femeii5 consider) partenera ca pe o mam)5 folose+te se!ul ca pe un act agresiv,de supunere a partenerei5 atitudine negative fa() de femei#

16

Po&t&et!l victimei 9n cazul victimei, tr)s)turile psihlogice vulnera"ilitatea emo(ional a persoanei *n cauz)# %ictima este caracterizat) prin urm)toarele tr)s)turi7
M M M M

sunt influen(ate

de

durata rela(iei

+i

pierderea *ncrederii *n sine ,a valorii de sine +i a sentimentului de control5 senza(ia de pierdere a faculatatilor mintale5 neglijen(a personala (igien) +i malnutri(ie)5 stress ridicat +i teama, care pot provoca "oli psihosomatice ( ulcer,migrene etc#) sau cre+terea consumului de droguri +i alcool5 posi"ilitatea apari(iei unui comportament de deplasare a furiei asura copiilor tendin(a de suicid#

pot agrava unele "oli comice (astm, "oli coronariene etc#)

M M

determin,nd manifest)ri violente asupra acestora5

M

@entru realizarea unor scheme de tratament +i pentru aplicarea unor terapii este important) cunosterea tipului de a"uzatori +i a personalit)(ii acestora, precum +i precizarea tr)s)turilor caracteristice ale victimelor care ajut) la identificarea a"uzatori lor# '(, Fo&mele mani+est&ii violenei +amiliale 9n func(ie de caracteristicile modului de agresiune +i ale a"uzurilor e!ercitate asupra femeii, Conferin() emeilor ?#$#2#9#8# (1999) a clasificat aceste manifest)ri *n +ase categorii7
& & & & & &

violenta fizic)5 violenta se!ual5 violenta psiho&emotionala sau afectiv)5 violenta economic)5 violenta rela(ionala5 violenta moral)#

a# )iolen'a (i*ic! 1;

%iolen(a fizic) este indicatorul cel mai evident care apare *n toate cazurile luate *n studio# 2"uzul fizic const) *n reac(ii violente *ndreptate *mpotriva unei persoane care, *n cazul a"uzului domestic, poate fi7 so(ia, copiii sau alt mem"ru al familiei# 9n general, a"uzul fizic, poate *m"r)ca mai multe forme, care pornesc de la a *mpinge, a tr,nti, a trage de p)r, a "ate, a lovi, a da cu pumnii sau cu piciorul, a arde, a strangula, a mu+ca, a *n(epa, a mutila genital, a tortura, a omor* etc# 9n func(ie de consecin(ele *n plan medical +l social asupra victimei , unii cercet)tori , printre care +i 9olanda :itrofan (199E) au men(ionat dou) forme *n care se poate manifest) agresivitatea 7 violen(a familial) cronic) +l violenta familiala e!ploziv)# %iolenta familiala cronic) *n registru moderat, disimulat), este rezultatul atitudinilor tradi(ionale +i educa(ionale# Conform patternurilor care func(ioneaz), e!ist) mentalitatea ca victimizarea femeii tre"uie trecut) cu vederea# emeile sunt socializate, *n special *n sensul suport)rii acesor trauma, *n unele zone func(ion,nd chiar anumite dogme, norme care dau dreptul ")r"atului de 1a&+i ostoi so(ia, ca semn al masculinit)(ii +i al autorit)(ii sale1# 9n familia tradi(ionala, mistificarea rela(iilor femeie & ")r"at are ca efect sacrificarea normalit)(ii interpersolale +i "locarea personalit)(ii femeii# @e l,ng) aceste cutume sociale +i a masochismului feminine, de a suporta violen(e fizice, o contri"u(ie *nsemnat) o are +i nivelul educa(ional al ")r"atului# Registrul de manifestare afectiv) a ")r"atului fiind limitat, singurele forme ale autorit)(ii sale sunt violente# Na acestea se adaug) comunicarea cu so(ia numai *n pro"leme formale sau de consum de alcool, mainifestare survenit) din familia de origine sau din mediul de provenien(a # Cu alte cuvinte, are loc preluarea unui model conflictual, care va duce la fragilizarea rela(iei maritale# -ra(iela %)duv) +i :arina Roman ( 6444) au adoptat o clasificare diferit) a violen(ei domestice7 & violenta fizic) activa & prin care se provoac) celuilalt mem"ru de familie o serie de v)t)m)ri ( *mpingere, lovire cu pumnul sau cu piciorul, plesnire, sugrumare, *nh)(are, ")taie, r)sucire a "ra(elor)5 & violenta fizic) pasiv), care presupune izolarea victimei, inclusiv refuzul dreptului de a&+i 2"uzul fizic poate fi de diferite intensit)(i7 de la palme u+oare p,n) la amenin(area cu moartea, iar armele folosite de a"uzator *n timpul atacului pot fi unele o"iecte contondente, cu(ite sau chiar arme de foc #
1>

vizita copiii#

$emnele care arat) c) o femeie este *n rela(ie a"uziv) cu partenerul ei sunt urm)toarele7
& este retras), nu are prieteni apropia(i, rareori invit) pe cineva *n vizit), mai ales atunci c,nd

partenerul este acas)# C,nd invit) totu+i pe cineva, oaspe(ii primesc indica(ii su"tile c) tre"uie s) plece inainte de *ntoarcerea partenerului5
& chiar dac) a fost o dat) o participant dinamica *n activit)(i sociale,nu mai este active +i este

rareori v)zut) *n pu"lic5

& pare agitat) mai ales c,nd partenerul este *n preajm) +i nu accept) niciodat) o invita(ie sau

o responsa"ilitate far) apro"area lui5

& rareori are "ani +i *+i 1uit)1 adesea portofelul acas)5 & are foarte mult machiaj sau ochelari de soare, nu numai *n situa(ii adecvate5 & are multe accidente, uneori suspecte +i ilogice5 & prezint) v,n)t)i, semne +i zagraieturi ine!plica"ile, de asemenea nu este foarte clar) *n

modul *n care +i&a f)cut aceste semne5

& rareori are contact visual cu alte persoane +i pare deta+at) +i a"sen(a5

Niteratura de specialitate vor"e+te de a+a numitul 1sindrom al femeilor "atute ($ F) prezentat adesea c) un caz particular al sindromului de stres posttraumatic ($$@') care a fost descris prima dat) *n 8$: 999, (1984)# *n cazul $ F&lui apar mecanisme special de adaptare pentru a face fa() acestor sentimente de nesuportat, cum ar fi flash"acG&urile# 2"uzul fizic, ca element de comportament al violentei domestice ,are multiple implica(ii negative, fizice +i psihice, asupra victimei, pe care societatea le condamn), dar le tolereaz), m)surile de interven(ie nefiind "ine precizate +i av,nd, ca urmare, o eficien() sc)zut)# b. +bu*ul se&ual Ca aspect, aceast) pro"lem) a"ia *ncepe s) fie investigata# $o(ul care impune rela(ii se!uale for(ate este, rareori, privit ca violator de c)tre so(ie care se poate auto&"lama pentru incidental respectiv# aptul c) femeile se *nvinov)(esc ori invata s) accepte ralatiile se!ual impuse de c)tre cineva cunoscut si pe care l&au iu"it poate fi cauza pentru care s&a acordat at,t de pu(in) aten(ie asupra pro"lemei# %iolul produs de un str)in este singurul considerat a fi prototipul violului# Aste foarte posi"il ca acest act s) fie produs de un prieten +i rela(iile

1B

se!ual for(ate din cadrul mariajului s) fie considerate forma cea mai comun) de viol (@ageloH, 1988)# 9n mod simplu, poate fi definit ca se!ul for(at, far) consim()m,ntul individului *n cauz)# 8efini(iile legate presupun trei facori separati7 rela(ii se!uale care includ penetrare vaginal), anal) ori oral)5 folosirea for(ei sau amenitarea cu for(a +i lipsa consim()m,ntului victimei# :ulte persoane au o no(iune gre+it) despre viol, victime ale violului +i violenta# 8in aceast) cauz), miturile referitoare la viol sunt r)sp,ndite +i crezute# @rezent)m *n continuare c,teva mituri, dup) 3arshaH( 1988)7 J femeie care este violata o merit), mai ales dac) a acceptat s) mearg) cu ma+ina unui ")r"at sau s) mearg) *n casa lui5 uneori femeilor le place violul5
&

nu a fost viol, ci doar se! dur OO & femeilor a+a le place#

& femeile spun 1 nu 1 c,nd de fapt vor s) spun) 1 da15 & femeile *i provoac) pe ")r"ati&prin felul *n care se *m"rac), vor"esc, merg +i se comport), deci merit) ceea ce li se *nt,mpl)5 & dac) o femeie este virgin), ea nu poate fi violata5 & dac) un ")r"at nu a a avut arm) sau cu(it, atunci femeia nu a fost violata5 & femeile cer s) fie violate dac) ies singure noaptea # 8up) cum se poate o"serva, cea mai mare parte a miturilor acuz) victima# 9nvinov)(irea victimei este un mit comun al violului, care consider) ca, aproape toate femeile *+i doresc, *n secret, s) fie violate# Conform acestei credin(e, victimele violului au ac(ionat, *n general, intr&u mod prin care au invitat la viol, de e!emplu erau ademenitoare, aveau un z,m"et provocator, se plim"au *n ora+ seara t,rziu, erau prietenoase sau im"racate provocator# 2dev)rul este c) femeile se tem de viol, de fapt se tem de aceast) form) de a"uz, mai mult dec,t de orice fel de form) de a"uz# Cele mai multe femei e!prim) cam aceea+i p)rere fa() de viol# Afectele violului marital nu sunt mai pu(in *nsp)im,nt)toare dec,t cele ale violului comis de un str)in# ?nii cercet)tori vor"esc despre asocierea mai apropiat) *ntre victima +i violator cum c) ar m)ri violen(a violului (RuselN 1986)# 9n general, femeile care sunt violate de proprii lor parteneri sufer) o traum) mai mare +i de lung) durata fata de femeile victime ale violului# Ale *nceteaz) a mai avea *ncredere *n alte persoane aceasta duc,nd la an!ietate sau la teama de lung) durat)# 2stfel, efectele se reg)sesc *n sfera s)n)t)(ii pu"lice, av,nd urm)toarele dimensiuni7 apari(ia unor sarcini numeroase sau *nregistrarea unor avorturi multiple ceea ce afecteaz) s)n)tatea reproducerii +i starea psiho&emotionala a victimei#
1E

9n majoritatea cazurilor, alcoolul are un rol important *n producerea violului asupra so(iei# :ulte femei "atute sunt refractare la recunoa+terea pu"lic) a a"uzului s)v,r+it *mpotriva lor, iar cele supuse violului marital sunt +i mai refractare# FoHGer (198;), recapitul,nd studiile asupra violului marital, a su"liniat c,teva aspecte7 &violul conjugal poate fi mai o"i+nuit dec,t toate celelalte tipuri de viol la un loc5
& este o"i+nuit *n r,ndul femeilor ")tute5 & factori care motiveaz) acest tip de viol include7 furia, nevoia de dominare si ocazional,

o"sesia se!uala5
& so(ii care&+i violeaz) so(iile par a avea predispozi(ie pentru alcool, disfunc(ii grave *n felul

de orientare al familiei +i dorin(a de a&+i domina partenera# 2naliza violului conjugal men(ioneaz) c) leg)tura *ntre se! +i violen(a este mijlocul pe care so(ul *l poate folosi pentru a intimida so(ia far) a se teme de o interven(ie e!tern)# 9n final se su"liniaz) necesitatea e!isten(ei unui cadru legal care s) asigure femeilor protec(ia +i *n aceste cazuri# 2par dou) inconveniente7 num)rul mare de cazuri ar invada tri"unalele, iar al doilea factor at fi ca un sistem juridic nu ar putea +terge suferin(a pe care o implic) e!istent acestor situa(ii# c. )iolen'! a(ecti ! %iolen(a afectiv) este mai greu de definit comparativ cu cea fizic), deorece nu poate fi cuantificat), precum palmele sau loviturile# 8e asemenea, efectele rezultate nu pot fi discutate *n termeni referitori la gradul de gravitate ori la permanen(a lor# 9n descrierile f)cute, femeile nu au vrut s) se identifice pe ele *nsele ca fiind 1v)t)mate permanent1# 8in cauza acestor pro"leme comple!e, a"uzul afectiv este dificil de identificat, deorece nu poate fi *ncadrat *n tipare u+or o"serva"ile (LiCarthD, 198E, dup) Catherine CirGood, 1996)# 'otu+i e!ist) componente ale e!perien(elor su"iective ale femeilor, care sunt comune# $&a constatat c) violenta fizic), for(area se!uala sau atacurile ver"ale au un impact la un nivel afectiv pe care femeile *l percep ca fiind destul de grav# Cercet)rile au identificat dou) forme ale a"uzului afectiv, manifestate prin influen(a violen(ei fizice +i se!ual asupra st)rii afectivea femeii +i prin efectele la nivel pur psihologic, cum ar fi insultele ver"ale +i privarea afectiv)# 2m"ele aspect ale acestui tip de violent sunt calitativ similar, potrivit impactului pe care *l determin) asupra femeii# 9n acest sens, a fost identificate +ase component majore ale a"uzului afectiv e!trase din men(iunile femeilor
1=

a"uzate (Catherine CirGood, 1996), care permit o caracterizare de ansam"lu a violentei afective# Componentele violen(ei afective sunt7 -degradarea # este primul stadiu de dec)dere *n care apare perceperea ca, *n calitate de fiin() uman), individual *n cauz) este mai pu(in apreciat dec,t altul# 8egradarea produce sentimente puternice de *ndurerare +i de ru+ine maladiv) legat) de sine# A!&# $e! feminine, n#19E8, func(ionar)7 1###*n timp, c,nd am auzit c,t de proast) eram +i ca nimeni nu are nevoie de mine, mi&am pierdut identitatea# 2m *nceput sa cred c) faptul c) el "ea, se duce la alte femei, m) lovea, erau din vina mea###1 Comportamentele care determin) un model de degradare pot varia, dar stadiile sau mecanismele degrad)rii sunt acelea+i# ?n prim stadiu de degradare este critica repetat) sau su"linierea unor aspect nesemnificative ale comprtamentului victimei# Constan(a unui astfel de act d) na+tere unui proces, *n care femeile sunt incapa"ile s)&+i p)streze sentimentul propriei lor valori, deoarece atitudinea denigratoare a atacatorului este continu)# A!#&$e! fem#, n#19E8, operator &1## #m) f)cea *n tot felul, *mi g)sea defecte *n *nf)(i+are sau m) critic) c) am o"iceilul s) miros hainele s) v)d dac) sunt curate### lucruri minore, care uneori trec neo"servate, dar care su"liniate zilnic, iau amploare###1 ?n alt stadiu al degrad)rii include impunerea valorilor atacatorului *n fa(a partenerei5un al treilea stadiu ,cel mai puternic +i mai semnificativ se manifesta atunci c,nd femeile nu au nici o +ans) de a&+i defini propria valoare, acesta fiind dat de comportamentul a"uzatorului# ?ltima form) de degradare este caracteristic) femeilor a"uzate se!ual de partenerul lor7 A!&$e! fem# , n#19=4, casnic)7###el +i&a g)sit o amant)### +i voia se! *n trei, eu, el +i amanta, lucrul acesta era *ngrozitor# 8e c,teva ori am acceptat, dar m&am sim(it *njosit)### *ns) dac) nu accept)m, m) ")tea#1 - frica - este a doua componenta a a"uzului afectiv# emeile care sufer) violen(e tr)iesc sentimente de an!ietate, legate de siguran(a lor emo(ional +i fizic), av,nd sentimentul c) at,t sufletul c,t +i trupul lor, sunt *n primejdie de a fi v)t)mate sau distruse# 2nularea *ncrederii *n sine, care apare ca urmare a primului atac, impredicti"ilitatea +i imposi"ilitatea prevenirii altor atacuri creeaz) o atmosfer) de continu) primejdie +i prin urmare, de permanent) team), nelini+te +i fric) *ntr&o oarecare m)sur)#

18

A!#& $e! fem, n# 19=6, casier)7####la +ase luni dupa ce l&am n)scut pe fiul nostru, am fost lovit) prima dat)# Al a venit acas) +i a comentat ceva *n leg)tur) cu m,ncarea# J ceart) a pornit +i la furie el m&a lovit# 2m fost +ocat)###")t)ile au *nceput s) se repete### nu erau regulate, dar nu puteam prevedea cand aveau s) se *nt,mple### st)team cu frica pentru ca +tiam c) se vor repetat###1 Alementul fundamental al acestei temeri era determinate de incapacitatea victimei de a putea anticipa c,nd pot avea loc alte incidente, gradul de violen() precum +i motivul declan+ator# 9n general femeile *+i dau seama c,nd partenerul este furios sau *ncordat ,iar e!perien(a anterioar) le previne ca un atac fizic) este iminent# Chiar +i *n cazul femeilor nee!puse la violen(a fizic), au e!istat men(ion)ri ca furia partenerului le d)dea sentimentul unui atac fizic poten(ial# 9n asteptarea acestui atac se *ntre"au despre intensitatea lui, c)ut,nd *n e!perien(a o resurs),o metod) de a mic+ora tensiunea, de a elimina pericolul poten(ialei violen(e# - epersonalizarea & reprezint) transformarea de c)tre atacator, a femeii *n o"iect, f)r) nici o energie interioar), far) resurse, f)r) nevoi sau dorin(e# A!#,$e! fem#, n#19E;, inginer) & 1###nu&mi d)dea voie s) port culoarea ro+ie, spunea c) numai anumite femei o poart)### s) merg la coafor sau s) m) rujez# $punea7 femeile sunt frumoase a+a, natural, un s)pun "un +i at,tP 're"uia s) port fuste suficient de lungi +i f)r) +li(, c) s) nu mi se vad) picioarele# C,nd *mi cump)ram c,te o hain), el tre"uia s) vad) +i sa fie deacord cu culoarea ,altfel nu puteam cump)ra#1 - privarea - este un sentiment care izvor)+te din e!perien(a femeilor +i const) *ntr&un conflict *ntre nevoile umane de "az) +i incapacitatea de a le *ndeplini prin resursele disponi"ile# Aste perceput) ca un sentiment dureros al ne*mplinirii +i se manifest) atat su" forma economic), social) dar +i afectiv)# 9n cazul priv)rii economice,atacatorii *+i rezervau dreptul de a folosi +i aloca veniturile care intr) *n cas) potrivit dorin(elor lor# emeile nu pot s) cumpere alimente necesare +i adesea, r)m,neau fl)m,nde, pentru a hr)ni copiii# A!#,se! fem#,n# 19=4,impegat & 1Al nu lucreaz) nic)ieri, singura surs) de venit fiind salariul meu#8ar +i pe "anii ace+tia avea preten(ii +i nu *mi d)dea s) cump)r de m,ncare# $unt zile *n care nu am ce s) m)n,nc nici eu nici copiii, dar chiar +i a+a el toarn) *n laptele copiilor (uic)1# @rivarea sociala si economica porneste tot din sentimentul posesiunii , al proprietatii# 2tacatorii nu numai ca o"serva si controleaza comportamentulpartenerei, dar si contactele

19

sale sociale# Nupta de a pastra o legatura sociala cu o persoana este uneori pierduta in fata acestor posesivi, rezultatul privarii sale fiind izolarea#
&

supraincarcarea cu responsabilitati-este o componenta a a"uzului efectiv mai su"tila

si mai dficil de identificat pentru femeile care o traiesc# $upraimpovarea este simtita de femei ca o cheltuiala enorma de energie, in efortul de a pastra afectiv si practic relatia maritalasi unitatea familiala# ?nele femei prezinta aceasta componenta a a"uzului ca pe un proces de infantilizare a partenerului, nemaie!istand in cadrul cuplului o relatie reciproca de daruieste si primeste# A!#$es#fem, n# 19B8, profesoara&atentia tre"uia indreptata spre el, sa fie recompensat tot timpul# 2vem un copil, dar chiar si decizia de a avea un copil tot eu a tre"uit sa o iau# Au tre"uia sa am grija de copil si de elQil percepeam ca pe un copil mare#
&

deformarea si distorsionarea relatiei-presupune inocularea constanta a indoielii in

peceptia proprie, despre sine a femeilor# 8inamica relatiilor si chiar informarea legata de e!perienta lor sunt derutante, formand o realitate su"iectiva, Leconcordanta dintre ceea ce percepeau femeile si ceea ce simteau sotii lor, le&a adus, in cele din urma, sa puna la indoiala validitatea propriilor comportamente# A!#$e!#fem#,n# 19EB, functionara7 eu credeam ca am un comportament decent, corespunzator dar el imi reprosa tot timpul ca ma comport intrun felQ ca si alte pesoane au spusQasa ca, dupa un timpam inceput sa ma gandesc ca au dreptate# Cefac eu oareR Lumai ca fac ceva rauQincat el ma considera infidela# Comportarea a"uziva creeaza distantare, separare de lumea e!terioara, o"iectiva, o izolare cu propria e!istenta, care ameninta sanatatea afectiva si psihica a femeilor a"uzate, avand drept consecinta incapacitatea de evaluarea realitatii in mod corect# d.)iolenta economica 2ceasta forma de violenta consta in controlul nechita"ilasupra resurselor comune si se poate realiza prin7 controlul resurselor destinate menajului, lipsa de participare la intretinerea familiei, impiedicarea partenerului la o"tinerea unui serviciu si vinderea lucrurilor comune sau pesrsonale, de catre partener# !n acest sens adaugam urmatoarele situatii: "### am cinci copii si pana in august 644> am locuit cu totii# 8upa divortul de sotul meu locuiesc intr&o camera de camin# 2m parasit locuinta din cauza "atailor5 e era foarte violent#
64

Lu lucreaza si "ea alocatia copiilor# 8oi dintre copii sunt "olnavi, Ro!ana sufera se deficienta mintala usoara iar 2lina '#F#C si anemie# Far"atul meu este impotriva $e!#fem#,n#19=4, casnica $otul meu luand salariul pe patru luni si fiind un om fara responsa"ilitati, a "aut toti "anii si a venit peste trei zile# Cand a sosit acasa i&am cerut socoteala unde a stat si ce a facut cu "anii iar el m&a luat la palme# Lu miSam luat concediu medical pentru ca imi era rusine# 2m avut echimoze tot corpul, "uza crapata# 9n urma "ataii am ramas cu semne si ma temeam de alte violente### :a temeam sa nu sufere si copilul# $e!#fem#,n# 19B9, coafeza ###$otul meu este violent si mereu creeaza o atmosfera tensionata in casa# 9n urma "ataii mi& a rupt hainele# Lu ma lasa sa lucrez, imi spune sa satu acasa# $e!#fem#,n# 19E8, confectionera ###sotul meu este foarte violent si pe fondul consumului de alcool### deseori ma "ate, arde hainele mele si ale copilor###mai recent a inceput sa vanda lucruri de valoare din casa si o ameninta pe fetita mea de 1B ani ca va trimite anumit persoane sa o violeze in prezenta lui#### $e!#fem#,n#19=E, muncitoare A!emplele mentionate arata lipsa implicarii partenerului in realizarea "ugetului de familie# @uterea paterna este impusa cel mai adesea dupa cum reiese din toate relatarile, orin violenta si frica, nu este legitimata prin nevoile vietii cotidiene# Cresterea copiilor este transferata integral mamelor# 9n aceasta situatie tatal se simte eli"erat de orice responsa"iliatate, refuzand pana si aportul financiar al intretinerii familiei# $tructura triunghiulara a familieiisi pierde dinamicaprin fi!are rigida in pozitia de out&sider al tatalui sau# 9n familiile care functioneaza normal la nivelul ideologiilorsi practicilor, masculinitatea este asociata cu munca, avand semnificatia identitara# Nipsa acestui atri"ut esential constituie o privare a copilului de la ceea ce reprezint) 1scoal) muncii1 *n termenii *n care pedagogii *n(eleg educa(ia prin munc) +i pentru munc)#
61

tratamentului copiilor, ii "ate pe toti chiar si pe cea mica###

9mplica(iile negative ale violen(ei economice pledeaz) +i argumenteaz) importan(a +i necesitatea depist)rii timpurii a manifest)rii acestor aspect nedorite cu scopul prevenirii +i eredicarii lor *ntruc,t este mai u+or s) previi dec,t s) com"a(i# e. )iolen'a rela'ional! Ca form) de manifestare, violen(a rela(ional) este str,ns legat) de violen(a economic) +i con(ine o"stacole invizi"ile +i intangi"ile care se opun la realizarea oportunit)(ii oferite femeilor +i la e!ercitarea drepturilor lor fundamentale# J"stacolele care apar la scar) macrosocial),ca elemente constitutive ale societ)(ii, se reproduce +i la scar) microscopic, *n mediul familial, favoriz,nd structura de putere, care legitimeaz) apari(ia inegalit)(ii *ntre se!e# ormele de violen() rela(ionala pe care le men(ion)m sunt7 9zolarea de prieteni, sechestrarea sau invadarea spa(iului intim# 9n acest sens aducem ca e!emplu urm)toarele situa(ii7 #.. .tata i interzicea mamei s prseasc locuina, o pzea mereu. $ici tata, nici mama nu lucreaz, sunt %omeri. &ama a ncercat s divoreze, dar tatl meu este foarte violent fa de ea %i de noi, copiii. ' distrus bunurile din cas cu toporul: geamuri, dulapuri, u%i.# $e! fem#, 199>, elev #...n octombrie, anul trecut, am fost btut bestial %i sechestrat ntr-o camer. zile am reu%it s fug cu greu... sunt decis... vreau s divorez# $e! fem, n#19=9, confec(ioner) #(unt chelneri la un han iar soul meu vine la serviciu %i m controleaz, m agreseaz. ) dat m-a btut n fata hanului, n fata colegilor de serviciu, dup care m-a tras ntr-un colt unde m-a lovit cu cuitul peste fat n regiunea ochiului drept. *+nd m-am prezentat la secia de poliie pentru a reclama agresiunea, ofierul de serviciu a refuzat inregistarea declaraiei pentru lipsa certificatului medico-legal.# $e! fem#, n#19=E, chelenerita 2cest tip de a"uz duce la izolarea victimei, la sc)derea stimei de sine +i la imposi"ilitatea evalu)rii dintr&o perspective o"iectiv) a situa(iei *n care se afl) precum +i la lipsa unui suport emo(ional *n acest sens# up trei

66

(. )iolen'a moral! 2cest tip de violen() presupune comportamente care su"mineaz) sau distrug credin(ele culturale sau religioase ale femeilor# :en(ion)m c) forma de violen() moral) 7 aderarea la un sistem de valori morale diferite +i impunerea unui alt sistem religios# A!emple de situa(ii7 ... m btea frecvent %i m trimitea la cer%it mpreun cu copiii sau s m prostituez. *+nd veneam, imi lua toi banii pe care i aduceam si dac nu erau suficieni, m btea.# $e! fem, n#19=4, casnic) ... era pocit, un igan din (lobozia... m-a obligat si pe mine si pe copii s ne pocim s mergem la *asa de ,ugciune, c ce-s popii zicea ... dac nu mergeam ne btea, fcea scandal.# $e! fem, n# 19=>, casnic) @entru a"uzatorul prezentat *n fragmentul de mai sus, no(iunea de>> cre+tin1, la care ader), era doar o form) actualizat) pentru a&i ap)ra 1fa(a1 pu"lic deoarece individual se simte singur +i nesigur# %iolen() la care recurge pentru impunerea propriului sistem religios demonstreaz) c) valorile religioase nu au o semnifica(ie profund) ci una de forma ritualist)# '(-( Facto&ii +avo&i.anti ai violentei +amiliale 8ac) a"uzul, violen(a sunt at,t de nocive si de "lamate, *ntre"area care se ridic) este de ce r)m,n femeile *n rela(ii a"uziveR 9ntre"area reflect) +i lipsa de informative *n leg)tur) cu femeile a"uzate# :itul c) femeilor le place ")taia func(ioneaz) *n mediile destul de largi, deoarece predomin) tendin(a de a g)si defectele victimelor +i nu *nclina(ia de a analiza factorii sociali +i economici care favorizeaz) apari(ia fenomenului# @entru a testa a"ilit)(ile partenerilor, cercet)torii au realizat testul prezentat *n continuare, la care ace+tia tre"uie s) r)spund) cu 1da1 sau 1nu1, dup) care este necesar) discutarea reac(iilor avute,
1#

@ute(i admite c) sunte(i furios Kfurioas) atunci c,nd v) chestioneaz) partenerul $unte(i *nclinat s) fi(i foarte critic cu partenerul dumneavoastr)R %) sim(i(i *n stare s)&1 face(i con+tient pe partener c) sunte(i furiosKfurioas)R
6;

dumneavoastr) R
6# ;#

># B# E#

$unte(i foarte sup)rat c,nd partenerul nu este deacord cu dumneavoastr)R $unte(i satisf)cut de felul *n care v) rezolva(i conflictele sau p)rerile diferiteR Chiar dac) sunte(i con+tient c) partenerul dumneavoastr) se paote sup)ra, v) sim(i(i *n %) sim(i(i vinovat c,nd v) enerva(i pe partenerKpartener)R 2tunci c,nd partenerulKpartenera este sup)rat pe dumneavoastr) R)spunde(i automat 2tunci cand partenerul v) jigne+te, v) sim(i(i *n stare s) ceda(i teren *n fa(a luiKeiR %) certa(i des cu partenerulR %) pute(i e!prima furia fa() de ea Kel f)r) s) 1 e!ploda(i1R 2ve(i tendin(a s) v) lovi(i partenerulKparteneracand sunte(i sup)ratR 2ve(i tendin(a s) v) r)z"una(i ,s) v) v)rsa(i furia pe alcineva ,c,nd de fapt sunte(i

stare s) nu fi(i de acordR

=# 8#

la felR Riposta(iR
9# 14# 11# 16# 1;#

sup)rat pe partenerulKpartenera dvsR Cercet)torii au g)sit c,teva cauze pentru care femeile continu) s) r)m,n) *n rela(ii violente +i le&au grupat astfel7 * ,actori socio$culturali & 9nclud educa(ia femeilor de a fi su"ordinate so(ilor, dependenta lor economic), religia precum +i armonia +i unitatea familiei# # ..soul meu spunea c n cas el este legea,are drept de via %i de moarte asupra mea . in toat nimica ne bate pe mine %i pe copil. 'm vrut sa ii prsesc, dar familia m-a detrminat s nu fac acest pas.# $e! fem# n#l9=4, profesor # $u am unde s merg, nu am un ban al meu. *e s fac cu copilul- ac a% avea un serviciu s pot s m ntrein, da... c nu mai pot s l suport, dar fr un ban nu pot face nimic, sunt legat de el.# $e! fem#,n#l98B,casnic) #.u sunt o femeie de la ar cu frica lui umnezeu %i faptul c sunt cstorit cu brbatul umnezeu. $u am vrut s m despart c am meu a%a cum este beiv... este tot vrerea lui zilnice.# $e! fem,n# 19E1 ,casnic)

considerat c datoria mea este s-/ urmez... dar am decis c nu mai pot suporta btile

6>

* ,actori personali & care contri"uie la permanentizarea unor mariaje, *n care se manifest) violen(a ,sunt teama *n fa() situa(iei ,pe care o consider) irezolva"il), +antajul din partea partenerului, sentimental de vinov)(ie, teama de singur)tate, mila, su"estimarea, dragostea# Cercet)rile au ar)tat ca men(inerea unor rela(ii a"uzive au drept cauz) mai mul(i factori personali, dintre care cel mai important este team. e multe ori femeile nu opereaz) nici o schim"are *n modul lor de via(a, deoarece cred c) situa(ia este f)r) ie+ire# #(unt ani de zile de c+nd se poart foarte ur+t cu mine soul meu.'re o atitudine cum %i-ar bate 0oc,mi bga degetele n g+t,m ciupe%te ,mi spune c m arunc n faa trenului,c m arunca n g+rl.'m a0uns s-mi fie groaznic de frica el.# $e! fem#,nl 9=E,casnic) Ara "eat +i m&a dat afar) din locuin(a :&a ")tut pe mine si pe copii,*n special pe feti(a pe care o umilea +i o trimitea seara t,rziu 1s) o caute pe mama1, o lovea cu palmele ,o jignea *n repeate r,nduri# ?neori duceam ")iatul la p)rin(i , *mi era fric) s) nu devin) mai r)u#1 $e! fem,n# 19=E, func(ionar) *Teama de singur!tate & se anifesta frecvent, deoarece femeile aflate *n astfel de rela(ii nu au alte contacte importante *n afara c)s)toriei partenerul ar fi putut s) o izoleze, *ntrerup,ndu&l legaturile cu persoanele care ar putea constitui un suport# Leav,nd alte persoane spre care s) se *ndrepte +i c)rora s) le solicite ajutorul femeile r)m,n isoiatc cu a"uzatorii lor# #$u am unde s m duc, cui s m pl+ng.&ama mi-a spus s nu-/ iau, c nu-i bun,dar eu am crezut c se va schimba .'li prieteni nu am , nu %tiu ncotro s m ndrept. $e! fem,n# 1984,student) #cred c nu poate s se abin, c+nd bea nu mai %tie ce face ,dar n rest se poart bine. & g+ndesc c el, n sinea lui, ine la noi,la mine %i la copil... dar nu stie sa se comporte, este nervos...# $e! fem#,n#P9=6,*nv)()toare ?n motiv comun pentru femeile care *+i p)streaz) partenerul violent este dragostea#8e multe ori femeile vor ca violen(a s) *nceteze,dar nu +i rela(ia lor# Convie(uirea poate avea p)r(i positive pe care victimele consider) c) ar tre"ui s) lupte pentru a le salva# FoHGer a f)cut un studiu asupra femeilor care nu +i&au p)r)sit rela(ia violenta r)m,n,nd cu so(ii lor,pentru a&i determina s) intrerupa +irul violen(elor#$tudiul a fost f)cut pe o perioada

6B

de nou) luni cu femeile care r)m)seser) cu partenerii lor +i a afirmat c) modalit)(ile folosite de femei pentru a&i determina pe so(i s) *nceteze violen(ele se *mp)r(eau *n trei categorii7 $trategii personale, ce presupuneau discu(ii, promisiuni, amenin()ri, ap)rare pasiv) +i evitare5 olosirea resurselor neoficiale de ajutor,incluz,nd mem"rii familiei sau rude prin alian(), vecini, prieteni5 $urse de ajutor oficiale, respectiv poli(ia, agen(i de asisten() social)# $&a constatat c) cea mai o"i+nuit) strategie neoficial) includea prietenii, iar dintre ajutoarele oficiale cele mai solicitate erau serviciile sociale# @rezen(a violen(ei atrage aten(ia asupra efectului sau devastator privind familia +i via(a indivizilor care o constituie, *ns) se o"serv) prea pu(ine persoane instruite *n acest sens, al ajut)rii competent a femeilor +i copiilor a"uza(i#

II( /INAMICA VIOLENEI FAMILIALE0 CAU1E SI CONSECINTE

6E

1./ A2!.!l0 de+iniie3 ti%!&i3 ca&acte&istici ?nii autori definesc a"uzul ca o form) de agresiune din punct de vedere social, *n urma c)reia rezult) r)nirea unei persoane sau distragerea unei propriet)(i ce apar(ine unei persoane# 2l(i cercet)tori definesc a"uzul ca fiind orice form) de r)nire fizic), produs) asupra persoanei, prin alte mijloace dec,t cele accidentale# 9n legisla(ia din diferite ()ri, a"uzul este definit ca7 v)t)mare fizic) sau mental), se!ual), tratament neglijent sau maltratare# 8ic(ionarul de sociologie (199E) define+te conceptul de a"uz ca fiind e!cesul de folosire a unui lucru sau a *nc)lc)rii legii, e!emplificat prin a"uzul de autoritate, a"uzul de *ncredere, a"uzul de sl)"iciune asupra unei persoane sau a"uzul de semn)tura, care este o varietate a falsului# Niteratura de specialitate precizeaz), e!isten(a a trei forme ale a"uzului7 abu*ul (i*ic, abu*ul se&ual +i abu*ul psihic. +bu*ul (i*ic, ca form) de violent), necesit) o atent) investigare a persoanei, pentru o"(inerea informa(iilor legate de starea fizic), importanta *n toate cazurile# *n situa(ia *n care copilul este mic, tre"uie s) ne "az)m, pentru o"(inerea informa(iei, mai mult pe lim"ajul nonver"al# 9nforma(iile vor fi completate, ulterior, de radiografii sau alte date medicale, pentru depistarea eventualelor leziuni# 9n aceast) etap) foarte important) este esen(ial) o"(inerea de informa(ii +i documente de la medic care s) confere o imagine c,t mai clara asupra urm)rilor fizice ale actului de violen()# 2ten(ia se va concentra asupra interviului luat copilului +i asupra procesului interviev)rii# 8ac) e!ist) un e!amen preala"il de la"orator, acesta, *mpreun) cu radiografiile, tre"uie consultate cu aten(ie, *naintea realiz)rii interviului# 8up) ce a"uzul s&a consumat, e!ist) semne eviden(e ale interac(iunii dintre copil +i a"uzator, chiar *n cazul unui p)rinte natural sau al unui p)rinte vitreg# Copilul, *n aceast) situa(ie, poate s) ai") o atitudine timorat), fiind panicat, iar alteori poate s) pl,ng) *n momentul *n care p)rintele a"uzator se apropie de el# Comportamentul dezvoltat de copil denot) c) *i lipse+te *ncrederea# 2ce+ti copii tr)iesc un sentiment din care lipse+te dragostea +i sprijinul celorlal(i# Comportamentul este motivat de faptul c) p)rintele 1&a respins *n mod sistematic, atunci c,nd el a *ncercat s) o"(in) confort +i protec(ie# $itua(ia este relevat) de comportamentul nonver"al al copilului mic, care nu c)uta un contact de apropiere cu mama sa, cu care se *nt,lne+te din nou, dup) o

6=

perioad) lung) de desp)r(ire# Cercet)rile au demonstrat c) acest copil, chiar *n perioada de stres puternic, pare a fi mult mai fericit *n a"sen(a mamei, dec,t *n prezen(a ei# 9n cazul copiilor mici, care nu se pot e!prima ver"al, con(inutul jocului lor poate fi relevant pentru asistentul social 2ce+ti copii tre"uie invita(i s) se joace cu figuri, reprezent,nd familia, *n special cu p)pu+i, +i este indicat s) foloseasc) modelul propriei lor case# Copiilor li se d)<sansa s) joace rolurile celor<din cas)# $e poate, astfel, o"serva, din comportamentul lor, c) p)pu+a care este *n rolul copilului va fi amenin(at) +i lovit) frecvent# J atmosfer) de violen(a va domina interac(iunea papusi&parinti +i papusi&copii# C,nd e!ist) o nemul(umire, putem o"serva c) p)pu+a copil pl,nge sau se roag) mereu de un mem"ru al familiei# 9n cazul unui copil aflat la o v,rst) la care poate transpune *n cuvinte e!perien(ele tr)ite, posi"ilitatea unui a"uz fizic poate fi e!plorat) *n toate sensurile# $u"iectul nu este mal pu(in sensi"il nici *n acest caz astfel *nc,t tre"uie acordat) aten(ie deose"it) sta"ilirii unui raport "azat pe *ncredere# 2ce+ti copii +tiu c) dac) m)rturisesc adev)rul cel suspectat c) a comis a"uzul poate avea necazuri, motiv pentru care vor ascunde realitatea# Na v,rsta lor, *+i pot da seama c) declara(ia poate provoca o ruptura *n familie sau o dificultate financiar), dac) unul din p)rin(i va fi rupt de familie# +bu*ul se&ual este un termen care a suferit c,teva schim")ri importante *n timp, +i este asociat fie cu comportamente patologice fie cu mo+teniri trangenerationale# Ceea ce nu s&a schim"at este faptul c) cei care suport) consecin(ele acestui a"uz sunt de cele mai multe ori copii neajutora(i +i neinforma(i, iar cei responsa"ili de *ngrijirea lor le e!ploateaz) neajutorarea +i ignoran(a# Jriginile a"uzului se!ual asupra copiilor sunt o"scure, dar se presupune c) sistemele familiale deficitare, destr)mate sau cu p)rin(i vitregi, par a fi cadre favorizante# 2"uzul se!ual nu este legat de clasa social)# Cei mai frecvent, cei care comit a"uzul sunt ")r"a(ii care nu sunt retarda(i mintal +i nu sunt *n eviden(ele psihologilor sau *n conflict cu justi(ia# 2"uzul se!ual *n familie este destul de rar *nso(it de a"uzul fizic# 8intre factorii de risc *n mediile familiale ar putea fi ta(ii vitregi care locuiesc cu fiicele lor, com"ina(ia dintre deficitul psihosocial al tat)lui +i lipsa lui de implicare *n primii ani de via(a ai fiicei +i insatisfac(iile se!uale ale ")r"atului *ntr&o rela(ie se!ual) matur)# $pre deose"ire de a"uzul fizic, a"uzul se!ual provoac) reac(ii de repulsie din partea societ)(ii# Copiii a"uza(i se!ual consider), *n majoritatea cazurilor, c) vina este a lor# $entimentul de vin) care apare este la fel ca +i *n cazul a"uzului fizic, dar intensitatea +i frecven() sunt mai
68

mari *n cazul a"uzului se!ual# $entimentul ru+inii +i lipsei de stim) *i *mpiedica pe copii s) declare a"uzul, situa(ia complic,ndu&se +i mai mult atunci c,nd a"uzatorul este propriul p)rinte# +bu*ul psihic sau emo(ional este asociat, de cele mai multe ori, cu a"uzul fizic, fiind greu de definit +i de identificat# 9n general, copiii a"uza(i emo(ional sunt cei a c)ror dezvoltare a fost afectat) *ntr&o m)sur) serioas), prin atitudinile +i comportamenrul p)rin(ilor# 8e+i cazurile e!treme sunt destul de evidente, este dificil) separarea a"uzului emo(ional de lipsa de *ngrijire din partea p)rin(ilor# 2"uzul emo(ional se deose"e+te de celelalte forme de a"uz +i afecteaz), predominant, copiii mici# @rincipalul sau efect este diminuarea sentimentelor copilului +i a valorilor proprii, concomitent cu *nt,rzierea dezvolt)rii intelectuale, emo(ionale +i sociale ale acestuia# *n timp, aceste tr)s)turi indezira"ile pot fi restructurate, dar este necesar) mult) aten(ie c,nd se lucreaz) cu ace+ti copii, pentru a le *n(elege comportamentul# Copiii a"uza(i sunt incon+tien(i poten(ialul personal pe care *l au, deoarece persoanele care au a"uzat de ei au fost perseverente *n accentuarea aspectelor negative ale personalit)(ii +i ale comportamentului, aspectele pozitive fiind complet ignorate# 2"uzul emo(ional este frecvent *n familiile disfunc(ionale, dar poate ap)rea +i *n institu(iile educative# )() Facto&i s%eci+ici ai violenei domestice 9n e!plicarea +i *n(elegerea cauzalit)(ii violen(ei *n familie au fost avansate mai multe teorii# 8intre acestea, unele consider) c) principalul factor determinat este persoana, caracteristicile personale ale individului *n str,ns) leg)tur) cu comportamentul deviant psihopatologic +i consumul regulat sau ocazional de alcool sau droguri# 2lte teorii sunt de natur) social), psihologic) ori chiar economic) +i consider) c) violen(a este provocat) de resursele materiale sc)zute care permit doar un trai la limita su"zisten(ei, de leg)turile sociale asimetrice, de st)rile conflictuale +i de gradul de instruire al individului# 8in perspectiva numeroaselor teorii enumerate mai sus, unii autori au identificat cinci factori majori care pot determina o rta crescuta a violentei familiale7

69

1# Conflictele domestice aparute intre mem"rii familiei# 2celeasi elemente care

asigura legaturile de afectiune din cadrul familiei se pot dovedisi generatoare de stari conflictuale5
6# Caracterul dominant al "ar"atului la nivelul familiei si al societatii# $otul este

capul familiei si reprezinta un elelment dominator in familie si in societate, iar mijlocul prin care sunt rezolvate diferitele situatii aparute este forta5
;# -radul de instruire si comportamentele mostenite# Convingerea is a"isnuita

(comportamente repetititve uneori mostenite) ca parintii pot lovi copii pentru a&i indrepta sa pentru Ta&i aduce pe calea cea "una# Convingerea ca violenta ca masura punitiva este cea mai "una metoda5
># %iolenta familiala, un firesc cotidian# Repetarea comportamentelor violente atat

parinti&parinti cat si parinti&copii pot duce la insusirea acestor comportamente pe post de modelsi repetarea lor la momentul in care minorii vor intemeia o familie si vor juca la randul lor rolul de parinti5
B# %iolenta fenomen acceptat de societate# 8istri"uit in special pe canale media

acest fenomen poate la randul lui fi preluat la nivel familial si acceptat ca model# %iolenta ca fenomen venit pe aceste canale si apoi insusit de indivizi se poate transforma intrun model trans&generational# %iolenta acceptatasi prezentata de canalele media poate duce la o famile care e!perimenteaza des violenta, de unde si o societate violenta in ansam"lul ei# 8in aest punct de vedere fenomenul violentei poste fi privit ca o reactie in lant# @e langa factorii enumerati mai sus deseori intra i joc si pro"leme individuale(gelozie, pro"leme de temperament, personalitate, educatie, "oli psihice,consumul sau dependenta de diferite su"stante&alcool,droguri etc#) care constitue cauze determinante sau, in multe cazuri, favorizante ale violentei domestice# J teorie care e!plica aparitia crizelor intrafamiliale, cu episoade violente, este teoria stresului a lui 0ill (19B8)# Avenimentele stresante determina situatii pentru care familia nu este pregatita si in fata carora nu are mecanisme eficiente de aparare# Ale variaza ca intensitate si sunt insotite de unele dificultati# 2ceste complicatii sunt factori care precipita criza si necesita competente din partea familiei, care nu pot fi sau nu disponi"ile pentru moment#
;4

Na noi in tara, cauzele violentei familiale sunt multiple si deteminate de mai multi factori,dintre care, cei care ies cel mai mult in evidenta sunt7
&

rolul secundar al femeii in societatea romaneasca, atat in viata pu"lica, cat si in cea

privata# 2ceata stare de fapt da dreptul "ar"atilor de a&si controla partenerele nu numai prin violenta, dar si prin su"ordonare economica, amenintari, izolare si alti factori de control5
&

multitudinea pro"lemelor socio&economice ce care se confrunta societatea

romaneasca in perioada de tranzitie# Criza de economie a crea tensiunini familie, care au generat cazuri de violenta, unele e!trem de grave care a mers chiar si pana la suicid sau omorl
&

lipsa locuintelor in Romania constitue o cauza care favorizeaza violenta5 femeile fiind

o"ligate sa suporte relatiile violente, datorita faptului ca nu au unde sa si gaseasca alta locuinta5
&

rata mare a somajului determina disfunctii economice in cadrul familiei in perioada imaturitatea partenerilor la casatorie reprezinta , de asemenea, un factor de risc al sistemul legislativ deficitar si neincrederea in acest sistem ori necunoasterea gradul scazut de instruire al partenerilor ( in special in mediu rural) si preluarea

de tranzitie si constituie un factor favorizant al violentei domestice5

&

violentei domestice5
&

drepturilor5
&

comportamentelor care favorizeaza actiuni violente pe "aze cutumiare (mostenirea de credinte si convingeri gen bataia este rupta din rai 2 -.3 E+ectele violentei domestice a. .mpactul iolen'ei asupra copiilor $tudiile arat) c,t se poate de clar faptul c) *n mediile familiale, *n care se manifest) *n mod frecvent violen(a, nevoile de "az) ale copiilor7 de siguran(), de afec(iune, de *ncredere, viaa ordonat) nu sunt respectate +i asigurate *n mod constant# 9n familiile *n care se manifest) violen(a, func(ia parental) nu mai poate fi *ndeplinit) corespunz)tor# ?neori, aceast) func(ie este preluat) total de un singur p)rinte, de o"icei de mama, alteori unul din fra(ii mai mari dar c,nd +l ace+tia sunt victime ale violen(ei, nu mai pot fi capa"ili s) asigure *ngrijirea de "az) necesar) copilului sau s)&1 protejeze de violen(a celuilalt p)rinte#
;1

*n rela(iile cu copiii, p)rin(ii din astfel de medii *+i pierd autoritatea *n fa(a acestora, ei nu se mai "ucur) de calitatea de educatori pe care tre"uie s) o e!ercite *n familie# 8ragostea p)rinteasc) se manifest) printr&un amestec "izar de tandre(e +i violen(), care *ntre(ine o continu) incertitudine, ce va conduce la dezvoltarea unui mechanism de ap)rare din partea minorului (izolare social), negare, ne*ncredere *n adul(i etc)# Copilul va *nv)(a c) rela(iile sociale se "azeaz) pe raporturi de for(), de supunere a celui sla", devenind foarte sensi"il la aceste forme de manifestare +i va fi mereu preocupat de g)sirea diferitelor mijloace de a sc)pa, de a se sustrage din situa(ii cu poten(ial factor de risc# :inorul va fi *n prezen(a timorat +i se va a+tepta oric,nd la iz"ucniri violente din partea p)rin(ilor chiar dac) nimic nu preveste+te iz"ucnirea mm conflict sau a unei st)ri conflictuale# 8e cele mai multe ori lucrurile nu se opresc aici, violen(a familial) influen(,nd randamentul +colar al copilului +l chiar gradul de 9nteligen() al acestuia, performan(ele lor fiind mult diminuate# 2gresivitatea tinde s) influenfeze +i+ a implementeze modelele de comportament ulterioare, copiii +i tinerii fiind *nclina(i s) 9mite +i+ a&+i *nsu+easc) ulterior aceste comportamente# $e crede c) tat)l ofer) un model violent pentru fii, *n timp ce mamele ofer) un model nepotrivit pentru fete & viitoare mame# %iolen(a domestic) poate fi rezultatul unui model comportamental, pe care copilul 1&a v)zut *n familia de origine +i care constituie o manier), o metod) de rezolvare a diferitelor situa(ii ap)rute *n via(a de zi cu zi a familiei sau poate fi un model preluat de pe canalele mass&media ori din mediul sau de via(), satul, ora+ul, cartierul *n care locuie+te +i *n care aceste modele comportamentale sunt r)sp,ndite, acceptate sau chiar *ncurajate# " nu vreau s merg acas pentru c tata bea %i este foarte ru cu mine, m bate , m n0ur...# (G.P. elev 1E ani) #...de la v+rsta de doi ani, mama ne-a prsit, pe mine %i pe fratele meu. ' plecat pur %i simplu %i noi am rmas cu tata. n scurt timp, mama s-a cstorit. &i-adue aminte c nc de mic am fost pus la munci grele, de c+nd aveam %ase ani %i mai lum %i btaie c nu munceam destul. 3mblu btut %i acum de tata. .ste un om ru %i bea mult. $e pune s muncim %i pe la oameni prin sat, munci grele %i apoi ne bate %i ne ia banii. e aceea nu mai merg acas n vacan, stau aici n cmin. n vacana asta am cutat-o pe mama %i am gsito. .a ne-a explicat, mie %i lui frate-miu, de ce ne-a abandonat $e-a spus c tata era foarte ru %i o btea mereu, a%a cum este %i cu mine %i cu fratele meu. *+nd nu a mai putut, a plecat de acas. $oi am a0uns aici n cmin.#
;6

(R#8# elev 1B ani) "(oul meu este foarte violent, ntreine o stare de conflict permanenet. cred c situaia noastr din cas a dus la asta.# (@#F# casnic) B> ani) b./onsecintele iolentei (amiliale asupra (emeilor 9n plan social, familiile *n care se manifest) violen(a devin mai pu(in transparente +i mai pu(in deschise mediului social# Ale sufer) o relativ) izolare fa() de celelalte familii, c)p)t,nd un sentiment de stigmatizare +i de culp), care le face s) ai") o sla") comunicare# $o(ul violent caut) s) ai") un control a"solut asupra rela(iilor sociale ale so(iei, pentru a preveni astfel posi"ilitatea confes)rii din partea femeii sau a o"(inerii unui eventual ajutor# 2ceasta constituie +i o "arier) *n calea depist)rii familiilor *n care se manifest) violen(a# emeia sufer) din cauza acestor izol)ri, fiind 9ncapa"il) de a coopera +i a comunica cu ceilal(i# 'entativele de suicid, depresia, reac(iile post traumatice, atacurile de panic) *nso(esc adesea comportamentul femeilor aflate *n aceste situa(ii# :anifestarea an!iet)(ii fa() de necunoscut, nereu+it), o face s) devin) neajutorat) +i pasiv) la situa(ia ei# Un cele mai multe cazuri, se simt o"osite, epuizate +i indiferente din punct de vedere emo(ional# $e constat) o pierdere a interesului pentru activit)(i sau persoane +i o incapacitate de rela!are# $tarea de an!ietate este dominant), com"inat) cu o anumit) 9ncapacitate de a se concentra, ceea ce *ngreuneaz) g)sirea unei solu(ii# Ale consider) c) toate acestea se *nt,mpl) din vina lor ceea ce le face s) se perceap) ca 9ncapa"ile de a face o schim"are *n via(a lor# Na nivel psihic este prezenta nu doar teama unui alt atac, dar +i o lupt) continu) pentru a&+l *nfr,na impulsurile agresive# @asivitatea +i negarea par s) fie ultimul refugiu *mpotriva furiei induse +i a 9mpulsurilor de sinucidere# Cercet)rile au men(ionat faptul c) femeile maltratate nu caut) ajutor, deoarece se tem de r)z"unarea so(ului# R)z"unarea poate s) apar) la diferite intervale de timp, dar studiile relev) faptul c) femeile ar fi mai pu(in victimizate dac) ar c)uta ajutorul# 'ot cercet)ri recente au ar)tat c) s&au *nregistrat rate mai ridicate ale consumului de alcool +l droguri la femeile investigate *n perioadele *n care a crescut +i inciden(a violen(elor *n familie# Consumul acestor su"stan(e *n cazul femeilor ")tute, poate constitui o form) de
;;

in cauz situaiei

de permanent scandal %i btaie, unul din copii a fost condamnat penal pentru t+lhrie... eu

rezisten(a *n a *nvinge durerea fizic) +i emo(ional) a a"uzului constat,ndu&se c) doar un num)r restr,ns de femei folosesc alcoolul +i drogurile din alte cause# 'endin(a de sinucidere este o modalitate prin care se *ncearc) o *ntrerupere a +irului violen(elor anormale# $tudiile au 9ndicat faptul c) *ntr&un procent impresionant femeile "attue au men(ionat c) au avut cel pu(in o tentativ) *n acest sens# ?neori sinuciderea pare singura solu(ie pentru c) *ntreruperea +irului de violen(e pe cale legal) este costisitoare, anevoioas) +i descurajant) pentru o femeie aflat) *n situa(ie de a"uz# Costul certificatelor medicale sau a celor necesare pentru judecat) (spitaliz)ri, costuri de judecat), costuri implicate de aplicarea unor sentin(e) sunt greu de suportat pentru victim), care este astfel o"struc(ionat) *n a *ntrerupe +irul violen(elor +i se trezste *ntr&un cerc vicios# 'raumatismele fizice +i psihice afecteaz) uneori chiar cu consecin(e grave starea de s)n)tate a femeii# 2"uzurile frecvente la care sunt supuse femeile, *n timpul violen(elor domestice, sunt cauza *m"oln)virilor +i a sc)derii imunit)(ii la "oala# Na acestea se ad)ug) lipsa de protec(ie contraceptiv), care determina un num)r ridicat de avorturi# Na un alt nivel, a"uzurile repetate pot dezvolta *n victim) r)spunsuri violente, mecanisme de ap)rare e!treme care transform) victim) *n agresor +i *n unele cazuri aceste situa(ii tragice ajung chiar s) se soldeze cu crime# 8iscrimin)rile *mpotriva femeilor +i practicile violente sunt o"stacole serioase *n calea afirm)rii drepturilor acestora# %iolen(a *mpotriva femeii implic) direct dreptul la via(), la integritate fizic) +i psihic), la li"ertate individual) +i la siguran(a proprie a femeii +i se reflect) puternic asupra copiilor# Jrganismele na(ionale +i interna(ionale sunt preocupate de definirea +i analiza fenomenului, precum +i de ela"orarea unor planuri de ac(iune pentru com"aterea violen(ei care se manifests *n familie# #*+nd bea, soul eu devine om violent %i m bate %i pe mine %i pe copii. 4iatul cel mare este eel mai adesea subiectul actelor violente ale tatlui. *hiar a srit cu cuitul la biat %i am fost nevoit s-/ reclam la poliie. 'nul trecut, fiica mea cea mic a fost stansa de g+t de tatl ei %i am. reu%it cu chiu cu vai s o scot din m+inile lui. 4iatul este afectat psihic, pentru el a fost necesar consilierea psihologic. .u nici nu mai spun c+te problem medicale am din cauza lui# (:#:# lucr)tor comercial >> ani) "$iciodat nu puteam s-i fac pe plac. (-/ mulumesc. *u trecerea anilor, dup ce-am auzit c+t de proast eram %i bun de nimic, mi-am pierdut identitatea. 'm nceput s cred c era din vina mea faptul c el bea deseori, se duce la alte femei, m bate.#
;>

(8#L# *ngrijitoare >E ani) " ...$u beau eu mult, dar uneori mai beau c+te un pahar c nu mai %tiu ce s fac %i ca s uit de necazuri %i de btile pe care le iau zilnic. &-am %i sturat... doar nainte nu beam deloc, dar dac tot zilnic vine beat %i m bate am nceput s beau %i eu c+te un pahar... dar nu pot s spun c beau... mi dau seama c nu fac bine dar parc altfel nu mai pot...# ($#F# v,nz)toare B> ani) "5umez mult, c+te dou trei pachete de tigari pe zi... nu fumam nainte, dar acum sunt nervoas c+nd l vd cum vine but %i %tiu c iar ncep scandalul, btile...# ('# # casnic) >8 ani) "(unt bolnav, mai ales capul m doare aproape tot timpul %i apoi sufr %i cu nervii, am stat mult internat %i iau %i acum iau tratament... de at+ta btaie am a0uns cu nervii la pm+nt. 'cum m bate mai puin, dar ce folos dac sunt a%a bolnav.# (@#N# confec(ioner) >>) c.Particularitati ale iolen'ei asupra b!tr0nilor 9ncep,nd cu anul 1984, *n literatura de specialitate a fost introdus termenul de elder a"use1, care se refer) la o form) aparte de violen() e!ercitat) asupra "atrdnilor *n cadrul familiei, de copii ori de rude apropiate# Astim)rile f)cute *n acest sens au ar)tat c) maltratarea persoanelor *n v,rst) *nregistreaz) o ra() la fel de mare cu cea a maltrat)rii copiilor, dar nu se cunosc cifre e!acte, deoarece ele nu ajung la cuno+tin(a pu"licului sau a autorit)(ilor# %iolen(a asupra ")tr,nilor se consider) ca o prelungire a celorlalte forme de violen(a familial), fiind o parte components a unui model cultural perpetuat de la o genera(ie la alta, modelul violen(ei familiale transmi(,ndu&se intergenerational sau pe celelalte c)i cunoscute# Reac(iile de agresivitate pot cuprinde o multitudine de forme7 de la violen(a fizic), la neglijarea necesit)(ilor materiale +i spirituale, la administrarea unor calmante sau alcool pentru a fi mai u+or de manipulate# ormele cele mai r)sp,ndite de violen() asupra ")tr,nilor au fost precizate de mai mul(i cercet)tori, +i *n general au clasificat violen(a asupra ")tr,nilor astfel7 M neglijarea pasiv), const,nd *n ignorarea v,rstnicului, neacordarea ajutorului material +i afectiv atunci c,nd este necesar5
;B

a"uz ver"al sau emo(ional, respectiv insulte, jigniri, supunere la umilin(e, tratarea ca neglijarea activ), implic,nd izolarea deli"erate a vasmicilor, refuzul de a le mai da a"uz fizic, const,nd *n maltratarea propriu&zis), *n ")t)i +i loviri cu consecin(e din a"uzul de medicamente care presupune administrarea medicamentelor *n doze mari, +i violarea unor drepturi5 for(area ")tr,nilor s) se interneze *n aziluri sau case de ")tr,ni5 e!ploatarea & furtul sau deposedarea de "ani sau propriet)(i, apar(in,nd unei persoane

fiin(e infantile, care nu au dreptul la demnitate personal)5

M

medicamente, alimente sau internarea lor for(at) *n case de ")tr,ni5

M

cele mai grave, uneori fatale5

M

atunci c,nd nu este cazul, *n scopul manipul)rii mai u+oare a persoanelor v,rstnice5
M M M

*n folosul altei persoane5 M a"uzul medical & re(inerea administr)rii medicamentelor necesare sau a tratamentului Cauzele principale ale violen(ei *mpotriva v,rstnicilor sunt de natur) economic), costurile emo(ionale, afective, fizice Vi financiare necesare *ngrijirii unui ")tr,n put,nd fi uneori enorme# Cheltuielile de *ntre(inere sunt mari *n cazul ")tr,nilor, cunoscut fiind faptul c) spitaliz)rile sau alte *ngrijiri madicale sunt scumpe, iar ")tr,nii sunt predispu.i *m"oln)virilor# Na acestea se ad)ug) costul alimentelor +i al *ntre(inerii# @ovara financiar) poate fi dificil), mai ales c,nd coincide cu cheltuielile mari pentru proprii copii care merg la +coal)# Responsa"ilitatea *ngrijirii ")tr,nilor revine, *n cele mai multe cazuri, so(iei, c)reia poate s)&* displac) prezen(a ")tr,nilor din cauza muncii *n plus, a intruziunii *n intimitatea ei, a cerin(elor e!cesive asupra timpului alocat# @)rin(ii pot s)&+i trateze descenden(ii ca pe ni+te copii, *ncerc,nd sau prelu,nd rolul de a decide, ceea ce poate genera sentimente ostile# ?nele ostilit)(i se intensific) dac) cel care *ngrije+te realizeaz) c) celelalte rude (fra(i) nu *mpart aceast) povar), cel pu(in din punct de vedere financiar# @rocesul de institu(ionalizare a ")tr,nilor, priva(i de resurse, a contri"uit la segregarea v,rstnicilor de restul popula(iei# %,rstnicii sunt percepu(i ca un grup vulnera"il, care necesit) m)suri medicale +i sociale distincte, fiind *mpin+i, din acest punct de vedere, undeva la periferia societ)(ii, *n centrul preocup)rii acesteia situande&se copiii +i tinerii#
;E

prescris, protezelor etc#

%ulnera"ilitatea accentuat) a acestei categorii de v,rsta face ca respectivul grup social s) fie u+or de victimizat, neav,nd capacitatea de a riposta# #6rima dat, dup ce m-au dat afar din cas, m-am dus la blocul unde am stat eu nainte %i am stat n hoi... %i toi locatarii m-au chemat la ei... hai doamn, cum ai s stai aici pe ciment... hai la noi s dormi... '%a am stat... %i nem+ncat %i nsetat %i murdar. *+nd am. ie%it n strad, am vzut o doamn %i i-am zis: doamn v rog frumos dai-mi %i mie un ban... cad 0os c n-am m+ncat... sunt dat afar de fiica mea.# (@#:# pensionar) E8 ani) #5iica mea vrea s-i mai dau bani, dar eu nu am de unde. $u am nici un loc la cimitir, nu am nimic cumprat... trebuie s vie %i ziua aceea la mine... am ceva eu pentru nmorm+ntare, dar sunt pentru nmorm+ntare. 'm a0uns la 78 de ani s n-am nicio mulumire sufleteasc# (:#L# pensionar) E9 ani) # up ce am rmas fr cas, am stat la fiica mea, dar nu s-a putut sta prea mult, se purta foarte ur+t. !ntr-o zi mi-a spus s eliberez camera c vrea s nchirieze.# (N#:# pensionar) E= ani)

d. 1peci(icul iolen'ei intre (ra'i orma de violen() cea mai acceptat) +i cea mai frecventa *n cadrul familiei apare *ntre fra(i# Cercet)rile au relevat faptul c) >4W dintre copii au lovit o sor) sau un frate cu un corp contondent sau s&au angajat *ntr&o form) de violen() *mpotriva unui frate sau a unei surori# %iolen(a dintre fra(i este privit) cu destul) toleran() comparativ cu a"uzurile e!ercitate de al(i mem"rii ai familiei# $&a constatat chiar c) majoritatea persoanelor, inclusiv p)rin(ii, nu iau *n serios violen(a dintre fra(i## 2cte asem)n)toare de violen() *ntre p)rin(i& copii, sau sot&sotie pot determina sanc(iuni ale organelor competen(e +i interven(ii ale serviciilor de asisten() social), pe c,nd cele dintre fra(i nu atrag astfel de sanc(iuni# Cercet)rile efectuate *n acest sens au men(ionat c) perechile de fra(i sunt mai violente dec,t perechile de surori, ei de(in,nd recordul la aruncatul o"iectelor, *mpinsul, loviturile reciproce, dar violen(ele cele mai frecvente se *nregistreaz) *ntre perechile mi!te, ")ie(i +i fete#

;=

%,rsta s&a considerat ca fiind un factor care influen(eaz) agresiunea dintre fra(i# $tuden(ii, care au fost *ntre"a(i c,t de mult +i *n ce perioad) a vie(ii s&au ")tut cu fra(ii lor, au men(ionat c) num)rul de agresiuni a variat *n func(ie de v,rst) +i c), pe m)sur) ce au crescut, violen(a s&a diminuat# :otivul apari(iei agresiunii dintre fra(i este *n mod frecvent gelozia sau rivalitatea# 8e cele mai multe ori, un frate *l invidiaz) pe cel)lalt pentru de(inerea unui o"iect, privilegiu sau pentru aten(ia acordat) de p)rin(i# 'otu+i de cele mai multe ori, ne*n(elegerile dintre fra(i sunt centrate *n jurul diviziunii muncii, a responsa"ilit)(ilor ce revin fra(ilor mai mari comparativ cu cei mici *n familie# ra(ii mai mari, *n special fetele, au sarcina de a ajuta p)rin(ii la cre+terea fra(ilor mai mici, ceea ce le diminueaz) timpul afectat jocului, determin,nd conflicte *ntre fra(i# ra(ii se iau de o"icei la *ntrecere pentru evitarea unor sarcini nepl)cute, cum ar fi7 sp)latul vaselor, cur)(enia *n camere, *n curte +i altele# 8iferen(a de v,rst) poate agrava situa(ia conflictual), dac) celor mici li se dau sarcini mai u+oare, mai pu(ine, *ntr&un cuv,nt sunt mai proteja(i de p)rin(i# 9n unele familii, ca urmare a na+terii celui de al doilea copil, pot s) apar) manifest)ri de gelozie, cu atitudini nedorite la copilul mai mare, care *+i vede periclitat), pozi(ia# ?neori, comportamentul acestor copii fa() de fra(ii lor mai mici este foarte periculos, necesit,nd o supraveghere atent) din partea p)rin(ilor# Na maturitate, o cauz) frecvent) a apari(iei conflictelor o constituie *mp)r(irea mo+tenirii r)mase de la p)rin(i# 9n aceast) situa(ie pot s) apar) violen(e fizice grave, care necesit), interven(ia organelor de ordine, determin,nd uneori sanc(iuni adecvate# 2m trei copii#8upa ce am nascut primul copil la 18 luni de casatorie au inceput "ataile din senin# 2poi au venit si al doilea si al treilea copil si in casa era numai scandal, "autura si "atai# Copiii se mai "at si ei intre ei, desi le spun mereu ca nu&i frumos, dar daca au vazut la noi se "at si ei intre ei# apt ce au vazut la parintii lor# (:#N# casnica,>9 ani) e. /a*ul iolentei asupra barbatilor $pecialistii afirma ca intre ratele actelor de violenta produse in randurile "ar"atilor si femeilor nu e!ista diferente majore, dar in cazul femeilor se remarca faptul ca de cele mai multe ori actele de violenta constitue de fapt autoaparare# 9ntrun studiu efectuat in anii O84 pe 6B4 de femei "atute, se arata ca >6 dintre aceste si au ucis sotul sau iu"itul# ?na din
;8

concluziile importante ale studiului arata cat se poate de clar ca nu e!ista diferente intre femeile "atute, care au ucis, si cele aflate in aceeasi situatie, dar care nu si&au ucis partenerul# 8iferente s&au manifestat doar in structura a"uzului si in intensitatea actiunii "ar"atului# " (otul meu 0uca carti si pierdea banii la carti. *and venea acasa si-i ceream banii, ne batea si pe mne si pe baiatul cel mare. .u mancam mereu bataie... !ntr-o zi nu am mai putut...era sa bag cutitul in el...am dat in el cu ce am apucat, am crezut ca il omor...si atunci m-am hotarat sa divortez9. (:# #,confectionera,BB ani) %iolenta domestica a devenit un fenomen destul de e!tins la nivel societal, in acest inceput de mileniu, prin transformarile, prin rasturnari de situatii si valori, somaj, saracie care provoaca adevarate crize resimtite in special la nivel familial# 2ceste realitati transfera modele comportamentale anormale in registrul relatiilor conjugale si parentale# III( CERCETARE SOCIOLO4ICA A FENOMENULUI *(' Te5nici 6i metode de ce&ceta&e Jrice interven(ie presupune o"iective precise, con+tiente, men(ionate *ntr&un plan de interven(ie care s) ating) toate laturile vietii victimei +i s) determine recuperarea acesteia, astfel *nc,t s) devin) o resursa eficient) pentru comunitate# J"iectivele pe termen lung vizeaz) autonomia victimei, transformarea ei *ntr&un individ cu competen(e +i a"ilita(i care s) permit) rezolvarea unor pro"leme +i capacitatea de a oferi un cadru normai dezvolt)rii noii genera(ii# 9nterven(iile vizeaz) mai multe domenii7 s)n)tatea fizic) +i psihic) a individului a"uzat, cre+terea *ncrederii *n sine, *ntreruperea lan(ului violen(ei *n familia *n care apare +i stoparea transmiterii acesteia de la o genera(ie la alta# aptul c) interven(ia vizeaz) mai multe domenii presupune aportul mai multor speciali+ti, care vor conlucra la rezolvarea cazului, ela"or,nd planul de ac(iune, *n echipa interdisciplinar)# Nucrul *n echipa presupune respectarea urm)toarelor principii (lonescu, 6441)# Atica profesional) a rela(iei *n echip) impune gestionarea informa(iei cu discre(ie +i face apel la profesionalismul +i competen(a celor care instrumenteaz) cazul# Respectarea valorilor morale +i a persoanelor implicate este important) *n aceast) situa(ie#
;9

Confiden(ialitatea are un rol important *n rezolvarea cazurilor +i constituie o condi(ie impus) celor care lucreaz) *n echipe interdisciplinare, realiz,ndu&se mediul favora"il *ncredin()rii informa(iilor de c)tre client# 9n acest conte!t, tre"uie s) i se e!plice clientului, rolul lucrului *n echipe interdisciplinare#

>4

Nuarea deciziei se realizeaz) *n consens de c)tre to(i speciali+tii care particip) la rezolvarea cazului, necesit) respectarea p)rerii fiec)ruia +i acordul clientului# Aste necesar s) fie precizat faptul c) lucrul *n echipe interdisciplinare presupune +i participarea clientului ca mem"ru al echipei# 2precierea se "azeaz) pe nevoile +i preferin(ele clientului, iar planificarea (ine cont de cerin(ele fiec)rei profesii, coordonate *n vederea o"(inerii rezultatului dorit de client# 9mplementarea const) *n interven(ii coordonate de speciali+tii +i mem"rii echipei# Avaluarea se realizeaz) pe "aza progresului *nregistrat *n urma fiec)rei interven(ii c)tre scopurile comune sta"ilite de c)tre echip)# @entru a *n(elege modul *n care asistentul social tre"uie s) interac(ioneze cu victimele unor a"uzuri este necesar) cunoa+terea unor elemente ale strategiilor de interven(ie# 2ltfel spus, este necesar c) asistentul social s) cunoasca elementele necesare *n procesul de interven(ie +i modul de procurare a informa(iilor utile# 2dunarea informa(iilor de la fiecare victim) presupune apropierea, *n(elegerea unui individ cu pro"leme, cu realit)(i, cu informa(ii +i cu op(iuni +i men(inerea, *n acela+i timp, a sensi"ilit)(ii la modul *n care victima e!perimenteaz) interac(iunea cu persoana a"uziv)# A!ist) trei modalit)(i de a aduna informa(iile7 a a"orda fiecare victim a unui a"uz ca pe un individ unic, a asculta eficient +i a *n(elege c) perspectiva individului se poate schim"a# C,nd asistentul social discut) cu victima, tre"uie s) (in) cont c) ea se afl) *ntr&un anumit punct a ciclului vie(ii, are o anumit) e!perien() +i cu un anumit "agaj informa(ional# $e impune ca ascultarea eficienta s) fie realizat) *n condi(ii sigure, care s) ofere victimei a"uzului confiden(ialitate +i intimitate# 2sisten(ii sociali tre"uie s) dea dovad) de capacitate empatic) +i a"ilit)(i deose"ite *n a *n(elege +i a asculta relat)rile# Aste "ine s) se *nceap) dialogul pornind de la grijile victimei, de la *ntre")rile pe care +i le pune# 'onul conversa(iei este dat de modul *n care *+i spune povestea vie(ii, deci se continu) pe aceea+i tonalitate pentru a da *ncredere +i a transmite respect# %ictimele *ncep adesea relat)rile cu cele mai mari preocup)riKgriji ale lor, nu pierd timpul cu relat)ri irelevante# A!perien(a a ar)tat faptul c) a *ncepe interviul cu perspectiva victimei, cu *ntre")ri deschise +i *ntr&un mod simplu contri"uie la economisirea timpului alocat o"(inerii informa(iilor# A!emple de astfel de *ntre")ri pot fi7 Cu ce te pot ajutaR Ce te&a i)cut s) ridici receptorul +i s) ne suniR Ce te&a f)cut s) suni la poli(ie noaptea trecut)R Ce ai fi vrut s) se *nt,mpleR Care sunt cele mai mari griji ale tale acumR Ce te *ngrijoreaz)R Cum se confrunt) copiii cu aceast) situa(ieR
>1

Aste recomandat ca de la *nceput s) se *nceap) construirea *ncrederii victimei# 9n acest sens este important) validarea a ceea ce spune victima +i su"linierea importan(ei respectului pentru via()# %alidarea ar putea include folosirea urm)toarelor fraze7 X 'e confrunti cu multe# X 'e descurci "ine# X 'i ai facut multe planuri,ceea ce este "ine# X Chiar tii la copiii tai# X 2dmir puterea de a te confrunta cu ce te confrunti# 9nteleg de ce vrei sa### X Ce incerci tu sa faci este foarte greu si ai facut deja foarte mult (apoi se mentioneaza lucrurile pe care le&a facut) dar se poate realiza# X amilia se pare ca tine mult la tine si te sprijina# X Copiii sunt foarte legati de tine 2sistentul social este "ine s) fac) adesea o clarificare asupra a ceea ce a *n(eles# @ot e!ista "ariere de lim"aj, mai ales c,nd victima +i asistentul social provin din medii culturale +i sociale diferite# 8e asemenea, folosirea lim"ajului de specialitate poate *mpiedica procurarea sau oferirea de informa(ii +i construirea *ncrederii# 2sisten(ii sociali au propriul lor voca"ular, precum ad)post, interven(ie *n caz de criz), planuri de securitate, ciclu de violen(), agresor, victim) sau victime secundare# Ai lucreaz) adesea cu cadre sau cu sisteme care folosesc un voca"ular adi(ional, cum ar fi termenii utiliza(i *n sistemul judiciar, de cauz) pro"a"il)1 ordin de protec(ie1, acuza(ii1 +i mandat1# *ntre"uin(area termenilor de specialitate poate salva timp atunci c,nd sunt folosi(i *n rela(iile cu alte persoane care le cunosc sensul 2sisten(ii sociali, care fac uz de termenii de specialitate c,nd rela(ioneaz) cu victimele, s&ar putea s) comunice ineficient, pierz,nd timp +i direc(ion,nd gre+it victimele# 2sisten(ii sociali tre"uie s) +tie c,nd +i cum s) foloseasc) termenii de specialitate# Cu femeile ")tute tre"uie s) foloseasc) un lim"aj simplu +i s) *ncerce *ntotdeauna s) e!plice
>6

ceea ce vor s) spun)# Na fel lim"ajul tre"uie adaptat +i *n cazul *n care victim este un copil de doar c,(iva ani# Un timpul procesului de intertactiune, asistentul social realizeaz) o evaluare primar), dar +i victim) evalueaz) interac(iunea +i pe cel care o realizeaz)# aptul c) perspectiva femeii se poate schim"a tre"uie pus *n concordant cu ideea c) flecare victima are o perspectiv) unic), propria analiz) a riscurilor +i propriul plan de securitate, care se pot modifica# @e parcurs, ea *ncearc) noi strategii pentru *m"un)t)(irea situa(iei, ascunz,nd pro"lema cu care se confrunt)# 2desea, speran(a c) partenerul se va schim"a apare atunci c,nd intervine un organism oficial, *n special cel legal# Un acest caz, victima *+i spune7 va merge *n sf,r+it s) primeasc) ajutorul de care are nevoie1 sau cineva *l va pedepsi *n sf,r+it pentru ce mi&a f)cut1# 'otu+i, nu apar prea des aceste speran(e, iar "alan(a se *nclin) din nou *n favoarea temerilor# $trategia femeii se schim")# 2naliza riscurilor +i planurile de securitate vor fi redefinite pentru a include ceea ce a *nv)(at din noua e!perien()# 2ceste schim")ri reflect) adesea evalu)rile clare ale riscurilor +i ale op(iunilor ei# *n mnctie de aceste modific)ri, are loc +i interven(ia asistentului social# 2cesta este "ine s) anticipeze urm)torii pa+i ai schim")rii +i s) r)m,n) deschis la noi +i diferite informa(ii, analize ale riscurilor sau planuri de securitate# 9nforma(iile pe care le culege asistentul social au *n vedere descoperirea zonei de riscuri generate de agresor la care se g,nde+te victim (copil, femeie etc) far) limitarea *ntre")rilor despre violen(a fizic)# $e pun *ntre")ri ajut)toare de tipul7 Ce lucruri v) *ngrijoreaz) acumR 2m vor"it despre###:ai e!ist) +i alteleR *() Te5nici si inst&!mente de inte&ventie 8atorit) ratelor ridicate care se *nregistreaz) *n ultimul timp, violen(a domestic) poate fi considerat) un fenomen social care vizeaz) diferite segmente sociale, av,nd impact asupra *ntregii comunit)(i# *n func(ie de gradul de e!tindere modelele de interven(ie pot fi clasificate astfel7 X modelul lucrului pe caz5
X X

modelul interven(iei *n re(ea5 modelul campaniilor de sensi"ilizare la nivel comunitar +i politic

>;

:odelul lucrului pe caz are ca su"iect de interven(ie victima +i familia acesteia +i presupune *n(elegerea situa(iei *n care se afl) aceasta# *n acest conte!t este necesar) interven(ia speciali+tilor pentru reducerea traumei +i asigurarea protec(iei persoanei# *n cazul interven(iei *n re(ea, se urm)re+te realizarea unor re(ele func(ionale *n jurul victimei, alc)tuite din servicii +i profesioni+ti implica(i *n interven(ie, precum +i din persoane e!terioare sistemului de servicii# Re(elele +i grupurile de suport social au un efect educativ +i terapeutic incontesta"il# Campaniile de sensi"ilizare la nivel comunitar +i politic influen(eaz) conte!tul socio& cultural al interven(iilor# Aduca(ia determin) sensi"ilizarea +i disponi"ilitatea comunit)(ii de a ajuta# Campaniile de advocacD pentru prevenirea violen(ei domestice au ca scop (9onescu, 6441)7
X X X X X X

sensi"ilizarea comunit)(ii5 ini(iative la nivel legislativ5 multiplicarea serviciilor de interven(ie comunitar)5 crearea +i func(ionarea re(elelor de sprijin5 apari(ia voluntarilor5 apari(ia proiectelor de interven(ie comunitar)#

9nterven(ia *n cazul violen(ei domestice din perspectiva asisten(ei sociale, se poate realiza7 & pe termen scurt, av,nd ca o"iectiv general dep)+irea situa(iei de criz)5 & pe termen lung, urm)rindu&se rea"ilitarea victimei ?n model general de interven(ie, folosit *n rezolvarea pro"lemelor cu aspect social, presupune parcurgerea a trei faze principale7 & faza contactului faza contractului faza de ac(iune# #odel general de re*ol are a problemelor ,a*a contactului 9# 9dentificarea pro"lemei# 2# @ro"lema a+a cum o vede clientul# F# @ro"lema definit) de sisteme importante cu care sistemul clientului interac(ioneaz) (familia, comunitatea, al(ii etc)# C# @ro"lema a+a cum o vede asistentul social 8# @ro"lema care presupune lucrul *mpreun) cu clientul#
>>

....denti(icarea scopului 2#Cum vede clientul c) tre"uie s) fie rezolvat) pro"lema7

X X

scopuri pe termen scurt5 scopuri pe termen lung5 Ce caut) sau a+teapt) clientul de la agen(ie ca metod) de rezolvareR Care sunt scopurile propuse de asistentului social *n rezolvarea acestei pro"lemeR Ce crede asistentul social c) ar fi necesar s) ofere sistemul de

F# Ce crede sistemul clientului c) este necesar pentru solu(ionarea""pro"lemeiR C# 8# A#

servicii clientului, *n vederea atingerii acestor scopuriR ..../ontactul preliminar 2# F# C# Clarificarea realit)(ilor +i eviden(ierea interrrelatiilor e!istente intre servicii# $ta"ilirea naturii unei cola"or)ri viitoare# ?rgen(a realiz)rii contractului necesar continu)rii e!plor)rii +i evalu)rii

*ntr&un mod care confirm) drepturile +i autonomia sistemului client +i asigur) dreptul profesionistului de a interveni5 .).
M M

%&plorare 2i in estigare disconfort5 speran()5 Jportunitate# Capacitatea sistemului client#

2# :otiva(ie7

F# C#

,a*a contractului %# 2# F# C# Avaluare 2naliza situa(iei pentru a indica factorii majori care opereaz)# Considerarea factorilor importan(i care contri"uie la perpetuarea

nevoii, lipsei sau dificult)(ilor# 9dentificarea factorilor care par critici#

>B

8# A# %9# 2# F# C# 8# A# # -# %99

9dentificarea resurselor, capacit)(ilor +i motiva(iilor disponi"ile# $elec(ia +i folosirea generalit)(ilor, principiilor +i conceptelor

adecvate din grupul de cuno+tin(e al profesiei de asisten() social) ormularea unui plan de actiune&un ghid de 9nterven(ie# Consilierea +i sta"ilirea unul scop# Considerarea unor posi"ile alternative# -)sirea unor modalit)(i adecvate de ajutor# Concentrarea eforturilor asupra schim")rii# Rolul asistentului social# Nuarea *n considerare a for(elor e!terioare sistemului client care ar

putea *mpiedica desf)+urarea planului# Astimarea for(elor, cuno+tin(elor, aptitudinilor +i timpului necesar @rognoze & ce *ncredere are asistentul social *n succesul planului aza de ac(iune realiz)rii unul plan, cu activit)(ile asistentului social# %999# *ndeplinirea planului & se specific) modul de interven(ie +i se *mpart o"liga(iile7 resursele +i serviciile care tre"uiesc folosite5 metodele prin care pot fi folosite +i cine +i ce tre"uie s) fac)# 9Y# 2# F# C# Y# 2# F# 8# inal Avaluarea *mpreun) cu clientul a *ndeplinirii planului# 2cordul cu sf,r+itul +i terminarea contractului :en(ionarea rezultatelor Avaluarea final) @roces continuu# 2 fost *ndeplinit planul# 8ac) metodele folosite au fost adecvate#

:ehnicile %i instrumentele de intervenie sunt folosite de asistentul social *n rezolvarea pro"lemelor comple!e ale violen(ei domestice/ 8intre tehnicile +i instrumentele mai importante, folosite de asistentul social *n cazurile de violen(a domestic), men(ion)m7 consilierea, planul de securitate, evaluarea ini(ial) a violen(ei domestice, *ncurajarea +i lini+tirea clientului, inversarea rolului, redefmirea, sculptura familiei, fi+a procesului decisional +i mapa coerci(ie#

>E

a. /onsilierea 9n cazul *n care tehnica aleas) de specialist este consilierea, asistentul social realizeaz) clarificarea g,ndurilor +i sentimentelor victimei cu privire la ceea ce o preocup) *n prezent# @e "aza celor relatate, consilierul face o"serva(ii +i pune *ntre")ri *n leg)tur) cu g,ndurile +i sentimentele clientului, care se desprind din comportamentul ver"al sau nonver"al al acestuia# Consilierea practicat) *n asisten(a social) tre"uie s) se diferen(ieze de cea practic) *n psihoterapie, psihologie sau psihiatrie# $copul consilierii psihoterapeutice este de a surprinde, analiza +i *n(elege su"straturile de facture patologice ale actului de violenta domestic)# Consilierea utilizat) *n asisten(a social) are ca scop adaptarea clientului la condi(iile de via(), dezvoltarea personalit)(ii, rezolvarea conflictelor interpersonale, deci urm)re+te7 & & reducerea stresului prin oferirea suportului emo(ional5 realizarea unui "un menagement al resurselor de(inute de pacient +i preg)tirea 9n cazul *n care pro"lemele dep)+esc competen(a asistentului social, clientul este dirijat spre alte servicii de specialitate# 9n consilierea unei femei a"uzate, ghidul de e!plorare a situa(iei se poate "aza pe urm)toarele puncte de interes7 Care sunt resursele sociale +i financiare ale familieiR Ce elemente de stres afecteaz) *n mod curent familiaR Care este ocupa(ia so(uluiR $unt folosite diferen(ele religioase pentru justificarea ")t)iiR Copii au fost planifica(i sau nuR A!ist) dovezi ale a"uzului de alcool, ale dependen(ei de jocuri de noroc sau leg)turi e!traconjugale din parte unuia dintre parteneriR %iolen(a era dominant) *n familiile de origine ale partenerilorR Cum pot fi eludate aceste comportamente *ncorporate R Lormele +i valorile pe care le au partenerii sunt importanteR 9n cadrul terapiei, c,nd violen(a constituie o tr)s)tur) *nserat) la so(, pro"lema care apare este dac) tre"uie direc(ionat) consilierea pe men(inerea rela(iei prin antrenarea schim")rii sau s) fie centrat) doar pe pro"lemele so(iei# @ot r)spunde la *ntre"are numai persoanele afectate de violen(), care tre"uie s) participe pentru *nceput la +edin(ele de
>=

acestuia pentru acceptarea schim")rilor *n propria via()#

consiliere# 9n acest sens, tre"uie avut) *n vedere fericirea copiilor, dac) ace+tia e!ist), +i tre"uie cercetat dac) nu cumva +i ei sunt victime ale violen(ei# Consilierul tre"uie s) acorde o aten(ie sporit) femeilor care s&au desp)r(it de so( +i *ncearc) s)&+i fac) o via() nou) pentru ele +l pentru copii# 9n func(ie de *mprejur)rile +l de motiva(iile celor implica(i, poate fi a"ordat) terapia de cuplu, de grup sau individual), cu ajutorul c)reia s) fie indentificata componenta nefunc(ionala, precum +i interac(iunile defectoase pentru a fi corectate# C,nd lucreaz) cu femeile agresate de so( de e!emplu, consilierul este "ine s) evite s) le sf)tuiasc) s) r)m,n) sau s) p)r)seasc) rela(ia a"uziv)# Recomand)rile tre"uie oferite *ntr& o anumit) form)7 Aste ceea ce a+ face eu###1 1Aste ceea ce al(ii ar face de o"icei1# 're"uie evitate recomand)rile pentru clientul care *ntrea") cum# +i ce s) fac1 sau Crede(i c) ar fi mai "ine s) divor(ezR1 :ulte femei ")tute continu) s) stea ani de&a r,ndul cu partenerul *ntr&o rela(ie violenta si nu s epot separa pana cand nu au incredere in propriile puteri# @entru majoritatea femeilor "atute decizia de a pleca este un proces amanat, taraganat, caracterizat de separari si impacarai repetate# 8eoarece femeia "atuta este am"ivalenta si nehoatrata se recomanda ca cei care realizeaza procesul de consiliere sa nu&l critice ori ridiculizeze pe sot# Cel mai adesea, reactia femeii este de a&l apara pe atacator si de a se autoinvinovati# 9n cauzl in care consilierul nu accepta aceasta am"ivalenta si confuzie, femeia se va simti neinteleasa si dispretuita# 8intre tehnicile utilizate frecvent se pot mentiona7ascultarea activa, evocarea, verificarea sau clarificarea, parafrazarea, refle!ia, confruntarea sau sumarizarea# A!emplificam, in continuare catvea din aceste tehnici7 'scultarea activa clarifica cele spuse de am"ele persoane si se realizeaza prin repetarea afirmatiilor de catre persoana care vor"este, ca in e!emplul urmator7 Client7& @ro"a"il daca sotul meu ar inceta sa mai "ea atata as putea avea mai multa grija de gospodarie# :i Sar si face mai multa placere# 2sistent social7& 8eci credeti ca este vina dumneavoastra ca "eaR Credeti ca motivul este ce nu va ingrijiti cum tre"uie de gospodarieR Client7& Ai,nu chiar###,vreau sa spun ca eu muncesc si nu se vede# @lus ca nu ma ajuta nimeni nici macar copiii# 2sistent social7& 8eci credeti ca toata responsa"ilitatea gospodariei cade asupra dumneavoastra##

>8

.vocarea consta in a incuraja pe celalalt sa continuie7 Client7& 8a# 2sistent social7&$&ar parea ca aveti foarte mult de facut de una singura# Ce parere aveti in legatura cu aceasta# Cred ca este foarte greu sa muncesti tot timpul fara nici un fel de ajutor din familie# ;erificarea celor intelese sau clarificarea este o intre"are folosita dupa un mesaj am"iguu transmis de client7 2sistent social7& @areti coplesita de toate acestea, nu&i asaR Client7&8a, si sotul meu crede ca nici nu sunt "una de nimic# 6arafrazarea poate fi vazuta ca reactie la continut# Cand se parafrazeaza, se atrage atentia clientului asupra coninutului mesajului# 2sistent social7&%reti sa spuneti ca munciti si va ingrijiti de gospodarie si sotul dumneavoastra tot nu este multumuitR Client7&8a, cred ca intr&adevar asa stau lucrurile# *onfruntarea este o punere in evidenta a discrepantelor, a distorsiunilor sau a jocurilor pe care le foloseste clientul pentru a ascunde nuste lucruri cat si pentru evitarea unei schim"ari de comportament constructiv# 8eci unul dintre scopurile confruntarii este de a arata discrepantele si de a&l ajuta pe client sa e!ploreze fiecare parte a mesajului# b. Planul de securiatate Cel mai imprtant lucru pe care tre"uie sa&l faca o victima a violentei domestice este sa&si alcatuiasca un plan de securitate pentru a se proteja de a"uzator# Jdata ce violenta a aparut intro relatie este pro"a"il sa se mai produca# @lanul urmareste protejare victimei si a copiilor# ?n asistent social specializat poate sa ajute victima sa pregateasca planul# @lanul de securitate poate fi ela"orat pentru orice situatie care ar putea pune un individ in eventual pericol si tine seama de locatia in care se afla acesta (acasa, spatiu pu"lic, serviciu) de tipul de agresiune care se produce(asupra copiilor,asupra sotiilor),prevede mijloacele care ar putea minimaliza efectele actului de agrsiune(ascundera armelor, chemarea vecinilor, politiei in ajutor ), contine un plan de urmat in cazul in care fuga de la domiciuliu este inevita"ila(lista de prieteni care ar putea oferi ajutor, lista refugiilor disponi"ile in zona
>9

de resedinta e victimei), autoritatile ar putea sa se implice eficient in cazul de agresiune# Recomandat este ca planul de actiune sa fie intocmit in scris si pastrat in siguranta de individul care a mai fost victima violentei domestice si care se poate transforma oricand din nou in victima# Recomand)ri de care tre"uie avute *n vedere la proiectarea +i *ntocmirea planului de securitate7
1# *ncearc) s) evi(i o situa(ie de a"uz, p)r)sind locul# 6# @)streaz) armele, de orice fel *n locuri c,t mai inaccesi"ile cu putin()# ;# 8eplaseaz)&te *n locuri unde nu sunt arme +i de unde po(i sc)pa# ># 8ac) violen(a este inevita"il), transform)&te *ntr&o (int) c,t mai mic) cu putin()# B# 8ac) este posi"il, s) ai *ntotdeauna un telefon +i s) cuno+ti numerele la care po(i apel)

pentru ajutor#
E# $) nu&(i fie fric) s) chemi poli(ia# =# @o(i s) ie+i afar) pentru ajutor# %ecinii vor auzi +i vor chema ei poli(ia#

8#$) +tii cum ajungi la sec(iile de poli(ie, spitalele, sec(iile de pompieri +i la magazinele nonstop din zona ta# 9# 8ecide&te asupra traseului# 8ac) tre"uie s) pleci *n timpul nop(ii, este necesar s) cuno+ti traseul
14# 11# 16# 1;#

Cel mai important lucru pentru copii este s) fie *n siguran()# $pune&le s) nu intervin) *n mijlocul unei lupte, nici chiar pentru ajutor 9dentific) un loc sigur pentru ei, cum ar fi casa unui prieten# 9nva()&i c) violen(a nu este niciodat) just), chiar dac) este vor"a de o persoan) $pune&le c) nici tu, nici ei, nu sunt vinova(i +i nu sunt cauza violen(ei#

iu"it)#
1>#

8ac) actul de agresiune s&a produs deja este foarte important s) se p)streze orice dovad) a violen(ei, cum ar fi imaginile, certificatele medicale sau jurnalul *n loc sigur +i accesi"il c. .ncura3area 2i lini2tirea clientului 2ceast) tehnic) *m"rac) forma sprijinirii emo(ionale a clientului, care conduce +i spre consolidarea punctelor t)ri ale acestuia# $e recomand) utilizarea tehnicii men(ionate numai *n condi(iile *n care asistentul social manifest) *ncredere *n a"ilit)(ile clientului (0ollis +i 3oods, 1981)# Calmarea se folose+te atunci c,nd clientul manifest) *ndoial) *n capacit)(ile sale fizice +i
B4

psihice# 2sistentul social f)r) e!perien(a nu poate folosi aceast) tehnic) dac) se simte st,njenit *n rela(ia cu clientul, e!ist,nd riscul s) fie perceput a+a cum se percepe pe sine# 9mportant) +i *n acest punct este empatia# $pecialistul tre"uie s) fie al)turi de client iar clientul tre"uie s) se simt) *n deplin) *ncredere, s) simt) c) este *n(eles# 're"uie s) vad) c) specialistul apreciaz) corect gravitatea situa(iei, c) gestioneaz) "ine criza *n acest mod av,nd puterea de a oferi linsite +i *ncredere# ?n e!emplu elocvent de lini+tire +i *ncurajare ar putea fi7 1@e "aza a ceea ce a(i f)cut p,n) acum, s) ie+i(i din aceast) situa(ie, cred c) sunte(i capa"il) s) v) asuma(i responsa"ilit)(ile care v) revin +i aveit puterea s) dep)+i(i acest moment mal dificil#1 d. .n ersarea rolurilor 2ceast) tehnic) are valoare terapeutic) +i este folosit) pentru a ajuta o persoan) s) *n(eleag) care sunt percep(iile +i sentimentele altor persoane referitoare la situa(ia *n care se afl)# A!ist) dou) categorii de invers)ri7 *ntre su"iect +l alt) persoan) care *l percepe +i *ntre client +i consilier# 2sistentul social poate alege aceast) tehnic) atunci c,nd dou) persoane (*n cazul nostru so(&so(ie) sunt *n conflict +i fiecare persoan) nu *n(elege sentimentele partenerului# 8up) ce s&a identificat persoana supus) initerii acestei tehnici, se trece la etapa *n care asistentul social cere clienrului s) prezinte ideile persoanei pe care o su"stituie# C,nd conflictul este latent, persoana su"stituit) este imaginar), iar c,nd conflictul este manifest, persoana este real)# 2sistentul social poate cere clienrului s)&+i schim"e pozi(ia spa(ial) +i scaunul# 2stfel, clientul poate s) e!perimenteze modul *n care comportamentul s)u *l afecteaz) pe cel)lalt, realiz,nd o descifrare a semnifica(iilor tensiunii deja e!istente# $t)p,nit) "ine +i m,nuita corect aceast) tehnic) se dovede+te e!trem de util) +i ajut) eficient la con+tientizarea +i *n(elegerea sentimentelor celuilalt# 2sistentul social tre"uie s) aleag) momentul oportun pentru aplicarea acestei tehnici, s) fie un fin o"servator +i s) gestioneze "ine momentul invers)rii rolurilor# Na mijloc se afl) r)"darea +i disponi"ilitatea clien(ilor de a *ncerca aceast) tehnic) +l de a *ncerca s) dep)+easc) momentul de criz) care a generat interven(ia specialistului# e. 4ede(inirea
B1

C) tehnic), redefinirea este folosit) de asistentul social pentru a modifica semnifica(ia pe care clientul o atri"uie unui eveniment sau unui comportament# 'ehnic) este utilizat) *n mod special *n cazul persoanelor implicate *n conflicte interpersonale# Aste foarte util) pentru identificarea pro"lemei clientului +i deschide drumul spre schim"are# 9ncuraj,nd clien(ii s) ree!amineze defini(ia dat) de ei *n+i+i unor pro"leme, asistentul social, prin tehnica redefinirii, promoveaz) *n(elegerea necesar) interpret)rii diferen(iate, nuan(ate a rela(iilor interindividuale# Redefinirea ofer) alternative ale perceperii, stimul,nd capacitatea receptiva a clientului +i a"ilitatea sa de a g,ndi tolerant *n raport cu ceilal(i# A!emplu7 $o(ul7 :) preocup) foarte mult iz"ucnirile 8anei, so(ia mea# 2desea iz"ucne+te *n pl,ns, este m,nioas) pe mine, de+i nu am f)cut nimic ca s&o sup)r#1 2sistent social7 18ana este m,nioas) pentru c) a avut un trecut tragic, *nc) *i este greu s) *n(eleag) tot ce s&a *nt,mplat# 8ar dintr&o alt) perspectiv), 8ana c,nd se enerveaz) *n prezen(a dumneavoastr), are *ncredere *n dumneavoastr) +i are certitudinea c) nu o ve(i r)ni +i simte c) este *n siguran()#1

(. 1culptura (amiliei 2cesta tehnic) ajut) un client sau o familie s)&+i *n(eleag) nu numai propriile sentimente sau comportamente, ci +i pe ale celorlal(i mem"ri, prin traversarea unor evenimente importante din familie ($heafor +i cola"#, 1991)# $culptura familiei este o tehnic) menit) s) ajute un client s) reproduc), +i astfel s) retr)iasc), c,teva aspecte importante ale comportamentului familiei# Aste un instrument utilizat pentru evaluare, dar +i pentru tratament# 'ermenul de sculptur) reprezint) o metafor), trimiterea evident fiind la art)# Concret se descrie procedeul *n care unul dintre mem"rii familiei aranjeaza sau modeleaz) familia *ntr&un anume sens, a+a cum sculptorul modeleaz) un vas de lut de e!emplu# 2nn 0artman (198>) ofer) urm)toarele sfaturi, atunci c,nd un mem"ru al familiei +i&a *nceput sculptura7
B6

$e poate sugera sculptorului s)&+i imagineze familia acas), seara# ?nde va fi fiecare persoan)R Ce va face fiecareR @ot fi folosite scaune +i alte o"iecte# @lasarea mem"rilor include nu numai locul *n care se afl) unii fa() de ceilal(i, ci +i unde se uit) sau cum sunt pozi(ionate corpurile fiec)ruia# @e m)sur) ce sculptura se realizeaz), mem"rii familiei ar putea o"iecta, deoarece ei se v)d *ntr&un mod diferit *n cadrul familiei# 8e e!emplu, dac) un copil +l&a plasat tat)l *n col(, *n spatele unui ziar, acestuia s&ar putea s) nu&i plac) imaginea sau ceea ce comunic) fiul sau fiica sa prin aceast) sculptur)# Aste important s) permitem sculptorului s) termine far) *ntreruperi +i s)&i asigur)m pe ceilal(i mem"rii ai familiei, dac) doresc, c) vor putea s) sculpteze +i ei familia, mai t,rziu, *n modul *n care o v)d# 2sistentul social ar tre"ui s)&1 ajute +i s)&1 sprijine pe sculptor, incurajandu&1 s) foloseasc) c,t timp are nevoie +i pun,ndu&i *ntre")ri ajut)toare de genul7 2cesta este modul *n care vrei tu s) fieR $unt schim")ri pe care ai vrea s) le faciR1 8up) ce sculptorul +i&a terminat lucrarea a+a cum +i&a dorit, asistentul social *+i asum) rolul de moderator +i, *n timp ce actorii *+i men(in pozi(iile, *i *ntrea") pe fiecare cum se simt *n locul lor din sculptura# 9nvita(ia de a&+i e!prima p)rerea, poate ar)ta nemul(umirea din partea mem"rilor de familie, *n func(ie de cum o percep ei# 2ceasta arat) +i cum se simt ei *n leg)tur) cu structura actual) a familiei +i poate dezv)lui, totodat), puncte de stres# 9ntr&o alt) variant) a sculpturii familiei, sculptorul da posi"ilitatea fiec)rei persoane s) spun) ceva tipic referitor la rela(ia lor, reflect,nd cum se vede sculptorul, pe sine, *n cadrul familiei# $culptura familiei este o tehnic) fle!i"il), iar instruc(iunile pot fi date de conte!tul trecutului sau al viitorului familiei# $e remarc), de asemenea, o varia(ie de la vizualizarea idealurilor la portretizarea celor mai temute circumstan(e# 'ehnica poate fi folosit) ca o parte din +edin(a de terapie de grup# 9n acesta aplica(ie, sculptorul alege mem"rii grupului pentru a juca rolurile mem"rilor familiei# Jdat) ce sculptura este realizat), asistentul social cere clientului sa&+i preia rolul +i fiecare discut) despre sentimentele +i percep(iile lor#

g. ,i2a procesului deci*ional

B;

?n asistent social poate sprijini clientul pentru a se decide asupra unor alternative, oferindu& i o fis) care cuprinde diferite *ntre")ri, structurate *n func(ie de pro"lemele +i specificul clientului# $e consider) c) fi+a reprezint) un document scris cu du"l) utilitate# @e de o parte, furnizeaz) informa(ii structurate care provoac) clientul la analiza propriei situa(ii, pe de alt) parte poate 11 folosit ca tem) pentru acas)1, utilizat) *n +edin(ele de *nt,lnire# A!emplu de fi+) a procesului decizional, utilizat *n cazul unei adolescente *ns)rcinate aflate *ntr&o rela(ie violenta7 1# 9ntre")ri referitoare la rela(ia mea cu tat)l copilului#

@ot s) m) "azez pe sprijinul lui financiarR @ot s) mii "azez pe sprijinul lui emotinalR Rela(ia mea cu el s&a schim"at de c,nd sunt *ns)rcinat)R 6# 9ntre")ri referitoatre la rela(ia cu p)rin(ii

Ce vor p)rin(ii mei s) fac de acum *ncolo, s) p)strez mariajul sau nuR :) vor ajuta s) cresc copilul dac) voi divor(aR Cum se va schim"a rela(ia cu ei dac) voi p)stra mariajulR ;#9ntre")ri referitoare la via(a mea dup) na+terea copilului# Cum va fi influen(at) c)s)toria mea de na+terea copiluluiR Ce voi face dac) violen(ele continu)R Ce se va *nt,mpla cu mine dac) voi divor(aR h. #apa coercitiei Ala"orat) de Fiterman (19=;), mapa coerci(iei prezint) succint metodele folosite de a"uzator *n vederea e!ercit)rii puterii +i asocia(ia dintre efectele violen(ei +i scopurile avute de persoan) violent) pentru o"(inerea unor efecte care s) favorizeze dependen(a de el# 2cest instrument de lucru realizeaz) prezentarea situa(iei *n care se afl) clientul +l furnizeaz) informa(ii sintetizate pentru asistentul social :etodele generale, efectele +i scopurile *ntocmirii unei mape de coerci(ie sunt redate *n continuare#
B>

:etode generale 9zolare

Afecte +i scopuri @riveaz) orice victim) de sprijin 8ezvolt) *ngrijorarea de sine Creeaz) dependen(a victimei de agresor Creeaz) frustr)ri Alimin) stimulii care ar putea intra *n

:onopolizarea percep(iei

competi(ie cu cei controla(i de agreso @rovocarea epuiz)rii +i dezechili"rului $l)"e+te a"ilitatea fizic) +i mental) a 'eam) 9nteligen() ocazional) 8emonstrarea supraputerii 8egradarea victimei de a face fa() agresiunii Cultiv) an!ietatea +i disperarea Jfer) motive pozitive pentru acord sau compromis $ugerarea inutilit)(ii rezisten(ei Costurile rezisten(ei ap)r capitulare 8ezvoltarea complicitatea *(* Le"islaia 7n vi"oa&e &e+e&itoa&e la violena domestic %iolen(a domestic) a ap)rut, pro"a"il, odat) cu constituirea familiei, dar a fost considerat) un timp *ndelungat, ca o situa(ie normal) de manifestare a violen(ei celui mai puternic +i *n aceea+i m)sur) de supunere necondi(ionat) a celui mai sla", respectiv al femeii +i a copiilor +i ")tr,nilor# 8eclara(ia ?niversal) a 8repturilor Jmului (19>8) prevede drepturi egale pentru femei +i ")r"a(i, e!cluz,nd orice posi"ilitate de discriminare dup) se!# 8ocumente interna(ionale au legiferat drepturile femeiii, milit,nd pentru egalitatea *ntre se!e pe plan politic, economic, social, cultural# 2mintim *n acest sens urm)toarele documente7 *onvenia cu privire la reprimarea traficului de finite umane %i a exploatrii prostituiei semenilor </8=/2; *onvenia cu privire la egalitatea remunerrii m+inii de lucru masculine %i a m+inii de lucru feminine pentru o munc de valoare egal<l 8=>2; *onvenia cu privire la drepturile politice ale femeii</8=?2; eclaraia cu privire la

mai

primejdioase pentru stima de sine dec,t 2cceptarea cerin(elor trivial o"iceiului de a accepta

BB

eliminarea tuturor formelor de discriminare pentru femei</8@A2; eliminarea violenei moptriva femeilor </88>2; Un Rom,nia, Codul @enal(199=), Codul

eclaraia privind

amilei (19B;, modificat *n 19BE),Codul

Civil(promulgat *n 19E>, pus *n aplicare *n 19EB) +i Constitu(ia Romniei (1991) sta"ilesc principalele drepturi ale femeii +i egalitatea acestora cu ")r"a(ii# J scurt) analiz) a demersului legislativ actual arat) lipsa de specificitate a legii cu privire la incriminarea violen(ei domestice# 2"ordarea violen(ei domestice se realizeaz) *n "aza unor articole din Constitu(ie, care garanteaz) dreptul la protec(ie +i li"ertate fizic) +i moral) al oric)rui cet)(ean al ()rii, indiferent de ras), etnie, se! sau religie# Aste necesar s) preciz)m c) atunci c,nd este vor"a despre interven(ia poli(iei, se fac referiri numai la aspectul care fac o"iectul Codului @enal, care ating securitatea familiei +i a indivizilor care o compun# 9nstan(ele judec)tore+ti intervin *n cazuri de violent) domestic) *n urm)toarele situa(ii7 *n momentul *n care victima violen(ei domestice opteaz) pentru *ntreruperea rela(iei, prin divor(5 *n situa(ii *n care violen(a atinge cote ma!ime de agresivitate, determin,nd v)t)marea corporal) grav) sau chiar moartea victimei5 *n situa(ii *n care victima r)spunde la violen() ( pentru a se ap)ra sau pentru a&+i proteja copiii), determin,nd moartea celui care a a"uzat&o# 8e multe ori desfacerea rela(iei prin intentarea procesului de divor( este evitata, *ntruc,t victima se teme de agravarea violen(ei partenerului s)u aceasta evalueaz) dificult)(ile materiale care ar ap)rea dup) divor( ori e!ist) riscul pierderii locuin(ei sau necesitatea pl)tirii unei sume mari de "ani pentru a compensa partea partenerului din proprietatea comun)# 2cestor factori li se adaug) +i al(ii cu caracter psihologic +i social *n influen(area hot)r,rii de a divor(a7 M
M

victimele violen(ei domestice v)d divor(ul ca pe o consemnare definitiav) a pro"lema custodiei copiilor este un factor inhi"itor, mamele fiind amenin(ate rudele intervin, de cele mai multe ori, descuraj,nd decizia de divor(,

e+ecului lor +i c) pe o incriminare *n ochii celorlal(i5 cu pierderea copiilor *n urma divor(ului5

M

consider,nd&o un stigmat social5in afara familiei, apartenen(a la anumite religii intervine ca un factor important5 Na cele prezentate mai sus intervin +i costurile ridicate ale procesului de divor(, care influen(eaz) negativ decizia#
BE

9n afara deciziei de divor(, instan(a judec)toreasc) mai intervine +i *n situa(ii *n care violen(a cap)t) forme mai grave, cum ar fi v)t)marea corporal) sau moartea, *n vederea sanc(ion)rii vinovatului# 9nterven(ia acestei institu(ii este destul de limitat), lu,nd *n considerare fapta penal)# :ulte cazuri de v)t)mare corporal),lovire sau alte forme de violen() nu sunt luate *n considerare de p,r,tul justi(iei, deorece ac(iunea penal) se declan+eaz) prin pl,ngere preala"il)# @l,ngerea nu este depus) *n toate situa(iile de violen() domestic), t)inuirea fiind o strategie de supravie(uire# 9mp)carea survine ca urmare fireasc) a presiunii sau amenin()rii agresorului, *ndreptat) asupa victimei sau mem"rilor familiei victimei# 2tunci c,nd violen(a domestic) se finalizeaz) cu moartea agresorului, ca uramare a violen(elor repetate ale acestuia, ideea legitimei ap)r)ri, este doar o solu(ie de e!cep(ie# @arlamentul Roamniei a adoptat Negea nr# 61= din 66 mai 644;, pu"icat) *n :onitorul Jficial nr#;E=,din 69 mai 644;, prin care se redefine+te din punct de vedere legal violen(a in familie, ce se *n(elege prin mem"ru de familie +i se asigur) structurile teritoriale +i personalul corespunz)tor care vor instrumenta cazurile de violen() identificate# $e *nfiin(eaz) astfel 2gen(ia La(ional) pentru @rotec(ia amiliei, se specific) atri"u(iile asisten(ilor familiali +i se sta"ile+te cadrul de func(ionare a ad)posturilor# @rezent)m *n continuare con(inutul legii nr# 61= din 66 mai 644;7 C2@9'JN?N 9 "ispo*i'ii generale +rt.1$ (1) Jcrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale, "azat) pe prietenie, afec(iune +i *ntrajutorare moral) +i material) a mem"rilor familiei, constituie un o"iectiv de interes na(ional# (6) $tatul ac(ioneaz) pentru prevenirea +i com"aterea violen(ei *n familie, potrivit dispozi(iilor ari 1=B, 1=E, 1=918;, 189&191, 19;, 19>, 19=, 198, 646, 64B, 64E, 611, ;4B& ;4=, ;49, ;1>&;1E, ;18 +i altele asemenea din Codul penal, ale Negii nr# =4BK6441 privind sistemul na(ional de asisten() social) +l alte prevederi legale *n aceea+i materie, precum +i prevederilor prezentei legi# +rt. -. & (1) *n sensul prezentei legi, violen(a *n familie reprezint) orice ac(iune fizic) sau ver"al) s)v,r+it) cu inten(ie de c)tre un mem"ru de familie *mpotriva altui mem"ru al aceleia+i familii, care provoac) o suferin() fizic), psihic), se!ual) sau un prejudiciu material#
B=

(6) Constituie, de asemenea, violen() *n familie *mpiedicarea femeii de a&+i e!ercita drepturile +i li"ert)(ile fundamentale# 2ri 1. & (1) Jcrotirea +i sprijinirea familiei, dezvoltarea +i consolidarea solidarit)(ii familiale, +rt. 3. & *n sensul prezentei legi, prin mem"ru de familie se *n(elege7
a) ")

so(ul5 rud) apropiat), astfel cum este definit) la art# 1>9 din Codul penal#

+rt. 5. & 8e efectele prezentei legi "eneficiaz) +i persoanele care au sta"ilit rela(ii asem)n)toare acelora dintre so(i sau dintre p)rin(i +i copil, dovedite pe "aza anchetei sociale# +rt. 6# & :inisterele +i celelalte organe centrale de specialitate ale administra(iei pu"lice, prin structurile lor teritoriale, vor desemna personalul specializat s) instrumenteze cu celeritate cazurile de violen() *n familie# +rt. 7# & (1) 2utorit)(ile prev)zute la art# B vor asigura preg)tirea +i perfec(ionarea continu) a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de a"uz +i pentru instrumentarea cazurilor de violen() *n familie# (6) $erviciul de reintegrare social) +i supraveghere a infractorilor va preg)ti personal specializat & asisten(i sociali +i psihologi &, capa"il s) desf)+oare programe de terapie +i consiliere a agresorilor# Rezultatele aplic)rii acestor programe se vor prezenta instan(elor, *n condi(iile legii# +rt. 7# & (1) Comunit)(ile locale, prin reprezentan(i legali, precum +i autorit)(ile administra(iei pu"lice locale asigur) condi(ii pentru consolidarea familiei, pentru prevenirea conflictelor +i a violen(elor *n familie#
(6)

*n cazul declan+)rii unor violen(e, comunit)(ile locale, prin reprezentan(i legali,

precum +i autorit)(ile administra(iei pu"lice vor acorda sprijinul logistic, informa(ional +i material 2gen(iei La(ionale pentru @rotec(ia amiliei#
(;)

@rim)rii +i consiliile locale vor conlucra cu organiza(iile de cult, organiza(iile

neguvernamentale, precum +i cu oricare alte persoane juridice +i fizice implicate *n ac(iuni carita"ile, acord,ndu&le sprijinul necesar *n vederea *ndeplinirii o"iectivelor prev)zute la alin# (1) +i (6)# (>) Jrganiza(iile neguvernamentale, precum +i oricare alte persoane juridice implicate *n ac(iuni carita"ile, care fac dovada c) desf)+oar) programe de asisten() pentru victimele violen(ei *n familie, vor putea "eneficia de su"ven(ii de la "ugetul de stat sau, dup) caz, de la "ugetele
B8

locale, *n condi(iile legii#

/+P.T89:9 .. +gen'ia ;a'ional! pentru Protec'ia ,amiliei +rt. 8# & (1) $e *nfiin(eaz) 2gen(ia La(ional) pentru @rotec(ia (6) J"iectivele agen(iei sunt7
B9

amiliei, denumit) *n

continuare agen(ie, ca organ de specialitate *n su"ordinea :inisterului $)n)t)(ii +i amiliei#

a) promovarea valorilor familiale, a *n(elegerii +i *ntrajutor)rii *n familie, prevenirea +i

com"aterea violen(ei *n rela(iile dintre mem"ri5

") sprijinirea mem"rilor de familie afla(i *n dificultate ca urmare a actelor de violen() *n

familie5
c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a s)n)t)(ii +i de reinser(ie social)5 d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezinto!icare, psihologice +i

psihiatrice5
e) protejarea victimelor +i, *n special, a minorilor, prin m)suri de p)strare a confiden(ialit)(i

identit)(ii lor, precum +i prin m)suri de protec(ie psihologic) a acestora, *n timpul instrument)rii cazului5
f) ini(ierea +i coordonarea parteneriatelor sociale, *n scopul prevenirii +i com"aterii violen(ei

*n familie# (;)$ediul agen(iei, organizarea, func(ionarea +i finan(area acesteia se sta"ilesc prin hot)r,re a -uvernului# (>) Na nivelul fiec)rui jude( +i al sectoarelor municipiului Fucure+ti se constituie, prin hot)r,re a -uvernului, structuri *n su"ordinea 2gen(iei La(ionale pentru @rotec(ia amiliei# +rt. 9. & (1) @entru realizarea o"iectivelor *n domeniul *ngrijirii +i protec(iei victimelor violen(ei *n familie, agen(ia are urm)toarele atri"u(ii7
a) ela"orarea, fundamentarea +l aplicarea strategiei +l a programelor *n domeniul *ngrijirii +i

protec(iei victimelor violen(ei *n familie5

") controlarea aplic)rii reglement)rilor din domeniul propriu, precum +i al activit)(ii

unit)(ilor care *+i desf)+oar) activitatea su" autoritatea sa5

c) finan(area sau, dup) caz, cofinan(area programelor specifice *n domeniul ap)r)rii +i

consolid)rii familiei, precum +i a *ngrijirii +i protec(iei victimelor violen(ei *n familie5

d) *nfiin(area de ad)posturi +i de linii telefonice de urgen() pentru victimele violen(ei *n

familie5
e) instruirea, autorizarea +i coordonarea activit)(ii profesionale a asisten(ilor familiali5 f) organizarea de cursuri de cunoa+tere a formelor de violen() *n familie5 g) efectuarea de studii +i cercet)ri, ela"orarea de strategii, prognoze, realizarea +i pu"licarea

de materiale +tiin(ifice +i promo(ionale specifice5 h)realizarea "azei de date pentru gestionarea situa(iilor de violen() *n familie5 i) implicarea si sprijinirea initiativelor parteneilor sociali in rezolvarea pro"lemei violentei in familie5
E4

j)infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie5 G)infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor# (6) 2gentia deconteaza cheltuielile legate de adaposturi, consiliere juridica si psihosociala, servicii medicale de urgenta, telefoane de urgenta si de eli"erare a certificatelor medico&legale pentru victimele violentei in famile +rt. 1<.$ (1) 2gentia sta"ileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale in domeniul violentei in famile si reglementeaza metodologia de actiune in cazurile care necesita interventia asistentilor familiali# (6) 2gentia ela"oreaza standardelel de calitatate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in famile si normele metodologice corespunzatoare, care se apro"a prin hotarare a -uvernului# (;) :inistrul sanatatii si familiei prezinta anual -uvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevazute la alin#(6)# +rt. 11.$ (1) 2gentia este condusa de un director, cu rang de secretar de stat, care este numit prin decizie a primului&ministru, la propunerea ministrului sanatatii si familiei, cu avizul ministrului muncii si solidaritatii sociale# (6) @pe langa director functioneaza un consiliu de coordonare, cu rol consultativ, numit de ministrul sanatatii si familiei#

/+P.T89:9 ... +sistenti (amiliali +rt. 1-. S (1) 2sistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale# (6) 9nstruirea asistentilor familiali si coordonarea activitatilor lor se realizeaza de catre agentie#
E1

(;) 2gentia sta"ileste criterii de varsta, pregatire profesionala, sanantate fizica si mentala, precum si moraliltate pentru ocuparea functiei de asistent familial# +rt.13.$ (1) 9n activitatea lor asistentii familiali au urmatoarele atri"utii7 a)# identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflite ce pot cauza violente5 ")# urmaresc desfasuarea activitatii de prevenire a violentei in familie 5 c)# identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza5 d)# solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta in familie5 e)# monitorizeaza respectarea drepturilor persoaneleor nevoite sa recurga la serviciile adaposturilor# (6) 9n cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva minorilor, asistentii familiali sunt o"ligati sa acorde de indatat asistenta necesara si sa sesizeze 2utoritatea Lationala pentru @rotectia Copilului si 2doptia,respectiv serviciul pu"lic specializat de la nivel local# +rt.15#& 2sistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu pesoana desemnata de :inistru de 9nterne, in conditiile prevazute la art#B# +rt.16#& :inistrul de 9nterne si agentia vor sta"ili impreuna procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si asistentilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie#

/+P.T89:9 .) #asuri de pre enire si combatere a iolentei in (amilie +rt.17.$ (1)@ersoanele desemnate de autoritatile pu"lice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atri"utii principale7 a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deserviat5 culegerea informatiilor asupra acestora5 intocmirea unei evidente separate5
E6

asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora5 ") informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatilor lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie5 c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate5 d) cola"orarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazuriloe, in conformitate cu legislatia in vigoare5 e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii5 f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii5 g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial# (6) 9n caul comiterii actelor de violenta in familie , organele de politie intervin la sesizare victimei, a altui mem"ru de familie sau a aunei autoritati# (;) Nucratorul de politie va anunta imediat autoritatea compententa la nivel local, in legatura cu situatia victimei# +rt. 17.$ :inisterul $anatatii si familie# +rt. 18. = :inisterul Aducatiei si Cercetarii realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in cola"orare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii in vederea prevenirii violentei in familie# amiliei impreuna cu :inisterul de 9nterne ela"oreaza si dufuzeaza materiale documentare privind cauzle si consecintele violentei in

/+P.T89:9 ) #edierea in ca*urile de iolenta in (amilie +rt.19. = Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor# @ersoanele cu atri"utii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens# +rt.-<.$ (1) @revenirea situatiilor conflinctuale si medierea intre mem"rii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati#
E;

(6) :edierea nu *mpiedic) desf)+urarea procesului penal sau aplicarea dispozi(iilor prezentei legi# 2rt# -1. & (1) Consiliul de familie este asocia(ia far) personalitate juridic) +i far) scop patrimonial, format) din mem"rii familiei care au capacitate deplin) de e!erci(iu, conform legii#
(6)

Lu pot e!ercita calitatea de mem"ru al consiliului de familie cei care, potrivit legii,

sunt *n e!ecutarea unei pedepse sau m)suri privative de li"ertate ori care, pentru a participa la lucr)rile consiliului de familie, ar tre"ui s) *ncalce interdic(ia de a p)r)si localitatea#
(;)

*n consiliul de familie particip) +i tutorii, pentru mem"rul de familie pe care *l

reprezint)# +rt. --. & *ntrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre mem"rii acestuia sau a asistentului familial#

C2@9'JN?N %9 /entrele pentru ad!postirea ictimelor iolen'ei >n (amilie +rt. -3# & (1) Centrele pentru ad)postirea victimelor violen(ei *n familie, denumite *n continaure ad)posturi, sunt unit)(i de asisten() social), de regul) far) personalitate juridic), care asigur) protec(ie, g)zduire, *ngrijire +i consiliere victimelor violen(ei *n familie, nevoite s) recurg) la acest serviciu de asisten() social)#
E>

(6)

@rimirea victimelor *n ad)post se face numai *n caz de urgen() sau cu apro"area

scris) a asistentului familial, atunci c,nd izolarea victimei de agresor se impune ca m)sur) de protec(ie# @ersoanelor care au comis actul de agresiune le este 9nterzis accesul *n incinta ad)postului unde se g)sesc victimele#
(;)

9zolarea de agresori a victimelor se face cu consim()m,ntul acestora sau, dup) caz# Jrganizarea +i func(ionarea ad)posturilor pu"lice se sta"ilesc prin hot)r,re a

al reprezentantului legal#
(>)

consiliilor locale, cu avizul agen(iei +i cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale *n domeniu +i a normelor metodologice prev)zute la art# 14 alin# (6)#
(B)

2d)posturile pot fi pu"lice sau private, *n finic(ie de natura finan()rii# *nfiin(area

ad)posturilor pu"lice revine consiliilor jude(ene, respectiv Consiliului -eneral al :unicipiului Fucure+ti, +i consiliilor locale, cu avizul agen(iei#
(E)

*n cazul acord)rii de su"ven(ii ad)posturilor private, institu(ia care a acordat

su"ven(ia particip) la administrarea acestora sau, dup) caz, controleaz) folosirea fondurilor astfel alocate#
(=)

2d)posturile pu"lice constituie domeniul privat al comunit)(ii# @revederile alin# (E) 2d)posturile pu"lice tre"uie s) asigure gratuit urm)toarele servicii sociale, cu

se aplic) +i pentru aceste ad)posturi#

(8)

respectarea standardelor de calitate, at,t victimei, c,t +i minorilor afla(i *n *ngrijirea acesteia7 protec(ie *mpotriva agresorului, *ngrijire medical), hran), cazare, asisten() psihologic) +i consiliere juridic), pe o perioad) determinat), p,n) la rezolvarea situa(iei familiale# *n cazul persoanelor care nu *+i pot asigura singure cazarea +i hran), acestea vor avea drept de +edere *n ad)post p,n) la rezolvarea acestor deziderate de c)tre stat sau de c)tre organiza(iile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesional), internarea minorilor *n a+ez)minte sociale etc# +rt. -5 & (1) Corpurile gardienilor pu"lici *nfiin(ate pe l,ng) consiliile jude(ene +i Consiliul -eneral al :unicipiului Fucure+ti asigur) paza ad)posturilor pu"lice din zona de competen()#
(6)

Na primirea *n ad)post se aduc la cuno+tin() victimei mijloacele juridice prin care s)&

+i protejeze "unurile r)mase la agresor, cum ar fi7 notificarea prin e!ecutor judec)toresc a *nl)tur)rii acordului tacit pentru *nstr)inarea "unurilor comune sau asigurarea de dovad), prin e!pertiz) judiciar)# Consultan(a juridic) este gratuit), 9ar primarul poate asigur) suportarea, cel pu(in *n parte, a cheltuielilor corespunz)toare#
EB

(;)

@revederile alin# (6) se aplic) +i pentru o"(inerea certificatelor medico&legale# 'oate ad)posturile tre"uie arondate la un spital sau alt) unitate sanitar), care s) amiliei +i al

(>)

asigure *ngrijirea medical) +l psihiatric)# 2rondarea se face de c)tre consiliul local sau, dup) caz, de c)tre consiliul jude(ean, cu acordul :inisterului $)n)t)(ii +l de func(ionare a ad)postului, prev)zut la art# 6; alin# (>)# (B) :inisterul de 9nterne, prin unit)(ile de poli(ie, va sprijini corpurile gardienilor pu"lici pentru e!ercitarea atri"u(iilor ce le revin, *n condi(iile prev)zute de lege# +rt. -6# & 9nternarea victimelor sau a agresorilor *n centre de tratament +i rea"ilitare se face numai cu acordul acestora# @entru minori acordul este dat de p)rin(i sau de tutorele legal# proprietarului ad)postului 2rondarea este o condi(ie f)r) de care nu se poate acorda avizul

/+P.T89:9 ).. #!suri de prote3are a ictimelor iolen'ei >n (amilie +rt. -7# & (1) *n cursul urm)ririi penale sau al judec)(ii instan(a de judecat), ia cererea victimei sau din oficiu, ori de c,te ori e!ist) pro"e sau indicii temeinice c) un mem"ru de familie a s)v,r+it un act de violen() cauzator de suferin(e fizice sau psihice asupra unui alt mem"ra, poate dispune, *n mod provizoriu, una dintre m)surile prev)zute la art# 11; +i 11> din Codul penal, precum +i m)sura interzicerii de a reveni *n locuin(a familiei#
EE

(6) :)surile prev)zute la alin# (1) *nceteaz) la dispari(ia st)rii de pericol care a determinat luarea acestora# +rt. -7# & (1) :)surile prev)zute la art# 6E se dispun de instan(a de judecat) prin *ncheiere motivat)#
(6) C,te un e!emplar al *ncheierii se *nm,neaz) p,rtilor, 9ar *n cazul lipsei unei p)r(i,

*ncheierea se afi+eaz) la u+a locuin(ei

(;) *ncheierea instan(ei poate fi atacat) separat cu recurs, *n termen de ; zile de la pronun(are

pentru cei prezen(i +i de la comunicare pentru cei lips)# Recursul nu este suspensiv de e!ecutare# +rt. -8. & @ersoana cu privire la care s&a luat una dintre m)surile prev)zute la art# 6E poate cere oric,nd, *n cursul procesului penal, instan(ei competente s) judece fondul cauzei revocarea m)surii c,nd temeiurile care au impus luarea acesteia au *ncetat#

/+P.T89:9 )... 1anc'iuni +rt. -9. & (1) Constituie contraven(ii, dac), potrivit legii penale, nu constituie 9nfrac(iuni, +i se sanc(ioneaz) cu amend) *ntre 14#444#444 lei +i B4#444#444 lei urm)toarele fapte7
a) refuzul primirii *n ad)post ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivat) a asistentului

familial, *ngrijire medical) gratuit) celui aflat *n suferin() vizi"il), pentru :)turarea consecin(elor violen(elor5
E=

") nesesizarea de c)tre asistentul familial, *n condi(iile prev)zute la art# 1; alin# (6), a

2utorit)(ii La(ionale pentru @rotec(ia Copilului +i 2dop(ie, respectiv a serviciului pu"lic specializat de la nivel local5
c) schim"area destina(iei ad)postului#

(6)

Constituie contraven(ie +i se sanc(ioneaz) cu amend) *ntre B#444#444 lei +i

14#444#444 lei refuzul p)r)sirii ad)postului, indiferent de motiv, *n momentul *n care condi(iile care au determinat internarea au disp)rut# (;) Constituie contraven(ie +i se sanc(ioneaz) cu amend) *ntre B#444#444 lei +i 14#444#444 lei *ncercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a p)trunde *n 9ncinta ad)postului *n care se afl) sau crede c) se afl) victima#
(>)

Contraven(iile se constat) +i sanc(iunile se aplic), conform legii, de c)tre asisten(ii Contraven(iilor le sunt aplica"ile dispozi(iile Jrdonan(ei -uvernului nr#6K6441

familiali, primar sau *mputernici(ii acestuia#

(B)

privind regimul juridic al contraven(iilor, apro"at) cu modific)ri +i complet)ri prin Negea nr# 184K6446, cu modific)rile ulterioare, cu e!cep(ia art# 68 +i 18. +rt. 3<# & 2gen(ia poate aplica, atunci c,nd constat) *nc)lcarea de c)tre asisten(ii familiali a o"liga(iilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare +i func(ionare a ad)posturilor, urm)toarele sanc(iuni7
a) avertisment5 ") suspendarea autoriz)rii asistentului familial sau a func(ion)rii ad)postului pe termen de 1

&; luni5 c) anularea autoriz)rii asistentului familial sau *nchiderea ad)postului#

C2@9'JN?N 9Y "ispo*i'ii (inale

+rt. 31. & (1) 9n termen de E4 de zile de la intrarea *n vigoare a prezentei legi, -uvernul va apro"a, prin hot)r,re, la propunerea :inisterului $)n)t)(ii +i normele metodologice prev)zute la art# 14 alin# (6)# (6) @rezenta lege intr) *n vigoare la 94 de zile de la data pu"lic)rii ei *n :onitorul Jficial al Rom,niei, @artea 9#
E8

amiliei, standardele +i

'ceast lege a fost adoptat de (enat n %edina din 1? aprilie 1AA>, cu respectarea prevederilor ari. B? alin. <12 din *onstituia ,om+niei

Lu sunt specificate sanc(iuni e!ercitate asupra a"uzatorului, prin care s) fie constr,ns s) renun(e la comportamente violente# %iolen(a domestic) prezint) un cadru legislativ *n formare# 2stfel, lipsa coeren(ei legisla(iei +i a unor prevederi constituie caren(e inerente unui *nceput#

E9

*)$*C3D!! %iolenta conjugal), intrafamilial) a fost considerat) ca un capitol aparte sau un caz special1, cum *l numea -elles (198=), *n cadrul domeniului mai vast al violen(ei# 9n prezenta lucrare am *ncercat o vedere de ansam"lu asupra violen(ei intrafamiliale +i *n acela+i timp am *ncercat s) surprindem *n am)nunt factorii favorizan(ii ai acetui tip de violent dar +i efectele ei nefaste pentru individ +i pentru societate *n ansam"lu# 9n (ara noastr), pro"lema violen(ei domestice a *nceput s) fie dez")tut) *n ultimul timp, *n anii recen(ii +i tocmai de asta literatura de specialitate din lim"a rom,n), *n acest domeniu, este destul de redus)# Constientizarea violen(ei familiale, ca pro"lema social) *n Rom,nia, s& a realizat la presiunea organismelor interna(ionale# 9n (ara noastr) singurele institu(ii care supravegheaz) acest fenomen sunt funda(iile de profil, care ofer), *n limita finan()rilor e!terioare, diverse servicii victimelor violen(ei familiale# urnizarea de informa(ii corecte asupra violen(ei *n familie, dar mai ales asupra modalit)(ilor de recunoa+tere a e!isten(ei acesteia, sunt importante pentru medici, pentru asisten(i sociali +i pentru cei implica(i *n prevenirea sau c)utarea de remedii *n astfel de situa(ii# 9ndiferent de teoriile care *ncearc) s) e!plice +i s) *n(eleag) fenomenul violen(ei intrafamiliale (teorii sociologice, teorii pshihologice, teorii economice, teorii feministe, teoria cauzelor transgenrationale etc) cert este c) violen(a conjugal) apare tot mai frecvent *n societatea rom,neasca +l tul"ura grav func(ionarea familiei v)zut) ca microsistem social +i chiar pune *n pericol e!isten(a ei# *n cuprinsul lucr)rii de fat) s&au eviden(iat mai multe forme de agresiune (fizic), se!ual), emo(ional, psihologic), afectiv), economic), rela(ionala, moral)) +i s&au propus mai multe modele +i tehnici de interven(ie *n func(ie de specificul cazului +i particularit)(ile clientului# 8in toate situa(iile enumerate mai sus violen(a fizic) constituie indicatorul cel mai evident care apare *n toate cazurile luate *n studiu# 9n aceast) lucrare au fost eviden(iate urm)toarele forme de manifestare a violen(ei fizice7 a"uzul (cu grade diferite de intensitate) asupra partenerei de via(), a"uzul asupra so(iei +i a copiilor *n special, dar am avut *n vedere +i a"uzurile produse asupra fra(ilor, ")tr,nilor +i chiar asupra ")r"a(ilor toate aceste tipuri de a"uz f)c,nd parte din spectrul violen(ei intrafamiliale# 9ntr&o form) specific), violen(a intrafamilial) presupune mai multe comportamente care su"mineaz) sau distrug credin(ele culturale sau religioase *n special ale femeilor, for(,ndu&le
=4

s) adere la sisteme de valori diferite# 2cest tip de violen() care uneori nu presupune a"uz fizic are deasemena implica(ii grave, sold,ndu&se cu schim"area comportamentului celuilalt *n sens negativ sau cu schim"area valorilor sale de referin()# 2lt) concluzie care se desprinde din lucrarea de fa() arat) destul de clar faptul c) v,rsta, mediul de provenien(), gradul de instruire, e!isten(a unei locuin(e sau a unui venit sta"il, prezen(a sau a"sen(a copiilor sunt factori care influen(eaz), *ntr&o anumit) m)sur), apari(ia violen(ei +i men(inerea ei, nefiind *ns) factori determinan(i ai violen(ei, ci doar atri"ute specific sau particulare# :ass&media constituie o cale prin care se propag) agresivitatea si care contri"uie la men(inerea unei anumite percep(ii a comunit)(ii asupra fenomenului de violen(a domestic)# $e impune necesitatea o"iectiv) c) opinia pu"lic) s) devin) ostil) fa() de violen() *mpotriva femeilor +i a copiilor, s) contri"uie la prevenirea +i la eliminarea practicilor +i atitudinilor culturale negative, mass&media de(in,nd un rol important *n acest sens# %iolen(a manifestat) mediul social se transfer) sl *n mediul familial, determin,nd un cerc vicios# 8intre factorii declan+atori ai violen(ei, iese *n eviden() *n special consumul e!agerat de alcool, urmat de cauze de natur) financiar) +i de agresivitatea nativ) a partenerului# Ca o concluzie general), se poate preciza c) violen(a intrafamilial) este un domeniu distict al violen(ei, care posed) propriul specific teoretic +i propriul sistem de interven(ie, fiind un proces e!tins, care include toate categoriile sociale, cu pondere diferit), necesit,nd m)suri specifice de preven(ie +i interven(ie, pe termen scurt +i pe termen lung#

=1