Pr.

Petru Suciu

Metode psihoterapeutice n Pateric

Printele Petru Suciu (n.1970) a terminat Facultatea de Teologie in 1999, dupa ce, intre 1990 si 1995 lucreaza ca electrician de mina la .!. "ulcan. #stazi este preot la "ulcan. Te$tul de %ata reprezinta lucrarea de licenta a parintelui Petru.

Cuprins 1

Prefa &. &ntroducere &&. Starea de normalitate #. 'oncept general (. )o*iunea de normalitate din perspecti+a psi,iatriei '. )o*iunea de normalitate din perspecti+a teologiei ortodo$e -. &nter%eren*e &&&. Starea de .oal/ psi,ic/ #. )o*iunea de .oal/ psi,ic/ (. )o*iunea de .oal/ psi,ic/ din perspecti+a psi,iatriei 1. )o*iunea 0. Personalitatea uman/ 1. tiologie 2i semiologie 3. Terapie '. )o*iunea de .oal/ psi,ic/ din perspecti+a teologiei ortodo$e 1. )o*iunea 0. Persoana uman/ 1. tiologie 2i semiologie 3. Terapie -. &nter%eren*e &". !etode psi,oterapeutice 4n Pateric #. &ntroducere (. Psi,oterapeutica .olilor mintale de origine organic/ 1. #titudinea %a*/ de trup 0. #titudinea %a*/ de ,ran/ 1. #titudinea %a*/ de ./utur/ 3. #titudinea %a*/ de odi,n/ 5. #titudinea %a*/ de +is, +edenii 5. 'oncluzie '. Psi,oterapeutica .olilor mintale de origine demonic/ 1. &ntroducere 0. Terapeutic/ -. Psi,oterapeutica .olilor mintale de origine spiritual/ 1. 6ela*ia du,o+nic7ucenic, mi8loc de depistare 2i terapie a .olii spirituale 0. Sentin*e 4n terapeutica m9ndriei 1. Sentin*e 4n terapeutica iu.irii de argint 3. Sentin*e 4n terapeutica des%r9n/rii 5. Sentin*e 4n terapeutica l/comiei 5. Sentin*e 4n terapeutica m9niei 7. Sentin*e 4n terapeutica acediei :. Sentin*e 4n terapeutica in+idiei 9. Sentin*e 4n terapeutica triste*ii 10. "irtutea ascult/rii ca psi,oterapeutic/ a +oin*ei ". Concluzii "&. Bibliografie

Prefa
0

Se 4nt9mpl/ pe parcursul +ie*ii s/ a+em de7a %ace cu .olna+i psi,ici, se 4nt9mpl/ ca un cunoscut, mem.ru al %amiliei sau c,iar noi 4n2ine s/ a+em pro.leme de genul acesta. 'e7i de %/cut; Te +ezi pus 4n %a*a unor pro.leme care te dep/2esc cu totul, care zdruncin/ toat/ structura ta %izic/ 2i psi,ic/. #de+/rurile de credin*/ pe care a+eai impresia c/ le st/p9ne2ti, se cer apro%undate, ai de7a %ace cu minunea comple$ului uman, cu omul trup 2i su%let. #poi, ai de7a %ace cu ispite care +in din a%ar/. < e$trem/ 4*i sugereaz/ s/ apelezi doar la a8utorul preotului, c/ci .olna+ul e demonizat, 2i doar e$orcismele 2i Tainele sunt 4n stare s/7l +indece. #lt/ e$trem/ te 4ndeamn/ s/ mergi la psi,iatrie c/ci numai ace2tia au leacuri pentru ast%el de .oli. Tu, ca om credincios, luat prin surprindere, 4nclini spre rug/ciune cu credin*a c/ -umnezeu poate s/ +indece orice, 2i pe l9ng/ acestea ai 2i o preconcep*ie proast/ despre psi,iatrie 2i mi8loacele ei de +indecare cu totul lipsite de -umnezeu. 6ug/ciunile 4ncep, se succed cu rapiditate, este %/cut/ de oameni din ce 4n ce mai du,o+nice2ti, dar starea .olna+ului se 4nr/ut/*e2te 2i mai mult, dia+olul pro%it9nd de sl/.iciunea acestuia pro+oc9nd ade+/rate ra+agii. -in nou ce7i de %/cut; #cum apar ispite din e$terior 2i mai puternice. #par tot %elul de in%orma*ii despre a2a7zi2i =+indec/tori ,arismatici=, din a%ara (isericii, care +indec/ tot %elul de .oli incura.ile. 'a om credincios re%uzi 2i nu cedezi. 'ei din 8ur te pri+esc cu ne4ncredere. 'e7i de %/cut; Timpul trece, situa*ia7i din ce 4n ce mai rea. $tenuat, 4ntr7un t9rziu, poate prea t9rziu, te ,ot/r/2ti 4mpreun/ cu du,o+nicii 2i %amilia s/ apelezi la ser+iciul psi,iatric. #ici 4ncepe un urcu2 greu 2i ane+oios spre +indecare, e ne+oie de metode ce reclam/ asumarea responsa.ilit/*ii celor din %amilie, te 4ntre.i mereu la consecin*e, ai mereu 4n su%let 4ndoiala c/ poate %aci mai mult r/u dec9t .ine, c/ poate nu ai %ost destul de r/.d/tor 2i nu ai %/cut destul/ rug/ciune 2i destul post. Pe de alt/ parte, *i se repro2eaz/ c/ prea mult timp ai a2teptat p9n/ a recurge la ser+iciu psi,iatric, c/ urm/rile pot %i mai gra+e acum dec9t dac/ se ac*iona rapid> 2ti prin din nou din am9ndou/ p/r*ile. -ar lupta e cr9ncen/, %amilia se str9nge 4n rug/ciune 2i post, du,o+nicii se roag/ ne4ncetat, s%era celor cuprin2i 4n a8utorarea celui .olna+ cre2te tot mai mult. &n%orma*iile despre .oal/ cresc 2i ele cu timpul. Spaima ini*ial/ din %a*a necunoscutului scade 2i ea, tot timpul mi8e2te o lumini*/ care 4*i spune c/ nu te po*i da ./tut, c/ mai este o cale, c/ mai a+em ce+a de %/cut> -octorii 42i %ac 2i ei datoria 2i sunt pe cale s/ dea lo+itura ultim/ pentru +indecarea .olii. Toate se concentreaz/ 2i parc/ o lini2te te cuprinde? sim*i c/ #ltcine+a intr/ 4n lupt/ al/turi de tine, #ltcine+a care7*i preia po+ara gri8ilor 2i po+/*uie2te m9na doctorului. Sim*i c/ lupta nu mai e a ta. @i +indecarea se produceA (ucuria 4n+ierii> -esigur cele spuse mai sus pot p/rea ca un scenariu cu s%9r2itul %ericit, dar aceste lucruri se 4nt9mpl/ 2i 4n realitate. #ceasta o spunem din proprie e$perien*/. -intr7o ast%el de e$perien*/ am putut desprinde dou/ lucruri pe care +oim s/ le 4mp/rt/2im spre a %i cunoscute celor ce, poate, se +or iz.i de acelea2i pro.leme? 1. Bn ast%el de situa*ii, este corect ca mai 4nt9i s/ apel/m la ceea ce este omene2te cu putin*/, nu prin a 4ncepe cer9nd minuni, ci, aceasta doar 4n cazul 4n care medicii psi,iatri se declar/ 4n%r9n*i, atunci tre.uie %/cut tot ceea ce (iserica 4ng/duie pentru +indecarea celui .olna+, atunci tre.uie c/utat miracolul. 0. Bn tot acest timp nu tre.uie 4ntrerupt/ rug/ciunea, spo+edania, 4mp/rt/2irea, dac/ nu a .olna+ului atunci a celor din 8urul acestuia, a %amiliei, a cunoscu*ilor, a prietenilor lui, tre.uie e$tins/ s%era de rug/ciune de la %amilie, cunoscu*i, la paro,ie sau c,iar mai mult. #st%el, p/str9nd n/de8dea, 4n milosti+irea iu.irii lui, -umnezeu %ace minuni mari c,iar dac/ se produc prin m9inile medicului, prin psi,iatru etc. Cn lucru te iz.e2te, 4ns/, 4n cazul unor ast%el de 4ncerc/ri? lipsa comunic/rii cuno2tin*elor 4ntre domeniul psi,iatriei 2i domeniul teologic. Dipsa celui care s/7*i poat/ da un s%at competent, s/ te 4ndrume cu certitudine spre ceea ce tre.uie %/cut. Bn autonomia lor aceste ramuri nu72i reg/sesc punctele comune, ori acest lucru nu este %iresc, c/ci am9ndou/ au ca o.iect omul. #ceast/ lips/ de cuno2tin*e m7a determinat s/ aleg aceast/ lucrare, care se +rea o 4ncercare de ie2ire din 4nc,istare, care +rea s/ arate credinciosului partea .un/ a psi,iatriei 2i psi,iatrului, metode cre2tine de terapeutic/, s/7i l/rgeasc/ c9mpul terapeutic, s/7i desc,id/ oc,ii spre transcendent. !7am .ucurat 4n acest demers de a8utorul nepre*uit al P.S. Timotei, episcopul #radului, E/lmagiului, &enopolei 2i Eunedoarei care 2i7a adus, 4n mod direct, un aport deose.it de +aloros 4n solu*ionarea 1

pro.lemelor personale mai di%icile i+ite, 2i c/ruia 4i purt/m un respect deose.it 2i 4i aducem mul*umiri pline de recuno2tin*e. -e asemenea aduc mul*umiri, Protos. Dector -r. -aniil Stoenescu, coordonatorul acestei lucr/ri, care ne7a sugerat titlul de %a*/ 2i ne7a 4ndrumat pe parcursul acesteia, precum 2i 4n anii c9t am studiat Patrologia, desc,iz9ndu7ne gustul pentru lectura de calitate a P/rin*ilor (isericii. (unul -umnezeu s/ le r/spl/teasc/ e%ortul depusA

I.

Introducere

Ducrarea de %a*/, este ast%el structurat/ 4nc9t s/ poat/ %ace leg/tura 4ntre conceptele de normalitate, .oal/, 2i terapie pe care le utilizeaz/ psi,iatria 2i acelea2i no*iuni 4n +iziunea teologiei ortodo$e. 'a e$empli%icare a +iziunii teologiei ortodo$e am ales Patericul, tocmai datorit/ %aptului c/ este o carte cu +alen*e enciclopedice 4n ceea ce pri+e2te ascetica ortodo$/, %/r/ a %i la un ni+el prea ridicat al terminologiei 2i al e$empli%ic/rii de natur/ mistic/. -e %apt, am 4ncercat s/ structur/m 4n a2a %el lucrarea 4nc9t acest plan s/ se poat/ aplica la orice alt/ carte cu con*inut asem/n/tor Patericului, sau s/ poat/ %i generalizat la orice lucrare ce se 4nscrie 4n ceea ce numim ascetica 2i mistica ortodo$/. Primele dou/ capitole se +or a %i un pream.ul, o punere 4n ordine a no*iunilor 4n +ederea a ceea ce +om a%irma pe parcursul capitolului al &&&7lea care reprezint/ lucrarea 4n sine. #st%el capitolul & cuprinde o 4ncercare de clari%icare a no*iunii de normalitate, no*iune %/r/ de care nu e$ist/ o raportare concret/ a .olii. Bn cadrul acestui capitol, am 4ncercat s/ +edem anumite aspecte legate de no*iunea de normalitate 4n sine, apoi am ar/tat ce 4n*elege psi,iatria prin no*iunea de normalitate, apoi ce 4n*elege teologia prin aceea2i no*iune, ca la urm/ s/ 4ncerc/m s/ descoperim anumite puncte comune 4ntre cele dou/ domenii de studiu, care s/ constituie .aze de plecare pentru alte in+estiga*ii pe aceea2i tem/. Bn capitolul al &&7lea ne7am ocupat de no*iunea de .oal/ psi,ic/ pe care am studiat7o, din nou, ca no*iune 4n sine, apoi din perspecti+a psi,iatriei, apoi a teologiei, ca la urm/ s/ 4ncerc/m, din nou, s/ descoperim anumite puncte comune. Bn demersul nostru am pri+it no*iunea de .oal/ 4ncerc9nd s/ o de%inim %ie din perspecti+/ psi,iatric/, %ie teologic/, 2i s/ +edem anumite etiologii 2i semiologii speci%ice %iec/rei ramuri, iar la urm/ ocup9ndu7ne pe scurt de mi8loacele 2i metodele terapeutice. Tot aici am studiat mici no*iuni despre o.iectul la care se raporteaz/ %iecare ramur/ 4n parte atunci c9nd in+estig,eaz/ normalul sau .olna+ul? la personalitate 4n cadrul psi,iatriei 2i la persoan/ 4n cadrul teologiei. <dat/ %inalizate aceste no*iuni introducti+e, am intrat 4n lucrarea propriu7zis/, 4n cadrul c/reia psi,oterapeutica a %ost legat/, 4n scop de studiu, de etiologia .oli. #st%el am studiat psi,oterapeutica .olilor de natur/ organic/, unde am analizat atitudinea P/rin*ilor -e2ertului asupra trupului, ,ranei, ./uturii, odi,nei 2i a +iselor. Toate aceste atitudini duc la concluzia c/ modul 4n care sunt pri+ite aceste lucruri reprezint/ cea mai .un/ metod/ de pre+enire a .olilor psi,ice de natur/ organic/. #poi am studiat psi,oterapeutica .olilor mintale de natur/ demonic/, unde am insistat asupra acestei etiologii, 2tiut %iind %aptul c/ ea este prea pu*in cunoscut/, acceptat/ 2i luat/ 4n calcul de psi,iatria modern/. 'a ultim/ etiologie, 2i una care are multe a%init/*i 2i similitudini cu psi,analiza, am studiat mai apro%undat psi,oterapeutica .olilor mintale de natur/ spiritual/. #ici am 4ncercat o de%inire a rela*iei du,o+nic > ucenic, apoi am trecut la analizarea .olilor determinate de p/catele capitale ca la urm/ s/ ar/t/m c/ ascultarea de du,o+nic este +indecarea +oin*ei 2i ridicarea ei pe o treapt/ superioar/, treapt/ inaugurat/ de ordinea di+in/ restaurat/ 4n Eristos. )u am %/cut comentarii sa+ante ci am l/sat s/ +or.easc/ apo%tegmele, pe care le7am redat 4n 4ntregime, pentru a nu se pierde .og/*ia de sensuri. Fiecare capitol 2i su.capitol s7a do+edit a %i o treapt/ pe care ne7am str/duit s/ o dep/2im 4ncerc9nd totodat/ s/ p/str/m o anumit/ cursi+itate a ideilor 2i sensurilor, str/duind7ne s/ %acem o construc*ie logic/. Bn ce m/sur/ demersul nostru a reu2it, r/m9ne s/ %ie apreciat de cei ce au competen*a s/ o %ac/.

II. Starea de normalitate

A. Concept general
Cn lucru semni%icati+ este 2i %aptul c/ 4n S%9nta Scriptur/ cu+9ntul normal nu apare nici m/car o dat/. @i totu2i conceptul de normalitate a dat mult de %urc/ teologilor, %ilozo%ilor, psi,ologilor, medicilor, sociologilor etc. -e%inirea conceptului a 4m.r/cat di+erse %orme de7a lungul +remii, %iind de regul/ o %unc*ie a domeniului ce a 4ncercat s/ 4l e$pliciteze. #st%el, conceptului de normal i se recunoa2te, 4n general, o latur/ static/ 2i una dinamic/, una teoretic/ 2i una practic/, precum 2i %aptul c/ se leag/ de un anumit %inalism sau scop. -espre no*iunea de normal, Dicionarul Explicativ al Limbii Romne de%ine2te? =care este a2a cum tre.uie s/ %ie, potri+it cu starea %ireasc/, o.i2nuit, %iresc, natural=, =s/n/tos=, =care este con%orm cu o norm/=. Da %el, Random Hause Webstrer s Dictionar!" de%ine2te starea de normalitate ca? =starea con%orm/ cu standardul sau cu tipul comun, uzual, natural=, =s/n/tos=, =li.er de anomalii mentale=, =li.er de .oal/ sau mal%orma*ii= sau ca stare con%orm/ cu o norm/ egal/ cu =media caracteristicilor umane=. -in aceste de%ini*ii de dic*ionar se pare c/ a+em dea %ace cu o a+alan2/ de sinonime care 4ncearc/ s/ de%ineasc/ normalul ca o stare con%orm/ cu un scop, sau capa.il/ s/ 4ndeplineasc/ optim un scop. Da orice lucru, ac*iune sau stare s7ar re%eri normalul, acestea sunt con%orme no*iunii numai 4n m/sura 4n care se 4nscriu 4n medie 2i pot s/72i 4ndeplineasc/ optim rolul ce la re+in. -in aceste de%ini*ii, identice 4n mare m/sur/, conceptul de normal trece 2i se de%ine2te 4n mai toate laturile +ie*ii umanului 2i nu numai. #m +/zut c/ omul este pri+it ca normal 4n momentul 4n care este li.er de anomalii mintale sau %izice, c9nd se 4nscrie 4ntr7o medie 2i atunci c9nd 42i 4ndepline2te scopul e$isten*ial. #ici lucrurile se despart. #2a cum am a%irmat normalitatea are o latur/ static/ 2i una dinamic/. Bn latura static/ se cuprinde conceptualizarea st/rii de normalitate, care este aceea2i pretutindeni 2i 4n toate timpurile, iar 4n latura dinamic/ se cuprinde totalitatea elementelor modale care determin/ speci%icitatea 2i comple$itatea persoanei umane. #st%el ceea ce e normal 4ntr7un anumit loc, nu este normal 4n altul, sau ceea ce este normal 4ntr7un anumit timp nu este normal 4n altul, ceea ce este normal 4ntr7o anumit/ cultur/ nu este normal 4n alta etc. Datura dinamic/ este dat/ 4n mare m/sur/ de scop, care nu este unul %i$ ci poate su%erii interpret/ri. #st%el, deta29ndu7ne de lumea material/ unde normalul poate %i mai u2or de%init, poate %i cuprins 4n anumite limite iar ca scop putem spune c/ 4m.rac/ de multe ori ,aina necesarului 2i a pre+izi.ilului, 4n lumea spiritual/ normalul depinde de mai mul*i %actori at9t de natur/ o.iecti+/ c9t 2i su.iecti+/. Bn ceea ce pri+e2te omul, a2a cum am mai a%irmat, normalul se re%er/ at9t la sine c9t 2i la rela*iile lui cu semenii, rela*ii din care iau na2tere toate domeniile socialului, economicului, politicului etc. -ac/ pri+im numai omul 4n sine, normalul pri+it din latura static/ ar 4nsemna s/n/tate, li.ertate %a*/ de .oli mintale 2i %izice, 4nscrierea 4ntr7o sum/ de caracteristici medii precum 2i atingerea %inalismul urm/rit, iar din latura dinamic/, normalul 4m.rac/ 4ntreaga palet/ a g9ndirii %ilozo%ice legate de scopul pentru care e$ist/ omul, la sensul %inal al +ie*ii. -ac/ ar %i s/ arunc/m o pri+ire asupra conceptelor %ilozo%ice re%eritoare la scopul +ie*ii umane, la normalitatea ei am g/si o 4ntreag/ palet/ discursi+/. #st%el, la Socrate normalul reiese din 4ntre.area? =cum tre.uie s/ tr/im pentru a tr/i con%orm .inelui= 2i =orice om cu mintea s/n/toas/ are 4n +edere prin actele sale un rezultat pe care7l consider/ .un=1F1G, la Platon normal este s/ tr/im dup/ lumea ideilor, la #ristotel normal este s/ tr/im dup/ #iina ca #iin$, 2i s/ ne mul*umim cu =8usta m/sur/= 0F0G, stoicii consider/ normal c/ =omul care dore2te ceea ce nu depinde de el este un scla+= 1F1G, epicureii consider/ normal/ =atara$ia= 2i =4n*eleptul este %ericit 2i sigur de %ericirea sa, pentru c/ nu se teme de nici o pierdere= 3F3G, la -ecartes normal este ca =omul s/ +ad/ clar pentru a ac*iona .ine=5F5G, la Hant normal este s/ tr/im dup/ aceea =+oin*/ .un/= c/ci
1F1G 0F0G

Ieanne Eersc,, %irarea &ilo'o#ic$. ( )storia #ilo'o#iei europene" editura Eumanitas, (ucure2ti, 1993, p. 01. )bidem, p. 53. 1F1G )bidem" p. 70. 3F3G )bidem" p. 57. 5F5G )bidem" p. 107.

=+oin*a .un/ 42i d/ sie2i lege=5F5G 2i c/ este normal s/ ne punem cele trei 4ntre./ri %undamentale? =ce pot cunoa2te ;J ce tre.uie s/ %ac ;J ce7mi este 4ng/duit s/ sper ;=, la Freud este normal s/ tr/im 2i dup/ incon2tient ca realitate a =mecanismelor ascunse care sunt ade+/rata realitate= 7F7G, la HierKegaard este normal ca =%iecare dintre noi (>) s/ se str/duiasc/ %/r/ 4ncetare s/ de+in/ tot mai su.iecti+= :F:G, la )ietzsc,e este normal ca omul s/ tr/iasc/ cu aceea =+oin*/ de putere= str/duindu7se s/ %ie 2i ceea ce nu poate %i, adic/ supraom, iar a8ung9nd la %ilozo%ia contemporan/ aceasta consider/ normal s/ se? =renun*e par*ial la cultul ra*iunii=, s/ se =accentueze pre%erin*e pentru %actori e$trara*ionali=, s/ se %oloseasc/ de =ac*iunea naturalismului 2i a modelelor 2tiin*i%ice poziti+e=, s/ pro+oace polemici 4n 8urul psi,ologismului, logicismului etc. 2i s/ ai./ o =orientare tot mai pronun*at/ spre pro.lemele +ie*ii sociale 2i ale te,nicii=9F9G. '9t pri+e2te rela*iile omului cu semenii normalul se desparte 2i cuprinde, sau este de%init de toate domeniile +ie*ii sociale. #st%el dac/ ar %i s/ pri+im din prisma economiei, su. aspect static este normal ca aceasta s/ %unc*ioneze 4n con%ormitate cu legile ei. Su. aspectul dinamic cunoa2tem o multitudine de legi 2i sisteme economice. #st%el 4n economia de pia*/ normal este s/ %unc*ioneze legea cererii 2i a o%ertei, 4n economia de stat normal este %unc*ionarea plus +alorii etc. -in prisma politicului este normal ca acesta s/ reprezinte interesele electorilor, aceasta su. aspectul static iar su. aspectul dinamic a+em 4ntregul e+antai al intereselor de grup considerate normale pe care tre.uie s/ le reprezinte s%era politicului. -in prisma socialului este normal/ %undamentarea acestuia pe structurile +ie*ii comunitare ca? %amilie, etnie, neam, aceasta su. aspect static iar su. aspect dinamic a+em totalitatea %ormelor sociale pe care le7a cunoscut omenirea 4n decursul istoriei. @i e$emplele ar putea continua 4n toate domeniile umanului. 'oncluzion9nd, no*iunea de normal 4m.rac/ 4n sine at9t o latur/ o.iecti+/ c9t 2i una su.iecti+/ %iind o caracteristic/ a conceptului uman de %inalitate.

*. +oiunea de normalitate din perspectiva psi,iatriei

Bnc/ din start psi,iatria recunoa2te c/ normalul este un concept greu de de%init, c,iar mai greu de de%init dec9t 4n alte domenii ale medicinii. Dicionarul Enciclopedic de Psi,iatria e$plic/ greutatea de%inirii prin =e$trem de di%icila posi.ilitate de cuanti%icare a psi,ismului uman 2i prin de%inirea psi,iatriei ca o specialitate diacritic/=10F10G. ste clar pentru oricine c/ psi,icul nu este o materie cuanti%ica.il/, iar sta.ilirea antipozilor normal7patologic este o opera*ie %oarte di%icil/. Totu2i este acceptat c/ =normalitatea poate %i 4n general e$primat/ de o stare sau des%/2urare %ireasc/ (natural/) a o.iectelor, %enomenelor, proceselor etc. sau concordant/ cu inten*iile ra*ionale ale %/uritorului.=11F11G -e%ini*ia cuprinde at9t elementul static c9t 2i pe cel dinamic leg9ndu7l pe acesta de scop sau %inalitate. Cn lucru este cert, se st/ruie 4n c/utarea normalului, unii c/ut9ndu7l c,iar 4n patologic, al*ii c/ut9nd norme capa.ile s/ delimiteze normalul de patologic. $ist/ mai multe tipuri de norme 2i anume? norma statistic$ care are o semni%ica*ie par*ial/ deoarece =a.aterile de tip cantitati+ %iind pe al doilea plan %a*/ de cele calitati+e=10F10G, norma sau normalul ideal care =ar %i e$trem de atr/g/tor= 11F11G dar care nu ar putea %i realizat dec9t =%ormal 2i acest lucru se lo+e2te de un prim o.stacol > c/ci ar anula elementul dinamic al

ibidem" p. 197. )bidem" p. 055. :F:G )bidem" p. 115. 9F9G #le$andru (o.oc, &ilo'o#ia contemporan$ ( orient$ri -i stiluri de gndire semni#icative" editura -idactic/ 2i Pedagogic/, (ucure2ti, 1995, p. 9. 10F10G 'onstantin Lorgos, Dicionar Enciclopedic de Psi,iatrie" +olumul &&&, editura !edical/, (ucure2ti, 19:9, p. 073. 11F11G )bidem. 10F10G 'onstantin Lordos, .ademecum /n psi,iatrie" editura !edical/, (ucure2ti, 19:5, p. 00:. 11F11G )dem" Dicionar(" p. 073.
7F7G

5F5G

conceptului=13F13G put9nd lua %orma unei =statui %i$e 2i imua.ile, a unui idol= 15F15G, norma sau normalul valoric care =implic/ o m/surare procustian/ 4n care se intric/, 4n plus, 2i +alorile personale ale %iec/ruia= 15F15G, norma responsiv$ sau %unc*ional/ care arat/ m/sura 4ndeplinirii rolului %unc*ional. 'u toate c/ normei responsi+e i se recunoa2te meritul 2i calitatea, ea este etic,etat/ ca =%i$ist/ 2i determinist/= 17F17G, psi,iatria neput9nd s/ r/spund/ la 4ntre.area? =care este rolul %unc*ional pentru care o persoan/ e$ist/;=1:F1:G Totu2i, psi,iatria .az9ndu7se pe acceptarea normalit/*ii ca %enomen natural, 2i 4n concordan*/ cu modul logic 2i lucrati+ al medicinii 4n general, introduce modelul normalit$ii medii 2i concluzioneaz/ c/ =nu se poate ela.ora un model aparent al .olii, at9t timp c9t nu e$ist/ un model al normalului=19F19G. Bn mare parte 2i 4ntr7o +iziune de ansam.lu aceste 8udec/*i ar reprezenta latura static/ a no*iunii de normal 4n accep*iunea psi,iatriei. )u putem s/ nu remarc/m %aptul c/ dac/ un model ideal ar putea trece de acel prim o.stacol al elementului dinamic din conceptul de normalitate 2i dac/ psi,iatria ar a+ea la 4ndem9n/ r/spunsul rolului %unc*ional pentru care o persoan/ e$ist/, din norma responsi+/, atunci normalul ar putea %i .ine precizat 2i tot e%ortul psi,iatriei ar primi o canalizare sigur/, a8ung9ndu7se totodat/ la uni%icarea teoriilor re%eritoare la normalitatea persoanei. Bn ceea ce pri+e2te latura dinamic/ a no*iunii de normalitate +om 4ncerca s/ trecem 4n re+ist/ de%ini*iile unor mari psi,iatrii sau g9nditori din di+erse timpuri, locuri 2i orient/ri. #st%el? #. 'omte =anormalitatea reprezint/ +aria*ii superioare 2i in%erioare ale normalit/*ii= 00F00G, E. M =ce+a care este cum tre.uie s/ %ie=01F01G, EaMnal =un sinonim atenuat al lui .un 2i 8ust= 00F00G, Hra%%t =consider/ c/ un indi+id reac*ioneaz/ 4n mod normal, dac/ 4n cursul dez+olt/rii sale se arat/ a %i capa.il de o adaptare %le$i.il/ %a*/ de situa*iile con%lictuale, c9nd este capa.il s/ suporte %rustr/rile 2i an$ietatea care rezult/ din ele= 01F01G, Pam%il =+ede normalitatea ca un ec,ili.ru 4ntre organism 2i %actorii de mediu= 03F03G, Hlinederg =numai dez+oltarea optim/ %izic/, intelectual/ 2i emo*ional/ pot s/ concure la do.9ndirea atri.utului de normal unei personalit/*i care dore2te s/ se asemene cu ceilal*i indi+izi=05F05G. =!a8oritatea autorilor moderni con%er/ no*iunii de normalitate dimensiuni comunitare, m/sura.ile prin ni+elul de adaptare social comunitar/, 4n %unc*ie de ni+elul economico7social 2i cultural=05F05G -. Dagac,e introduce un nou concept asimil9nd normalitatea conceptului de s/n/tate mintal/ de%inind urm/toarele caracteristici ale acesteia? =capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni su%icient de mari 2i de a le reduce 4ntr7o %orm/ satis%/c/toare pentru indi+idJ capacitatea de a organiza un plan de +ia*/ care s/ permit/ satis%acerea periodic/ 2i armonioas/ a ma8orit/*ilor ne+oilor 2i progresul c/tre scopurile cele mai 4ndep/rtateJ capacitatea de adaptare la propriile aspira*ii la grupJ capacitatea de a72i adapta conduita la di%erite moduri de rela*ii cu ceilal*i indi+iziJ capacitatea de identi%icare at9t cu %or*ele conser+atoare, c9t 2i cu cele creatoare ale societ/*ii=07F07G. Petre (r9nzei 2i #urelia S9r.u +or.esc despre normalitatea cronologic/ a dez+olt/rii stadiale, despre +9rst/ mintal/ 2i coe%icient de inteligen*/ 4ncerc9nd prin intermediul lor s/ pre+ad/ =riscul mintal poten*ial=0:F0:G Ha+enar 2i NalKer cred c/ =4n limitele unei su.iecti+it/*i= e+aluarea clinic/ ar tre.ui s/ aprecieze =comportamentul socialmente %unc*ional adec+at=09F09G. 'onstantin Loros concluzioneaz/ de%inind
13F13G 15F15G

)dem" .ademecum("p. 009. )dem" Dicionar(" p. 073. 15F15G )dem" .ademecum(" p. 009. 17F17G )bidem. 1:F1:G )bidem" p. 010. 19F19G )bidem. 00F00G )dem" Dicionar(" p. 073. 01F01G )bidem. 00F00G )bidem. 01F01G )dem" .ademecum(" p. 010. 03F03G )bidem. 05F05G )dem" Dicionar(" p. 075. 05F05G )bidem. 07F07G )bidem. 0:F0:G Petre (r9nzei, #urelia S9r.u, Psi,iatrie" editura -idactic/ 2i Pedagogic/, (ucure2ti, 19:1, pp. 33753. 09F09G 'onstantin Lorgos Dicionar(" p. 077.

normalitatea drept =posi.ilitatea unei istorii ec,ili.rate a su.iectului, iar dimensiunile ei, drept totalitatea proceselor de adaptare la mediu con%orm modelului general al speciei= dar 2i =ca o sum/ de ritmuri? .ioc,imice, %iziologice, a%ecti+e, rela*ionale, moti+a*ionale, adaptate armonic solicit/rilor din mediu=10F10G. -in cele prezentate mai sus se contureaz/ clar scopul normalit/*ii 4n +iziunea psi,iatriei? o c9t mai .un/ acomodare la mediu, la solicit/rile lui precum 2i o c9t mai .un/ integrare 4n social, la +ia*a comunitar/ 2i solicit/rile ei.

C. +oiunea de normalitate din perspectiva teologiei ortodoxe

Bn teologia ortodo$/ omul este pri+it ca 2i crea*ie a lui -umnezeu, ca 2i c,ip al lui -umnezeu 4n con%ormitate cu re%eratul .i.lic? =2i a zis -umnezeu? <<S/ %acem om dup/ c,ipul 2i dup/ asem/narea )oastr/, ca s/ st/p9neasc/ pe2tii m/rii, p/s/rile cerului, animalele domestice, toate +iet/*ile ce se t9r/sc pe p/m9nt 2i tot p/m9ntulA>>= (Facere 1, 05). =<mul nu e opera naturii, de2i e legat de ea= 11F11G. <mul reprezint/ =cel mai comple$ sistem de ra*ionalitate plasticizat/=.10F10G #cest c,ip al lui -umnezeu constituti+ omului este dat 2i se men*ine numai printr7o rela*ie +ie, con2tient/ 2i li.er/ a omului cu 'reatorul s/u. Bn ce anume const/ ',ipul lui -umnezeu, teologia r/spunde prin modelul de iu.ire 2i comuniune a persoanelor intratrinitare. Preas%9nta Treime este modelul ideal de iu.ire 2i comuniune. 6e%eratul .i.lic nu las/ putin*/ de 4ndoial/? ='el ce nu iu.e2te n7a cunoscut pe -umnezeu, pentru c/ -umnezeu este iu.ire.= (& &oan 3, :)J =noi am cunoscut 2i am crezut iu.irea, pe care -umnezeu o are c/tre noi. -umnezeu este iu.ire 2i cel ce r/m9ne 4n iu.ire r/m9ne 4n -umnezeu 2i -umnezeu r/m9ne 4ntru el.= (& &oan 3, 15). &u.irea este %or*a ce determin/ comunicarea, comuniunea, este putere %ormati+/. Faptul c/ posed/ c,ipul determin/ =omul 4ntreg s/ tind/ spre modelul s/u=11F11G sta.ilindu7se ast%el o rela*ie de comunicare, comuniune at9t 4ntre semeni, ca 2i c,ipuri, c9t 2i 4ntre om 2i -umnezeu. #ceast/ tindere %ireasc/ a c,ipului spre modelul s/u, duce, prin e%ortul sus*inut al +oin*ei, la o asem/nare a c,ipului cu modelul. #st%el dup/ cu+9ntul p/rintelui Laleriu =omul este creat dup/ c,ipul lui -umnezeu 2i spre o in%init/ asem/nare cu #cesta=. -in cele prezentate mai sus este e+ident c/ normalul 4n perspecti+a teologiei ortodo$e este 4ncercarea %ireasc/ a c,ipului, a omului de a se asem/na cu modelul, cu -umnezeu, cu iu.irea cea ade+/rat/. )ormalul se +ede inclus, din cauza +ie*ii de comuniune 2i a scopului omului, 4n categoria moralului comunitar. #m putea spune c/ e normal ceea ce e moral, dup/ cu+9ntul Fericitului #ugustin =&u.e2te 2i %/ ce +reiA=. -ar merg9nd cu ra*ionamentul mai departe, omul moral 4n teologia ortodo$/ este de%init a %i s%9ntul. S%9ntul este persoana uman/ care posed/ 4n toat/ pro%unzimea c,ipul lui -umnezeu, 2i care prin iu.ire se aseam/n/ cu 'reatorul s/u. #cest lucru se realizeaz/ 4n (iseric/ care =este la.oratorul 4n care -u,ul lui Eristos ne %ace s%in*i=13F13G. ',iar dac/ s%9ntul este omul normal prin e$celen*/, 4n +iziunea teologic/, totu2i nu poate %i luat ca model, a+9ndu7se 4n +edere multitudinea s%in*ilor 2i di+ersitatea personalit/*ilor acestora. #ceast/ dilem/ se rezol+/ %/c9nd re%erin*/ la S%9nta Diturg,ie care este =iz+or, cale 2i %inalitate a +ie*ii morale comunitare=15F15G 2i 4n cadrul c/reia se proclam/ =Cnul S%9nt, Cnul -omn &isus Eristos= 15F15G. S%in*enia 4ns/2i este o categorie de rela*ie, de participa*ie. 2ti s%9nt numai din perspecti+a rela*iei cu -umnezeu, a participa*iei la -umnezeu. !odelul ideal de moralitate 2i normalitate 4n acela2i timp este -umnezeul7<m, &isus Eristos. &isus Eristos este modelul pe care orice om tre.uie s/7l ai./ 4n e%ortul de do.9ndire a st/rii de normalitate, este modelul pe care orice s%9nt l7a 4mpropriat p9n/ la contopire, dar %/r/ a72i pierde identitatea.

)dem" .ademecum(" p. 011. -umitru St/niloae, 0eologia Dogmatic$ 1rtodox$" +olumul &, editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1995, p. 055. 10F10G )bidem" p. 05:. 11F11G )bidem. p. 070. 13F13G )bidem. +olumul &&, p. 1:1. 15F15G Pr. "asile "lad, Curs litogra#iat de moral$" #rad, 199:, p. 31. 15F15G Liturg,ier" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 19:0, p. 13:.
11F11G

10F10G

6e+enind la caracteristicile de%ini*iei st/rii de normalitate putem spune c/ normalul din perspecti+a teologiei ortodo$e este c,iar modelul normalit/*ii 2i anume &isus Eristos. -esigur c/ pri+it din latura uman/ sau a umanit/*ii 4n general, categoria normalului este reprezentat/ prin s%9nt, dar normalitatea acestuia e pri+it/ 2i se 8udec/ 4n rela*ie cu modelul des/+9r2it sau ideal, &isus Eristos. Toate acestea pri+ite din perspecti+a laturii statice sau teoretice a de%ini*iei st/rii de normalitate. Datura dinamic/ a de%ini*iei cuprinde 4n sine totalitatea %ormelor de s%in*enie pe care le7a cunoscut omenirea de7a lungul timpului 2i 4n di%erite locuri. -in aceast/ perspecti+/ s%in*enia mai poate %i de%init/ ca %iind +ia*/ 4n -u,ul S%9nt. <ri acti+itatea -u,ului S%9nt 4n lume a 4ntemeiat (iserica. =(iserica e unirea a tot ce e$ist/, sau e destinat/ s/ cuprind/ tot ce e$ist/? -umnezeu 2i crea*ie.= 17F17G (iserica este 2i locul %iresc 4n care s%in*enia se mani%est/ 2i nu numai, c/ci (iserica este 2i iz+orul, calea 2i %inalitatea acesteia. (iserica este trupul lui Eristos, este modelul ideal de s%in*enie Bnsu2i, dar transpus modal 4n realitatea imediat/. (iserica este teandric/, di+in/ 2i uman/ 4n acela2i timp. #cest %apt 4i atri.uie dinamicitate, atri.uie modelului ideal dinamicitate. #st%el Eristos de+ine model 2i 4nainte de a se 4ntrupa c/ci (iserica cuprinde ca modele de s%in*enie 2i normalitate pe drep*i, prooroci, 4n*elep*i, apoi de+ine model dup/ 4ntrupare c9nd (iserica cuprinde tot ca modele de s%in*enie 2i normalitate pe apostoli, mucenici, cu+io2i etc., 2i de+ine model c,iar 2i dup/ Parusie c9nd (iserica cuprinde acea =(iseric/ (iruitoare= 4n acel =in%init e%ort de asem/nare=, 2i, prin %aptul c/ -umnezeu, &isus Eristos este iu.ire, de+ine model oriunde 2i oric9nd. '9t pri+e2te scopul normalului pri+it din prisma moralului, acesta este s%in*enia, 4ndumnezeirea. =-umnezei, iat/ cu+9ntul de7o 4ndr/zneal/ %/r/ margini, cu care genialul teolog (S%9ntul Lrigore de )azians cu a%irma*ia <<-umnezeu de+enind una cu dumnezeii 2i l/s9ndu7se cunoscut de ei>> n.n.) nume2te, nici mai mult nici mai pu*in, dec9t pe oamenii de+eni*i des/+9r2i*i sau s%in*i= 1:F1:G. -in c,ipul dumnezeiesc constituti+ omului, prin %aptul c/ acesta tinde %iresc spre 'reatorul s/u, este clar c/ -umnezeu l7a creat pe om pentru sine iar normal este ca omul s/ tind/ spre #cesta. 'oncluzion9nd putem spune c/ normalul din perspecti+a teologiei ortodo$e 4n latura sa static/ este -umnezeul7<m, &isus Eristos, iar 4n latura dinamic/ (iserica +/zut/ ca prelungire temporal/ a modelului ideal, a+9nd ca scop s%in*enia ca =4mplinire a umanului=.

D. )nter#erene
Bn cele anterioare am +/zut c/ psi,iatria ia drept model de normalitate acel model al normalit/*ii medii pe care7l apreciaz/ 4n con%ormitate cu modelul =cur.ei lui Lauss= 4n care =posi.ilitatea unei +alori anumite pentru o +aria.il/ aleatorie este practic egal/ cu zero.= 19F19G, c/ respinge modelul ideal pentru c/ nu trece de o.stacolul dinamicit/*ii pe care de%ini*ia normalului o cere 2i pentru c/ =de7a lungul unei epoci sau al alteia, uneori al unor inter+ale mai scurte de timp criteriul a$iologic nu poate %i operant, normalul ideal de+enind ast%el e$trem de +aria.il.=30F30G, c/ respinge norma responsi+/ neput9nd de%ini %inalitatea persoanei umane. -ar tot aici +edem c/ gradul de normalitate este dat de gradul de adapta.ilitate, de acomodare a su.iectului la societate, la mediu iar actele acestuia tre.uind s/ se 4nscrie 4n limitele unui etic de moment. Totu2i aceste ra*ionamente ne prezint/ normalul pri+it din perspecti+a psi,iatric/ ca %iind o no*iune ce nu scap/ de limitarea determinist/. -oar integrarea 4n mediu, 4n social, doar acomodarea 2i suportarea tensiunilor pe care acesta l7ar crea, o%er/ o perspecti+/ limitati+/, relati+ist/ care nu satis%ace. -ac/ societatea sau mediul este unul .olna+, normalul nu mai poate %i de%init 2i asist/m la o in+ersare de categorii a$iologice. #cest lucru poate da na2tere la monstruozit/*i iar istoria cunoa2te o sumedenie de ast%el de cazuri. #st%el 4n socialismul totalitar, normal era cel ce 2edea la r9nd la lapte 2i aplauda minute 4n 2ir discursuri super%lue, 4ntr7un con%lict, normal e s/ ucizi etc. #cestei +iziuni, perspecti+a teologic/ asupra normalului 4i aduce o contri.u*ie de dinamism 2i temeinicie 4n acela2i timp.
-umitru St/niloae, 0eologia(" +olumul &&, p. 117. )ic,i%or 'rainic, 2#inenia ( 3mplinirea umanului 4Curs de 0eologie mistic$5" editura !itropoliei !oldo+ei 2i (uco+inei, &a2i, 1991, p. 17. 19F19G 'onstantin Lordos, Dicionar(" p. 075. 30F30G )bidem.
1:F1:G 17F17G

Bn +iziunea teologic/ modelul ideal trece de o.stacolul dinamicit/*ii pe care conceptul de normal 4l re+endic/. &isus Eristos. modelul ideal, nu de+ine =statuie sau idol= ci, prin (iserica Sa, de+ine trup +iu cu rami%ica*ii at9t 4n transcendent c9t 2i 4n cotidian 4n acela2i timp. !odelul nu este tri.utar nici unei or9nduiri sociale, economice, politice etc. c/ci =Bmp/r/*ia !ea nu este din lumea aceasta= (&oan 1:, 15), a2a 4nc9t a$iologic nu su%er/ modi%ic/ri de7a lungul +remurilor. 'aracterul etic al mani%est/rilor normalului psi,iatric, 4m.rac/ caracterul moralului comunitar. #daptarea, asem/narea cu semenii, suportarea acestora se presc,im./ 4n iu.irea acestora, comuniune social/ 2i liturgic/. Persoana se poate realiza 4n mod deplin 2i %iresc %/r/ a i se cere e%orturi mai presus de putin*/ pentru o acomodare la un mediu ostil ei. Totul 4m.rac/ ,aina %irescului, a normalului. "iziunea teologic/ asupra modelului ideal o%er/ toate %acilit/*ile pe care le7ar a+ea modelul ideal pentru psi,iatriei. Totodat/ teologia r/spunde 4ntre./rii re%eritoare la scopul %unc*ional al persoanei umane. #st%el norma responsi+/ 42i cap/t/ con*inut 2i %inalitate. <mul e creat pentru -umnezeu, pentru 4ndumnezeire. #cesta este destinul omului, predestinarea sa, aceasta este normalitatea sa. )u doar o integrare oar./ 4ntr7un sistem care s/7i asigure iluzia %ericirii, ci comuniunea 4n iu.ire cu modelul iu.irii ca 4mplinire a umanului. -oar participa*ia %iin*ial/ la iu.irea 2i li.ertatea dumnezeiasc/ 4l scoate pe om din orice determinare modal/ generatoare de angoas/ e$isten*ial/. -oar ast%el persoana uman/ cap/t/ con*inut 2i sens.

III. Starea de boal psihic

A. +oiunea de boal$ psi,ic$
6ecurg9nd, din nou, la Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, la cu+9ntul .oal/ g/sim urm/toarele? =modi%icare organic/ sau %unc*ional/ a ec,ili.rului normal al organismuluiJ proces patologic care a%ecteaz/ organismulJ maladie, a%ec*iune, .ete2ug.= )u g/sim e$plicat/ integral no*iunea de .oal/ psi,ic/. '9t despre psi,ic g/sim? =%orm/ speci%ic/ de re%lectare a realit/*ii, produs/ de acti+itatea sistemului ner+os 2i prezent/ la animalele superioareJ totalitatea %enomenelor 2i proceselor proprii acestei re%lect/riJ structur/ su%leteasc/ proprie unui indi+id=. 'ompil9nd cele dou/ de%ini*ii am putea conc,ide c/ .oala psi,ic/ este o modi%icare organic/ sau %unc*ional/ prin care se de%ormeaz/ %orma speci%ic/ de re%lectare a realit/*ii produs/ de acti+itatea sistemului ner+os 2i, prin care, se de%ormeaz/ structura su%leteasc/ proprie unui indi+id. )u 2tim c9t de cuprinz/toare este aceast/ de%ini*ie, cer este %aptul c/ mult mai cunoscut dec9t aceste termen este termenul de nebun, termen cuprinz/tor 2i cu deose.it de multe sensuri 2i semni%ica*ii. &at/ cum re%lect/ dic*ionarul acest termen? =om care su%er/ de o .oal/ mintal/J alienatJ dement= sau =om lipsit de 8udecat/ dreapt/, de ra*iuneJ nesocotit, necugetat, nec,i.zuitJ care nu are limit/, margini, m/sur/=, =m/sc/rici, .u%on=. -in cele dou/ no*iuni (.olna+ psi,ic 2i ne.un), s%era pe care o cuprinde .oala psi,ic/ de+ine %oarte larg/, c/ci, ec,i+al9nd termenii, .olna+ psi,ic este 2i necugetatul, sau cel %/r/ m/sur/, sau cel nesocotit etc. c/ci toate acestea sunt determinate de o modi%icare organic/ sau %unc*ional/ ce de%ormeaz/ structura psi,ic/ normal/ a indi+idului. <ri aceste aspecte nu sunt cuprinse 4n no*iunea de .oal/ psi,ic/ tocmai pentru c/, a2a cum am +/zut 4n capitolul precedent, nu e .ine delimitat/ no*iunea de normal. #st%el c/, 2i no*iunea de ne.unie, are o latur/ static/ 2i una dinamic/ p/str9nd caracteristica antonimic/. 'a latur/ dinamic/ nu 4ncape 4ndoial/ c/ ceea ce e considerat ne.unie 4ntr7o anumit/ perioad/ de timp 2i spa*iu, nu e considerat 4n alta etc. '9t despre =structura su%leteasc/ proprie unui indi+id=, aceasta este ec,i+alent/ cu ceea ce 2tiin*a accept/ su. denumirea de =personalitate= sau, a2a cum tot dic*ionarul ne l/mure2te =ceea ce este propriu, caracteristic %iec/rei persoane 2i o distinge ca indi+idualitateJ ansam.lu de tr/s/turi morale sau intelectuale prin care se remarc/ o persoan/J %elul propriu de a %i al cui+a=. Toate acestea au o trimitere precis/ 2i anume la no*iunea de persoan$ de%init/ de dic*ionar ca =indi+id al speciei umane, om considerat prin totalitatea 4nsu2irilor sale %izice 2i psi,iceJ %iin*/ omeneasc/, ins=. Bn acest moment, dac/ persoana este pri+it/ 4n sine, nu se poate de%ini no*iunea de .oal/ psi,ic/ ci doar aceea de personalitate. -ar 4ns/2i aceast/ de%ini*ie laic/, trimite la alte categorii %/r/ de care persoana nu ar putea e$ista? =indi+id al speciei umane=, =%iin*/ 10

omeneasc/=, trimite la natura uman/. -e aici si concluzia c/ .oala psi,ic/ este legat/ de persoana pri+it/ ca rela*ie. -eci .oala psi,ic/ de%ormeaz/ persoana uman/ 4n totalitatea 4nsu2irilor %izice 2i psi,ice. (oala psi,ic/ nu numai c/ de%ormeaz/ dar tre.uie +/zut/ 4n leg/tur/ cu totalitatea 4nsu2irilor %izice 2i psi,ice ale persoanei, este comple$/ 2i 4ncadreaz/ natura uman/ ca atare. -e aici comple$itatea, di+ersitatea 2i greutatea preciz/rii ei. Singurul mod ec,ita.il este raportarea la normal, c/ci %/r/ acest normal nu se poate determina starea de .oal/.

*. +oiunea de boal$ psi,ic$ din perspectiva psi,iatriei

1. oiunea

Bn psi,iatrie .oala se raporteaz/ la normalul mediu iar aceast/ stare include limite superioare 2i in%erioare, %/r/ ca su.iectul s/ ias/ din categoria normalului 2i s/ intre 4n categoria patologicului. Bntre aceste limite se cuprinde multitudinea de %orme pe care o 4m.rac/ personalitatea uman/. )u putem %undamenta personalitatea uman/ pe persoan/ deoarece 4n psi,iatrie conceptul de persoan/ este sla. pus 4n e+iden*/, 2i nu 4ndea8uns de .ine studiat. #st%el Dicionarul Enciclopedic de Psi,iatrie de%ine2te persoana ca =ansam.lu de mani%est/ri care con*in, disimulat, o parte a psi,ismului colecti+ 2i, 4n acela2i timp , se constituie 4n iluzie a unei indi+idualit/*i.=31F1G #+em de7a %ace cu disimul/ri 2i iluzii, de%ini*ia %iind atri.uit/ lui Iung. Da %el, 4n continuare, se a%irm/ c/ =persoana nu are o realitate proprie= 30F0G, c/ este =o %orma*iune de compromis 4ntre societate 2i indi+id= c/ 4n compara*ie cu realitatea %iin*ei este =o realitate secundar/, un arti%iciu, o aparen*/ construit/ nu at9t prin anga8area indi+idului 4n cauz/, c9t prin participarea 2i e$igen*ele celorlal*i= 31F1G. Persoana este mai mult negat/ sau +oalat/ dec9t studiat/. Fiind o realitate secundar/ 2i o disimulare a psi,ismului colecti+, psi,iatria nu uziteaz/ %rec+ent cu aceast/ no*iune, dar se concentreaz/ asupra alteia, mai empiric/, 2i anume asupra personalit/*ii. <rice de%ormare a personalit/*ii printr7o caracteristic/ ce dep/2e2te limitele normalit/*ii, 4ntr/ 4n zona patologicului, 2i deci, 4n atri.u*iile psi,iatrie.

!. Personalitatea uman
Personalitatea se pre%igureaz/ ca no*iune empiric/, care se 4ncadreaz/ clasi%ic/rii 2i a+9nd un rol deose.it 4n pre+enirea situa*iilor de criz/ a psi,icului uman. &at/ cum de%ine2te Dicionarul enciclopedic de Psi,iatrie no*iunea de personalitate? =ansam.lu de tr/s/turi morale 2i intelectuale, de 4nsu2iri 2i aptitudini sau de%ecte care caracterizeaz/ modul propriu de a %i al unei persoane, indi+idualitatea ei comparati+ cu alte persoane.=33F3G Pro.lemele 4ncep 4nc/ de aici, c/ci corel9nd de%ini*ia personalit/*ii cu cea a persoanei care, a2a cum am +/zut nu are realitate proprie, este o iluzie a indi+idualit/*ii, c/ este o parte a psi,ismului colecti+ nu duce altunde+a dec9t la con%uzii sau li.ert/*i ne4ngr/dite lucru recunoscut c,iar de psi,iatrie ast%el? =4ncerc/rile de de%inire a personalit/*ii, ca 2i cel de circumscriere a conceptului, s7au lo+it 4ntotdeauna de di%icult/*i insurmonta.ile generate, pe de o parte, de comple$itatea pro.lemei, pe de alta, de insu%icien*a instrumentelor necesare a.ord/rii unui su.iect care comport/ o in%initate de ung,iuri din care poate %i pri+it=,35F5G 2i, am zice noi, de prea pu*in a$area acesteia pe no*iunea de persoan/. )e a%l/, a2adar, 4ntr7un stu%/ri2 de de%ini*ii 2i concepte. "om 4ncerca doar o mic/ trecere 4n re+ist/ a acestora c/ci scopul lucr/rii noastre nu este cesta. #2adar, personalitatea este pri+it/ ca mod particular de mani%estare a tendin*elor 2i sentimentelor unui om (H. Iaspers), ca un ansam.lu de sentimente, de aprecieri +alorice, de tendin*e 2i acte +oluntare (H. Sc,neider), ca organizare dinamic/ a sistemelor psi,ice 2i
31F1G 30F0G

)bidem." p. 307. )bidem. 31F1G )bidem. 33F3G )bidem." p. 30:J 35F5G )bidem.

11

indi+iduale, care permit 2i determin/ adaptarea su.iectului la condi*iile sociale 4ntr7un mod propriu (L. N. #llport), ca eu intim 4ncon8urat de eul social 2i, la peri%erie, de eul pu.lic (H. DeOin), ca o structur/ ipotetic/ a min*ii care constituie +ia*a persoanei 2i care include actele des%/2ur/rii interne (sentimente, %antezii etc.) sau e$terne (adaptare la mediu) (#. !urraM), ca organizare dinamic/ a aspectelor cogniti+e, conati+e, a%ecti+e, %iziologice 2i mor%ologice a indi+idului (Sc,eldon), ca o sintez/ a tuturor elementelor ce concur/ la con%orma*ia mintal/ a su.iectului pentru a7i da o %izionomie proprie (#. Porot) etc. -in cele ar/tate, 4n mare 2i sumar, mai sus, pla8a de %rec+en*/ merge de la organic, social p9n/ la iluzie. Ducrul acesta e recunoscut c,iar de psi,iatrie. Totu2i din toate aceste teorii se desprind trei caracteristici %undamentale ale personalit/*ii? 1. 1. Cn anumit grad de permanen*/, nici un %apt psi,ic nu poate %i descris ca str/in sau 4n a%ara personalit/*ii 0. 0. < dinamicitate c/ci personalitatea este o continu/ 2i necesar/ trans%ormare 1. 1. < economie proprie c/ci 4n dez+oltarea sa, personalitatea este supus/ 4n permanen*/ unei continue determin/ri e$terioare. Da %el, 4n general se accept/ %aptul c/ personalitatea este compus/ din elemente a c/ror natur/ este di%erit/ 2i c/ este rezultatul unui proces genetic, ne%iind un dat ci reprezint/ procesul model/rii 4n timp, corespunde mai mult unei organiz/ri a%ecti+e, c/ are o parte con2tient/ 2i una incon2tient/. #st%el 4n anul 1910 Hlages cita =3000 de termeni care puteau contri.ui la descrierea personalit/*ii=35F5G, iar 4n 1951 se 4nregistreaz/ peste 100 de de%ini*ii ale no*iunii. Bn %unc*ie de cele trei caracteristici puse 4n e+iden*/, la ora actual/ e$ist/ mai multe teorii cu pri+ire la personalitate? 1. 1. Teorii o.iecti+iste (neo.e,a+ioriste) > care =4ncearc/ s/ e$plice %enomenele psi,ologice prin e$trapolarea rezultatelor psi,ologiei e$perimentale 2i psi,o%iziologice=.37F7G -ez+oltarea personalit/*ii se pune pe seama re%le$elor speci%ice 4n+/*/rii? pulsiunea, semnul, r/spunsul 2i recompensa, accentu9nd rolul determinant al 4n+/*/rii precoce 2i al %rustr/rilor secundare. 0. 0. Teorii psi,odinamice > care =analizeaz/ personalitatea ca o istorie a pulsiunilor primare, o.*in9nd o +iziune longitudinal/ a indi+idului, coerent/ 4n dinamica ei.= 3:F:G #+em de7a %ace aici cu 2coala lui Freud, Iung, Ducan etc. #+em de7a %ace cu )d6ul, ego6ul 2i super6ego7ul. =%unc*ionarea corect/ a ego7ului care72i utilizeaz/ energia pentru controlul id7ului 2i super7ego7ului este asigurat/ de o serie de mecanisme de ap/rare care 4l a8ut/ s/ e+ite angoasa generat/ de di%erite con%licte. #ceste mecanisme ar %i? intro8ec*ia, proiec*ia, re%ularea, su.limarea, condensarea, %antezia.=39F9G 1. 1. Teorii sociale > care consider/ mediul social 2i cultural ca %actori predominan*i ai organiz/rii personalit/*ii. #ici se +or.e2te de =personalitate de .az/= ca %unc*ie a %actorilor sociali, economici, a$iologici, etico7morali, 8uridici iar acest %ond psi,ologic comun ar cuprinde? te,nici comune de a g9ndi, e$plica 2i 4n*elege realitatea, sisteme de securitate 2i 4n plus un sistem comun de credin*e, rituri, mituri. Bnc/ din 4nceput +/z9ndu7se multitudinea num/rului de %orme pe care le poate 4m.r/ca personalitatea uman/, s7a 4ncercat clasi%icarea lor pe anumite caracteristici predominante comune. #st%el au luat na2tere psi,otipurile ca =ansam.lu al 4nsu2irilor psi,ocomportamentale care de%inesc un indi+id=50F10G Bnc/ din antic,itate Eipocrate descrie 3 tipuri temperamentale? sanguin, melancolic, coleric 2i apatic. #st/zi e$ist/ o sumedenie de psi,otipuri 4n %unc*ie de mediu, de datele .iometriei, de datele antropometrice, de acti+itatea ner+oas/ superioar/ etc. 'ert este c/ psi,otipurile nu pot %i 4mp/r*ite 4n poziti+e 2i negati+e, 4n superioare 2i in%erioare, 2i, tot at9t de cert este c/, psi,iatria nu 4ncearc/ sc,im.area temperamentului lucru pe care 4l consider/ imposi.il, lucru tri.utar g9ndirii ei organico7deterministe.

". #tiologie $i semiologie

Psi,iatria caut/ s/ a8ung/ la cauzele care determin/ declan2area .olii. ste simplu principiu 4n +irtutea c/ruia suprim9nd cauza, suprim/m e%ectele. )umai c/ atunci c9nd ai de7a %ace cu psi,icul uman,
35F5G 37F7G

)bidem." p. 310. 'onstantin Lordos, .ademecum(, p. 017. 3:F:G )bidem. 39F9G )bidem." p. 01:. 50F10G )bidem." p. 000.

10

c9nd nu cuno2ti cu certitudine modelul la care s/ te raportezi, c9nd nu 2ti norma responsi+/ a naturii umane, acest lucru de+ine %oarte di%icil. -e ici 2i multitudinea teoriilor pri+itoare la etiologia .olii psi,ice. %anualul de psi,iatrie al lui E. M, P. (ernard 2i '. (risset trec 4n re+ist/ 3 tipuri de teorii etiologice? 1. 1. Teorii organo7mecaniciste > 4n cadrul c/reia se caut/ cauza .olii psi,ice la ni+elul organicului. Se cunosc o serie de .oli psi,ice ce au cauz/ genetic/, sau organic/ sur+enit/ pe parcursul +ie*ii prin accidente la ni+elul creierului 2i nu numai. 0. 0. Teorii psi,o7dinamice ale incon2tientului patogen > 4n cadrul c/reia se caut/ cauza .olii la ni+elul incon2tientului, sau c9nd organismul nu are .ine puse la punct mecanismele de ap/rare cum ar %i? re%ularea, proiec*ia su.limare etc. 1. 1. Teorii socio7psi,ogene ale %actorilor de mediu > 4n care se caut/ cauza .olii 4n neputin*a psi,icului de a %ace %a*/ reac*iilor %actorilor de mediu, 4n neputin*a de a suporta 2i genera tensiuni generate de social, .oala %iind de natur/ pur psi,ologic/. 3. 3. Teorii organogene dinamiste > 4n care se consider/ c/ .oala psi,ic/ este generat/ de o destructurare a %iin*ei psi,ice, aceast/ destructurare %iind condi*ionat/ de %actori organici. -esigur c/ nici una dintre aceste teorii etiologice nu 42i acord/ titlul de general/ 2i e$,austi+/. -e alt%el 4n practica psi,iatric/ de in+estigare a .olna+ului se reg/sesc toate aceste teorii. #st%el la capitolul %etode de investigaie din ="ademecum 4n psi,iatrie= a lui '. Lordos, '. Tudose 2i F. Tudose g/sim urm/toarele in+estiga*ii? 1. 1. $amen psi,iatric > 4n cadrul c/ruia se e+alueaz/ starea de con2tien*/, starea emo*ional/, acti+itatea percepti+/, %unc*iile cogniti+e, conduitele instinctuale, +oin*a, conduitele psi,omotorii 2i ni+elul de comunicare. 0. 0. $amenul somatic > e$amin9ndu7se aparatele 2i organele somatice precum 2i tratamentele medicamentoase pe care .olna+ul le7a %olosit la tratarea altor tipuri de .oli somatice, precum 2i e%ectele acestora asupra psi,icului. 1. 1. $amen neurologic > e$amin9ndu7se atitudinea, tonusul, motilitatea, sensi.ilitatea, a%aziile (tul.ur/ri de lim.a8), apra$iile (tul.ur/ri motorii), agnoziile (tul.ur/ri de percep*ie) 2i ner+ii cranieni. 3. 3. $amenul o%talmologic > e$amen ce poate e+iden*ia o seam/ de date importante. 5. 5. $amen radiologic > %/c9ndu7se radiogra%ii craniene, ence%alogra%ii, scintigra%ii 2i tomogra%ii. 5. 5. $plor/ri electrodiagnostice > ca electroence%alograme, electromiogra%ii etc. 7. 7. $plor/ri genetice 2i .iologice > %/c9ndu7se e$amene citogenetice, mor%ologice, anc,eta %amilial/ a ar.orelui genealogic, e$amene de genetic/ prin metode .ioc,imice, e$amenul lic,idului ce%alo7 ra,idian etc. :. :. $amenul psi,ologic > 4n care se o.ser+/, in+estig,eaz/, se testeaz/ 9. 9. #nc,eta social/ > se urm/re2te mediul ,a.itual, a grupului pro%esional etc. Toate aceste in+estiga*ii au ca scop descoperirea, 4ndep/rtarea 2i ameliorarea cauzei(lor) declan2atoare a .olii psi,ice. Totu2i comple$itatea 2i 4nl/n*uirea mai multor cauze %ac acest proces di%icil 2i c,iar c9nd cauza e depistat/, totu2i pu*in/tatea mi8loacelor actuale precum 2i neputin*a e$plic/rii tuturor mecanismelor .olii, %ac ca e%icacitatea 4n remiterea acesteia s/ %ie pro.a.il/. -e multe ori tratarea .olna+ului are 4n +edere readucerea acestuia la starea ini*ial/ dinaintea .olii, uit9ndu7se c/ aceasta a %ost, poate, cea care a generat .oala, poten*ialul p/str9ndu7se. !i8loacele de inter+en*ie ale psi,iatriei sunt limitati+e 2i nu 4ndea8uns sus*inute de alte ramuri sociale. Semiologic toate aceste cauze duc la tul.ur/ri ale personalit/*ii. Bn cadrul acestor tul.ur/ri se num/r/ tul.urarea con2tiin*ei, a a%ecti+it/*ii, a comportamentului instinctual, a percep*iei, a aten*iei, a memoriei, a g9ndirii, a +oin*ei, a comunic/rii 2i a conduitei motorii. $ist/, de asemenea, o clasi%icare 4n delimitarea tul.ur/rilor de personalitate pe criterii e+oluti+e 2i etiologice sta.ilindu7se trei moduri 4n care poate %i a%ectat ec,ili.rul personalit/*ii? 1. 1. Tul.ur/ri tranzitorii (tul.ur/ri de comportament) 0. 0. Tul.ur/ri 4n modul de structurare a personalit/*ii (psi,opatii) 1. 1. Tul.ur/ri 4n e+olu*ia personalit/*ii cu etiologie precizat/. -esigur c/ nu toate aceste tul.ur/ri a8ung 4n %orme clinice, dar 4n general psi,iatria se ocup/ mai mult de %ormele clinice, cu toate c/, mai nou 2i din ce 4n ce mai sus*inut apare necesitatea cre/rii unor institu*ii de pre+enire a .olii psi,ice, o asisten*/ am.ulatorie sau a unor comple$e multi%unc*ionale. 11

%. &erapie
Cltimele decenii au adus un +erita.il arsenal terapeutic, cu toate c/ rela*ia medic .olna+ este pertur.at/, .olna+ul %iind deseori incapa.il de a72i %ormula ne+oile sau nee$prim9ndu72i dorin*a de a %i +indecat. Bn plus mi2carea antipsi,iatric/ care s7a dez+oltat 4n anii 50 au condamnat psi,iatria c/ uziteaz/ de mi8loace coerciti+e, c/ c,imioterapia nu ar %i altce+a dec9t o %orm/ c,imic/ a c/m/2ii de %or*/, c/ multe din teoriile etiologice se contrazic, c/ se merge pe .98.9ite %/c9ndu7se e$perien*e pe oameni 4n aplicarea dozelor de medicamente etc. 'u toate acestea un lucru este cert? tot mai mul*i oameni apeleaz/ la ser+iciul psi,iatric 2i mul*i g/sesc alinarea su%erin*elor dac/ nu c,iar +indecarea. )u se poate contesta acest lucru. Poate c/ totu2i +ina pentru imaginea de%a+orizant/ pe care o are 4nc/ 4n anumite medii 2i culturi o are 4ns/2i psi,iatria prin caracterul ei autonom 4n care se pare c/ s7a 4nc,is. Bncerc9nd s/ grup/m principalele terapii acestea ar %i? 1. 1. ',imioterapia > care uziteaz/ de? psi,oleptice (sedati+e) care au drept %actor comun in,i.area acti+it/*ii sistemului ner+os, diminuarea acti+it/*ii mintale determin9nd sc/derea +igilit/*ii, a acti+it/*ii intelectuale 2i emo*ionale. -in r9ndul psi,olepticelor %ac parte sedati+ele, anticon+ulsionantele, neurolepticele, tranc,ilizanteleJ de psi,oanaleptice (stimulente) care au scopul de a stimula acti+itatea sistemului ner+os central. -in r9ndul acestora %ac parte timolepticele (stimuleaz/ dispozi*ia), timoanalepticele (antidepresi+e), nooanalepticele (stimulente ale +igilen*ei)J de psi,oi'oleptice (sta.ilizatoare) ca s/rurile de litiuJ de psi,odisleptice (pertur.atoare). 0. 0. Terapii speciale > a c/ror ac*iune nu este pe deplin cunoscut/ sau e$plicat/ dar care au o e%icacitate uimitoare. -intre aceste amintim electroterapia" insulinoterapia 2i c,iar psi,oc,irurgia. 1. 1. Psi,oterapii > care sunt indi+iduale (dialectice, ,ipnoz/, sugesti+e, comportamentale, ale creati+it/*ii) 2i colecti+e (de grup, psi,odram/, %amilial/ etc. ) -esigur c/ 4n tratarea unui caz se pot aplica, 2i se aplic/, toate cele trei categorii de terapie, 4n %unc*ie de necesit/*i. -ar asta nu 4nseamn/ c/ psi,iatria poate +indeca toate %ormele de .oal/ psi,ic/. $ist/ multe %orme incura.ile unde c,imioterapia amelioreaz/ doar e%ectele, nee$ist9nd la ora actual/ un su.limat de +oin*/, +oin*/ de +indecare de care .olna+ul ar tre.ui s/ dea do+ad/, c,iar dac/ prin ,ipnoz/ se 4ncearc/ aducerea de aport energetic e$terior care s/ sus*in/ +oin*a .olna+ului. )u to*i pacien*ii r/spund .ine la ,ipnoz/, sau nu 4n toate gradele de e+olu*ie a .olii se poate %ace apel la acest procedeu terapeutic. )u e$ist/ de asemenea un ideal, un scop pentru care .olna+ul s/ +rea s/ se +indece. -e cele mai multe ori, +indecarea 4l arunc/ 4n acela2i mediu patogen ce i7a pro+ocat .oala. -e aici nu rezult/ altce+a dec9t re%uzul +indec/rii, ruperea de realitate etc. 'ert este un lucru? 4n c/utarea psi,oterapiei de noi terapii, ie2irea din autonomie, renun*area la concep*ia materialist/ 2i organicist7e$clusi+ist/, precizarea termenilor 2i sta.ilirea normalit/*ii 2i a scopului %iin*ei umane sunt ,ot/r9toare.

C. +oiunea de boal$ psi,ic$ din perspectiva teologiei ortodoxe

1. oiunea

S%9nta Scriptur/ nu uziteaz/ acest termen. #cest lucru se datoreaz/ lim.a8ului %olosit de Scriptur/ 2i nu necunoa2terii termenului. Folose2te 4n sc,im. termenul de ne.un, termen general cu s%er/ mult mai larg/ dec9t cel de .olna+ psi,ic. #st%el termenul de ne.un apare de 75 de ori 4n +ersiune sinodal/ a S%intei Scripturi. &at/ c9te+a locuri din S%9nta Scriptur/ unde se aminte2te cu+9ntul ne.un? 78i s6a pre#$cut nebun /naintea oc,ilor lui" #$cnd n$'dr$v$nii -i scriind pe u-i9 mergea /n mini -i l$sa s$6i curg$ balele pe barb$.7 4) Regi :;";<5 7Atunci a 'is Ac,i- robilor s$i= 7+u vedei c$ este un om nebun> La ce l6ai adus la mine>7 4) Regi :;";?5 7Am v$'ut pe nebun prin'nd r$d$cin$ -i pe loc am blestemat s$la-ul lui.7 4)ov @" <5 13

7Ais6a cel nebun /n inima sa= 7+u este Dumne'euB7 2tricatu6s6au oamenii -i uri s6au #$cut /ntru /ndeletnicirile lor. +u este cel ce #ace bun$tate" nu este pn$ la unul.7 4Psalmi ;<" ;5 7Ais6a cel nebun /ntru inima sa= 7+u este Dumne'euB7.7 4Psalmi @:";5 7&iul /nelept /nvesele-te pe tat$l s$u" iar cel nebun este sup$rarea maicii lui.7 4Pilde ;C" ;5 7%ai degrab$ s$ /ntlne-ti o ursoaic$ lipsit$ de puii ei dect un nebun /n nebunia lui.7 4Pilde ;D" ;:5 7&eciorul nebun este neca' pentru tat$l lui -i am$r$ciune pentru maica lui.7 4Pilde ;D" :@5 7Dac$ nebunia este prins$ de inima tn$rului9 numai varga cert$rii o va /ndep$rta de el.7 4Pilde ::" ;@5 7+ebunul cnd rde /-i /nal$ glasul" iar omul cuminte abia va 'mbi7 43nelepciunea lui )sus 2ira, :;" :C5 =)ar Dumne'eu i6a 'is= +ebuneB 3n aceast$ sear$ voi cere de la tine su#letul t$u. 8i cele ce ai preg$tit ale cui vor #i >= (Duca 10, 00) 7Aicnd c$ sunt /nelepi au aEuns nebuni pentru c$ au sc,imbat slava lui Dumne'eu celui nestric$cios /ntru asem$nare c,ipului omului celui stric$cios -i al p$s$rilor -i al celor cu patru picioare -i al trtoarelor.7 4Romani ;" ::6:@5 7C$ci cuvntul crucii" pentru cei ce pier" este nebunie" iar pentru noi" cei ce ne mntuim" este puterea lui Dumne'eu.7 4) Corinteni ;" ;F5 71mul #iresc nu prime-te cele ale Du,ului lui Dumne'eu" c$ci pentru el sunt nebunie7 4) Corinteni :" ;?6;@5 =C$ci /nelepciunea lumii acesteia este nebunie /naintea lui Dumne'eu.= (& 'orinteni 1, 19) -in cel prezentate mai sus 2i mai am/nun*it 4n toate cele 75 de apari*ii ale cu+9ntului ne.un, +edem c/ acesta desemneaz/ nu at9t starea patologic/ c9t mai ales o anumit/ normalitate incompati.il/ cu s/n/tatea moral/ 2i spiritual/ speci%ic/ ordinii di+ine a lumii. =#7*i 4nc,ipui c/ su%letul poate %i ,r/nit cu cele materiale, a sc,im.a sla+a lui -umnezeu cu sla+a celor zidite (adic/ materiale), a te 4nc,ina %/pturii 2i nu F/c/torului, a sc,im.a ade+/rul 4n minciun/, acestea toate sun semne 2i de%ini*ii ale ne.uniei.=51F11G Patologicul este tratat ca atare, este recunoscut ca atare 2i se .ucur/ de o aten*ie, mai cu seam/ 4n cre2tinismul autentic, deose.it/? =gri8a S%in*ilor P/rin*i, cum ar %i S%9ntul Teodosie, de a7i %ace pe .olna+ii mintali s/ participe acti+ la +indecarea lor do+ede2te respectul care le este ar/tat, 4ncrederea care li se acord/, re%uzul de a %i considera*i drept simplii pacien*i, total supu2i puterii terapeutului sau dependen*i de rezultatele unei terapeutici e$terne, 2i se 4nt9lne2te cu preocup/rile cele mai moderne, %/c9ndu7ne, prin mai multe aspecte, s/ ne g9ndim la 4ncerc/rile, e+ocate mai 4nainte, ale <<comunit/*ilor terapeutice>>=50F10G (oala psi,ic/, 4n +iziune teologic/, nu se raporteaz/ la un model mediu, ci la modelul ideal 2i la 4mplinirea normei responsi+e. )ormal este cel a%lat pe 'ale, 4n #de+/r 2i a+9nd "ia*/. 'eilal*i suntem cu to*ii ni2te .olna+i psi,ici, c,iar dac/ ne 4ncadr/m 4ntr7o a2a7zis/ normalitate, c,iar dac/ *inem la personalitatea noastr/ pe care o +edem ec,ili.rat/ 2i c,iar dac/ a+em un grad mai ridicat de adaptare la societate.

!. Persoana uman
#m +/zut mai sus p/rerea teoreticienilor psi,iatriei re%eritoare la realitatea persoanei. )e%iind o categorie care s/ poat/ %i in+estigat/ empiric, persoana de+ine pentru ace2tia ce+a iluzoriu. <ri, dintr7o dat/ aceast/ g9ndire se +ede a$at/ pe materialism, realitatea -umnezeului Treimic 4n persoane de+enind> iluzorie. Bnc/ de la 4nceput tre.uie spus c/ 4ntreaga teologie ortodo$/ este a$at/ pe persoan/, ca 2i categorie ontologic/, a2a c/ mai 4nt9i tre.uie s/ de%inim persoana din aceast/ perspecti+/. -e%ini*ia de manual arat/ a2a? =persoana este un ipostas al unei naturi spirituale, este numele pentru ipostasele ra*ionale. Fa*/ de indi+id 2i ipostas, persoana implic/ pe l9ng/ indi+idualitate, unicitate, speci%icitate 2i spiritualitate, sau ra*iune, li.ertate 2i responsa.ilitate.= 51F11G Bnc/ de aici se +ede clar c/ psi,iatria uziteaz/ doar de indi+id 2i ipostas 4n sensul personalit/*ii ce rezult/ din indi+idualitate,
51F11G 50F10G

-r. Pa+el ',iril/, Pr. !i,ai "alica, %editaie la medicina biblic$" editura ',ristiana, (ucure2ti, 1990, p. 050. Iean7'laude Darc,et, 0erapeutice bolilor mintale" editura Earisma, (ucure2ti, 1997, p. 10.

15

speci%icitate 2i unicitate. Teologia se a$eaz/ 2i pe acestea dar %/r/ a produce o sciziune 4ntre indi+id, ipostas 2i persoan/. !erg9nd mai departe 4n comple$itatea de%ini*ie, +edem c/ =ipostasul sau persoana este starea de sine a unei %iri spirituale, sau 2i spiritualeJ e una din unit/*ile unei ast%el de %iri, 4n str9ns/ corela*ie cu celelalte unit/*i, iar 4n cazul persoanei umane, 4n rela*ie 2i cu -umnezeu cel personal.= 53F13G =Persoana e un <<cine>> unitar, care este 2i se 2tie su.iectul unei %iri sau al unui %ond comple$ de 4nsu2iri din care se poate scoate acte mereu noi 2i 4n care suport/ 2i prime2te actele altor %actori personali 2i impersonali.= 55F15G =Bn %iecare om e$ist/ 2i ipostasul 2i natura, sau 2i calitatea de su.iect 2i cea de %ond 2i de instrument, %/r/ ca ipostasul s/ %ie un adaus din a%ar/, ci %orma necesar/ a naturii 4ndat/ ce ea e$ist/ 4n mod real.=55F15G Bn acord, to*i p/rin*ii au a%irmat c/ persoana este ipostasa unei naturi ra*ionale, %/r/ s/ pun/ semnul ec,i+alen*ei 4ntre ipostas 2i persoan/, speci%ic9ndu7se c/ ipostasul este parte constituti+/ a persoanei. !erg9nd cu ra*ionamentul mai departe +edem c/ personalitatea este doar o parte constituti+/ a persoanei rezultat/ mai mult din latura naturii umane. 'aracteristicile persoanei, din perspecti+a teologiei, sunt? 1. 1. &ndi+idualitatea > care ar presupune doar particularul, dar ipostasul e su.iectul de sine e$istent iar acest lucru presupune unicitate, irepeta.ilitate 2i incomunica.ilitate (4ntr7un anumit %el). -in aceast/ indi+idualitate rezult/ c/ ipostasul e o e$isten*/ independent/, dar nu de o independen*/ a.solut/ (proprie numai lui -umnezeu ca Persoane #.solute) ci de o independen*/ relati+/, sau de o dependen*/ %a*/ de originea 2i principiu care le7a generat, %a*/ de -umnezeu. 0. 0. Transcenden*a > descoper/ persoana ca altce+a dec9t eul empiric. -escoper/ un eu spiritual, unde nici c,iar con2tiin*a proprie nu poate p/trunde. ='on2tiin*a este limitat/ de propria ei dimensiune, pe care nu +a putea s7o dep/2easc/ niciodat/. Sentimentele mele, cuget/rile, %aptele, con2tiin*a 4mi apar*in, sunt <<ale mele>> 2i sunt con2tient de acest %apt, dar <<eul>> este dincolo de <<al meu>>=.57F17G -atorit/ acestei transcenden*e omul se descoper/ ca dar sie2i. 1. 1. 6a*ionalitatea > care presupune con2tiin*/ ca atri.ut o.iecti+ primordial al ipostasurilor spirituale 2i cuno2tin*e ca percep*ie ra*ional/ a su.iectului cunosc/tor cu mediu. '9nd o.iectul de cunoscut suntem noi 4n2ine a+em de7a %ace cu con2tiin*a de sine, cu descoperirea eul personal ca dar de la -umnezeu. -oar c/dere %ace ca ma8oritatea oamenilor s/ nu poat/ trece de cunoa2terea eul7ui empiric, 2i s/ a8ung/ la perceperea eul7ui personal. 3. 3. Di.ertatea > care =eli.ereaz/ persoana de orice limitare indi+idual/ 2i natural/ 2i o %ace <<uni+ersal/>>, e$tins/ la in%init, <<atotcuprinz/toare>>=.5:F1:G Prin eul s/u meta%izic, personal, omul este alteritate, este ipostas ontologic li.er. Toate acestea 4i dau omului posi.ilitatea de a e$ista precum -umnezeu Bnsu2i e$ist/? adic/ li.er. Posi.ilitatea aceasta este dat/ de %aptul c/ =li.ertatea este temelia meta%izic/ a +oin*ei. "oin*a este legat/ tot de natur/, ea este supus/ necesit/*ilor scopurilor imediate. Di.ertatea depinde de spirit, de persoan/. '9nd li.ertatea a8unge la culmea ei, atunci nu dore2te, li.er, dec9t ade+/rul 2i .inele.=J iar =li.ertatea noastr/ +a %i mereu ade+/rata li.ertate numai c9nd se +a situa 4nl/untrul lui opus Dei=59F19G 5. 5. 6esponsa.ilitatea > ca raport organic cu li.ertatea, 4n +ederea unui scop sau %inalism al e$isten*ei 2i care se 4nscrie pe linia transcenden*ei 2i ra*ionalit/*ii. -in cele de mai sus rezult/ c/ =omul tinde spre o realitate personal/ in%init/, superioar/ lui, din care se poate ,r/ni la in%init, %/r/ s/ poat/ dispune de ea, date %iind posi.ilit/*ile lui limitate, dar 2i %/r/ s/ dispar/ apoi 4n ea=50 iar aceast/ realitate personal/ in%init/ nu poate %i dec9t tot de caracter personal.

&sidor Todoran, &oan P/grean, 0eologia Dogmatic$" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1991, p. 100. 53F13G -umitru St/niloae, 0eologia Dogmatic$ 1rtodox$" +ol. &&, editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1997, p. 07. 55F15G )bidem. 55F15G )bidem." p. 0:. 57F Paul +doKimo+, 1rtodoxia" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, p. 71. 5:F )bidem." p. 7:. 59F )bidem." p. :1. 50F -umitru St/niloae, op. cit." p. 15.

51F11G

15

#st%el c/, starea de normalitate reprezint/ tocmai aceast/ comuniune 4n iu.ire a omului cu -umnezeu 2i cu semenii c/ci =iu.irea ca unitate diadic/ 4n om, iu.ind propria dimensiune impersonal/, iu.e2te natura uman/ pe care 4n %elul acesta o personalizeaz/.=51

". #tiologie $i semiologie

Teologia ortodo$/ pri+e2te omul 4n integralitatea sa di,otomic/ cu toate c/ se recunosc trei dimensiuni ale %iin*ei omene2ti? trupeasc/, psi,ic/ 2i spiritual/. =-i,otomia (trup7su%let) coe$ist/ cu tri,otomia (trup7su%let7spirit) (>) psi,icul 2i trupescul e$ist/ unul 4n altul, dar %iecare este condus de legile sale propriiJ pe c9nd elementul spiritual nu %ormeaz/ o a treia s%er/, sau al treilea eta8 al structurii omene2ti, ci este principiul care se e$prim/ prin psi,ic 2i prin trupesc 2i le spiritualizeaz/.= 50F00G -in aceast/ perspecti+/ g9ndirea cre2tin/ a dez+oltat o concep*ie comple$/ 4n leg/tur/ cu .olile mintale a8ung9nd s/ disting/ la originea lor =trei cauze posi.ile? organic/, demonic/ 2i spiritual/.=51F01G "iziunea g9ndirii cre2tine asupra .olii mintale %a*/ de altele este una mai ampl/ 2i, din aceast/ cauz/, repertoriul terapeutic cre2te. #m putea spune c/ terapeutica cre2tin/ 4nglo.eaz/ tot arsenalul terapeuticii laice, psi,iatrice, plus un num/r mare de terapii proprii speci%ice .oli 2i .olna+ului respecti+. <mul este pri+it 4n integralitatea sa 2i 4n menirea sa, nu doar ca indi+id social, mai mult sau mai pu*in integrat mediului. <mul nu este doar o personalitate 4n de+enire, ci este o persoan/ ce necesit/ iu.ire, li.ertate 2i comuniune. 6e+enind la etiologie am a%irmat c/ S%in*ii P/rin*i recunosc una de natur/ organic/ dar =4n %a*a unei concep*ii care reduce, 4n %ond, .oala mintal/ la o tul.urare trupeasc/, ei men*in e$isten*a %actorului psi,ic= 2i precizeaz/ c/ atunci c9nd =e$ist/ o cauz/ organic/, sunt tul.ur/ri ale e$presiei trupe2ti a su%letului, mai degra./ dec9t ale su%letului 4nsu2i.=53F03G #cest lucru %ace ca .olna+ul s/ se .ucure de acela2i respect care este datorat unei %iin*e umane iar 4n plan teoretic s/ se permit/ p/strarea identit/*ii %iin*ei umane. 'u alte cu+inte 4n cazul c9nd .oala este de natur/ organic/ putem %ace analogia cu 4n rapsod care 4ncearc/ s/ redea o arie di%icil/ la un instrument dezacordat, %iind una cu instrumentul. #2a se prezint/ raportul dintre su%let 2i trup. -ar totodat/ tre.uie %/cut/ precizarea c/ 4n %iin*a uman/, unirea dintre trup 2i su%let este at9t de pro%und/, 4nc9t acestea se in%luen*eaz/, 2i72i pun amprenta unul asupra celuilalt 4n mare m/sur/, %/r/ ca teologia s/ poat/ preciza cum dou/ medii distincte 2i di%erite pot inter%era. =<mul a ie2it din m9inile lui -umnezeu <<su%let +iu>>, el nu are su%let, ci este su%let, el este corp, este Mu$,), ne#e-. -ac/ su%letul dispare, atunci nu r/m9ne un trup, ci numai */r9na p/m9ntului=. 55F05G !a8oritatea P/rin*ilor sunt de acord c/ unirea dintre trup 2i su%let 4n unitatea persoanei umane e o tain/ deose.it/ a2a 4nc9t =persoana noastr/ e spirit capa.il de sim*ire 2i de cunoa2tere prin sim*uri, dar men*in9nd con2tiin*a de sine 2i li.ertatea 2i puterea mi2c/rii sale prin mi2carea trupului (>) 4ntruc9t trupul particip/ la actele de cunoa2tere 2i de mi2care ale spiritului.55F05G &nsist/m asupra acestei taine a unirii dintre su%let 2i trup 4n unitatea persoanei umane pentru c/, a2a cum +om +ede, c,iar dac/ .oala mintal/ este de natur/ organic/ are e%ecte asupra su%letului, iar dac/ .oala mintal/ este de natur/ spiritual/, trupul re%lect/ aceasta prin e$presie. Tre.uie .ine 4n*eles c/, dac/ cauza .olii este organic/, nu se poate +or.i de o .oal/ a su%letului, iar terapeutica este pur %iziologic/. Su%letul 42i p/streaz/ intacte toate %unc*iile, iar dup/ 4nl/turarea anomaliei, se e$prim/ s/n/tos. Da %el nu se pune pro.lema ca su%letul s/ %ie dependent de trup, 2i s/ trat/m su%letul a+9nd gri8/ de trup. #nomalia organic/ poate %i comparat/ cu o masc/ a2a cu o %ace S%9ntul Lrigorie de )Mssa? =sc,im.area produs/ de .oal/ (>) a%ecteaz/ %orma e$terioar/J 4n +reme ce masca .olii de%ormeaz/ acest aspect 2i 4l 4nlocuie2te.=57F07G < alt/ etiologie recunoscut/ de P/rin*i, este cea spiritual/ prin care anumite su%erin*e au o dez+oltare 4ntr7un mod paro$istic. =#ceast/ etiologie e %oarte important/, deoarece ea pri+e2te cea mai mare parte a ne+rozelor nosogra%iei clasice actuale, ca 2i anumite %orme de psi,oze=. 5:F0:G Bn acest caz, patima ce pune st/p9nire pe om 4l duce la de+ieri comportamentale %ie prin supra+aloriz/ri, %ie prin atro%ieri ale eu7lui. Toate
51

!arKo &+an 6upniK, Cuvinte de spre om9 ) Persoana ( #iin$ a Pa-telui" editura -eisis, Si.iu, 1997, p. 77. Paul +doKimo+, op. cit." p. 71. 51F01G Iean7'laude Darc,et, op. cit." p. 03. 53F03G )bidem." p. 05, 55F05G Paul +doKimo+, op. cit." p. 59. 55F05G -umitru St/niloae, op. cit." +ol. &, p. 051. 57F07G Iean7'laude Darc,et, op. cit." p. 39.
50F00G

17

patimile pe care teologia le recunoa2te ca %iind capitale, duc 4n cursul timpului la de+ieri patologice. #st%el m9ndria se reg/se2te 4n toate .olile pe care psi,iatria le desemneaz/ ca supra+aloriz/ri, narcisism sau %ila%teia, 4n paranoia, 4n manii etc. !9nia se reg/se2te 4n cea ce psi,iatria denume2te ca %iind =su%erin*ele %uriei= sau 4n psi,ozele 4nso*ite de agita*ii psi,omotorii, 4n %o.ii de conser+are etc. -ezn/de8dea sau apatia se reg/se2te 4n toate .olile pe care psi,iatria le 4ncadreaz/ 4n categoria atro%ierii eu7lui, depresii, triste*i sau astenii. Frica se reg/se2te 4n =%rici angoasante=, 4n ne+roze sau %o.ii. -es%r9nare se reg/se2te 4n de+ia*ii instinctuale, 4n ,iperse$ualism sau in,i./ri se$uale maladi+e, %rigiditate etc. D/comia se 4ntinde 4n multe ne+roze, psi,oze. Denea determin/ la %el ca 2i dezn/de8dea astenii, depresii a8ung9nd p9n/ la %orme de autism etc. Tre.uie spus c/ aceste patimi ac*ioneaz/ de multe ori 4n medii de a2a7zis/ normalitate, sau pe care psi,iatria nu le consider/ ca %orme clinice, trat9nd doar %ormele acute. <ri, tocmai aceast/ stare poten*ial/ de acutiz/ri clinice intr/ 4n perspecti+a teologiei, care prin S%intele Taine 2i 4ndeose.i prin S%9nta Tain/ a Spo+edaniei, 4ncearc/ 4nl/turarea lor. (olile mintale care au o origine spiritual/ nu tre.uie con%undate cu .olile mintale propriu7zise. #ceste .oli spirituale sunt generate de o dezordine sau o alterare a naturii umane. < alt/ etiologie recunoscut/ de S%in*ii P/rin*i ar %i cea demonic/. -esigur c/, mai 4nt9i s7ar cu+eni ca psi,iatria s/ recunoasc/ e$isten*a acestora 2i in%luen*ele lor ne%aste asupra omului. Pentru g9ndirea actual/ poate s/ par/ pueril/ aceast/ concep*ie, dar nu tre.uie uitat c/ prezen*a entit/*ilor spirituale cere2ti este o realitate ce 42i %ace cunoscut/ prezen*a pe tot parcursul e$isten*ei umane, 4n di%erite religii mai mult sau mai pu*in e+oluate, 4n toate culturile 2i miturile. Da o ast%el de e+iden*/ e greu s/ nu %ie luat/ 4n seam/. Bn perspecti+a cre2tin/ ortodo$/, demonii sunt 4ngeri c/zu*i, %iin*e personale 2i reale care se str/duiesc necontenit s/7i 4ndemne pe oameni la p/cat, ispitindu7i 4n mod indirect prin senza*ii 2i reprezent/ri, prin in%luen*e asupra 8udec/*ii 2i %anteziei omului, prin 4n%/*i2area unui .un aparent ca .un ade+/rat. Puterea demonilor este %oarte mare, ei posed9nd atri.utele 4ngere2ti, dar totu2i nu pot %ace c9te sunt 4n stare s/ %ac/, ci doar at9t c9t le este 4ng/duit de -umnezeu 4n iconomia Sa. '9t pri+e2te poseda*ii, ace2tia ar putea %i de%ini*i ca st/p9ni*i de demon. "oin*a lor este o +oin*/ aser+it/ demonului, omul poate s/ %ie con2tient de asta sau s/ nu con2tientizeze starea lui. <rice patim/, 4n ade+/ratul sens al cu+9ntului este o posedare. <mul +rea s/ scape 2i nu poate, sau are impresia c/ nu poate. Patima de+ine a doua natur/ a lui. Posedatul nu este =un complice al dia+olului, ci o +ictim/= 59F09G 2i, din aceast/ cauz/, necesit/ o aten*ie special/. Tre.uie remarcat %aptul c/ 2i .olile spirituale au la origine ac*iunea demonului, 2i, 4n cazul .olilor de natur/ organic/, c9nd omul nu mai e 4n stare s/ se apere, s/ %ie treaz 4n con2tiin*a sa, demonul nu 4nt9rzie s/7 2i %ac/ apari*ia, s/ 4ncerce s/ se %oloseasc/ de .olna+. #st%el 4n orice caz tre.uie luate 4n considerate toate cele trei cauze, %iecare reg/sindu7se 4ntr7o anumit/ propor*ie dac/ nu ca 2i cauz/ prim/, cel pu*in ca e%ecte. Totu2i este important s/ se determine cu precizie care e cauza generatoare a .olii, 4nl/tur9ndu7se aceasta put9ndu7se 4nl/tura 2i celelalte e%ecte ale .olii. Semiologic toate aceste cauze duc la ne4mplinirea omului ca persoan/, la e2ec e$isten*ial. Cn discern/m9nt du,o+nicesc poate cu u2urin*/ depista cauzele reale ale .olii. -ar tot at9t de ade+/rat este 2i %aptul c/ oamenii dota*i cu acest discern/m9nt du,o+nicesc sunt din ce 4n ce mai rari, 2tiindu7se %aptul c/ darul deose.irii, al 4naintei +ederi, sau al izgonirii demonilor este din ce 4n ce mai rar, iar autentic este cuprins de o mare de smerenie, lucru ce %ace ca posesorii s/ nu strige la col*ul uli*elor puterea dat/ lor. )umai -umnezeu 4n 4n*elepciunea sa 2tie 2i poate pre+eni sau +indeca asemenea .oli. &ar cum oamenii ,arismatici sunt din ce 4n ce mai rari, -umnezeu lucreaz/ cu siguran*/ 2i cu putere deplin/ 4n (iserica Sa, prin S%intele Taine. #st%el preotul du,o+nic este cel c,emat ca 4n Taina Spo+edaniei s/ cerceteze str/%undurile con2tiin*ei penitentului, s/ depisteze orice .re2/ ce prin ampli%icare ar putea %ace loc .olii mintale, 2i s/ aplice tratamentul sau s/ 4ndrume spre tratamentul potri+it .olna+ului respecti+. -ar aceast/ putin*/ de pre+enire 2i depistare a .olii necesit/ un lucru elementar? Spo+edania > participarea acti+/ la +ia*a (isericii.

5:F0:G 59F09G

)bidem." p. 0:. )bidem." p. 05.

1:

%. &erapie
Terapia .olilor mintale este o ac*iune comple$/, de durat/ care antreneaz/ 4ntreaga gam/ a terapeuticii cunoscute 2i 4n plus, 4n cazul concep*iei cre2tine, ,arul lui -umnezeu. Terapeutul are mereu 4nc/ o solu*ie, real/ tocmai prin acest sinergism. -ar primul care este c,emat s/ lupte cu .oala este c,iar .olna+ul, desigur c/ 4n cazurile c9nd acesta este 4nc/ con2tient. Pentru a +edea care este structura intim/ a su%letului 4n concep*ia cre2tin/, precum 2i mi8loacele de ac*iune asupra lui +om recurge la c9te+a no*iuni de antropolgie patristic/. #st%el 4n +iziunea patristic/ su%letul uman are trei ni+eluri? 1. 1. Puterea +egetati+/ sau +ital/ cu urm/toarele %unc*ii? 7 ,r/nire 7 cre2tere 7 reproducere 7 autoconser+are #ceste capacit/*i +itale care corespund su%letului +egetati+ scap/ controlului +oin*ei umane, ele opereaz/ =%ie c/ +rem, %ie c/ nu=70F10G. P/rin*ii le mai numesc ca %unc*ii =pulsatorii, generatoare 2i ,r/nitoare= 0. 0. Puterea animal/ sau po%titoare sau trec/toare a+9nd urm/toarele %unc*ii? 7 senza*ii 7 percep*ii -in aceste dou/ %unc*ii se desprind dou/ elemente? 7 iritarea (m9nia) din care pro+ine +oin*a 4n latura ei com.ati+/, precum 2i toate %ormele de agresi+itate 7 senzualul (po%ta) din care pro+in po%ta, a%ecti+itatea 2i 4nclina*iile precum 2i imagina*ia su. %orma elementar/, nera*ional/. #ceste capacit/*i pot %i controlate prin %acult/*ile p/r*ii ra*ionale. 1. 1. Puterea de 8udecat/ ce cuprinde dou/ %acult/*i? ra*iunea 2i spiritul ( pneuma) sau intelectul (nous). -e %apt spiritul este ra*iune ridicat/ la un grad superior 2i reprezint/ principiul con2tiin*ei 2i al capacit/*ii pe care o are omul de a se autodetermina. #ici se reg/se2te polul superior al +oin*ei lui 2i al li.ert/*ii lui. Tot aici se reg/sesc %unc*iile inteligen*ei ca inteligen*/ intuiti+/, %acultatea contempla*iei ca surs/ a oric/rei cunoa2teri, g9ndirea, re%lec*ia, 8udecata, discern/m9ntul, discursul interior de unde pro+in lim.a8ul 2i memoria. Spiritul sau intelectul este creat, =dar este nemuritor prin ,ar, sc,im./tor prin natur/, dar put9nd s/72i controleze 2i s/72i diri8eze propria sc,im.are=, prin el =omul se g/se2te legat de -umnezeu 4n mod o.iecti+, de la crearea sa, 2i 4n mod de%initi+ el este de %apt, c,ipul lui -umnezeu 4n om=71F11G. Se poate spune c/ spiritul e sediul persoanei 2i =c/ are puterea de a supune toate celelalte elemente ale compusului uman, de a le pune 4n acord cu sine 2i de a le spiritualiza, comunic9ndu7le p9n/ 4n %iin*a lor cea mai pro%und/ energiile di+ine pe care el e apt prin natur/ s/ le primeasc/.=70F10G 6e+enind la pro.lema terapeuticii aceasta se di%eren*iaz/ 4n %unc*ie de cauza .olii. Bn cazul .olilor mintale de natur/ organic/ terapeutica cre2tin/ apeleaz/ la toate %ormele de terapie puse la dispozi*ie de 2tiin*a medical/ a +remii. -ac/ .oala oare origine genetic/, endocrin/, %iziologic/, %armaceutic/ etc. terapeutica uziteaz/ de toat/ paleta de terapii pe care o o%er/ medicina 2i, 4n plus, este capa.il/ prin 4n*elegerea sensurilor lucrurilor 4n latura responsi+/, s/ dea o perspecti+/ 2i un sens m9ntuitor su%erin*ei umane. Bn cazul .olii mintale determinate de posesia demonic/, Bnsu2i !9ntuitorul ne arat/ c/ ace2tia ies numai cu post 2i rug/ciune. (!atei 9, 09) )umai puterea lui Eristos %ace orice +indecare 2i alung/ orice %el de demoni. <ri puterea lui Eristos se %ace i+it/ 4n smerenia %/r/ margini a s%9ntului. #cesta 2tie c/ a alunga demonii este un dar de la Eristos, dar de care se socote2te ne+rednic. !odul prin care demonul este alungat este 2i el de multe ori simplu sau mai amplu. 'a moduri simple a+em %ie rostirea numelui lui &isus Eristos, %ie un act de mare smerenie a s%9ntului 4n care str/luce2te lumina lui Eristos, %ie prin semnul S%intei 'ruci care este sim.olul Puterii lui Eristos etc. 'a moduri mai ample, 4n care s%9ntul poate s/72i ascund/ darul, este %ie prin ap/ s%in*it/, ulei s%in*it, prin aplicarea m9inilor etc. #lteori se recurgea la imo.ilizarea .olna+ului 2i la o.ligarea lor s/ se roage 2i s/ posteasc/, imo.ilizare care a+ea ca scop mai mult punerea 4n practic/ a terapiei propriu7zise. -e remarcat %aptul c/ s%in*ii 4ncearc/ s/7l %ac/ s/ participe acti+ la +indecare c,iar pe
70F10G 71F11G

)bidem." p. 1:. )bidem." p. 19. 70F10G )bidem." p. 30.

19

cel .olna+. )u readucerea la starea rea de dinainte care a %a+orizat posesia o urm/resc s%in*ii, ci ridicarea la o stare net superioar/, 4n care postul 2i rug/ciunea de+in garan*ia s/n/t/*ii. @i c,iar ne+indecarea gra.nic/, 4n post 2i rug/ciune prin r/.dare are semni%ica*ie m9ntuitoare 2i 4mplinitoare a %iin*ei umane. Toat/ ac*iunea terapeutic/ se adreseaz/ +oin*ei .olna+ului, acesta tre.uie s/ se str/duiasc/ s/ 2i7o orienteze c/tre -umnezeu, ori orientarea c/tre -umnezeu a +oin*ei determin/ un suport al acesteia. <ri acest suport se nume2te credin*/. )enum/rate sunt e$emplele din S%9nta Scriptur/ 4n care !9ntuitorul +indec/ .oli incura.ile numai la a%irma*ia celor .olna+i c/ cred 4n putin*a +indec/rii. -ar se 4nt9mpl/ de multe ori ca cel .olna+ s/ nu %ie con2tient, s/ nu se poat/ dialoga cu el, s/ nu ai./ momente de luciditate. #tunci +indecarea poate s/ +in/ ca urmare a rug/ciunilor 2i a postului celor ce7l 4nto+/r/2esc, a celor apropia*i lui. @i c9nd rug/ciunea unuia sau a mai multora nu poate %ace %a*/, este c,emat/ 4ntreaga comunitate, (iserica local/, ca s/ se roage pentru +indecarea celui .olna+. 'redin*a, rug/ciunea st/ruitoare 2i postul acesteia, atrag dup/ sine ,arul +indec/tor. (iserica prin S%intele Taine, prin ierurgii, are puterea +indec/rii, totu2i tre.uie spus c/ aceast/ +indecare nu ac*ioneaz/ ca o magie sau ca ce+a determinat 2i ine+ita.il ci, a2a cum am spus, numai prin conlucrare, prin sinergism at9t a celui su%erind c9t 2i a celor din prea8ma lui cu ,arul s%in*itor. )ici (iserica (iruitoare, sau S%in*ii Bngeri nu tre.uie s/ %ie uita*i %iind cunoscute destule cazuri de +indec/ri miraculoase a unor .olna+i ce au +izitat locuri s%inte, s7au atins de moa2te sau au primit a8utorul unor s%in*i sau 4ngeri. '9t pri+e2te terapeutica .olilor mintale care au origine spiritual/, ne a%l/m 4n %a*a 4ntregii ascetici practicate de (iserica Cni+ersal/. #ceast/ ascetic/ se %undamenteaz/ pe rela*ia dintre ini*iat 2i ucenic, pe tradi*ia perpetuat/. Taina Spo+edaniei, du,o+nicia, ascultarea, s/r/cia, ne+oin*a, %ecioria 2i mai presus de toate smerenia sunt c9te+a din reperele acestei terapii. "indecarea de .olile spirituale duc pe om 4n u2a raiului, la 4mplinirea omului ca persoan/, la normalitate.

D. )nter#erene
6a*ionamentul e destul de simplu? ie2irea din autonomie ar duce la o cooperare 4ntre psi,oterapeutica cre2tin/ 2i cea laic/. '/ nu e a2a de simplu ne7o do+ede2te realitatea. !ul*i dintre credincio2i pri+esc psi,iatria ca pe o 2tiin*/ inutil/, ocult/, care ac*ioneaz/ cu terapii 2i medicamente 4nc/ nesu%icient testate, care %ace e$perien*e pe oameni trat9nd .oli 2i nu .olna+i, care 4ncearc/ s/ redea s/n/tatea su%letului trat9nd trupul, care se lupt/ cu demoni %/r/ a a+ea armele e%iciente asupra acestora etc. -e partea cealalt/, 4nc,istarea 4n g9ndirea materialist7cazuistic/ de tip mar$ist sau %undamentarea pe tot %elul de specula*ii %reudiene care %ac din om un pac,et de instincte primare, 2i care r/stoarn/ cu totul a$iologia cre2tin/ asupra normalit/*ii, nu las/ prea multe .re2e de comunicare. Pri+irea religiei ca ce+a 4m.9csit, care degradeaz/ umanul 4n li.ertatea sa ca m/sur/ a tuturor lucrurilor, ca ce+a dep/2it 2i 4nc,istat 4n concepte pe care nu le poate dep/2ii sunt tot at9tea opreli2ti 4n calea conlucr/rii. '/ lucrurile nu stau a2a am 4ncercat s/ ar/t/m mai sus. -esigur sunt cazuri 4n care terapia uneia s/ nu poat/ %ace nimic, pe c9nd a celeilalte da. -ar acest lucru nu se realizeaz/ 4ntr7un mod a.solut. 'a e$emplu 4n terapia poseda*ilor, psi,iatria nu prea are ce s/ %ac/ dec9t s/ amelioreze din e%ecte, s/ a8ute la o%erirea unui cadru optim 4n care .olna+ul s/ %ie %erit de riscul suicidului sau automutil/rii, s/ o%ere asisten*/, s/ +eg,eze la starea s/n/t/*ii trupe2ti a .olna+ului etc. <ri, a2a cu +edem 4n patristic/, aceste aspecte nu au %ost negli8ate de S%in*ii P/rin*i? S%9ntul Teodor pun9nd s/ se construiasc/ special pentru =%ra*ii cu su%let r/t/cit= o si,/strie, loc de odi,n/ 2i lini2te, =care era ca o a doua m/n/stire 4n m/n/stire=, pentru ca ei s/ poat/ .ene%icia de un s/la2 4ndea8uns de izolat de agita*iile +ie*ii curente 2i s/72i poat/ organiza +ia*a dup/ e$igen*ele situa*iei lor particulare.71 Da %el 4n cazul c9nd .oala este de natur/ organic/, terapeutica cre2tin/ recomand/ s/ se apeleze la cea laic/. #st%el 4n cazul c,irurgiei psi,iatrice, a insulinoterapiei, a electroterapiei, c9nd se re%ac *esuturi ner+oase, c9nd se des%ac sinapse .olna+e suprae$citate etc. comunitatea cre2tin/ a8ut/ prin rug/ciune, post, prin asisten*/ preo*easc/ 4n cazul unor accidente ce ar duce la decesul pacientului etc. -esigur c/ acestea ar %i e$tremele c/ci, c9mpul de ac*iune comun este mult mai larg. Psi,oterapia cre2tin/, 4n*eleas/ ca normalitate a +ie*ii 4n Eristos, ca urcu2 spre Bn+iere prin cur/*irea de patimi spirituale
71

)bidem." p. 7:.

00

ac*ioneaz/ cu predilec*ie 4n r9ndul oamenilor ma8oritari care se 4nscriu 4n limitele normalit/*ii de%inite de psi,iatrie. -ar nu tre.uie uitat c/ tocmai aceast/ a2a7zis/ normalitate este c9mpul poten*ial de unde pot ap/rea cazurile clinice, cazuri c/rora psi,oterapia cre2tin/ 4mpreun/ cu cea laic/ le o%er/ o mai .ogat/ gam/ terapeutic/. )u su.stituirea preotului cu psi,iatrul sau in+ers este o solu*ie ci 4ntra8utorarea, comunicarea. )eluarea 4n seam/ a terapeuticii, a etiologiei, a antropologiei patristice poate duce de multe ori la c/ut/ri inutile, la munc/ 4n zadar 2i, 4n cel mai r/u caz, la a.andonarea unui .olna+ su. em.lema de incura.il. Da %el neluarea 4n seam/ a terapeuticii psi,iatrice de specialitate poate duce la degrad/ri gra+e 2i irecupera.ile, la su%erin*e inutile, la cre2terea timpului de re%acere etc. Bn %ond, nu e nimic mai simplu ca pe l9ng/ at9tea in+estiga*ii pe care le %ace psi,iatria pentru a putea detecta cauza .olii s/ e$iste 2i o in+estiga*ie spiritual/, pus/ de un du,o+nic, precum 2i recomand/rile lui. )u e nimic mai simplu ca 4n paralel cu tratamentul psi,iatric s/ e$iste o terapie cre2tin/ declan2at/ prin starea de post 2i rug/ciune a unei comunit/*i cre2tine. &ar credinciosul de r9nd, pentru a e+ita patologicul ca acutizare a patimilor ar tre.ui s/ apeleze la du,o+nic, care la r9ndul lui, 4n anumite cazuri, ar putea trimite credinciosul s/ %ac/ apel la medicul psi,iatric pentru corectarea unor de%icien*e. 'ert este c/ at9t du,o+nicul c9t 2i medicul tre.uie s/ ai./ con2tiin*a c/ cel ce +indec/, cel ce toate le pline2te 2i le des/+9r2e2te este -umnezeu, 2i c/ orice se 4nt9mpl/ cu un om pe parcursul +ie*ii *ine de o iconomie numai de -umnezeu 2tiut/, de un -umnezeu care nu are pe nimeni de pierdut ci pe to*i s/7i aduc/ la lumina cuno2tin*ei. -oar re%uzul acesteia, ca rezultat al li.ert/*ii s/dite 4n persoana noastr/, aduce neputin*a m9ntuirii cu %or*a c,iar 2i de c/tre un -umnezeu #totputernic.

I'. Metode psihoterapeutice n Pateric

A. )ntroducere
-espre Pateric, sau scris %oarte multe deoarece aceast/ carte a cunoscut o larg/ circula*ie, a+9nd un ni+el mediu 4n ceea ce pri+e2te terminologia 2i aspectele tratate. -up/ S%9nta Scriptur/, Patericul a de+enit una din lecturile cele mai populare 2i datorit/ %aptului c/ este cele mai accesi.il 2i mai practic comentariu t9lcuitor al 'u+9ntului lui -umnezeu. Bn acest mod, ade+/rul lui Eristos de+ine actual, accesi.il 2i inteligi.il. Pe scurt, Patericul cuprinde 4ncerc/ri, printr7un e%ort intens al omului du,o+nicesc, de a e$prima =mintea lui Eristos= (& 'orinteni 0, 15). 'eea ce a rezultat este poate 2i atuul acestei colec*ii? cu+intele P/rin*ilor sunt e$primate cu simplitate, claritate 2i concizie e+ang,elic/. Patericul reprezint/ o antologie de apo%tegme, po+estiri, anecdote, minuni 2i e+enimente din +ia*a asce*ilor %iind, din aceast/ pricin/, g,id, 4ndreptar pentru to*i cei ce au apucat aceea2i cale ascetic/ de 4ns/n/to2ire a condi*iei umane. #st/zi se cunosc mai multe paterice, dar noi ne +om re%eri la Patericul Egiptean, care cuprinde o antologie anonim/ ale P/rin*ilor +esti*i din pustia giptului 2i Sinaiului, care au tr/it 4n secolul al &"7lea 2i al "7lea. #cest Pateric, cuprinde dou/ serii de apo%tegme 4n care prima serie le dispune 4n ordine al%a.etic/ dup/ numele p/rin*ilor ce le7au dat glas, iar a doua serie de apo%tegme le dispune pe acestea sistematic pe di%erite teme principale ale +ie*ii 4n Eristos. Bn 4ncercarea noastr/ de a scoate 4n relie% 2i aceast/ latur/, psi,oterapeutic/, a Patericului, +om 4ncerca, pe c9t posi.il, o tratare 4n %unc*ie de etiologiile recunoscute de psi,oterapia cre2tin/, *in9nd cont de %aptul c/ multe dintre apo%tegme, sentin*e, terapii au un preponderent caracter personal, se re%er/ la cel ce le7 a solicitat 2i reprezent9nd o solu*ie pentru acesta, dar *in9nd cont de apropierea sau asem/narea dintre multe sentin*e de atunci cu cazuri actuale, +edem, dac/ nu un mare %olos, cel pu*in o pist/ orientati+/. P/rin*ii tratau cu persoane umane reale nu cu .oli, iar tratamentul aplicat uneia nu este acela2i cu cel aplicat alteia c,iar dac/ se mani%est/ maladi+ asem/n/tor. P/rin*ii a+eau discern/m9nt du,o+nicesc, erau capa.ili s/ pun/ un diagnostic spiritual %/r/ gre2, 2i din aceast/ cauz/ la acelea2i simptoame s/ dea tratamente di%erite. 01

*. Psi,oterapeutica bolilor mintale de origine organic$

)u e$ist/ 4n Pateric o e$punere sistematic/ a unei ast%el de terapii. $ist/ 4ns/ o terapeutic/ pre+enti+/, dac/ putem spune a2a, care se poate desprinde din analizarea locului pe care7l ocup/ trupul, precum 2i din rela*iile cu acesta. Putem o.ser+a modul de ,r/nire, modul de odi,n/, precum 2i atitudinea %a*/ de .oal/.

1. (titudinea fa de trup
ste 4ndeo.2te cunoscut c/ asceza presupune ne+oin*/. <ri aceast/ ne+oin*/ se materializeaz/ 4n postiri, 4n r/.dare de sete, de %rig, 4n osteneli trupe2ti deose.ite (m/t/nii, stat 4n picioare cu m9inile ridicate, str/.aterea de distan*e lungi pe ar2i*a soarelui etc.), 4n pri+eg,eri 2i nesomn. Toate acestea urm/resc at9t morti%icarea (morti%icare ca supunere) trupului ca ce+a ce se 4mpotri+e2te du,ului, c9t 2i c/lirea +oin*ei, antrenarea ei, precum 2i do.9ndirea umilin*ei, a sl/.iciunii ca mediu de dez+oltare a smereniei. Toate acestea nu 4nseamn/ c/ p/rin*ii erau sinuciga2i, sau omor9tori de trupuri. )u erau pentru c/ mai presus de toate st/ principiul socotin*ei sau al dreptei m/suri a2a cum citim la a++a Pimen? = 'is6a iar$-i= toate cele peste m$sur$ sunt ale dracilor= (Pimen, 109) 2i 4n alt loc? = -i iar$-i a 'is= socotina este mai mare dect toate #aptele cele bune= (QQ", 5). S/ 4ncerc/m s/ red/m c9te+a apo%tegme re%eritoare la trup pentru a ne putea crea o imagine de cum era pri+it acesta, de cum era 4ngri8it? #++a #ntonie? =sunt unii care -i6au topit trupurile lor cu nevoina -i pentru c$ nu au avut ei dreapt$ socoteal$" departe de Dumne'eu s6au #$cut= (#ntonie, 10) sau =Gn #rate" dup$ ce s6a lep$dat de lume -i a /mp$rit averile sale s$racilor" innd puine pentru sine" a mers la avva Antonie. 8i de aceasta /n-tiinndu6 se b$trnul" a 'is lui = de voie-ti s$ te #aci c$lug$r" mergi /n satul acela -i cump$r$ carne" -i pune6o /mpreEurul trupului t$u gol -i a-a vino aici. 8i #$cnd #ratele a-a" cinii -i p$s$rile /i rupeau trupul lui. 8i venind el la b$trnul" /l /ntreba" de a #$cut cum l6a s#$tuit. )ar acela" ar$tndu6i trupul lui rupt" s#ntul Antonie i6a 'is = cei ce se leap$d$ de lume -i voiesc s$ aib$ bani" a-a #iind luptai de draci" se rup. = (#ntonie, 00) sau =A 'is avva Antonie = socotesc ca trupul are mi-care #ireasc$ amestecat$ cu el" dar nu lucrea'$ de nu va voi su#letul" ci numai /nsemnea'$ /n trup nep$tima-a mi-care. Este /nc$ -i alt$ mi-care ce st$ /ntru a ,r$ni -i a /ngr$-a trupul cu mnc$ri -i cu b$uturi" din care #ierbineala sngelui '$d$r$-te trupul spre lucrare. Pentru aceasta -i 'ice Apostolul = nu v mbtai cu vin ntru care este curvia. 4E#eseni ." ;F5. 8i iar$-i Domnul in Evang,elie" poruncindu6le ucenicilor" 'icea = luai aminte sa nu se ngreuieze inimile voastre cu saiul mncrii i cu beia . 4Luca HH))" <?5 Este /nc$ -i alt$ mi-care la cei ce se nevoiesc" care se #ace din vr$Em$-ia -i 'avistia dracilor. Pentru aceasta trebuie a -ti" c$ trei sunt mi-c$rile trupe-ti = una #ireasc$" alta din neluarea aminte a ,ranei -i a treia de la draci .= (#ntonie, 03) sau =Acela-i a 'is = totdeauna s$ ai /naintea oc,ilor #rica de Dumne'eu = s-i aduci aminte de cel ce omoar i face viu 4)mp$r. ))" I5. 2$ uri lumea -i cele ce sunt /ntr6/nsa" s$ uri toat$ odi,na trupeasc$" s$ v$ lep$dai de viaa aceasta" ca s$ vieuii lui Dumne'eu. Aducei6v$ aminte" ce ai #$g$duit lui Dumne'eu. C$ cere aceasta de la voi /n 'iua Eudec$ii = s$ #l$mn'ii" s$ /nsetai" s$ umblai /n ,aine s$race" s$ priveg,eai" s$ v$ tnguii" s$ plngei" s$ suspinai cu inima voastr$" s$ v$ /ncercai de suntei vrednici de Dumne'eu" s$ de#$imai trupul" ca s$ v$ mntuii su#letele voastre.= (#ntonie, 15). #++a #rsenie? =Alt$dat$ avva Arsenie a 'is c$tre avva Alexandru = dup$ ce vei despica smicelele tale" vino s$ gu-ti cu mine iar de vor veni str$inii" m$nnc$ cu ei. Dar avva Alexandru lucra /ncet -i moale -i sosind ceasul" /nc$ mai avea smicele -i voind s$ p$'easc$ cuvntul b$trnului" a st$tut s$ s#r-easc$ smicelele. Deci" v$'nd avva Arsenie c$ a '$bovit" a luat gustarea" socotind c$ a avut str$ini. )ar avva Alexandru" dup$ ce a s#r-it tr'iu" s6a dus. 8i i6a 'is lui b$trnul = ai avut str$ini >)ar acela a r$spuns = nu B 8i i6a 'is lui iar$-i = dar cum nu ai venit > )ar el a 'is = pentru c$ mi6ai spus" c$ dup$ ce voi despica smicelele s$ vin. De aceea p$'ind cuvntul t$u" n6am venit. 8i s6a minunat b$trnul de luarea aminte a lui cea cu de6am$nuntul -i i6a 'is lui = mai de dimineaa s$ de'legi postul" ca -i pravila s$ i6o #aci -i apa ta s$ o bei9 iar de nu" degrab$ are s$ se boln$veasc$ trupul t$u.= (#rsenie, 03) #++a #gat,on? =A #ost /ntrebat avva Agat,on = ce este mai mare = osteneala cea trupeasc$" sau p$'irea celor din$untru> )ar b$trnul a 'is = omul este asemenea unui pom9 deci" osteneala cea trupeasc$ este #run'a" iar p$'irea celor din$untru este roada. 8i #iindc$" dup$ ceea ce este scris : tot pomul care nu 00

face road bun, se taie i n foc se arunc 4%at. .))" ;J5" ar$tat este c$ pentru road$ este toat$ osrdia noastr$" adic$ pentru p$'irea minii. Dar este trebuin$ -i de acoperemntul -i podoaba cea de #run'e" care sunt ostenelile cele trupe-ti.7 (#gat,on, :) sau 78i era avva Agat,on /nelept cu mintea -i #$r$ de preget cu trupul -i se /ndestula cu toate -i cu lucrul minilor -i cu ,rana -i cu /mbr$c$mintea.7 (#gat,on, 10) sau =Aicea avva Agat,on = de mi6ar #i #ost cu putin$ s$ g$sesc un bubos s$6i dau trupul meu -i s$ iau pe al lui" bucurie a- #i avut" c$ci aceasta este dragostea cea des$vr-it$.= (#gat,on, 05) #++a Lrigorie Teologul? =aceste trei lucruri cere Dumne'eu de la tot omul" care are 2#ntul *ote'" adic$= credina dreapt$ de la su#let" adev$rul de la limb$ -i /n#rnarea patimilor" adic$ cur$enie de la trup.= (Lrigorie Teologul, 1) #++a &lie? ='is6a iar$-i= de nu va cnta mintea /mpreun$ cu trupul" /n 'adar este osteneala. C$ de iube-te cineva neca'ul" mai pe urm$ se #ace lui spre bucurie -i odi,n$= (&lie, 5) #++a T,eona? ='is6a avva 0,eona= #iindc$ se /ndep$rtea'$ mintea de la privirea spre Dumne'eu" pentru aceasta suntem robii de patimile trupe-ti.= (T,eona, 1) #++a !eg,etie? =au /ntrebat unii din p$rini pe avva %eg,etie" 'icnd= de va prisosi #iertur$ pe a doua 'i" voie-ti s$ o m$nnce #raii> Ais6a lor b$trnul= de s6a stricat" nu e bine s$ #ie silii #raii s$ o m$nnce -i s$ se /mboln$veasc$" ci s$ o lepede. )ar de este bun$ -i pentru des#rnare se va lep$da -i alta se va #ierbe" aceasta e r$u.= (!eg,etie, 1) #++a Pimen? ='is6a avva Pimen= trei #apte trupe-ti am v$'ut noi la avva Pamvo= nemncarea pn$ seara /n #iecare 'i" t$cerea -i rucodelie mare. = (Pimen, 150) sau = s6a dus avva )saac la avva Pimen -i v$'nd6l pe el c$ pune puin$ ap$ pe picioare" ca unul ce avea /ndr$'neal$ c$tre dnsul" i6a 'is= cum unii au /ntrebuinat asprimea c,inuindu6-i trupul lor> )6a 'is lui b$trnul= noi nu ne6am /nv$at s$ #im omortori de trupuri" ci de patimi.= (Pimen, 1:1) sau ='is6a iar$-i= aceste trei rane nu pot s$ le tai= mncarea" /mbr$c$mintea -i somnul9 dar din parte putem s$ le t$iem.= (Pimen, 1:3) -in pu*inele e$emple date mai sus se +ede clar atitudinea pe care o a+eau p/rin*ii pustiei asupra trupului. Trupul nu este +/zut nicidecum ca 4nc,isoare a su%letului, ci este spiritualizat, este pus s/ lucreze pentru m9ntuire, este 4ngri8it at9t c9t este necesar. #ten*ia se mut/ spre cele cere2ti, nu se %ac concesii trupului dup/ cu+9ntul =trupul e .un/ slug/, dar r/u st/p9n=. Postul ca arm/ de lupt/ 4mpotri+a patimilor 2i nu a trupului, 4l solicit/ pe acesta din urm/ s/ se con%ormeze, s/ se acomodeze la un minim necesar, dar ordinea 2i r9nduiala %/r/ %luctua*ii mari, 4l %ac s/ %unc*ioneze irepro2a.il. !unca, ,rana natural/, +egetal/, odi,na m/surat/ plus ,arul dumnezeiesc aduc trupul la o materialitate %in/, spiritualizat/ la o u2ur/tate 4n slu8irea celor .une. ste de remarcat 2i aspectul pri+itor la gri8a deose.it/ pe care o acordau P/rin*ii -e2ertului s/n/t/*ii trupului cunosc9ndu7se %aptul c/ numai un trup s/n/tos poate slu8i cum se cu+ine 2i corespunde scopului 2i modelului de normalitate pentru care a %ost creat, .oala %iind o urmare a p/catului 2i a stric/ciunii. P/rin*ii 42i 4ngri8eau s/n/tatea, cu toate c/ nu %/ceau din aceast/ s/n/tate un scop 4n sine, .oala 2i r/.darea 4n .oal/ %iind o %orm/ ascetic/ la %el de .un/ ca 2i ne+oin*a 2i postirea celui s/n/tos. -oar 4n %elul acesta trupul cap/t/ o orientare es,atologic/, este pus s/ urmeze su%letului, este dus la 4ndumnezeire, c/ci a2a cum am +/zut c9nd am de%init persoana, aceasta se cuprinde 4n 4ntregul comple$ uman, 4n trup 2i su%let.

1. (titudinea fa de hran
Bnc/ de la 4nceput tre.uie spus c/ P/rin*ii -e2ertului sunt con2tien*i de %aptul c/ nu ,rana este generatoare de +ia*/, ci c/ este un dar de la -umnezeu %iind primit/ 2i perceput/ ast%el. Erana e doar mi8locitoarea +ie*ii. P/catul originar a 4nsemnat a m9nca %/r/ a +edea 4n ,ran/ pe -/t/torul ei, 2i trans%erul +ie*ii de la -umnezeu 4n ,ran/. &spita dia+olului c,iar a2a suna? (%ncai" c$ci vei #i ca -i Dumne'eu7J prin urmare, +ia*a 4n sine 4ns/2i pe care o are doar -umnezeu, e identi%icat/ 2i trans%erat/ 4n m9ncare. 6/spunsul !9ntuitorului? >+u numai cu pine tr$ie-te omul... " su.liniaz/ c/ cel care consider/ +ia*a dependent/ de p9ine nu %ace altce+a dec9t a%irm/ c/ prin aceasta e dependent de moarte, pentru c/ dependen*a de p9ine e tot una cu dependen*a de moarte. Pe l9ng/ acestea se pune pro.lema postului. ',iar dac/ ,rana e pri+it/ ca dar de la -umnezeu, e luat/ cu mul*umire, asta nu 4nseamn/ c/ se pierde principiul socotin*ei sau al m/surii. $ist/ un post ascetic continuu. ste cunoscut/ rela*ia dintre trup 2i su%let 2i %aptul c/ e$ist/ in%luen*e reciproce ast%el dup/ cu+9ntul S%9ntului &oan Sc/rarul? =%intea" netrupeasc$ #iind" de la trup se spurc$ -i se /ntunec$7. $ist/ leg/turi .ine cunoscute 4ntre rug/ciune 2i starea stomacului, 4ntre smerenie 2i starea stomacului, 4ntre des%r9u 01

2i starea stomacului etc. un stomac plin de m9ncare se %ace poticnire pentru +irtu*i, opreli2te pentru rug/ciune, 4n+ol.urare a s9ngelui spre des%r9u, 4ndemn spre lene+ire etc. #cestea toate sunt cunoscute. -ar uscarea trupului de patimi, 4n+a*/ P/rin*ii, postul ca atare, e o c,estiune de durat/, de dreapt/ socoteal/, s/n/tate 2i ,ar. Bn %unc*ie de durat/ > pentru c/ tre.uie deprins treptat cu postirea, aproape %/r/ s/ se o.ser+e, 2i apoi men*inute toate pozi*iile c92tigate. Bn %elul acesta omul du,o+nicesc se iz./+e2te de lan*urile omului trupesc. #ceasta se c,eam/ dreapt/ socotin*/. Bn %unc*ie de s/n/tate > a+9nd la .az/ o .un/ s/n/tate trupeasc/ 2i ec,ili.ru su%letesc. -ac/ 4mplinim aceste condi*ii ne putem +eri%ica de aceasta 4n +remea de 4ncercare. &ar dac/ nu a+em ec,ili.ru su%letesc, rezultatele de+in negati+e. Pentru c/ un sistem ner+os sl/.it mai r/u se dezorganizeaz/ cu %oamea, la %el 2i cu o s/n/tate sla./. 'u toate acestea, +ia*a a do+edit c/ uneori, postul 4nso*it c,iar de munc/ %or*at/, a +indecat organismul de multe .oli. 'e se 2tie sigur e c/ tr9nd/+ia 2i nu postul e teren pentru .oal/, la %el l/comia. (olile care au dedesu.tul lor ast%el de cauze se pot +indeca prin post 2i prin munc/.73F1G -ar s/ +edem c9te+a apo%tegme re%eritoare la aceasta? #++a #ntonie? =Ais6a iar$-i = supunerea cu /n#rnare supune #iara.= (#ntonie, 1:) #++a #rsenie? =spunea avva Daniil= atia ani a petrecut cu noi -i numai o m$sur$ de gru /i #$ceam lui pe an -i cnd mergeam la el" mncam din acel gru. = (#rsenie, 17) =0ot acesta a povestit" c$ odat$ au venit ni-te p$rini de la Alexandria" ca s$ vad$ pe avva Arsenie. 8i unul dintre dn-ii era unc,i al lui 0imotei celui de demult" care a #ost ar,iepiscop al Alexandriei -i se numea neagonisitor" adic$ s$rac. 8i avea tovar$- pe unul din copiii #ratelui s$u. )ar b$trnul se a#la atunci bolnav -i nu a voit s$6i /ntlneasc$ pe ei" ca s$ nu mai vin$ -i alii s$6l supere. 8i era atunci la piatra 0roiei -i ei s6au /ntors m,nii. Dup$ aceea s6a /ntmplat de s6a #$cut n$v$lire a barbarilor -i venind el" a petrecut prin p$rile cele de Eos. 8i au'ind aceia" iar$-i au venit s$6l vad$ pe el -i cu bucurie i6a primit pe dn-ii. 8i i6a 'is lui b$trnul = voi ai gustat pine -i ai b$ut ap$9 iar eu" #iule" cu adev$rat nici pine" nici ap$ n6am gustat" nici am -e'ut Eos" c,inuindu6m$ pe mine pn$ cnd m6am /n-tiinat c$ ai aEuns la locul vostru" c$ci pentru mine -i voi v6ai sup$rat" dar iertai6m$" #railor. 8i mngindu6se ei" s6au dus. = (#rsenie, 13) 2i =se 'icea iar$-i" c$ dup$ ce au'ea c$ s6au copt tot #elul de poame -i se treceau" atunci singur 'icea= aduce6i6mi. -i gusta numai odat$ puin din toate -i mulumea lui Dumne'eu.= (#rsenie, 19) #++a #,ila? ='is6a avva .itimie= pogorndu6m$ eu odat$ la sc,it" mi6au dat unii ni-te miere" ca s$ le dau b$trnilor -i am b$tut la u-a c,iliei lui avva A,ila ca s$6i dau lui. )ar el a 'is= cu adev$rat" #rate" nu mi6 ar #i #ost voia s$6mi bai acum /n u-$" c,iar de a r #i #ost man$. Dar nici la alt$ c,ilie nu te mai duce. Deci m6am dus la c,ilia mea -i le6am dus6o la biseric$. = (#,ila, 0) 2i =A venit odat$ avva A,ila la c,ilia lui avva )saia /n sc,it -i l6a g$sit mncnd9 acesta pusese sare -i ap$ /ntr6un castron -i v$'ndu6l b$trnul c$ a ascuns castronul dup$ #unii" i6a 'is = spune6mi ce m$nnci > )ar el a 'is = iart$6m$ avvo" c$ t$iam smicele -i m6am suit pe ar-i$ -i6am pus in gura mea pine cu sare9 c$ mi s6a uscat gtleEul de ar-i$ -i nu se pogora pinea. Pentru aceasta am #ost silit de am pus puin$ ap$ peste sare" ca a-a s$ pot gusta. Deci" iart$6m$ B 8i a 'is b$trnul = venii de vedei pe )saia" c$ m$nnc$ 'eam$ /n sc,it. Dac$ vrei s$ m$nnci 'eam$" du6te in Egipt.= (#,ila, 1) #++a pi%anie? =Aicea /nc$ -i aceasta = Dumne'eu cu #oarte puin pre vinde drept$ile la cei ce se srguiesc s$ le cumpere = pe o buc$ic$ de pine" pe o ,ain$ proast$" pe un pa,ar cu ap$ rece" pe un b$ni-or.= ( pi%anie 15) #++a +prepie? =Gn #rate a /ntrebat pe avva Evprepie pentru via$. 8i a 'is b$trnul = iarb$ m$nnc$" cu iarb$ te /mbrac$" pe iarb$ te culc$ 4adic$ toate le de#aim$ 5" iar inima c-tig6o de #ier. = ( +prepie, 3) #++a ladie? =2e povestea pentru acesta-i avva Eladie" c$ pine -i sare mnca. Deci" cnd au venit Pa-tile" 'icea = #raii pine -i sare m$nnc$" iar eu trebuia s$ #ac puin$ osteneal$ pentru Pa-ti. 8i #iindc$ /n celelalte 'ile m$nnc -e'nd Eos" acum" c$ este Pa-ti" voi #ace osteneal$ -i voi mnca stnd /n picioare. = ( ladie 0) #++a &era$? =un #rate a /ntrebat pe avva )erax" 'icnd= spune6mi cuvnt" ca s$ m$ mntuiesc. )6a 'is b$trnul= -e'i /n c,ilia ta -i de /i este #oame" m$nnc$ iar de /i este sete" bea -i nu vorbi de r$u pe cineva -i te mntuie-tiB= (&era$, 1) #++a 'assian? ='is6a iar$-i= ne6am dus la alt b$trn -i ne6a #$cut pe noi de am gustat -i ne /ndemna dup$ ce ne6am s$turat s$ mai mnc$m. )ar eu 'icnd c$ nu mai putem" el a r$spuns= dar eu" venind #raii" de
73F1G

Pr. "asile "lad, Curs litogra#iat de %oral$, pp. :17:0.

03

I ori am pus masa -i /ndemnnd pe #iecare" /mpreun$ mncam -i /nc$ mie #oame. Dar tu odat$ mncnd" att te6ai s$turat /nct s$ nu mai poi mnca>= ('assian, 1) #++a Pa+el cel !are? =spuneau p$rinii despre avva Pavel c$ a #$cut Postul %are cu puin$ linte" cu un ulcior de ap$ -i cu o co-ni$" /mpletindu6o -i stnd /nc,is pn$ la pra'nic.= (Pa+el cel !are, 1) #++a Sisoe? =venind odat$ avva 2isoe la locul ce se c,eam$ Clisma" au mers la dnsul ni-te mireni s$6l vad$. 8i multe gr$ind ei" nu le6a r$spuns lor cuvnt. La urm$ unul din dn-ii a 'is= de ce6l sup$rai pe b$trn> +u m$nnc$ -i pentru aceasta nu poate gr$i. A r$spuns b$trnul= cnd am trebuin$ m$nnc. = (Sisoe, 01) sau =se spunea despre avva 2isoe 0ebeul" c$ nu m$nnc$ pine. 8i la pra'nicul Pa-tilor" i6au #$cut lui metanie #raii ca s$ m$nnce cu ei -i r$spun'nd" le6a 'is= una am s$ #ac= sau pine am s$ m$nnc" sau cte bucate ai #$cut. )ar ei au 'is= numai pine s$ m$nnci. )ar el a #$cut a-a. = (Sisoe, 50) 2i =de multe ori /i 'icea ucenicul lui avva 2isoe" c$tre dnsul= avvo" scoal$6te s$ mnc$mB )ar el 'icea c$tre dnsul= dar n6am mncat" #iule> )ar ucenicul /i r$spundea= nu" p$rinte. 8i 'icea b$trnul= dac$ nu am mncat" ad6o s$ mnc$m.= (Sisoe, 3) !aica Singlitic,ia? =cnd vei posti" nu pricinui boal$= (Singlitic,ia, 9) #++a Siluan? =a venit un #rate la avva 2iluan /n muntele 2inai -i v$'ndu6i pe #rai lucrnd" i6a 'is b$trnului= nu lucrai mncarea cea pieritore 4)oan I" :D5" c$ %aria partea cea bun$ -i6a ales 4Luca ;C" ?:5. Ais6a b$trnul ucenicului s$u= Aa,ario" d$ #ratelui o carte -i pune6l /ntr6o c,ilie" care nu are nimic. Cnd a sosit ceasul al )H6lea" #ratele lua seama la u-$" dac$ vor trimite s$6l c,eme ca s$ m$nnce. )ar dup$ ce nu l6a c,emat nimeni" sculndu6se a venit la b$trn -i i6a 'is= nu au mncat #raii ast$'i" avvo> i6a r$spuns b$trnul= da" au mncat. 8i #ratele a 'is= pentru ce nu m6ai c,emat> )6a 'is lui b$trnul= #iindc$ tu om du,ovnicesc e-ti -i nu ai trebuin$ de mncarea aceasta. 0u partea cea bun$ i6ai ales 4Luca ;C" ?:5" citind toat$ 'iua -i nevrnd s$ m$nnci mncare trupeasc$. 8i dac$ a au'it acestea" #ratele a #$cut metanie" 'icnd= iart$6m$" avvoB )6a 'is lui b$trnul= negre-it" trebuin$ are -i %aria de %arta" c$ci prin %arta se laud$ -i %aria.= (Siluan, 5) Da %el despre post se +or.e2te 4n tot capitolul " intitulat Pentru post -i /n#rnare" nu numai de bucate" ci -i de alte patimi v$t$m$toare de su#let" sau ='is6a un b$trn= de /i va 'ice ie gndul s$ #aci multe #eluri de bucate la pra'nic" s$ nu6l asculi pentru c$ necre-tine-te pr$'nuii" c$ci aceia a-a g$tesc. )ar ,rana cea mai bun$ a mona,ului este plnsul -i lacrimile= (QQ&", 1) -esigur c/ ar %i multe +oci care ar reclama acest mod de ,r/nire ca sinuciga2, nee$ist9nd aportul necesar de +itamine, compu2i organici de natur/ animal/, s/ruri etc. Erana principal/ este p9inea. #ceast/ p9ine care 4nt/re2te inima, cel mai de pre* m/dular al trupului. ste cunoscut %aptul c/ =mona,ii din gipt 4ntre.uin*au p9ine uscat/, care se preg/te2te pentru un an 4ntreg (S%9ntul &saac Sirul, 'u+. 55)= 75F0G iar %olosirea p9inii proaspete era considerat/ un osp/*, 2i nu era 4ng/duit/ dec9t din dragoste sau la caz de .oal/. 'ompozi*ia .o.ului de gr9u este urm/toarea? 15R proteine, 1,570R gr/simi, 75R glucide, 1,570,1R su.stan*e minerale. Lr9ul con*ine to*i aminoacizii esen*iali considera*i indispensa.ili +ie*ii. Da %el se g/sesc proteine, glutenul ca proteina ce se g/se2te numai aici 2i o mul*ime de minerale cum ar %i? calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sul%, siliciu, zinc, mangan, co.alt, cupru, iod, arsenic. Se %olose2te 2i %/ina de orz care la r9ndul ei con*ine o sumedenie de minerale? ast%el la 1 Hg. S/m9n*/ de orz e$ist/? 0,5g calciu, 3g %os%or, 3,9g potasiu, 0,5g sodiu, 1,5g clor, 1,5g magneziu, 10,:g cupru, 17,:g mangan, %ier. Se cunosc e%ectele terapeutice ale =apei de orz= ca tonic al sistemului ner+os, tonicardiac, ,ipertensor, mineralizant75F1G. Totodat/ pusnici %olosesc %ructe 2i +erde*uri care la r9ndul lor sunt .ogate 4n glucoz/ 2i za,aruri, 4n s/ruri. !ai %oloseau miere de al.in/ at9t ca ,ran/ c9t 2i 4n aplica*ii terapeutice. !ierea con*ine pe l9ng/ ap/, glucide ca? glucoza, %ructoza, pentoza, za,aroza, maltoza, melecitoza etc.J enzime 2i catalizatori .iologici care iau na2tere numai 4n celule +iJ su.stan*e minerale ca? %ier, cupru, mangan, clor, calciu, galiu, zirconiu, titan, nic,el, %os%or etc.J acid %ormic precum 2i +itaminele (1, (0, (5, (10J ', pro+itamina #, H, PP etc. Se %olose2te de asemenea sare care con*ine clorura de sodiu 2i alte minerale ca magneziu, calciu, %ier, sul%. Da praznice 2i dezleg/ri se %olose2te untdelemnul care lumineaz/ %a*a 2i uneori 2i pe2te. #2a cum am spus, pro.lema postului este una legat/ de durat/, de s/n/tate trupeasc/ 2i de ,ar, 2tiindu7se c/ 4ndelunga nem9ncare este un dar de la -umnezeu cum reiese 2i din apo%tegmele cuprinse 4n capitolul QQ"&&.
S%9ntul &gnatie (ranceanino+, 0lcuiri la Patericul egiptean" editura #nastasia, colec*ia ='omorile Pustiei=, +ol. 9, (ucure2ti 1995, p. 11. 75F1G -r. Pa+el ',iril/, Pr. !i,ai "alica, op. cit." pp.0017003.
75F0G

05

-ac/ ar %i s/ caracteriz/m ,rana celor din pustie am putea %olosi %/r/ s/ gre2im termenul laic de alimenta*ie ra*ional/. Sunt cunoscute de medicin/ e%ectele .ene%ice ale postului sta.ilindu7se c,iar c/ =de o.icei, p/timesc de cancer cei ce nu postesc niciodat/. 'ancerul 4nc/ n7are leac 2i apare %/r/ alte e$plica*ii, dec9t ca o %r9n/ pedepsitoare a des%r9n/rii stomacului.=77F3G

!. (titudinea fa de butur
Da %el ca 2i pentru ,ran/, 2i ./utura este cuprins/ 4n post, este surs/ de ne+oin*/. ste semni%icati+/ urm/toarea apo%tegm/? =a venit odat$ avva 2iluan -i Aa,aria" ucenicul lui" la o m$n$stire9 -i i6au #$cut pe ei de au gustat puin mai /nainte de a c$l$tori. Apoi ie-ind ei" a g$sit ucenicul lui ap$ pe cale -i dorea s$ bea. 8i i6a 'is lui b$trnul= Aa,ario" post este ast$'i. )ar el a 'is= dar n6am mncat" p$rinte>B Ais6a b$trnul= ceea ce am mncat" era dragoste9 dar noi postul nostru s$6l inem" #iuleB= (Siluan, 1) )ici apa %olosit/ nu era de cea mai .un/ calitate dup/ cum +edem la a++a !acarie gipteanul la care =mers6au odat$ ni-te #rai din 2c,it -i nu au g$sit /n c,ilia lui nimic" dect ap$ st$tut$ = (!acarie gipteanul, 09) sau la a++a +log,ie Preotul? =Evlog,ie oarecare" ucenic #iind al #ericitului )oan ar,iepiscopul" preot -i pustnic mare" postind din dou$ /n dou$ 'ile" iar de mai multe ori -i toat$ s$pt$mna petrecnd" mncnd numai pine -i sare" se sl$vea de oameni. Acesta s6a dus la avva )osi# la Pane#o" n$d$Eduind s$ vad$ ceva mai mult$ asprime de via$ la dansul. 8i primindu6l pe el b$trnul cu bucurie" orice a avut a pus ca s$ #ac$ mngiere -i i6au 'is lui ucenicii lui Evlog,ie= nu m$nnc$ preotul a#ar$ de pine -i sare9 iar avva )osi# t$cnd mnca. 8i petrecnd trei 'ile" nu i6au au'it pe ei cntnd sau rugndu6se" c$ era ascuns$ lucrarea lor. 8i au ie-it ne#olosindu6se Evlog,ie cu ucenicul s$u. )ar dup$ iconomie s6a #$cut negur$ -i r$t$cindu6se s6au /ntors la b$trnul. -i mai /nainte de a bate ei /n u-$" i6au au'it pe ei cntnd -i st$ruind el mult" mai pe urm$ au b$tut /n u-$. )ar aceia" t$cnd din cntarea de psalmi" i6au primit cu bucurie. 8i pentru ar-i$ au turnat ucenicii lui Evlog,ie ap$ /n vas -i i6au dat lui. 8i era ap$ amestecat$ cu de mare -i de ru -i nu a putut s$ o bea. 8i venind /ntru sine a c$'ut /naintea b$trnului" voind s$ -tie petrecerea lor" 'icnd = avvo" ce este aceasta" c$ /nti nu cntai" ci acum" dup$ ce ne6am dus noi. 8i vasul de ap$" acum lundu6l" am a#lat ap$ s$rat$. Ais6a b$trnul = #ratele este nebun -i dup$ am$gire o au amestecat cu apa de mare. )ar Evlog,ie /l ruga pe b$trnul" voind s$ -tie adev$rul. 2i i6a 'is lui b$trnul = acel mic pa,ar de vin era al dragostei" iar apa aceasta este pe care o beau #raii totdeauna. 8i l6a /nv$at pe el deosebirea socotelilor -i a t$iat de la el toate cele omene-ti. 8i s6a #$cut iconomicos -i pogortor. 8i dup$ aceea mnca toate cele ce i se puneau /nainte. -i s6a /nv$at -i el s$ lucre'e /n ascuns. 8i a 'is b$trnului = negre-it" intr6adev$r este lucrarea voastr$.= ( +log,ie Preotul, 1). -oar la praznice sau 4n cazul unor .oli sau ./tr9ne*e se %/cea dezlegare la +in dar 2i atunci e$ista li.ertatea de a lua sau nu. &at/ c9te+a e$emple? #++a Pimen? =povestit6au unii lui avva Pimen" despre un c$lug$r" c$ nu bea vin. 8i a 'is= vinul nu este al c$lug$rilor= (Pimen, 19) #++a Pionitul? =se spunea despre avva Petru Pionitul de la C,ilii" c$ nu bea vin. Dup$ ce a /mb$trnit" /i #$ceau #raii puin vin amestecat cu ap$ -i /l rugau s$ primeasc$. 8i 'icea= credei6mp" ca pe un lucru dulce /l primesc9 -i s6a aplecat s$ bea vinul cel amestecat cu ap$= (Pionitul, 1) #++a &sidor Preotul? =se spunea despre avva )sidor Preotul c$ a venit odat$ un #rate ca s$6l c,eme la prn'. )ar b$trnul n6a su#erit s$ mearg$" 'icnd c$ Adam de mncare #iind am$git" a#ar$ de rai s6a s$l$-luit. )6a 'is lui #ratele= tu /nc$ te temi s$ ie-i din c,ilia ta> )ar el a 'is iar$-i= #iule" m$ tem c$ diavolul" r$cnind ca un leu" caut$ pe cine s$ /ng,it$ 4) Petru @" F5. 8i de multe ori 'icea c$ dac$ cineva se va da pe sine la b$utur$ de vin" nu va sc$pa de bntuiala gndurilor. C$ -i Lot #iind silit de #etele lui" s6a /mb$tat de vin -i prin beie diavolul spre p$catul cel #$r$ de lege l6a g$sit. 4&acere ;J" <<6<@5= (&sidor Preotul, 1) #++a Pa%nutie? = se spunea despre avva Pa#nutie c$ degrab$ nu bea vin. Dar c$l$torind odat$ s6a a#lat /ntr6o ceat$ de tl,ari -i i6a g$sit pe ei bnd vin. Deci /l cuno-tea pe el mai marele tl,arilor -i /l -tia c$ nu bea vin. .$'ndu6l tare ostenit" a umplut un pa,ar cu vin -i lund sabia /n mn$" i6a 'is b$trnului= de nu vei bea" te omor. 8i cunoscnd b$trnul c$ porunca lui Dumne'eu va s$ #ac$ -i vrnd s$6l c-tige" a luat -i a b$ut. )ar mai marele tl,arilor -i6a cerut iertare de la el" 'icnd= iart$6m$ avvo" c$ te6am nec$EitB 8i i6a 'is b$trnul= cred lui Dumne'eu" c$ pentru pa,arul acesta va #ace cu tine mil$ -i /n veacul de acum -i
77F3G

&erom. #rsenie (oca, C$rarea 3mp$r$iei" editura piscopiei <rtodo$e 6om9ne a #radului, 1995, p. 050.

05

/n cel viitor. Ais6a mai marele tl,arilor= cred lui Dumne'eu c$ de acum nu voi mai #ace r$u nim$nui. 8i a c-tigat b$trnul toat$ ceata" l$sndu6-i voia sa lui Dumne'eu.= (Pa%nutie, 0) #++a Sisoe? =un #rate l6a /ntrebat pe avva 2isoe" 'icnd= ce voi #ace" c$ de multe ori merg la biseric$ -i de multe ori se #ace poman$ -i m$ in> )6a 'is lui b$trnul= osteneal$ are lucru. Deci l6a /ntrebat Avraam" ucenicul lui= /n c$l$torie #iind smb$ta sau duminica -i va bea vreun #rate trei pa,are nu cumva este mult> R$spuns6a b$trnul= de nu este de la satana" nu este mult. = (Sisoe, 0) 2i =s6a #$cut poman$ /n muntele lui avva Antonie -i s6a a#lat acolo un vas cu vin. 8i lund unul din b$trni un v$scior -i un pa,ar l6a dus la avva 2isoe -i i6a dat lui -i a b$ut. Asemenea -i al doilea -i a primit. Apoi i6a dat lui -i al treilea -i nu l6a luat" 'icnd= /ncetea'$ #rate" au nu -tii c$ este de la satana>= (Sisoe, :) =Ais6a un b$trn= dac$ /nc$ e-ti tn$r" #ugi de vin ca de -arpe -i de vei #i silit la adunare s$ bei" puin bnd" /ncetea'$B 8i m$car de te vor Eura cei ce te6au c,emat" s$ nu iei aminte la Eur$mntul lorB C$ci de multe ori satana /i sile-te pe mona,i9 c,iar -i pe b$trni" s$6i sileasc$ pe cei mai tineri la b$utur$ de vin -i la mncare mult$. Ci tu s$ nu te pleci lor" c$ci vinul -i #emeile /i despart pe c$lug$ri de Dumne'eu = (Q"&, 1:) %ectul terapeutic al +inului este .ine cunoscut =2i +inul +esele2te inima omului= (Ps. 101, 15), =2i apropiindu7se i7a legat r/nile, turn9nd pe ele untdelemn 2i +in>= (Duca 10,13) sau =de acum nu .ea numai ap/, ci %olose2te pu*in +in, pentru stomacul t/u 2i pentru desele tale sl/.iciuni= (& Timotei 5,01). "inul este %olosit ca remediu 2i 4n depresie =da*i ./utur/ 4m./t/toare celui ce e gata s/ piar/ 2i +in celui cu am/r/ciune 4n su%let= (Pilde 11,5). "inul este 2i %oarte ,r/nitor 2i .ogat 4n compu2i. #st%el +inul con*ine? 70R ap/, za,aruri reduc/toare 100gSlJ glucide ca? glucoza, %ructoza, ara.inoza, $iloza, ri.oza, ramnoza, za,aroza, melilioza, ra%inoza, $ilani, ara.ani etc.J su.stan*e pectice ca? pectina, acidul pectic, protopectinaJ acizi organici? tartric, malic, citric, o$alic, %umaric, ascor.ic, galacturonic, glucuronic, glicolic, mucic etc.J acizi minerali? sul%uric, clor,idric, %os%oricJ su.stan*e azotate ca? azotul mineral, peste 00 de aminoacizi, su.stan*e tanante, colorante etc. -e asemenea se g/sesc o sumedenie de .acterii, .acterio%agi, %ungi, le+uri. Peste 50 de enzime, peste 10 de alcooli superiori, o mul*ime de su.stan*e minerale precum 2i +itaminele (1, (0, (10, E, PP, ' etc. Prin aportul de +itamine, s/ruri, calorii, stare de .un/ dispozi*ie 2i cre2terea apetitului pe care le d/ atunci c9nd este %olosit 4n cantitate mic/ (doza ma$im/ admis/ este de 100mg alcoolSHg corp, adic/ apro$imati+ 050 ml +in pe zi), +inul are e%ecte .ene%ice asupra organismului.7:F5G '9t pri+e2te a.uzul de +in, psi,iatria are un capitol aparte numit Alcoolismul cuprins 4n cadrul mani%est/rilor psi,ice 4n .oli cu etiologie to$ic/ 79F5G 4n care se poate o.ser+a %ormele e$trem de gra+e la care se poate a8unge ca urmare a acestei patimi, iar noi ne +om ocupa de aceasta mai pe larg 4n capitolul despre .oli de origine spiritual/, 2i anume la l/comie. 'ert este un lucru? consumul a.uzi+ de alcool a%ecteaz/ 4n mod direct sistemul ner+os, celula ner+oas/ %iind distrus/ de alcooli 2i, dup/ cum 2tim, nu se mai re%ace niciodat/. Totodat/ se nasc mal%orma*ii la ni+elul celulelor se$uale, lucru ce duce la modi%icarea #-)7ului, la na2terea de prunci cu mal%orma*ii %izice sau psi,ice. ='eea ce e dureros e %aptul urm/tor? de se 4nt9mpl/ +reo z/mislire cu o atare s/m9n*/ .eat/ (>)urma2ul +a %i, cu ma$im/ pro.a.ilitate, epileptic > .oal/ de ner+i %/r/ leac= iar s%9r2itul .e*i+ului =e sau 4n 2an* sau 4n casa de ne.uni, iar su%letul 4n iad 4nc/ de aici.=:0F7G

". (titudinea fa de odihn

P/rin*ii -e2ertului erau .uni cunosc/tori ai Scripturii 2i a psi,ismului uman. @tia c/ somnul sau mai .ine zis calitatea somnului este legat/ de calitatea 2i cantitatea muncii de peste zi, de cantitatea 2i calitatea ,ranei precum 2i de lini2tea g9ndului 2i lipsirea de gri8i. -ar a2a cum am +/zut 2i la ,ran/, 2i la ./utur/, ace2tia %/ceau 2i din somn un mi8loc de ascez/, poate unul dintre cele mai grele, dar %/r/ a uita de m/sura socotin*ei. S/ red/m c9te+a din apo%tegmele re%eritoare la somn? #++a #rsenie? =spunea avva Daniil pentru avva Arsenie" c$ toat$ noaptea petrecea priveg,ind -i cnd voia s$ doarm$ dimineaa pentru nevoia #irii" 'icea somnului= vino rob r$u9 -i aipea puin" -e'nd -i /ndat$ se scula.= (#rsenie, 13) sau ='is6a avva Arsenie" c$ de aEuns este c$lug$rului s$ doarm$ un ceas" de
7:F5G 79F5G

-r. Pa+el ',iril/, Pr. !i,ai "alica, op. cit." p. 199. 'onstantin Lordos, .ademecum(" pp. 11:7150. :0F7G &erom. #rsenie (oca, op. cit., p. 037.

07

va #i nevoitor= (#rsenie, 15) 2i =povestit6a iar$-i avva Daniil pentru avva Arsenie" c$ odat$ el a c,emat pe p$rinii mei" adic$ pe avva Alexandru -i pe Aoil -i smerindu6se pe sine a 'is= #iindc$ dracii se lupt$ cu mine -i nu -tiu de m$ lupt$ /n somn" deci /n noaptea aceasta ostenii6v$ cu mine -i p$'ii6m$" dac$ dormite' la priveg,ere. 8i au -e'ut unul de6a stnga lui -i altul de6a dreapta" de cu sear$" p$strnd t$cere. 8i spuneau p$rinii mei ( 'icea avva Daniil ( c$ noi am adormit -i nun ne6am sculat -i nu l6am simit pe el dac$ dormitea'$. 8i c$tre diminea$ ( Dumne'eu -tie" de la sine a #$cut ca s$ socotim c$ a adormit" sau cu adev$rat #irea somnului a venit ( a su#lat trei su#l$turi -i /ndat$ s6a sculat" 'icnd= am dormit cu adev$rat> )ar noi am r$spuns. +u -timB= (#rsenie, 31) #++a "isarion? ='is6a avva .isarion= ?C de 'ile -i de nopi am petrecut /n m$r$cini" stnd" nici dormind= ("isarion, 5) #++a T,eodor al Fermei? ='is6a iar$-i= muli /n vremea aceasta au ales odi,na mai /nainte de a le6o da lor Dumne'eu= (T,eodor al Fermei, 15) #++a T,eodor cel din le%teropole? ='is6a avva 0,eodor= lipsa pinii tope-te trupul c$lug$rului. )ar b$trnul 'icea= priveg,erea mai mult tope-te trupul.= (T,eodor cel din le%teropole, 0) #++a 'assian? =povestit6a iar$-i despre alt b$trn care -edea /n pustie" c$ s6a rugat lui Dumne'eu s$ i se d$ruiasc$ lui ca niciodat$ s$ nu dormite'e cnd se porne-te vreo vorb$ du,ovniceasc$" iar de va aduce cineva cuvinte de clevetire sau de vorb$ de-art$" /ndat$ s$ adoarm$" ca s$ nu guste au'urile lui acest #el de otrav$. 8i acesta 'icea c$ diavolul este silitorul vorbei de-arte -i lupt$torul a toat$ /nv$$tura du,ovniceasc$" aducnd -i acest #el de pild$. C$ vorbind eu" 'ice" pentru #olos c$tre oarecare #rai" de atta somn adnc au #ost cuprin-i" /nct nici genele oc,ilor nu puteau s$ le mi-te. Eu vrnd" dar" s$ ar$t lucrarea demonului" cuvnt de vorb$ de-art$ am adus la miEloc" de care #$cnd ,a'" numaidect s6au tre'it. 8i suspinnd am 'is= ct timp pentru lucruri cere-ti vorbeam" oc,ii vo-tri" ai tuturor de somn erau cuprin-i" iar cnd cuvnt de-ert a curs" toi cu osrdie v6ai de-teptat. Pentru aceasta" iubiilor #rai" m$ rog cunoa-tei lucrarea demonului celui viclean -i de sine luai aminte" p$'indu6v$ de dormitare" cnd #acei ceva du,ovnicesc" sau ascultai.= ('assian, 5) #++a !acarie? ='is6a avva %acarie= s$ nu dormi /n c,ilia #ratelui ce are nume r$u= (!acarie 0:) #++a Pimen? ='is6a iar$-i= urciune este pentru Dumne'eu toat$ odi,na trupeasc$ = (Pimen, 1:) 2i ='is6a iar$-i= voia" odi,na -i obi-nuina acestora surp$ pe om= (Pimen, :1) #++a Sisoe? =povestit6a unul din p$rini despre avva 2isoe Calamoteanul" c$ vrnd odat$ s$ biruiasc$ somnul" s6a spn'urat pe sine de pr$pastia Pietrii. 8i venind /ngerul l6a de'legat -i i6a poruncit s$ nu mai #ac$ a-a" nici pe alii s$ nu6i /nvee acest lucru.= (Sisoe, 11) #++a Sarmata? =se spunea despre avva 2armata" c$ de multe ori lua ?C de 'ile" cu s#atul lui avva Pimen -i ca o nimica se /mplineau 'ilele /naintea lui. Deci" a venit avva Pimen la dnsul -i i6a 'is= spune6mi ce6ai v$'ut" #$cnd atta osteneal$> )ar el a 'is c$tre dnsul= nimic mai mult. )6a 'is lui avva Pimen= nu te las" de nu6mi vei spuneB 8i i6a r$spuns= una numai am a#lat" c$ de voi 'ice somnului" du6te" se duce -i de6i voi 'ice" vino" vine.= (Sarmata, 0) 2i ='is6a iar$-i= postul smere-te trupul -i priveg,erea luminea'$ mintea" t$cerea lini-tit$ aduce umilin$ -i lacrimi" iar lacrimile -i plngerile /l #ac pe c$lug$r des$vr-it -i #$r$ de p$cate.= (&", 17) 2i ='is6a un b$trn= odinioar$ m6am sculat s$6mi #ac pravila -i cnd am /nceput" am au'it trmbie de r$'boi -i m6am m,nit. Apoi am 'is /n mine= oare r$'boi s$ #ie acesta> 8i a r$spuns dracul= r$'boi este -i 'arv$. )ar de6i este voia s$ nu #i luptat" nu purta r$'boi ci m$nnc$" bea" dormi -i nu m$ voi lupta cu tine.= (QQ&&, 01) Somnului 4i sunt recunoscute calit/*ile terapeutice, este %olosit cu m/sur/, 2i uneori c,iar recomandat c/ci sunt patimi care alung/ somnul dup/ cum +edem 4n cu+9ntul S%9ntului &oan Sc/rarul =c9inele e du2manul iepurilor 2i dracul sla+ei de2arte, al somnului=.:1F:G Tot aici g/sim de%ini*ia somnului care este =4n oarecare %el o stare a %irii, un c,ip al mor*ii, o oprire a sim*urilor. Somnul e unul, dar ca 2i po%ta, are multe pricini 2i %eluri. din %ire, din m9nc/ri, de la draci, sau 2i dintr7o postire prelungit/ 2i dus/ p9n/ la cap/t, de care trupul, sl/.ind, +oie2te s/ se 4nt/reasc/ prin somn.= :0F9G -ar nu uit/ s/ ne a+ertizeze? =somnul e un so* nedrept. l r/pe2te 8um/tate din +ia*a celui lene2, dac/ nu 2i mai mult.=:1F10G "om trata e$cesele re%eritoare la somn mai pe larg 4n terapeutica .olilor mintale de origine spiritual/ unde tr9nd/+ia sau lenea sunt la originea unui somn mai 4ndelungat, cu toate c/ a2a cum speciali2ti au
:1F:G

S%9ntul &oan Sc/rarul, 2cara" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1990, )bidem." p. 05:. )bidem." p. 050.

p. 051.
:0F9G :1F10G

0:

demonstrat de8a re%erindu7se la %azele somnului, durata somnului pro%und este cam aceea2i, iar e$cesele legate de nedormire le +om studia legate de patima m9ndriei. )u tre.uie uitat c/ a2a cum psi,iatria a demonstrat e$ist/ at9t insomnii c9t 2i ,ipersomnii care au la .az/ cauze de natur/ organic/. )u putem s/ ne ocup/m de somn %/r/ s/ nu ne ocup/m 2i de +is, cu toate c/ +isul este mai mult o acti+itate a psi,icului, 2i mai pu*in integrat/ 4n organic. Totu2i 4n scop de studiu, ne +om re%eri la +is 4n acest capitol.

%. (titudinea fa de )is* )edenii

Psi,iatria de%ine2te +isul ca %iind =%apte psi,ice care apar 4n timpul somnului a+9nd un con*inut intens legat de starea a%ecti+/ 2i o semni%ica*ie personal/ al c/rei con*inut este legat de memorie. #t9t interpret/rile neuro%iziologice c9t 2i cele psi,analitice nu au reu2it p9n/ 4n momentul de %a*/ s/ dea e$plica*ii mul*umitoare 4n leg/tur/ cu rolul 2i %unc*ia +isului= :3F11G Totodat/ 4n paralel cu starea de normalitate =+om nota doar 4n treac/t c/ suntem 4nc/ departe de a 2ti ce+a despre <<normalitatea>> unei %a*ete importante a psi,ismului > incon2tientul > 2i 4n acest sens ne 4ntre./m? 7 cum tre.uie s/ %ie +isul normal=:5F10G Bn S%9nta Scriptur/ +isele 2i +edeniile sunt teme des 4nt9lnite. "isul este ar/tarea sau ceea ce se petrece noaptea 4n somn, +edenia este ar/tarea 4n timpul st/rii de +eg,e, c9nd este 4ntrerupt/ .rusc comunicarea cu lumea cea +/zut/, sau somn ca o stare de aie+ea. &at/ cu de%ine2te S%9ntul &oan Sc/rarul +isul? =o mi2care a min*ii noastre 4n +remea somnului= sau =+isul este mi2carea min*ii 4n +remea nemi2c/rii trupului=:5F11G, +edenia este de%init/ ca =ni2te ar/t/ri primite aie+ea, dar c/tre oc,iul min*ii, %ie 4n stare de %unc*ionare normal/ a organismului, %ie 4n stare de somn deplin, sau numai pe 8um/tate, %ie 4n stare de r/pire sau uimire=:7F13G. -esigur c/ e$ist/ 2i alte %orme de mi2care a min*ii. #st%el? n/lucirea =este am/girea oc,ilor c9nd doarme cugetarea. )/lucirea este ie2irea min*ii, c9nd trupul +eg,eaz/. )/lucirea este o +edere %/r/ ipostas (suport, o.iect)=::F15G, descoperirea care =este ce+a mai mult dec9t +edenia, %iindc/ +edenia arat/ omului oarecare tain/, pe c9nd descoperirea arat/ omului lucruri mai ad9nci dec9t cele ce se +/d= :9F15G, str/+ederea care =este mai mare dec9t +edenia, dar mult mai mic/ dec9t descoperirea 2i proorocia. 'el ce are darul str/+ederii, +ede ca 2i cum ar %i de %a*/, lucruri ce se petrec departe, (>) cunoa2te taine ascunse 4n ad9ncul inimii altuia.=,90F17G menirea care este =o ramur/ a proorociei, dar despre cele mai aproape.= 91F1:G #2a cum nu st/teau de +or./ cu g9ndul P/rin*ii Pustiei nu st/teau de +or./ nici cu +isele, sau nu cugetau ziua la ceea ce +isau noaptea. i 2tiau c/ =cel ce crede +isurilor, acela este ca cel ce +rea s/ prind/ um.ra 2i ca cel ce alearg/ dup/ +9nt= (&s. Sira, 13, 0). 'u toate acestea a2a cum +edem 4n Filocalia & la S%9ntul -iado, al Foticeii e$ist/ repere ce a8ut/ la deose.irea +isurilor. #st%el e$ist/ +ise trimise su%letului de iu.irea lui -umnezeu care au urm/toarele caracteristici? sunt m/rturii ne4n2el/toare ale unui su%let s/n/tos, nu trec de la o 4n%/*i2are la alta, nu 4ngrozesc sim*irea, nu aduc r9sul sau pl9nsul deodat/, se apropie de su%let cu .l9nde*e, umpl9ndu7l de .ucurie du,o+niceasc/, su%letul c/ut9nd cu mult dor s/ prelungeasc/ .ucuria +isului, 90F19G iar S%9ntul &oan Sc/rarul zice c/ dac/ dup/ +ise cu os9nd/ 2i 8udecat/ a+em la trezire un tremur 2i o triste*e a poc/in*ei, sunt de la 4ngerii cei .uni. Da %el pentru +isele de la demoni, acela2i S%9nt -iado,, ne arat/ urm/toarele caracteristici? nu r/m9n la aceea2i 4n%/*i2are, se sc,im./ repede, au %orme tul.ure, con*in amenin*/ri, c9nt/ 4n su%let cu strig/t iar mintea curat/ treze2te repede trupul 2i uneori se .ucur/ c/ a recunoscut +iclenia lor, iar S%9ntul &oan Sc/rarul spune c/ dac/ la trezire suntem cuprin2i de m9ndria celor 4ntre+/zute, dac/ suntem cuprin2i de o dezn/de8de +isele sunt de la cel r/u. L/sim c,iar o anumit/ sim.olistic/ ale demonilor care apr 4n +ise, la S%9ntul
:3F11G :5F10G

'onstantin Lordos, .ademecum(" p. 07. )bidem." p. 009. :5F11G S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit., p. 75. :7F13G #r,im. &lie 'leopa, Despre vise -i vedenii" editura #nastasia, (ucure2ti, 1991, p. 100. ::F15G S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." p. 75. :9F15G #r,im. &lie 'leopa, idem." p. 101. 90F17G )bidem. 91F1:G )bidem. 90F19G &ilocalia" +ol. &, editura Earisma, (ucure2ti, 1991, pp. 3157375.

09

Lrigorie Sinaitul ast%el? dracii po%tei > porci, m/gari, arm/sari, dracii m9niei > lei, dracii l/comiei > lupi, leoparzi, dracii +icleniei > 2erpi, n/p9rci, +ulpi, dracii 4ndr/znelii > c9ini, dracii cur+iei > 2erpi, cor.i, gai*e etc. Se cunoa2te c/ o mare parte din +ise sunt atrase de preocup/rile noastre din starea de +eg,e? cuget/rile omene2ti se prelungesc 4n +ise omene2tiJ cuget/rile la cele cere2ti le atrag pe cele cere2ti din aceast/ cauz/ +isele spun mult, celui ce are discern/m9nt du,o+nicesc, despre a2ezarea su%leteasc/ a omului. #st%el cel iu.itor de materie 2i de dulce*i +ede 4n +is c,ipuri de muieri 2i 4mpleticiri p/tima2e, cel lacom 2i iu.itor de argint +iseaz/ aur pe care 4l 4ncearc/ 2i 4l 4nmul*e2te cu do.9nzile 2i 4l pune 4n +istieri, cel 4ntors 2i pizm/re* se +ede urm/rit de %iare 2i de t9r9toare +eninoase 2i este cuprins de %ric/, cel 4ng9m%at 2i cu m/rire de2art/ +ede .une a2ez/ri 2i 4nt9mpl/ri ale norocului, scaune 4nalte de st/p9nire 2i cele ce 4nc/ nu s9nt le scoate ca 2i cum ar %i ade+/rate, cel m9ndru 2i plin de %udulie se +iseaz/ purtat 4n c/ru*/ str/lucitoare 2i c/ to*i tremur/ de st/p9nirea lui. Bn compara*ie cel iu.itor de -umnezeu are 4n somn descoperirea +ederilor, pa2nic/ a2ezare a su%letului 2i a trupului iar c9nd se treze2te 42i d/ %a*a c/ pe %a*a lui are lacrimi, iar 4n gur/ +or.irea cea c/tre -umnezeu.91F00G '/lug/rul, 2i nu numai, poate trage 4n+/*/turi 2i din +ise? =+om recunoa2te ast%el semnele nep/timirii? ziua, dup/ g9nduriJ noaptea, dup/ +ise. @i +om spune c/ s/n/tatea su%letului este nep/timirea, iar ,rana lui este gnoza care, singur/, poate s/ ne uneasc/ cu s%intele puteri.=93F01G -ar iat/ c9te+a locuri din Pateric unde se spune despre +ise, +edenii, n/luciri etc.? Da a++a -aniil, 11 c9nd +log,ie =intrnd /n cetate 4Alexandria5" am v$'ut muli c$lug$ri -i vedeam c$ pe unii din ei corbii /i loveau peste obra'" iar pe alii #emei goale /i /mbr$i-au -i al urec,e le vorbeau9 iar /naintea altora" goi #iind ei" copiii Eucau -i cu balig$ de om /i mnEeau" iar pe unii /i vedeam c$ ineau cuite -i trupuri de oameni t$iau -i d$deau c$lug$rilor s$ m$nnce. 8i am /neles c$ #iecare din c$lug$ri /n ce patim$ era c$'ut" acest #el de draci -i avea care urmau dup$ dnsul -i le vorbea /n minte =, tot la -aniil, 77:, c9nd este descoperit/ Taina S%intei Bmp/rt/2anii ca realitate a Trupului 2i S9ngelui -omnului. Da a++a #ntonie =oarecare #rai s6au dus la avva Antonie" ca s$6i vesteasc$ lui n$lucirile care le aveau -i s$ /nvee de la dnsul" de sunt adev$rate" sau de la draci. -i aveau ei un m$gar -i a murit pe cale. Deci" dup$ ce au venit la b$trnul" apucnd el mai /nainte" le6a 'is lor= cum a murit m$garul pe cale> Au 'is lui= de unde -tii" avvo> )ar el le6a 'is lor= dracii mi6au ar$tatB 8i ei au 'is lui= noi pentru aceasta am venit s$ te /ntreb$m" c$ vedem n$luciri -i de multe ori se #ac adev$rate9 nu cumva ne /n-el$m> 8i i6a /ncredinat pe ei b$trnul din pilda m$garului" c$ de la draci sunt.= (#ntonie, 13) #++a %rem? =copil era avva E#rem -i a v$'ut vis" adic$ vedenie" c$ a r$s$rit vie pe limba lui -i a crescut -i a umplut toat$ partea cea de sub cer" #iind #oarte #olositoare. 8i veneau toate p$s$rile cerului -i mncau din rodul viei. 8i pe ct mncau" se /nmulea rodul ei. = ( %rem, 1) 2i =alt$dat$ iar$-i a v$'ut unul din s#ini /n vedenie" o ceat$ de /ngeri pogorndu6se din cer cu porunca lui Dumne'eu" avnd /n mini o carte" adic$ un tom scris din l$untru -i din a#ar$ -i 'iceau unii c$tre alii= cui se cuvine s$ se dea aceasta> 8i unii 'iceau= acestuia9 iar alii= altuia. Dar au r$spuns -i au 'is= cu adev$rat s#ini sunt -i drepi. 3ns$ nim$nui nu se poate s$ se dea aceasta" #$r$ numai lui E#rem. 8i a v$'ut b$trnul c$ lui E#rem au dat ei cartea. 8i sculndu6se dimineaa" au au'it pe E#rem c$ /ntocmai ca un i'vor i'vor$-te din gura lui -i alc$tuie-te. -i au cunoscut" c$ de la Du,ul 2#nt sunt cele ce ie-eau prin bu'ele lui E#rem.= ( %rem, 0) #++a Pinon? =spuneau p$rinii pentru avva Ainon" c$ -e'nd /n 2c,it" a ie-it noaptea din c,ilia sa" spre lunc$ -i r$t$cindu6se" a #$cut trei 'ile -i trei nopi umblnd -i ostenindu6se" le-innd a c$'ut s$ moar$. 8i iat$ un copil a st$tut /naintea lui" avnd o pine -i un vas cu ap$. 8i /i 'icea lui= scoal$" m$nnc$B )ar el sculndu6se" s6a rugat" socotind c$ este n$luc$. )ar el a 'is lui= bine ai #$cutB 8i iar$-i s6a rugat a doua oar$ -i a treia oar$. 8i /i 'icea lui= bine ai #$cutB Deci" sculndu6se b$trnul a luat -i a mncat. 8i dup$ aceea a 'is lui= ct ai umblat att e-ti de departe de c,ilia ta" ci scoal$6te -i vino cu mineB 8i /ndat$ s6a a#lat la c,ilia lui. Deci a 'is lui b$trnul= intr$" #$6ne nou$ rug$ciune. 8i intrnd b$trnul" acela s6a #$cut nev$'ut. =(Pinon, 5) #++a &lie? ='is6a avva )lie= am v$'ut pe un oarecare lund o tigv$ cu vin sub subioara sa -i ca s$ ru-ine' pe draci" c$ era n$lucire" am 'is #ratelui= aEut$6m$ s$6i ridic rasa. 8i ridicnd rasa lui" s6a a#lat c$ nu avea nimic. )ar aceasta am spus6a" c$ m$car cu oc,ii de vei vedea" sau vei au'i" s$ nu primii" ci mai vrtos p$'ii gndurile -i cugetele" -tiind c$ dracii le pun pe acestea /n minte ca s$ spurce su#letul" s$

91F00G 93F01G

-r. Pa+el ',iril/, Pr. !i,ai "alica, op. cit., p. 59. +agrie Ponticul, 0ratatul practic. Knosticul., colec*ia Plural, editura Polirom, &a2i, 1997, p. 91.

10

socoteasc$ cele ne#olositoare -i ca s$ trag$ mintea de la /ndeletnicirea cu cele bune" c$indu6se de p$catele sale -i rugndu6se lui Dumne'eu.= (&lie, 3) #++a &oan 'olo+? ='is6a avva )oan" c$ a v$'ut oarecare dintre b$trni" /n vedenie" cum trei c$lug$ri stau de aceast$ parte de mare. 8i s6a #$cut glas c$tre dn-ii din cealalt$ parte" 'icnd= luai aripi de #oc -i venii la mineB 8i doi au luat -i au 'burat de cealalt$ aparte9 iar cel$lalt a r$mas" -i plngea #oarte -i striga. Apoi" /ns$ s6au dat -i lui aripi" /ns$ nu de #oc" ci slabe -i neputincioase -i cu osteneal$" cu#undndu6se -i ridicndu6se" cu neca' mult a venit de partea cealalt$. A-a -i neamul acesta" de-i ia aripi" /ns$ nu de #oc" ci slabe -i neputincioase= (&oan 'olo+, 13) 2i =au venit unii la c,ilia lui avva )oan -i l6au g$sit dormitnd -i un /nger stnd aproape -i ap$rndu6l. -i s6au dus dup$ ce au v$'ut. )ar dup$ ce s6a de-teptat" a 'is ucenicului s$u= a venit cineva cnd dormeam eu> Ais6a acela= da" a venit cutare b$trn. 8i a cunoscut avva )oan" c$ de m$surile sale era b$trnul -i a v$'ut pe /nger.= (&oan 'olo+, 11) -e asemenea g/sim +edenii la a++a !acarie, 10J la a++a !oise,1J la a++a Pa+el cel Prost, la a++a 6u%J cap. &Q, 1 2i 5, 19 etc., precum 2i un capitol special denumit Pentru multe #eluri de n$luciri -i /n-el$ciuni diavole-ti" cu care am$ge-te -i /n-al$ vr$Ema-ul pe muli" vrnd ca s$6i sminteasc$ din calea mntuirii" s$6i dep$rte'e de Dumne'eu -i s$ #ie /n 'adar osteneala lor" adic/ capitolul "&. '9t pri+e2te atitudinea %a*/ de +ise, +edenii aceasta e tran2ant/? =un #rate l6a /ntrebat pe un b$trn iscusit" 'icnd= avvo" cum 'ic unii c$ de multe ori v$d ar$tare /ngereasc$> R$spunsa lui b$trnul" 'icnd= #iule" #ericii sunt cei ce v$d p$catele lor" iar nu cei ce v$d ar$t$ri -i alte lucruri.= (&Q, 01). #++a #rsenie a auzind pe dia+ol zic9nd? =eu sunt Eristos= i7a r/spuns =eu nu +reau s/ +/d pe Eristos 4n lumea asta=, a++a Pa,omie l7a auzit zic9nd? =eu sunt Eristos 2i am +enit la tine prietenul meu= i7a r/spuns =Eristos este pacea, iar tu m7ai umplut pe mine cu totul de tul.urare=, un ./tr9n 4ntre.at de draci =+oie2ti s/7l +ezi pe Eristos;= r/spunde =anatema +ou/ 2i celor despre care zice*i, deoarece eu cred Eristosului meu, 'are a zis? <<de +a zice cine+a? iat/ aici este Eristos, iat/ acolo, s/ nu crede*i >>= sau =unui #rate i s6a ar$tat /ntr6o noapte diavolul" /n c,ip de /nger luminat -i i6a 'is= <<eu sunt Kavriil -i sunt trimis la tine s$6-i aduc veste bun$>>. )ar #ratele i6a r$spuns= <<ve'i c$ poate e-ti trimis la altul" pentru c$ eu sunt om p$c$tos -i nu sunt vrednic s$ v$d /nger de lumin$ >>. Aicnd acestea" a pierit /ndat$ vicleanul -i s6a #$cut nev$'ut.7 -esigur c/ nu 4ntotdeauna lucrurile se 4nt9mpl/ a2a 2i s%9r2esc cu +ictoria ne+oitorului. Se 4nt9mpl/ 2i in+ers, 2i sunt destule e$emple asupra c/rora nu insist/m, %iind o tragedie %aptul c/ dup/ mul*i ani de ne+oin*e aspre unii au s%9r2it 4n p/cate groaznice %iind 4n2ela*i de n/luciri, datorit/ nesocotin*ei lor 2i, 4n c,ipul acesta pierz9ndu72i m9ntuirea. <ri cu c9t ne apropiem de moarte mai tare suntem ispiti*i a2a cum +edem 4n capitolul %inal, 4n capitolul QQ"&&&. 'oncluzion9nd, putem spune c/ dac/ omul se a%l/ pe cale normalit/*ii, a urcu2ului spre 4ndumnezeire 2i +isul lui 4l urmeaz/. "edeniile 2i +isele 4n general nu sunt primite, nu se discut/ cu ele, nu sunt o preocupare ci, sunt descoperite du,o+nicului 4nzestrat cu puterea de deose.ire, 2i sunt pentru acesta un indicator al st/rii su%lete2ti a ucenicului. $ist/ 2i +ise .une 2i +ise rele, 2i ade+/rate 2i %alse, 2i s/n/toase 2i maladi+e. 'a +ise maladi+e se recunosc? co2marurile, somnam.ulismul, somniloc,ia etc. "eg,ea continu/ la tine 4nsu*i, neprimirea n/lucirilor, a +iselor, descoperirilor etc. este o mare +irtute numit/ de p/rin*i, darul trez+iei. #ceasta lucreaz/ at9t 4n stare de +eg,e c9t 2i de somn, este un %el de str/8er 4narmat cu plato2a smereniei 2i cu lancea 'u+9ntului lui -umnezeu.

+. Concluzie
Toate aceste atitudini asupra organicului sunt, tre.uie s/ o recunoa2tem, cea mai .un/ psi,oterapeutic/ pre+enti+/ a .olilor mintale a+9nd o etiologie organic/. ',iar dac/ organicul e predispus, +ia*a de ordine, rigurozitatea %/r/ %luctua*ii mari, pre+ine acutizarea patologic/. 'linicile psi,iatrice 4ng/duie, cu toate c/ se 2tie e%ectul male%ic, ca 4n paralel cu tratamentul medicamentos, pacien*ii s/ utilizeze tutun, ca%ea 2i pe ascuns c,iar alcool. 6andamentul scade, .oala se prelunge2te, e%ectele cresc. Patima nu e stopat/. <ri acest lucru nu se 4nt9mpl/ cu omul pornit la post, la 4n%r9nare. #cesta nu72i %ace r/u, nu72i %ace concesii maladi+e. ',iar terapeutica psi,iatric/ pe omul credincios se .ucur/ de cel mai mare aport din partea acestuia, %iindc/ omul e con2tient de menirea 2i locul lui 4n raport cu lumea 2i cu -umnezeu. -esigur c/ aportul psi,iatriei 4n cazul acestei etiologii este unul de prim/ importan*/ 4n cazul patologicului, dar lucrarea de pre+enire pe care o realizeaz/ asceza nu tre.uie trecut cu +ederea. 11

#2a c/, s/ lu/m aminte la cu+intele ./tr9nului? = 'is6a un b$trn= mintea cnd r$t$ce-te" o #ace s$ stea /n loc citirea" priveg,erea -i rug$ciunea. Po#ta cnd se aprinde" o vesteEe-te #oamea" osteneala -i si,$stria. %nia cnd se tulbur$" o /ncetea'$ cntarea de psalmi" /ndelunga r$bdare -i mila. Acestea dac$ se vor #ace /n cuviincioase vremi -i m$suri. C$ci cele #$r$ de vreme -i m$sur$ in puin. )ar cel ce in puin" sunt mai mult v$t$m$toare -i ne#olositoare.= (QQ", 51)

C. Psi,oterapeutica bolilor mintale de origine demonic$

1. Introducere
#tunci c9nd am %/cut o radiogra%ie a su%letului uman 4n +iziunea S%in*ilor P/rin*i, am +/zut c/ imagina*ia apare pentru prima oar/ la ni+elul && al su%letului unde e$ist/ puterea animal/ sau po%titoare. #m +/zut c/ imagina*ia la acest ni+el apare su. %orma nera*ional/. &at/ cum de%ine2te S%9ntul &oan -amasc,in imagina*ia? =%acultatea imagina*iei este o putere a su%letului ira*ional. a lucreaz/ prin organele sim*urilor 2i se nume2te 2i percep*ie. &magina.il 2i percepti.il este ceea ce cade su. imagina*ie 2i su. percep*ie, dup/ cum +ederea este 4ns/2i puterea optic/, iar +izi.il ceea ce cade su. +edere, spre e$emplu? o piatr/ sau altce+a din acestea. &magina*ia este un a%ect al su%letului ira*ional, produs de un lucru ce cade su. imagina*ie. Ealucina*ia este un a%ect zadarnic al su%letului ira*ional, care nu are ca pricin/ nici un lucru ce cade su. imagina*ie. <rganul puterii de imagina*ie este ca+itatea anterioar/ a creierului=95F00G -ar =imagina*ia este o %acultate a spiritului nostru cu o s%er/ de acti+itate mult mai larg/ dec9t i se atri.uie de o.icei.=95F01G &magina*ia este =calea unic/ prin care se %ormeaz/, progres9nd de la o %az/ neclar/ 2i incon2tient/ la %aza de per%ect/ con2tiin*/, toate con*inuturile +ie*ii noastre spirituale (>) 2i c9nd zic ad9ncuri su%lete2ti nu 4n*eleg prin aceasta nici numai imagini percepute 4n trecut 2i depozitate acolo 2i nici numai un su.con2tient redus la +reo unic/ sau mai multe poten*e .iologice 4n sensul 2colii lui Freud= 97F03G. #st%el imagina*ia este =calea pe care +ine 4n %a*a con2tiin*ei, preciz9ndu7se, tot ce pleac/ din ad9ncul nostru su%letesc=9:F05G iar prin partea ei ira*ional/ 2i tot ce +ine din e$terior. &at/ 2i mecanismul? =orice idee, orice sim*ire, orice tendin*/, din moment ce 4ncepe a72i spori prezen*a 4n con2tiin*/ 2i a e$ista a2adar ca o indi+idua*ie 4n ordinea +ie*ii su%lete2ti, 4ncepe a se 4m.r/ca 4ntr7 o imagine mai mult sau mai pu*in precizat/.= 99F05G &ar =cu c9t insi2ti mai mult asupra ideii, cu at9t se precizeaz/, se 4n+ioreaz/, se umple de detalii ca imagine=, 4n acel moment intr9nd 4n %unc*iune =+ederea ideii=100F07G -e aici putem concluziona c/ +ia*a spiritual/ nu e posi.il/ %/r/ imagini, nee$ist9nd nici o idee %/r/ corp. Tre.uie precizat c/ =su.con2tientul nu %a.ric/ singur 4ncorpor/rile, ideile, ci 4mpreun/ cu con2tiin*a. l %ace numai 4nceputul=101F0:G 2i *ine de con2tiin*/ s/ primeasc/ sau s/ resping/ imaginea unei idei. -in aceasta rezult/ dou/ concluzii? 1. 1. Deg/tura dintre spirit 2i imagine este una organic/, intim/ 0. 0. &magina*ia e o %unc*ie de sintez/, creatoare de imagini noi. 'a urmare se poate spune cu certitudine c/ imagina*ia nu %a.ric/ idei ci na2te idei iar produsele imagina*iei implic/ o asisten*/ c9t mai acti+/ a con2tiin*ei personale. Bn momentul 4n care e$ist/ %actori care pertur./ acti+itatea con2tiin*ei, c9nd aceasta nu se mai p/streaz/ 4n integritatea ei, imagina*ia ne 8oac/ %este. $ist/ di%erite grade de destr/mare a con2tiin*ei personale?

95F00G 95F01G

S%9ntul &oan -amasc,in, Dogmatica" editura Scripta, (ucure2ti, 1991, p. 75. -umitru St/niloae, 1rtodoxie -i romnism" editura !/n/stirii Putna, 1990, p. 115. 97F03G )bidem." p. 117. 9:F05G )bidem. 99F05G )bidem. 100F07G )bidem." p. 11:. 101F0:G )bidem." p. 119.

10

1. 1. &luzia? reprezint/ o =interpretare gre2it/ din cine 2tie ce 4nclina*ii sau moti+e interioare= 100F09G 2i nu este ,alucina*ie sau delir dec9t de la un anumit grad 4nainte. Totu2i con2tiin*a nu se pierde cu totul ci =continu/ s/ e$iste un c9t de mic rest din ea, un martor neputincios 2i z/p/cit.=101F10G 0. 0. 'o2marul? care e un %el de ,alucina*ie 4n stare de semisomn 2i +ine dintr7o mare o.oseal/ ner+oas/. =Tu dispari aproape cu totul din aceste asocieri ciudate de scene (>) pasi+itatea atinge un grad 2i mai mare ca la ,alucinoze=103F11G. Bn co2mar lipse2te logica precum 2i con2tiin*a 2i puterea ei de a impune aceast/ logic/. 1. 1. -elirul? =poate %i socotit ca ,alucina*ie 4n sensul cel mai strict al cu+9ntului= 105F10G. #par imagini o.iecti+e cu caracter e$terior. =-elirul e la polul opus al imagina*iei, su.iectul nemai%/c9nd nici o s%or*are pentru producerea acestor imagini=105F11G Totu2i e$ist/ o con2tiin*/ c,iar c9nd .olna+ul a%l/ de la cei din 8ur +or.ele sau imaginile relatate 4n criz/. $ist/ o con2tiin*/ dar nu una normal/. -elirul apare organic, 4n caz de %e.r/ ridicat/, e$ist/ 4ns/ 2i delir %/r/ %e.r/ dintr7o .ucurie prea mare sau necaz prea mare, dintr7un caracter %ricos etc. &nter+en*ia medical/ psi,iatric/ este o.ligatorieA 3. 3. #liena*i? ceea ce caracterizeaz/ aceast/ stare este amnezia? adic/ pierderea con2tiin*ei personale total sau numai cea care se re%er/ la o anumit/ perioad/ din +ia*/. Bn aceast/ %az/ =con2tiin*a personal/ poate %i 4nlocuit/ cu o alt/ con2tiin*/ personal/.=107F13G -emonii sunt con2tiin*e personaleA S/ +edem ce spune S%9ntul &oan -amasc,in despre demoni? =dintre aceste puteri 4ngere2ti, 4naintea st/t/torul cetei terestre, c/ruia -umnezeu i7a 4ncredin*at p/zirea p/m9ntului, nu a %ost %/cut r/u prin natur/, ci a %ost .un, a %ost %/cut pentru .ine 2i nu a+ea 4n el de la creator nici cea mai mic/ urm/ de r/utate (>) el este cel dint9i care s7a dep/rtat de .ine 2i a c/zut 4n r/u (>) a a8uns 4ntuneric prin +oin*a lui li.er/. !ul*imea nenum/rat/ de 4ngeri a2eza*i su. el s7a dezlipit, i7a urmat lui 2i a c/zut 4mpreun/ cu el. -emonii nu au nici st/p9nire, nici putere contra cui+a, dec9t numai dac/ li se 4ng/duie de -umnezeu 4n scopul m9ntuirii (>) dar odat/ ce -umnezeu le 4ng/duie au putere, se sc,im./ 2i iau %orma pe care o +or dup/ %antezia lor.(>) Toat/ r/utatea 2i patimile necurate au %ost n/scocite de ei. De este 4ng/duit s/ ispiteasc/ pe om, dar nu au putere s/ %or*eze pe cine+a. '/ci noi a+em %acultatea de a primi ispita sau de a nu o primi. (>) -up/ c/dere ei nu mai au posi.ilitatea poc/in*ei, dup/ cum nu o au nici oamenii dup/ moarte.=10:F15G '9nd con2tiin*a noastr/ este 4nlocuit/ cu o con2tiin*/ demonic/, a+em de7a %ace cu %enomenul numit posesie demonic/. S/ +edem ce spune S%9ntul &oan 'assian despre aceasta? =nimeni nu poate %i am/git de dia+ol, dac/ n7a consim*it el 4nsu2i prin +oin*a sa li.er/ la aceasta= 109F15G dar dac/ totu2i se 4nt9mpl/ =nu este de mirare c/ un du, se poate uni pe nesim*ite cu alt du,, care72i e$ercit/ %or*a de a 4ndemna spre cele ce7i plac lui.= '/ci 4ntre su%letul uman 2i ele e$ist/ o =oarecare asem/nare 2i 4nrudire de su.stan*/= dar =nu se poate 4n nici un c,ip ca ele s/ se uneasc/ 2i s/ se 4ntrep/trund/ 4n a2a m/sur/, 4nc9t unul s/7l cuprind/ pe cel/lalt. )umai -umnezeu are aceast/ 4nsu2ire=.110F17G =)u tre.uie s/ credem c/ p/trunderea du,ului necurat se petrece 4n a2a %el, 4nc9t el s/ se contopeasc/ cu su.stan*a su%letului 2i s/ se uneasc/ cu acesta 4nlocuindu7l 2i +or.ind a2adar el prin gura celui su%erind (>) c/ nu printr7o mic2orare a su%letului ci prin sl/.irea trupului se 4nt9mpl/ aceste lucruri (>) du,ul necurat intr/ 4n acele mem.re 4n care se g/se2te puterea su%letului 2i, impun9ndu7le o greutate nem/surat/ 2i de nesu%erit, cu%und/ 2i 4n/.u2/ 4ntr7o 4ntunecime %oarte deas/ puterile min*ii.=111F1:G Da %el =este sigur c/ du,urile necurate nu pot p/trunde alt%el 4n trupurile celor pe care urmeaz/ s/ le do.9ndeasc/, dec9t dup/ ce au pus st/p9nire mai 4nt9i pe g9ndurile 2i preocup/rile lor. (>) F/r/ 4ndoial/ c/ du,urile necurate pot cunoa2te %elul g9ndurilor noastre, dar dup/ ar/t/ri din a%ar/, adic/ dup/ 4nclin/rile, cu+intele, preocup/rile spre care au +/zut c/ suntem mai 4nclina*i. Bns/ la acelea care 4nc/ n7
)bidem." p. 130. )bidem." p. 131. 103F11G )bidem." p 133. 105F10G )bidem." p. 135. 105F11G )bidem. 107F13G )bidem." p. 139. 10:F15G S%9ntul &oan -amasc,in, op. cit." pp. 39750. 109F15G S%9ntul &oan 'assian, A-e'$mintele mn$stire-ti -i convorbiri du,ovnice-ti" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1990, p. 319. 110F17G )bidem." p. 300. 111F1:G )bidem." pp. 3007301.
101F10G 100F09G

11

au ie2it din cele l/untrice ale su%letului ele 4n nici un caz nu pot s/ a8ung/.= 110F19G =Tre.uie s/ 2tim c/ nu to*i demonii insu%l/ orice patim/ 4n oameni, ci %iecare +iciu 42i are du,urile sale=, =Tre.uie s/ *inem seama 2i de %aptul c/ nu toate du,urile au aceea2i %erocitate 2i acelea2i dorin*e, nici aceea2i puterea de a %ace r/u=. 111F30G '9t pri+e2te atitudinea celorlal*i %a*/ de posedat? =nu tre.uie s/7i dispre*uim 2i s/7i ocolim pe cei pe care7i +edem da*i du,urilor necurate pentru a %i pu2i la %elurite 4ncerc/ri. )oi tre.uie s/ credem 4n c,ip nestr/mutat dou/ lucruri? unul, c/ nimeni nu este ispitit %/r/ +oia lui -umnezeu, 2i cel/lalt, c/ toate ne sunt +enite de la -umnezeu, %ie c/ sunt pentru moment .ucurii sau necazuri=113F31G Psi,iatria %ondat/ pe o g9ndire ra*ionalist/ 2i a+9nd ca o.iect de re%erin*/ realitatea %enomenal/ ignor/ o ast%el de etiologie, 2i nu are instrumentele necesare analiz/rii ei. Totu2i prin %aptul c/ ac*iunea demonic/ c,iar dac/ se re%er/ la partea spiritual/, se traduce 4n domeniul sensi.il prin e%ecte intr/ 4n s%era de preocup/ri a psi,iatriei. -emonul opereaz/ asupra su%letului prin intermediul trupului, lucru pe care 4l semnaleaz/ 2i S%9ntul +agrie ar/t9nd c/ demonii caut/ s/ altereze starea su%letului modi%ic9nd constitu*ia trupului 2i ac*ion9nd 4n special asupra creierului. Tre.uie de asemenea %/cut/ distinc*ia 4ntre un .olna+ .otezat 2i unul ne.otezat. #supra celui ne.otezat dia+olul are putere deplin/, put9nd p/trunde p9n/ 4n ad9ncimile su%letului, acesta nea+9nd puterea de a se opune, pe c9nd 4n .olna+ul .otezat, a c/rui %/ptur/ este 4m.r/cat/ de Eristos 2i re%/cut/ prin moarte 2i 4n+iere, c9nd dia+olul este scos din inim/, puterea acestuia este mult redus/, super%icial/ iar .olna+ul are putere de a %ace %a*/ ispitei. -ar, a2a cum am +/zut se poate spune c/ patimile, at9ta +reme c9t su.zist/ 4n om, reprezint/ prin ele 4nsele o anumit/ %orm/ 2i un anumit grad de posesie demonic/. 'u totul 4n acord cu ceea ce am spus p9n/ acum este 2i Patericul. #st%el la amma T,eodora citim = a 'is iar$-i= bine este a ne lini-ti" c$ci b$rbatul /nelept" lini-te aduce. C$ mai mare lucru este" cu adev$rate" #ecioarei -i c$lug$rului a se lini-ti" dar mai ales tinerilor. Dar vine vicleanul -i /ngreunea'$ su#letul cu leneviri" cu /mpuin$ri de su#let" cu gnduri9 apoi /ngreunea'$ -i trupul cu boale" cu sl$biciuni" cu sl$b$nogirea genunc,ilor -i a tuturor m$dularelor -i sl$be-te puterea su#letului -i a trupului -i #iecare poate s$ 'ic$= sunt slab -i nu pot s$6mi #ac canonul. Dar de ne vom tre'i" toate acestea se risipesc. C$ era un c$lug$r -i cnd venea vremea s$6-i #ac$ pravila" /l apuca r$ceala -i #ierbineala -i capul tare i se sup$ra. 8i a-a /-i 'icea lui= iat$" sunt bolnav -i voi muri" deci s$ m$ scol mai /nainte pn$ ce nu mor -i s$6mi #ac pravila. 8i dup$ ce /nceta pravila /ncetau -i #rigurile. 8i iar$-i" cu aceast$ socoteal$ #ratele se /mpotrivea -i /-i #$cea pravila -i a-a a biruit pe vicleanul = (T,eodora, 1) iar la a++a !atoi citim = 'is6a iar$-i= nu -tie satana de ce #el de patimi se biruie su#letul. 2eam$n$ /ntr6adev$r" dar nu -tie de va secera unele gnduri" adic$ pentru curvie" iar altele pentru gr$irea de r$u -i asemenea -i celelalte patimi. 8i la ce #el va vedea su#letul c$ se pleac$" aceea i6o d$ lui= (!atoi, 3) -ac/ ar %i s/ +edem de ce -umnezeu 4ng/duie ast%el de .oli, ar %i multe de r/spuns, dar nimic satis%/c/tor. Iudec/*ile oamenilor sunt departe de c/ile ne2tiute al 8udec/*ilor di+ine. Totu2i, anumite patimi, anumite .oli trupe2ti, c,iar, anumite o.iecti+e di+ine, dac/ putem spune a2a, le %ac posi.ile. Bn Pateric a+em c9te+a e$emple de oameni s%in*i prigoni*i pe nedrept care r/.d9nd cu smerenie ispita, -umnezeu le +/de2te dreptatea 4nc/ de pe p/m9nt, 4ng/duind ca cei ce l7au prigonit s/ se 4ndr/ceasc/, ca apoi tot pl/cutul lui -umnezeu s/7i 2i +indece. 6ed/m un e$emplu? =povestit6a un b$trn" c$ /n vremea marelui )sidor Preotul 2c,itului era un #rate diacon" pe care pentru multa lui #apt$ bun$ vrea s$6l #ac$ preot" ca s$ r$mn$ /n locul lui dup$ moarte. )ar el" din evlavie" nu s6a atins de ,irotonie" ci a r$mas diacon. Deci" pe acesta din bntuiala vr$Ema-ului" l6a 'avistuit oarecare din b$trni -i toi #iind /n biseric$ pentru sluEb$" mergnd b$trnul a pus pe ascuns cartea sa /n c,ilia diaconului -i venind a vestit lui avva )sidor" 'icnd" c$ oarecare din #rai i6a #urat cartea. 8i mirndu6se avva )sidor" a 'is= niciodat$ ceva de acest #el nu s6a #$cut /n 2c,it. Deci" a spus preotului b$trnul acela care a pus pe ascuns cartea= trimite doi din p$rini cu mine" ca s$ cerc$m c,iliile. Deci" mergnd" /nti au pip$it prin c,iliile celorlali -i pe urm$ au venit la c,ilia diaconului" -i g$sind acolo acea carte" au adus6o la preot /n biseric$ -i au spus unde au g$sit6o" #iind de #a$ -i diaconul -i au'ind. )ar el a #$cut m$tanie /naintea a tot norodul" lui avva )sidor" 'icnd= am gre-it" d$6mi canon -i i6au dat canon trei s$pt$mni s$ nu se /mp$rt$-easc$. Deci venind #ratele la sluEb$ sta /naintea bisericii -i c$dea /naintea a tot norodul 'icnd= iertai6m$" c$ am gre-itB )ar dup$ trei s$pt$mni a #ost primit la 3mp$rt$-anie. 8i /ndat$ s6a /ndr$cit b$trnul care /l n$p$stuia -i a /nceput a se m$rturisi
110F19G 111F30G

)bidem. )bidem." pp. 3057305. 113F31G )bidem." p. 310.

13

strignd -i 'icnd= am n$p$stuit pe robul lui Dumne'eu. 8i #$cnd6se rug$ciune de toat$ biserica pentru dnsul" nu se t$m$duia. Atunci marele )sidor 'is /naintea tuturor #railor diaconului= roag$6te pentru dnsul" c$ tu ai #ost n$p$stuitB 8i dac$ nu prin tine" apoi nici prin altul nu se t$m$duie-te. 8i rugndu6se el" /ndat$ s6a #$cut s$n$tos b$trnul.= (&sidor Preotul, :) Da %el +om g/si 2i la a++a !arcel, 1J a++a )icon, 1J etc.

!. &erapeutic
Bnc/ de la 4nceput tre.uie spus c/ -umnezeu 4n iconomia sa, 4n marea sa iu.ire de oameni 4ng/duie aceste posed/ri cu un scop .ine sta.ilit, 2i c/ orice r/u se pre%ace 4n .ine. $ist/ c,iar un cu+9nt care spune c/ dia+olul oric9t s7ar str/dui s/ %ac/ r/u p9n/ la urm/ tot .ine iese. -emonizarea luat/ 4n sensul de 4ncercare de la -umnezeu, sens care necesit/ ac*iunea unor oameni credincio2i, este cea mai .un/ do+ad/ a e$isten*ei su%letului imaterial, a realit/*ilor spirituale, a iconomiei di+ine, a dreptei 8udec/*i etc. "indecarea lor este do+ada puterii neasem/nate a !9ntuitorul &isus Eristos, precum 2i a neputin*ei demonilor 2i a 4n%r9ngerii de%initi+/ a lor. Posedatul odat/ +indecat a8unge la o ad9nc/ smerenie, ca urmare a lucrurilor prin care a trecut, 2i la o permanent/ gri8/ de sine pentru a nu mai rec/dea 4n patimi care s/7i readuc/ .oala. Familia celui posedat se une2te str9ns pe l9ng/ acesta 4n post, rug/ciune, 4n participarea la +ia*a (isericii. 6/.darea pe l9ng/ cel .olna+ este ne+oin*/ muceniceasc/, d/t/toare de cununi. #ce2tia se c/lesc 4n +irtutea r/.d/rii 2i a n/de8dii. Bn +ec,ime cei .olna+i ast%el erau primi*i 4n m/n/stiri 2i da*i spre 4ngri8ire unor %ra*i mai ne+oitor pentru c/lirea acestora, pentru e$ersarea 4n r/.dare 2i ne+oin*/. Trecerea printr7o asemenea 4ncercare marc,eaz/ pe tot restul +ie*ii. Bn ceea ce pri+e2te terapeutica, tre.uie su.liniat c/ doar S%9ntul este apt s/ discearn/ e+entuala inter+en*ie demonic/. Tot aici tre.uie spus c/ S%9ntul prin darul t/m/duirii, prin puterea lui -umnezeu, este capa.il s/ +indece orice %orm/ de ne.unie. Puterea dat/ s%in*ilor asupra demonilor este una %oarte mare a2a cum +edem la a++a T,eodor al Fermei =se 'icea despre avva 0,eodor c$ atunci cnd -edea la 2c,it a venit la dnsul dracul vrnd s$ intre -i l6a legat a#ar$ din c,ilie. 8i iar$-i alt drac a venit s$ intre" dar -i pe acesta l6a legat. 8i mai venind -i al treilea drac a g$sit legai pe cei doi -i le6a 'is lor= ce stai voi aicea a#ar$> 8i i6au r$spuns lui= #iindc$ -ade /n$untru cuviosul -i nu ne las$ s$ intr$m. 8i acesta #$cnd sil$" se ispitea s$ intre. )ar b$trnul l6a legat -i pe acesta. Deci temndu6se dracii de rug$ciunile b$trnului" /l rugau 'icnd= slobo'e-te6ne pe noi. 8i le6a 'is lor b$trnul= ducei6v$B 8i ru-inai" s6au dus. = (T,eodor al Fermei, 05) precum 2i la mul*i al*i s%in*i. !etoda este, dup/ cu+9ntul !9ntuitorul, prin post $i rugciune. &at/ c9te+a e$emple din Pateric prin care demoniza*i au %ost +indeca*i prin post 2i rug/ciune? #++a Dong,in? =alt$dat$ iar$-i i6au adus lui unii pe un /ndr$cit. )ar el 'icea c$tre dn-ii= eu n6am ce s$ #ac. Ci mergei mai bine la avva Ainon. Apoi cnd a /nceput avva Ainon s$ goneasc$ diavolul" a /nceput a striga diavolul= cum socote-ti" avvo Ainon" c$ pentru tine ies> )at$ avva Long,in se roag$ acolo /mpotriva mea -i temndu6m$ de rug$ciunile lui" ies" c$ alt#el ie nu6-i dau r$spuns= (Dong,in, 5) #++a Qantie? =s6au suit odat$ avva Hantie de la 2c,i la 0erenut. 8i unde a g$'duit pentru osteneala nevoinii" i6au adus lui puin vin. 8i au'ind unii" i6au adus lui un /ndr$cit -i a /nceput dracul s$ /l oc$rasc$ pe b$trn= la b$utorul de vin acesta m6ai adus> 8i b$trnul nu vroia s$6l scoat$" dar pentru de#$imare 'icea= cred lui Hristos" c$ nu voi ispr$vii pa,arul acesta pn$ ce nu vei ie-i. 8i dac$ a /nceput b$trnul s$ bea" a strigat dracul" 'icnd= m$ ar'i" m$ ar'iB 8i mai /nainte de a ispr$vii" a ie-it" cu darul lui Hristos = (Qantie, 0) =1dat$ a venit un om la 2c,it" avnd sup$rare de du, necurat. Petrecnd el mult$ vreme la 2c,it" n6 a simit nici un #olos sau u-urare. )ar unui p$rinte oarecare #$cndu6i6se mil$" a #$cut rug$ciune c$tre Dumne'eu pentru dnsul -i l6a /nsemnat pe #a$ cu semnul 2#intei Cruci. )ar dracul #iind strmtorat -i nec$Eit de acel p$rinte" i6a gr$it" 'icnd= m$ gone-ti pe mine din acest om" dar s$ -tii c$ dac$ m$ gone-ti" la tine voi veni. Ais6a lui p$rintele= vino la mine" c$ eu cu bucurie te voi primi. 8i a-a ie-ind necuratul du, din acel om" a mers -i s6a lipit de p$rintele. 8i /nc$ a /nceput a6l /ngreuia -i a6l nec$Ei -i a-a ;: ani l6a nec$Eit cu #el de #el de ispite. )ar b$trnul r$bda -i se ruga lui Dumne'eu cu priveg,ere -i cu mult post" muncind du,ul care petrecea /n el. %ncarea sa era /n toate 'ilele numai cte ;: smburi de #inici. Dup$ ;: ani nemaiputnd necuratul du, s$6l su#ere pe c$lug$r" l6a p$r$sit -i a #ugit de la dnsul. )ar b$trnul v$'nd dracul c$ a #ugit" i6a 'is= pentru ce m$ p$r$se-ti -i #ugi de la mine> %ai /ntoarce6te -i mai petreci cu mineB 15

8i i6a 'is dracul= Dumne'eu s$ te pedepseasc$ c$lug$re" c$ numai Acela va putea s$ te biruiasc$B 8i acestea 'icnd" s6a dus cu ru-ine.= (Q&, 5) =Gn pustnic a#lnd un om /ndr$cit -i care nu putea s$ posteasc$" s6a rugat lui Dumne'eu s$ se mute la dnsul dracul -i acela s$ se slobo'easc$. L6a ascultat deci Dumne'eu -i a intrat dracul /n pustnic" dep$rtndu6se de la omul acela. )ar pustnicul #iind /ngreuiat de drac" r$bda nevoindu6se /n post -i rug$ciune. Dup$ puine 'ile" pentru dragostea lui" mai mult a gonit Dumne'eu -i de la dnsul dracul = (Q&&, 0) 2.a. -up/ cum se poate o.ser+a s%9ntul se roag/ 2i poste2te pentru cel .olna+, .a uneori 42i pune 4n 8oc toat/ +ia*a lui, aceasta %iind dragostea cea des/+9r2it/, dup/ cu+9ntul !9ntuitorului. -eci, postul 2i rug/ciunea altora pentru cel .olna+, aduc a8utorul dumnezeiesc. -ar nu oricine poate s/ %ac/ aceasta, sau mai .ine zis oricine poate s/ %ac/ aceasta dac/ el 4nsu2i este pe calea s%in*eniei. #2a cum +edem din (Q&&&, 1) =Povestea cineva din b$trni c$ a #ost unul din b$trni care s6a /nvrednicit de mare dar de la Dumne'eu -i s6a /n-tiinat pretutindeni numele lui" pentru viaa lui cea cu #apte bune. A aEuns de aceea numele lui pn$ la /mp$ratul. )ar /mp$ratul trimind l6a c,emat -i dac$ a luat rug$ciune de la dnsul" a vorbit cu el -i #olosindu6se mult" i6a dat aur" iar b$trnul lund aurul a mers /ntru ale sale -i a /nceput a #ace arin$ cu vii -i alte adun$turi. Deci au adus un /ndr$cit la dnsul dup$ obicei -i a 'is b$trnul" dracului= )e-i din 'idirea lui Dumne'euB )ar dracul i6a r$spuns= nu te voi ascultaB Ais6a b$trnul= pentru ce nu m$ asculi> Ais6a dracul= #iindc$ te6ai #$cut -i tu ca unul din noi" l$snd aducerea aminte de Dumne'eu" pe care o aveai -i te6 ai apucat de griEile cele p$mnte-tiB Pentru aceasta nu te voi asculta" nici nu voi ie-i din omB=. Cneori 4ns/, este pus s/ posteasc/ 2i s/ se roage c,iar .olna+ul. Pentru aceasta se %olose2te imo.ilizarea acestuia, c/ma2a de %or*/, mai ales c9nd acesta se mani%est/ +iolent. #st%el la ("&&, 9) a+em de7a %ace cu un %rate oarecare, care %iind 4n2elat de dia+ol prin +ise, a a8uns p9n/ acolo 4nc9t a crezut c/ a primit ,irotonia de la Bnsu2i Eristos. #poi, 4ncredin*at %iind, a intrat 4n S%9ntul #ltar +r9nd s/ se 4n+e2m9nteze 2i s/ slu8easc/. P/rin*ii cunosc9ndu7l c/ nu are ,irotonie 2i c/ este 4n2elat de dia+ol =au poruncit p$rinii de i6au pus #iare mari la picioare -i l6au trimis la o m$n$stire a#ar$ din pustie -i au poruncit s$ #ie acolo pa'$ -i s$6l smereasc$ cu ascult$ri grele" #$r$ odi,n$" pn$ ce se va smeri -i /-i va cunoa-te neputina -i /n-el$ciunea sa. 8i a-a i6au #$cut" pn$ ce a venit el /ntru cuno-tin$ -i a cunoscut /n-el$ciunea -i smerindu6se s6a poc$it.= Bn toate cazurile 4n care apare, imo.ilizarea nu pretinde s/ constituie terapeutica sau s7o 4nlocuiasc/J cel mult poate s/7i %a+orizeze acesteia primirea iar acest lucru se +ede 2i din cu+9ntul S%9ntului &oan Sc/rarul? =*in9nd seama 2i de ceea ce am +/zut c/ se 4nt9mpl/ 2i la mul*i .olna+i con2tien*i. #ce2tia cunosc9ndu72i %rica 2i neputin*a lor, au rugat pe doctor s/7i lege, %/r/ +oia lor, 2i s/7i trateze cu sila, de .un/+oia lor. (>) &ar eu +/z9nd aceasta i7am rugat pe do%tori s/ se lase 4ndupleca*i de acei.=115F30G < alt/ arm/ 2i mai puternic/ asupra demonului este smerenia. Smerenia este starea 'u+9ntului Bntrupat, este starea lui Eristos care accept/ c,enoza, accept/, din dragoste pentru om de%/imarea, .at8ocura, crucea. <mul care se +ede p/c/tos, se +ede mai 8os de toat/ %/ptura, iar cel care72i +ede p/catele intr/ 4n starea lui Eristos. Eristos este cel ce7l 4m.rac/, iar acela do.9nde2te mintea lui Eristos. <ri aceasta nu este su%erit/ de demoni. #ceasta 4i arde cel mai tare. -ac/ ar %i s/ pri+im la cum de%ine2te S%9ntul &oan Sc/rarul smerenia am citi? =ne7am adunat 2i am cercetat 4mpreun/ 2i am ispitit 4n*elesul cinstitei numiri. @i unul a zis c/ ea 4nseamn/ uitarea deplin/ a ispr/+ilor propriiJ altul, a se socoti pe sine cel mai de pe urm/ 2i mai p/c/tos dintre to*iJ altul, cuno2tin*a ce o are mintea despre neputin*a 2i despre sl/.iciunea eiJ altul, a lua 4naintea aproapelui 4n cazuri de sup/r/ri 2i a dezlega cel dint9i m9niaJ altul, cunoa2terea ,arului 2i milei lui -umnezeuJ altul, iar/2i, sim*irea su%letului zdro.it 2i t/g/duirea +oii proprii. &ar eu (>) am zis? smerita cugetare este un ,ar %/r/ de nume al su%letului, a+9nd un nume numai pentru cei ce au primit cercarea (e$perien*a ei)=115F31G 2i =cel ce m7a 4ndr/git (>) nu +a mai lo+i, nu +a mai 8udeca, nu +a mai +oi s/ st/p9neasc/, nu +a mai %ace pe 4n*eleptul, p9n/ ce +a r/m9ne unit cu mine. '/ci dup/ unirea cu mine, acela nu mai e supus legii=117F33G 2i =dragostea 2i smerenia sunt o s%in*it/ perec,e. 'ea dint9i 4nal*/, cea de7a doua, sus*in9ndu7i pe cei 4n/l*a*i, nu7i las/ niciodat/ s/ cad/.=11:F35G '/ smerenia este cea care 4i 4n%r9nge o recunosc 2i demonii? = trecnd odat$ de la lunc$ la c,ilia sa" avva %acarie ducea smicele de #inic" -i iat$ l6a /ntmpinat pe el diavolul pe cale cu secera -i vrnd s$6l loveasc$ n6a putut. 8i i6a 'is lui= mult$ sil$ am de la tine %acarie" c$ci nu pot asupra ta. )at$ orice #aci -i eu
115F30G 115F31G

S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." p. 330. )bidem." pp. 097709:. 117F33G )bidem." p. 103. 11:F35G )bidem." p. 109.

15

#ac. 0u poste-ti" dar eu nicidecum nu m$nnc. Priveg,e'i" dar eu nicidecum nu dorm. +umai una este cu care m$ biruie-ti. )6a 'is lui avva %acarie= care este> )ar el a 'is= smerenia ta -i pentru aceasta nu pot asupra ta.= (!acarie gipteanul, 11) 2i =alt$dat$ iar$-i un diavol a n$p$dit asupra lui avva %acarie cu cuit" vrnd s$6i taie piciorul. 8i pentru smerita cugetare neputnd" i6a 'is= cte avei voi" avem -i noi" numai cugetarea cea smerit$ v$ deosebe-te de noi -i biruii= (!acarie gipteanul, 11). Tot ast%el citim 2i la amma T,eodora 4n cu+9ntul 5? =smerita cugetare este biruirea dracilor= S/ +edem c9te+a locuri din Pateric unde demoniza*i sunt +indeca*i prin ,arul smereniei S%9ntului? #++a "isarion? =a venit odat$ un /ndr$cit la sc,it -i s6a #$cut rug$ciune pentru dnsul /n biseric$ -i nu ie-ea dracul" c$ era aspru. 8i au 'is clericii= ce s$ #acem dracului acestuia> +imeni nu poate s$6l scoat$" #$r$ numai avva .isarion. 8i de /l vom ruga pe el pentru aceasta" nici la biseric$ nu vine. Deci aceasta s$ #acem= iat$" vine dimineaa mai /nainte de toi la biseric$. 2$ #acem pe cel ce p$time-te s$ -ad$ /n locul lui -i cnd va intra" s$ st$m la rug$ciune -i s$6i 'icem lui= de-teapt$ -i pe #ratele" avvoB 8i au #$cut a-a. 8i venind b$trnul dimineaa" au st$tut ei la rug$ciune" -i i6au 'is= de-teapt$ -i pe #rateleB 8i /i 'ice lui= scoal$6 te" ie-i a#ar$B 8i /ndat$ a ie-it dracul dintr6/nsul -i s6a t$m$duit din ceasul acela.= ("isarion, 5) #++a -aniil? =a 'is avva Daniil c$ /n *abilon o #at$ a unuia din cei mai mari avea drac. 8i tat$l ei avea un c$lug$r iubit" -i acela i6a 'is lui= nimeni nu poate s$ t$m$duiasc$ pe #iica ta" #$r$ numai si,a-trii aceia" pe care /i -tiu -i de /i vei ruga pe ei" nu vor veni s$ #ac$ aceasta pentru smerenie. Ci aceasta s$ #acem= cnd vor veni /n trg" #acei6v$ c$ voii s$ cump$rai vase. 8i cnd vor veni s$ ia preul lor" s$ 'icem lor s$ #ac$ rug$ciune -i cred c$ se va t$m$dui. )e-ind ei /n trg au a#lat pe un ucenic al b$trnilor" -e'nd ca s$ vnd$ vasele lui. 8i l6au luat pe el /mpreun$ cu co-niele" cum c$ ia preul lor. 8i cnd a venit c$lug$rul /n cas$" a venit -i /ndr$cita -i i6a dat o palm$" iar el a /ntors -i cealalt$ #a$" dup$ porunca Domnului. 8i muncit #iind dracul" a strigat 'icnd= o" sil$B Porunca lui )isus m$ scoate. 8i /ndat$ s6a cur$it #ata. 8i dup$ ce au venit b$trnii" le6a povestit lor ce s6a #$cut. 8i au prosl$vit pe Dumne'eu -i au 'is= obicei are mndria diavolului" s$ cad$ prin smerenia poruncii lui Hristos= (-aniil, 1) =Gn b$trn oarecare a mers la un trg" s$6-i vnd$ lucrul minilor lui. 8i mergnd el pe drum a /ntlnit un om /ndr$cit muncindu6se. apropiindu6se" /ndr$citul l6a lovit pe b$trn cu palma peste obra'" iar b$trnul i6a /ntors -i cealalt$ parte a obra'ului s$6l mai loveasc$. )ar dracul v$'nd smerenia b$trnului nu a putut r$bda" ci /ndat$ a ie-it din om -i a #ugit. 8i omul a r$mas s$n$tos -i a c$'ut la picioarele b$trnului" mulumindu6i lui c$ l6a i'b$vit pe el" cu rug$ciunea lui" de muncirea cumplitului diavol.= (Q, 5) #lt/dat/ dia+olul pune condi*ii pentru a p/r/si pe .olna+? = voi ie-i dac$ te voi /ntreba un cuvnt -i /mi vei r$spunde. Ais6a b$trnul= /ntreab$ ce ai de /ntrebatB 8i i6a 'is diavolul= acestea voi s$ te /ntreb -i s$6 mi spui mie= ce sunt caprele -i ce sunt oile> R$spuns6a lui b$trnul= caprele eu snt" iar oile" Dumne'eu le -tieB Acestea au'ind diavolul" a strigat cu glas mare -i a 'is= iat$" pentru smerenia ta" iesB= $emple pot continua. Bn cele de mai sus am putut o.ser+a c/ de multe ori se %/cea rug/ciune 4n .iseric/ pentru ace2tia. <ri o alt/ arm/ 4mpotri+a dia+olului sunt Sfintele &aine precum 2i e,orcismele. )u a+em cuprinse 4n Pateric, %orme de e$orcisme, nu se speci%ic/ ce Taine erau %olosite mai des pentru +indecarea poseda*ilor. 'ert este c/ dac/ posesia era cu intermiten*/ se %olosea S%9nta Spo+edanie, dac/ era continu/ S%9ntul !aslu, 2i uneori S%9nta Bmp/rt/2anie. Se cuno2tea de asemenea c/ e$orcismele de la S%9ntul (otez a+eau importan*/ deose.it/ 2i erau %/cute cu mare gri8/. Se cunoa2te c/ 4n istoria (isericii au e$istat ca treapt/ in%erioar/ a clerului e$orci2tii. Se cunoa2te c/ 2i azi primul e$orcist 4n epar,ia sa e episcopul locului. -esigur c/, cei .olna+i sau dac/ nu, apropia*ii lor +or recurge la toate aceste mi8loacele. Totu2i, e$ist/ aici ca ultim mi8loc terapeutic, c,iar dac/ e contro+ersat, 4mp/rt/2irea deas/ cu Trupul 2i S9ngele !9ntuitorului. 6e%erindu7se la %olosirea S%intei u,aristii pentru +indecarea poseda*ilor, S%9ntul &oan 'assian zice =4n ceea ce pri+e2te S%9nta Bmp/rt/2anie, nu ne amintim ca ea s/ le %i %ost +reodat/ interzis/J dimpotri+/, se credea c/ tre.uie ca ea s/ le %ie dat/ 4n %iecare zi, dac/ e posi.il. (>) Preas%9nta Bmp/rt/2anie nu +a a8unge s/ ser+easc/ drept ,ran/ demonului, ci s/ puri%ice 2i s/ p/zeasc/ trupul 2i su%letul posedatului. Primit/ de c/tre el, ea de+ine, prin spiritul care rezid/ 4n mem.rele sale sau se str/duie2te s/ se ascund/ de ea, un %oc care7l arde 2i7l constr9nge s/ %ug/. #st%el l7am +/zut +indec9ndu7se pe a++a #ndronic, dup/ mul*i al*ii=.119F35G Personal cunosc un caz, petrecut la !/n/stirea )eam*, unde so.orul a ,ot/r9t pentru un %rate posedat, s/7l 4mp/rt/2easc/ la 30 de Diturg,ii, timp 4n care respecti+ul %rate 2i7a re+enit total, c,iar dac/ la 4nceput era Bmp/rt/2it cu %or*a. Bn popor mai e$ist/ 2i metoda s/rindarelor? adic/ punerea de 30 de prescuri la 30 de .iserici unde se s/+9r2e2te S%9nta Diturg,ie pentru pomenirea celui .olna+. -in aceast/ prescur/ se

119F35G

S%9ntul &oan 'assian, op. cit." "&&, 09710, p. 30:.

17

scoate o mirid/ la Proscomidie, care apoi e cuprins/ 4n S%9nta Bmp/rt/2anie. Totu2i aceasta este o %orm/ indirect/, mult mai puternic/ 2i mai direct/ %iind 4mp/rt/2irea .olna+ului. -e ce este contro+ersat/ aceast/ metod/; Pentru c/ se +e,iculeaz/ dou/ ideii? 1. 1. '/ S%9nta Bmp/rt/2anie este un scop. 0. 0. '/ S%9nta 4mp/rt/2anie este un mi8loc. 'ei ce +/d 4n 'uminecare un scop, se 4mp/rt/2esc rar, cu precau*ii 2i preg/tiri deose.ite, merg9nd p9n/ la e$treme ,a.otnice, de natur/ scrupuloas/, cei ce +/d 4n 'uminecare un mi8loc, se 4mp/rt/2esc des, a8ung9nd cu timpul s/ o %ac/ dintr7o oarecare iner*ie, iar ca e$trem/ a8ung s/ cad/ 4n la$i$m. #m9ndou/ e$tremele sunt periculoase 2i gre2ite, pentru c/ S%9nta Bmp/rt/2anie este 2i scop 2i mi8loc 4n acela2i timp, iar apropierea de ea se %ace dup/ cu+9ntul P/rintelui #rsenie (oca? =mai .ine cu s%ial/ dec9t cu 4ndr/zneal/=, 2i numai la po+a*a 2i cu .inecu+9ntarea du,o+nicului. )oi 4ndr/znim s/ credem c/, azi c9nd ,arismele au cam disp/rut sau sunt din ce 4n ce mai rare, ca ultim/ metod/ pentru +indecarea unui demonizat .otezat poate %i %olosit/ 4mp/rt/2ania deas/ cu S9nta 'uminec/tur/. )u e$ist/ un temei real pentru a opri pe cel c/zut 4ntre t9l,ari de la acest lucru. To*i suntem p/c/to2i 2i, deci, 4n oarecare m/sur/ poseda*i. @i totu2i ne 4mp/rt/2im. '/in*/, 4ns/, se cere de la omul care are o con2tiin*/ normal/. '9nd aceasta este .olna+/ pre+aleaz/ mila 2i dragostea noastr/ pentru cel .olna+. &ar unde este dragoste des/+9r2it/, nu mai e$ist/ lege. &ar pentru posedatul ne.otezat care ar apela la a8utorul (isericii, %ie el 4nsu2i, %ie prin cei ai lui, solu*ia nu poate %i dec9t primirea Tainei (otezului.

D. Psi,oterapeutica bolilor mintale de origine spiritual$

(olile spirituale sunt generate de o dezordine sau o alterare a naturii umane, mai precis a modului ei de e$isten*/, 4n raportul personal al omului cu -umnezeu. Pentru terapeutica .olilor mintale de origine spiritual/ tre.uie spus 4nc/ de la 4nceput c/, pentru a %i tratate tre.uie mai 4nt9i s/ %ie +/dite. <ri pentru a +/di aceste .oli este ne+oie de o rela*ie interpersonal/, sincer/, .azat/ pe iu.ire, desc,idere 2i 4ncrederea 4ntre cel ce t/m/duie2te 2i cel ce dore2te s/ %ie t/m/duit. <ri aceast/ rela*ie interuman/ nu se realizeaz/ dec9t 4n ceea ce teologia denume2te du,o+nicie. -ac/ psi,iatria %olose2te psi,analiza 4n tratarea unor ast%el de .oli, terapeutica cre2tin/ se %olose2te de du,o+nicie.

1. -elaia duho)nic.ucenic* mi/loc de depistare $i terapie a bolii spirituale

-epistarea unei .oli spirituale necesit/ discern/m9nt du,o+nicesc din partea du,o+nicului. Pentru aceasta citim 4n Pateric? ='is6a avva Antonie= p$rinii cei de demult" cnd mergeau /n pustie" /nti se vindecau pe sine -i #$cndu6se doctori ale-i" vindecau pe alii. )ar noi ie-ind din lume" mai /nainte de a ne vindeca pe noi /n-ine" /ndat$ /ncepem a vindeca pe alii -i /ntorcndu6se boala asupra noastr$" se #ac nou$ cele mai de pe urm$ mai amare dect cele dinti -i au'im de la domnul 'icnd= vindec$6te mai /nti pe tineB 4Luca I" :<5= (#ntonie, 1) Bn toate religiile lumii, 4n orice acti+itate uman/ c,iar, e$ist/ aceast/ leg/tur/ 4ntre ini*iat 2i cel ce dore2te s/ se ini*ieze. =Propriu7zis este +or.a de rela*ia de la 4nceputul umanit/*ii? educa*ia (nu dresa8ul, care se re%er/ la animal), aceasta a2a s7a e%ectuat? transmiterea, comunicarea, de la p/rin*i la %ii, %ire2ti sau du,o+nice2ti, ca 2i de la maestru la ucenic=.100F37G -e aici rezult/ un %apt capital? persoana uman/ se realizeaz/ numai 4n rela*ie cu alte persoane. Totu2i tre.uie %/cute preciz/rile de rigoare? dac/ rela*ia maestru7ucenic o 4nt9lnim pretutindeni datorit/ originii ei, %iind .azat/ pe rela*ia imprimat/ 4n %/ptur/? tat/7%iu, rela*ia du,o+niceasc/ este nou/, inter+enind o dis8unc*ie 4ntre 4n+/*/tor 2i 4n+/*/tur/, 4n+/*/tura r/m9n9nd tezaurul a.solut, iar 4n+/*/torul un +as purt/tor al ei. -e aici s7ar putea concluziona c/ doar (iserica este in%aili.il/, nicidecum +reo persoan/ uman/. !erg9nd mai departe cu ra*ionamentul +edem c/ datorit/ acestui %apt, rela*ia du,o+nic7ucenic nu este o
100F37G

Pr. Laleriu, #ndrei Ple2u, La.riel Diiceanu, Sorin -umitrescu, Dialoguri de sear$" editura Earisma, p. 11.

1:

rela*ie uni+oc/, du,o+nicul 4n+/*9nd de multe ori de la ucenic. Patericul de*ine destule e$emple 4n acest sens iar noi red/m unul? =tot acesta a spus c$ era un b$trn avnd un ucenic bun -i din /mpuinarea su#letului" l6a scos a#ar$ pe u-$ cu coEocul lui. )ar #ratele a r$bdat a#ar$ -e'nd" -i desc,i'nd b$trnul u-a" l6a a#lat pe acesta -e'nd. 8i i6a #$cut metanie 'icnd= o" p$rinte smerenia /ndelungii tale r$bd$ri a biruit /mpuinarea su#letului meu. .ino /n$untru c$ de acum tu e-ti b$trn -i p$rinte" iar eu tn$r -i ucenic.= (69mleanul, 0). < alt/ precizare de rigoare este aceea c/ rela*ia dintre du,o+nic 2i ucenic este o rela*ie %undamentat/ pe dragoste, dragoste 4n*eleas/ ca actul prin care du,o+nicul se gole2te de sine 2i intr/ 4n starea uceniculuiJ 42i pune su%letul pentru acesta. -u,o+nicul autentic 2i deplin tre.uie s/ %ie un martor +iu, un receptor 2i al 4n+/*/turii 2i al e$perien*ei du,o+nice2ti, %iindc/ ,arul implic/ +ia*/ 2i 4n+/*/tur/. )u e$ist/ o autoritate de tip 8uridic, du,o+nicul nu se su.stituie !9ntuitorului 2i ,arului ci este numai purt/torul acestora. $ist/ doar o autoritate de slu8ire instituit/ de (iseric/. Simplu spus, ucenicul ascult/ de du,o+nic ca de Eristos, iar du,o+nicul r/spunde de ucenic ca de Eristos. <ri responsa.ilitatea este enorm/. &at/ cum re%lect/ Patericul acest %apt? = 'is6a iar$-i= cnd vrei s$ mergi ca s$6i descoperi gndurile -i cugetele tale unui p$rinte du,ovnicesc -i s$6l /ntrebi s$6i spun$ cele pentru #olosul su#letului t$u" dup$ obiceiul c$lug$resc" atunci i se cade s$ te rogi lui Dumne'eu" 'icnd= Doamne" Dumne'eu meu" cele ce vrei 0u s$ le -tii c$ sunt spre #olosul su#letului meu" acelea d$6le /n gura celui p$rinte" ca s$ mi le 'ic$ -i eu s$ primesc ca din gura 0a cuvintele lui -i s$ m$ #olosesc de dnseleB 3nt$re-te6te bine /n cuvintele acestea" de vreme ce osteneala" t$cerea" s$r$cia -i p$timirea nasc omului smerenia" iar smerenia iart$ toate p$catele.= (&&, 0:) -u,o+nicii nu se limiteaz/ la aspectul %ormal, liturgic, ritual al spo+edaniei. i de+in 4ncetul cu 4ncetul s%/tuitori 2i 4n a%ara Tainei Spo+edaniei, de+in 4ndrum/tori, iar con+or.irea cu un ast%el de du,o+nic de+ine 4ntotdeauna un act sacramental. u2or s/ recuno2ti un du,o+nic autentic dar e greu s/ g/se2ti unul. ='9nd nu ai du,o+nic, s/7l cau*i pl9ng9nd.=. Cn du,o+nic autentic nu este doar un o%iciu de ascultare 2i dezlegare, ci este 4n primul r9nd un model, iar pe l9ng/ aceasta este +/dit prin dragostea %a*/ de -umnezeu 2i %a*/ de ucenici. &ar ca 2i criteriu de deose.ire al du,ului acestuia este acela c/ un du,o+nic ade+/rat se ap/r/ de m9ndrie 2i sla+/ de2art/ ca de %oc. Cn alt criteriu mult mai su.til 4l e$tragem din paginile Patericului? = 'is6a un b$trn= dac$ va petrece cineva /ntr6un loc -i nu se va asem$na locului" /nsu-i locul /l gone-te pe acesta" c$ci nu #ace #apta locului. = (QQ", 00). =Degate de dragoste sunt comp/timirea, iertarea, capacitatea de a conduce su%letele 4ncetul cu 4ncetul, %/r/ opintiri, %/r/ arti%icii, spre un lent 2i sigur progres spiritual. @i mai ales s/ garanteze autenticitatea 4n+/*/turilor 2i 4ndrum/rilor sale prin e$emplul +ie*ii proprii.=101F3:G 'a urmare a %aptului c/ este un model, 8udecata lui nu apare ca a unui legislator, canonul lui nu apare pedeaps/. Po+a*a lui se 4ntemeiaz/ pe modele mai mult dec9t pe reguli, 4ntre ucenic 2i penitent e$ist9nd un raport de %ilia*ie, de na2tere din nou. #ceast/ rela*ie este descris/ magistral 4n urm/toarea apo%tegm/? = trei p$rini aveau obiceiul" /n tot anul" de mergeau la #ericitul Antonie. 8i cei doi /l /ntrebau pentru gndurile lor -i pentru mntuirea su#letului" iar al treilea totdeauna t$cea" ne/ntrebndu6l nimic. )ar dup$ mult$ vreme i6a 'is avva Antonie lui= iat$" atta vreme ai de cnd vii aici -i nimic nu m$ /ntrebiB 8i r$spun'nd #ratele" i6a 'is= destul /mi este numai s$ te v$d" p$rinteB= (#ntonie, 09) -u,o+nicii autentici sunt 4nr/d/cina*i 4n Tradi*ie nu prin regul$ ci prin model, %iecare ./tr9n urm9nd modelul ./tr9nului c/ruia i7a %ost ucenic, a c/rui ucenic urm9nd7l pe el > etc. -ar tre.uie spus c/ unicul model, sau modelul ideal este Eristos, iar s%9ntul %iind o ipostaz/ a #cestuia 4n timp, 4n istorie. #ici se cu+ine s/ +or.im 2i de latura dinamic/ a du,o+niciei? =institu*ia du,o+nicului este o institu*ie dinamic/ 4n interiorul Tradi*iei. a asigur/ Tradi*ia, dar o 2i contemporaneizeaz/ 4n permanen*/. < re4nnoie2te, o re4mprosp/teaz/. Ccenicul e nou > 2i du,o+nicul e nou. (>) -u,o+nicul este tocmai cel ce se contemporaneizeaz/ cu li.ertate, 4n interiorul 2i 4n sensul tradi*iei.=100F39G &at/ care sunt calit/*ile, 4n +iziunea S%9ntului &oan Sc/rarul pe care tre.uie s/ le posede un du,o+nic? s/ %ie p/stor, c9rmaci, doctor 2i 4n+/*/tor. =P/stor este, 4n 4n*eles ade+/rat, cel ce poate c/uta 2i 4ndrepta prin ner/utate, prin s9rguin*/ 2i rug/ciunea sa, oile pierdute. '9rmaci este cel ce a luat t/rie 4n*eleg/toare de la -umnezeu 2i din ostenelile sale, ca s/ poat/ scoate cora.ia nu numai din +aluri, ci 2i din ad9ncul 4nsu2i al m/rii. -o%tor este cel ce are trupul 2i su%letul ne.olna+e, nea+9nd ne+oie de nici o do%torie pentru ele.
101F3:G 100F39G

#ntonie Pl/m/deal/, 0radiie -i libertate /n spiritualitatea ortodox$" colec*ia #$ios, editura Pronostic, 1995, p. 003. )bidem." pp. 0037005.

19

Bn+/*/tor cu ade+/rat este cel ce s7a %/cut carte 4n*eleg/toare a cuno2tin*ei prin degetul lui -umnezeu, sau prin lucrarea lumin/rii de la l 2i nu mai are ne+oie de celelalte c/r*i (>) 2i po+/*uie2te pe cel/lalt prin lucrarea sa +/zut/=101F50G iar 4n Pateric portretul du,o+nicului ni7l %ace amma T,eodora? = a 'is iar$-i aceast$ maic$= /nv$$torul este dator s$ #ie str$in de iubirea de st$pnie" de iubirea de argint" de slav$ de-art$" departe de mndrie" nebatEocorindu6se de lingu-ire" nerobindu6se de daruri" de pntece nebiruindu6se" nest$pnindu6se de mnie" ci /ndelung r$bd$tor" blnd cu toat$ puterea" smerit cuget$tor mai ales" /ng$duitor -i su#eritor" purt$tor de griE$ -i iubitor de su#lete.= (T,eodora, 5) <ri a2a cum am spus toate acestea se realizeaz/ prin ,arul di+in. Totdeauna credinciosul a c/utat mani%est/rile ,arului. &ar du,o+nicia este o ,arism/, care nu decurge automat din %unc*ia respecti+/. =Titlul de pro%et este legat de o.icei de numele marilor du,o+nici, pentru c/ ei au darul <<rug/ciunii aprinse, al cunoa2terii inimii 2i al discern/m9ntului su%letelor 2i g9ndurilor>>. Pe l9ng/ darurile du,o+nice2ti, ca ni2te doctori pricepu*i, ei insist/ asupra unei .ine%/c/toare 4ndrum/ri a %acult/*ilor omene2ti. Cnii din ace2ti p/rin*i %ac psi,ologie e$perimental/, .a c,iar 2i psi,analiz/. Psi,iatrii moderni g/sesc o materie 2tiin*i%ic/ de o .og/*ie uimitoare 4n operele lui <rigen, +agrie, -iado,, !acarie, &oan Sc/rarul> #ce2tia cunosc %oarte .ine e$isten*a unui su.con2tient 2i prime8dia re%ul/rii. <<multe patimi sunt ascunse 4n su%letul nostru, dar scap/ aten*iei noastre. &spita le de2teapt/ >> ( +agrie? Centuriile" "&, 50). i deose.esc 4n mod clar di%eritele zone psi,ice 2i nu con%und/ niciodat/ cauzele psi,ice, %izice, morale sau demonice.=103F51G Bn momentul c9nd c/ut/torul de m9ntuire a g/sit un ast%el de model, se pred/ pe sine cu totul 4n m9inile acestuia. Patericul cuprinde o sumedenie de apo%tegme 4n care ascultarea ucenicilor 4ntrece orice ra*iune, 4ncrederea 4n du,o+nic este %/r/ limite, t/ierea +oii ucenicului este total/. @i tocmai de aceea, -umnezeu po+/*uie2te at9t pe du,o+nic c9t 2i pe ucenic, 2i 4n c/derea unuia, 4l ridic/ pe acesta prin cel/lalt 2i in+ers. -umnezeu este prezent personal 4n lucrarea celor doi, c/ci 4ns/2i lucrarea celor doi este 4n prezen*a lui -umnezeu. &at/ cum re%lect/ Patericul aceasta? = un #rate l6a /ntrebat pe avva 2isoe" 'icnd= de vom umbla pe cale -i va r$t$ci cel ce ne pov$uie-te" este trebuin$ s$6i 'icem ceva> )6a r$spuns b$trnul= nu. Deci a 'is #ratele= dar s$6l l$s$m s$ ne r$t$ceasc$> )6a 'is b$trnul= dar ce vrei" s$ iei toiagul -i s$6l bai> Eu -tiu #rai care umblau -i cel ce /i pov$uia a r$t$cit noaptea9 -i erau ;: -i toi -tiau c$ se r$t$cesc. 8i s6 au luptat #iecare s$ nu spun$. )ar dup$ ce s6a #$cut 'iu$" pricepnd cel ce6i conducea c$ a r$t$cit din cale" le6a 'is= iertai6m$" am r$t$citB 8i au 'is toi= -i noi -tiam" dar am t$cut. )ar el au'ind" s6a minunat 'icnd c$ pn$ la moarte se st$pnesc #raii s$ nu gr$iasc$ -i l6a sl$vit pe Dumne'eu. iar lungimea c$ii din care s6au r$t$cit" era de ;: mile.= (Sisoe, 10). -ac/ p9n/ acum am 4ncercat s/ de%inim, oarecum, statutul du,o+nicului, s/ +edem acum 2i modul terapeutic de ac*iune al acestuia. #cest mod de ac*iune cuprinde? m/rturisirea p/catelor penitentului, dezlegarea p/catului 2i r/spunsul de 4ndreptare, concretizat 4n canon, al du,o+nicului precum 2i contri.u*ia de +oin*/ a celui ce se m/rturise2te, concretizat/ 4n ascultare. Pe scurt spus, 4n ceea ce (iserica denume2te Taina Spo+edaniei sau a !/rturisirii. 'u toate c/ numai cei ce au ,irotonie au 2i puterea dat/ de (iseric/ de a dezlega 2i lega p/catele, 4n (iseric/ sunt cunoscute nenum/rate cazuri de 4ndrum/tori spirituali care nu a+eau ,irotonie. !odul de ac*iune terapeutic este acela2i cu singura deose.ire c/ ace2tia nu au putere de a lega sau dezlega p/cate. = $perien*a milenar/ a (isericii do+ede2te +aloarea m9ntuitoare a m/rturisirii. Lre2eala se 4nr/d/cineaz/ 4n su%let 2i otr/+e2te lumea l/untric/. a cere o opera*ie c,irurgical/ care taie r/d/cinile r/ului 2i scoate gre2eala a%ar/, ceea ce necesit/ un martor care ascult/, ca s/ scape de singur/tate 2i s/7l pun/ pe cel ce se m/rturise2te 4n comuniune cu Trupul. -escoperirea poziti+/ a psi,analizei const/ 4n aceea c/ 4l con+inge pe pacient s/ stea de +or./, s/ accepte dialogul sincer, s/7l a8ute c,iar 4n incapacitatea sa de a dialoga, s/7l a8ute s/72i dep/2easc/ acea spaim/ care7l 4mpiedic/ s/ se duc/ la altul, deci s/ opereze 4nainte de toate singur/tatea mor.id/ ca s/ resta.ileasc/ leg/tura cu altcine+a, comuniunea. (>) 'ine se m/rturise2te 42i u2ureaz/ su%letul de gre2eliJ dar cum le %acem s/ nu mai e$iste. (>) ',iar dac/ am eliminat din su%let gre2eala, prin %aptul c/ am spus7o preotului, deci am o.iecti+at7o, ea mai poate s/ ne mai supere c,ir din a%ar/. )umai iertarea prin S%9nta Tain/ o distruge %/r/ putin*/ de 4ntoarcere 2i aduce +indecarea total/. Psi,iatrii cre2tini, care cred cu t/rie, cunosc aceast/ lucrare speci%ic/ a Tainei care ne eli.ereaz/ total, 2i7i trimit deseori pe .olna+ii lor s/72i des/+9r2easc/ tratamentul 4n <<clinica>> .isericeasc/ a ,arului.=105F50G
101F50G 103F51G

S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." p. 313. Paul +doKimo+, op. cit." p. 111. 105F50G )bidem." pp. 1137115.

30

'9t pri+e2te concretizarea celor spuse mai sus 4n Pateric, este inutil a insista. Patericul este plin de =./tr9ni=, 4n 4n*elesul de du,o+nici, 2i de ucenici. ste plin de actele sacramentale ale !/rturisirii, prin %aptul c/ ucenicii mergeau s/ spun/ g9ndurile lor ./tr9nilor. Patericul e plin de interoga*ii ontologice, le7am numi noi, precum? ce +oi %ace; spune7ne nou/ un cu+9nt; cum s/ ne m9ntuim; ste ar,icunoscut %aptul c/ cel ce +rea s/ se m9ntuiasc/, cu 4ntre.area tre.uie s/ c/l/toreasc/ 2i c/ m9ntuirea st/ 4n mult s%at. Crmeaz/ apoi sentin*a care totdeauna este una personal/, legat/ de cel ce 4ntrea./, este do%toria de care acesta are ne+oie. #scultarea 2i urmarea ei precum 2i credin*a 4n a8utorul dumnezeiesc, prin rug/ciunea ./tr9nului sunt premisa reu2itei totale. Toate acestea au ca scop punerea pe cale, punerea 4n normalitate. &at/ cum rezum/ Patericul cele spuse? =a 'is avva )osi# 0ebeul= trei sunt cinstite /naintea Domnului= cnd omul este bolnav -i i se adaug$ ispite -i cu mulumire le prime-te9 iar a doua este cnd cineva /-i #ace toate lucrurile sale curate /naintea lui Dumne'eu -i nu au nimic omenesc" iar a treia" cnd cineva -ade sub supunerea unui p$rinte du,ovnicesc -i se leap$d$ de toate voile sale. Acesta are o cunun$ mai mult" dar eu am ales boala.= (&osi% Te.eul, 1) Bn ordinea di+in/ a lumii e$ist/ o ierar,ie, e$ist/ ini*ia*i 2i ucenici, e$ist/ un progres continuu spre -umnezeu, spre 4ndumnezeire. <ri du,o+nicia 2i m/rturisirea nu %ac altce+a dec9t s/ ne introduc/ 4n aceast/ ordine, s/ ne pun/ su. acoper/m9ntul dinamic al tradi*ie, s/ ne p/streze 4n normalitate, a2a cum ne arat/ 2i a++a #ntonie? ='is6a iar$-i= -tiu c$lug$ri" care dup$ multe osteneli" au c$'ut -i /ntru ie-ire din mini au venit9 pentru c$ s6au n$d$Eduit /n lucrul lor -i am$gindu6se nu au /neles porunca celui ce a 'is= /ntreab$ pe tat$l t$u -i /-i va vesti ie 4)) Lege" <:" D5.= (#ntonie, 19) "om 4ncerca 4n continuare s/ de%inim 2i s/ d/m c9te+a sentin*e terapeutice asupra principalelor .oli spirituale, generate de p/catele capitale, 4n +iziunea P/rin*ilor din Pateric, %/r/ a uita s/ %acem precizarea c/, aceste sentin*e au un pronun*at caracter su.iecti+ raport9ndu7se la persoanele 4n cauz/, dar totodat/ a+9nd 2i un caracter general +ala.il, *in9nd cont de structura %iin*ei umane precum 2i de de%inirea r/ului.

!. Sentine n terapeutica m0ndriei

=!9ndria este t/g/duirea lui -umnezeu, n/scocirea dracilor, dispre*uirea oamenilor, maica os9ndirii, nepoat/ a laudelor, semnul nerodniciei, izgonirea a8utorului lui -umnezeu, 4naintemerg/toarea ie2irii din min*i, pricinuitoarea c/derilor, pricina lu/rii 4n st/p9nire de draci, iz+or al m9niei, u2a %/*/rniciei, cauza nemilosti+irii, p/zitoarea p/catelor, conta.il/ amarnic/, 8udec/toarea oamenilor, potri+nica lui -umnezeu, r/d/cina ,ulei=105F51G P/rin*ii Pustiei 2tiau c/ m9ndria este =4ncep/toarea 2i n/sc/toarea tuturor patimilor= 107F53G, c/ aceasta a do.or9t pe 4ngeri 2i pe oameni, c/ cel m9ndru 42i este 4nsu2i =drac 2i +r/8ma2 ce se r/z.oie2te cu sine= 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. 6ug/ciunea? =a #ost un om care se numea avva Pamvo -i despre acesta se poveste-te c$ trei ani a petrecut rugndu6se la Dumne'eu -i 'icnd= s$ nu m$ sl$ve-ti pe p$mntB 8i att l6a sl$vit Dumne'eu /nct nu putea cineva s$ se uite /n #aa lui" de slava care o avea.= (Pam+o, 1)J 0. 0. Fuga de laud/, de sla+/? =odat$ avva Antonie a primit scrisori de la /mp$ratul Constantin ca s$ mearg$ la Constantinopol -i socotea ce s$ #ac$. Deci a 'is c$tre avva Pavel" ucenicul lui= oare" trebuie s$ merg> 8i i6a 'is lui ucenicul= de vei merge" Antonie te vei c,ema9 iar de nu vei merge" avva Antonie. = (#ntonie, 11)J =a venit odat$ #ericitul 0eo#il ar,iepiscopul cu un boier oarecare la avva Arsenie -i l6a rugat pe acest b$trn" ca s$ aud$ de la el vreun cuvnt. iar b$trnul" t$cnd puintel" a r$spuns c$tre dnsul= dar dac$ voi spune un cuvnt" /l vei p$'i> )ar ei au #$g$duit c$6l vor p$'i. 8i le6a 'is lor b$trnul= oriunde vei au'i c$ este Arsenie" s$ nu v$ apropiai. = (#rsenie, 7)J =se 'icea pentru avva Arsenie -i pentru avva 0eodor al &ermei" c$ mai mult dect toate" urau slava oamenilor. Pentru aceasta Arsenie nu /ntmpina lesne pe cineva" iar avva 0eodor /ntmpina cu adev$rat" dar era ca o sabie.= (#rsenie, 11) 1. 1. Propria de%/imare? =se spunea despre avva Daniil" cum c$ venind barbarii /n sc,it" au #ugit p$rinii. 8i a 'is b$trnul= dac$ nu poart$ griE$ de mine Dumne'eu" pentru ce mai tr$iesc. 8i a trecut prin miElocul barbarilor -i nu l6au v$'ut pe el. Atunci a 'is c$tre sine= iat$ a purtat griE$ de mine Dumne'eu -i nu am murit. &$ dar -i tu ceea ce este al omului -i #ugi ca p$rinii. = (-aniil, 1)J =a venit un st$pn s$6l vad$ pe avva 2imon. )ar el au'ind" -i6a luat brul -i s6a dus la un #inic s$6l curee. Acela" venind a strigat= b$trne"
105F51G 107F53G

S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." pp. 07:7079. )bidem.

31

unde este pustnicul> )ar el a 'is= nu este aici pustnic. 8i au'ind s6a dus. =J =alt$dat$ iar$-i a venit alt st$pn s$6l vad$ pe avva 2imon -i apucnd /nainte clericii" i6au spus= avvo" g$te-te6te" c$ acela au'ind despre tine" vine s$6l blagoslove-tiB )ar el a 'is= da" m$ g$tesc. Deci" /mbr$cndu6se cu un c,entonion al lui -i lund pine -i brn'$ /n minile sale" sculndu6se" a -e'ut" mncnd /n poart$. .enind st$pnul cu parada lui -i v$'ndu6l" nu l6a b$gat /n seam$" 'icnd= acesta este pustnicul despre care am au'it> 8i /ndat$ s6au /ntors de acolo.= (Simon, 170). 3. 3. Fapta .un/ 4n ascuns? =spuneau p$rinii c$ era /ntr6un sat unul care postea mult" /nct se c,ema numele lui postitorul. 8i au'ind avva Ainon despre dnsul" l6a c,emat pe dnsul" iar el s6a dus cu bucurie. 8i rugndu6se ei au -e'ut. Deci a /nceput b$trnul s$ lucre'e t$cnd" iar postitorul nea#lnd s$ vorbeasc$ cu dnsul" a /nceput s$ se supere de trnd$vie. 8i a 'is b$trnului= roag$6te pentru mine" avvo" c$ voi s$ m$ ducB Ais6a lui b$trnul= pentru ce> )ar el r$spun'nd" a 'is= c$ci inima mea ca ar'ndu6se este -i nu -tiu de ce. C$ci cnd eram /n sat" pn$ seara posteam -i niciodat$ a-a nu mi s6a #$cut. Ais6a lui b$trnul= /n sat te ,r$neai cu urec,ile tale. Ci mergi de acum -i m$nnc$ la ceasul al )H6leaB 8i orice #aci" #$ /n ascunsB 8i cum a /nceput s$ #ac$" cu neca' a a-teptat ceasul al nou$lea" -i 'iceau cei ce6l -tiau pe el" c$ postitorul s6a /ndr$cit -i venind el" a spus b$trnului toate. )ar el i6a 'is lui= aceast$ cale este dup$ Dumne'eu.= (Pinon, :) 5. 5. T/cerea ca r/spuns la laud/? ='is6a iar$-i c$ -e'nd odat$ b$trnii -i mncnd" sta sluEind avva Alonie9 -i v$'ndu6l pe dnsul" l6au l$udat. )ar el nimic nu a r$spuns. Deci i6a 'is lui unul /n tain$= de ce nu ai r$spuns b$trnilor cnd te l$udau> 8i a 'is lui avva Alonie= de le6a- #i r$spuns" m6a- #i a#lat ca -i cum a- #i primit lauda.= (Pimen, 55) 5. 5. 'ompara*ia cu cei mari 4n %apte? = acesta6-i a 'is despre avva )sidor" c$ /i 'iceau lui gndurile= mare om e-ti. 8i 'icea c$tre dnsele= nu cumva sunt ca avva Antonie> 26au m6am #$cut cu totul ca avva Pamvo" sau ca ceilali p$rini" care au pl$cut lui Dumne'eu> cnd aducea acestea /mpotriv$" se odi,nea. )ar cnd vraEba /l #$cea s$ se /mpuine'e cu su#letul" cum c$ dup$ acestea toate are s$ #ie aruncat /n munc$" 'icea c$tre dnsele" c$ de-i /n munc$ voi #i aruncat" pe ele dedesupt le va g$si.= (&sidor, 5) 7. 7. Smerenia? ='is6a un b$trn= voiesc s$ #iu biruit -i s$ am smerenie" dect s$ #iu biruitor -i s$ am mndrie. = (Q, 10) :. :. )e.unia 4ntru Eristos? =iar$-i= de se va #ace cineva nebun pentru Dumne'eu" /l va /nelepi pe el Dumne'eu.= (QQ", 11)J ='is6au iar$-i= ori #ugind s$ #ugi de oameni" sau r'nd r'i de lume -i de oameni" #$cndu6te pe tine de mai multe ori nebun.= (Q&", 9) precum 2i 4n apo%tegma de la Paladie. =#minte2te7*i de +ia*a ta dint9i, de +ec,ile tale c/deriJ cum tu, un om plin de patimi, ai a8uns, prin mila lui Eristos, la nep/timireJ de lumea care, dup/ ce ai p/r/sit7o, n7a pierdut nici un prile8 s/ te .at8ocoreasc/. #poi g9nde2te7te? cine7*i poart/ de gri8/ 4n pustie 2i cine alung/ demonii care se dau la tine scr92nind din din*i; L9nduri ca acestea %ac mintea ,ai supus/ 2i nu 4ng/duie s/ se strecoare 4n ea demonul tru%iei.=10:F55G

". Sentine n terapeutica iubirii de argint

=&u.irea de argin*i este 4nc,inarea la idoli, %iica necredin*ei, scuz/ mincinoas/ pentru .oli, pre+estirea ./tr9ne*ii, %ric/ de secet/, +estirea %oameteiJ dracul cel cu mii de capete.= 109F55G ste =r/d/cina tuturor relelor= iar cel ce o are =e str/in de tr9nd/+ie.=110F57G &at/ cum de%ine2te Patericul aceast/ patim/? =acela-i avva )saia a #ost /ntrebat ce este iubirea de argint> )ar el a r$spuns= a nu crede lui Dumne'eu c$ poart$ griE$ de tine" a te de'n$d$Edui de #$g$duinele lui Dumne'eu -i a iubi peste m$sur$ ca s$ te /ntin'i cu avuiile.= (&saia, 9) 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. )eprimirea argintului? =acesta mergea pe drum cu ucenicul lui -i unul dintr6/n-ii g$sind un p$,$ru de lemn verde pe drum" a 'is b$trnului= p$rinte porunce-te s$6l iau. )ar b$trnul s6a uitat la el minunndu6se -i i6a 'is= tu l6ai pus acolo> 8i a r$spuns #ratele= nuB 8i a 'is lui b$trnul= cum dar vrei s$ iei ceea ce nu ai pus>= (#g,aton, 11)J =povestit6a avva Daniil pentru avva Arsenie" c$ a venit odat$ un magistru" aducndu6i o diat$ a unui boier" rudenie a lui" care /i l$sa #oarte mult$ mo-tenire. 8i lund6o pe
10:F55G 109F55G

+agrie Ponticul, op. cit." p. 75. S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." p. 039. 110F57G )bidem." p. 051.

30

ea" vroia s$ o rup$ -i a c$'ut magistrul la picioarele lui" 'icnd= rogu6te nu o rupe" c$ mi se ia capul. 8i i6a 'is avva Arsenie lui= eu mai /nainte de acela am murit" iar el acum a murit. 8i a trimis6o /napoi" nimic primind.= (#rsenie, 09). 0. 0. )elegarea de nici un lucru material? = se 'icea" iar$-i pentru dnsul" c$ de multe ori s6a mutat" avnd numai la bru cuita-ul cu care spinteca smicelele. =(#g,aton, 7)J =se spunea despre avva Ammoi" c$ a #$cut cinci'eci de m$suri de gru pentru trebuina sa -i le6a pus la soare. 8i mai /nainte de a se usca bine" a v$'ut /n locul acela un lucru care nu6i #olosea lui. 8i a 'is ucenicilor s$i= s$ ne ducem de aici. )ar ei #oarte s6au m,nit. 8i v$'ndu6i pe ei m,nii" le6a 'is lor= v$ m,nii pentru pini> Cu adev$rat eu am v$'ut pe oarecari c$ au #ugit -i au l$sat #iri'ile v$ruite /mpreun$ cu c$ri de membrane -i n6au /nc,is nici u-ile" ci s6au dus l$sndu6le desc,ise.= (#mmoi, 3) 1. 1. Pierderea +oit/ a argintului? =Paisie" #ratele lui avva Pimen" a g$sit un vas mic cu bani -i i6a 'is lui avva Anuv" #ratele s$u= -tii c$ cuvntul lui avva Pimen este #oarte aspru9 vino s$ ne 'idim m$n$stire undeva -i s$ -edem acolo #$r$ de griE$B )6a r$spuns lui avva Anuv= dar cu ce s$ 'idim> )ar el i6a ar$tat lui banii. Deci v$'ndu6i avva Anuv" s6a m,nit #oarte" socotind v$t$marea su#letului #ratelui. 3ns$ i6a 'is= bine" s$ mergem -i s$ 'idim c,ilie dincolo de ru. Deci a luat avva Anuv vasul -i l6a pus /n culionul s$u -i trecnd amndoi rul" cum au aEuns pe la miEloc" s6a #$cut avva Anuv c$ alunec$ -i a c$'ut culionul cu banii /n ru -i pentru aceasta avva Anuv s6a /ntristat. )6a 'is lui Paisie= nu te m,ni" avvo" c$ci de vreme ce s6au dus banii" s$ mergem iar$-i la #ratele nostru. 8i /ntorcndu6se" au r$mas cu pace.= (Paisie, 1) 3. 3. Lonirea patimii? ='is6a iar$-i= patima cea cumplit$ -i prea /ndr$'nea$ a iubirii de bani" saiu ne-tiind" la r$utatea cea mai de pe urm$ mn$ su#letul cel robit. Drept aceea" mai ales la /nceput s$ o gonim. C$ de va st$pnii" nebiruit$ va #i.= (&sidor Pelusiotul, 5)J ='is6a un b$trn= cel ce n6a urt averea" cnd va putea s$6-i urasc$ su#letul" dup$ porunca %ntuitorului.= (Q&&&, 5) 5. 5. Duarea aminte la nestatornicia .og/*iilor p/m9nte2ti? = #ericitul Pior" lucrnd vara la un oarecare" /i aducea aminte s$6i dea plata. )ar acela nevrnd" s6a /ntors la m$n$stire. )ar$-i vremea venind" secernd la dnsul -i cu osrdie lucrnd" neprimind nimic" s6a /ntors la m$n$stire. Al treilea an /mplinindu6 se -i lucrarea cea obi-nuit$ s$vr-ind" b$trnul s6a dus nelund nimic. Dumne'eu /ns$ a certat casa aceluia" care" aducnd plata" /i c$uta la m$n$stire pe s#nt. 8i abia g$sindu6l a c$'ut la picioarele lui" dndu6i plata. )ar el 'icea= mie Domnul mi6a dat. )ar acela i6a dat voie s$ le dea preotului la biseric$. = (Pior, 1) 5. 5. 6e%uzul t9rguieli 4n +9nzarea rucodeliei 2i cump/rarea celor de tre.uin*/? =se spunea iar$-i pentru el -i pentru avva Amun" c$ atunci cnd vindea vre6un vas" odat$ spunea preul -i ceea ce li se da" luau t$cnd /n lini-te. 8i iar$-i" cnd vroiau s$ cumpere ceva" ceea ce li se spunea" dau /n t$cere -i luau vasul" negr$ind nimic.= (#g,aton, 15) =-up/ cum e imposi.il ca +ia*a 2i moartea s/ se a%le laolalt/ 4ntr7un om, tot a2a este imposi.il ca iu.irea s/ stea laolalt/ cu a+u*iile. '/ci iu.irea distruge nu doar a+u*iile, ci 4ns/2i +ia*a noastr/ trec/toare.=111F5:G

%. Sentine n terapeutica desfr0nrii

=-es%r9narea este, 4n general, po%tirea sau satis%acerea %/r/ r9nduial/ 2i nepermis/ de legea moral/ a pl/cerilor se$uale. -es%r9narea se poate s/+9r2ii? a) 4n cuget, adic/ prin 4nc,ipuiri 2i po%teJ .) prin cu+inte 2i %apte, c) dup/ r9nduiala %ireasc/ c9nd se %ace 4n a%ara c/s/toriei, d)4mpotri+a r9nduielii naturale, ca 4n p/catele sodomi*ilor, care este a2ezat 4ntre p/catele strig/toare la cer, e) dup/ persoanele care o s/+9r2esc > des%r9nare simpl/, incest, adulter 2i sacrilegiu.=110F59G =-emonul preacur+iei 4l sile2te s/ po%teasc/ trupuri di%erite. l are mai cu seam/ gri8/ de cei care se 4n%r9neaz/, pentru ca ace2tia, nedo.9ndind nimic, s/ lase totul .alt/. @i, m9n8ind su%letul, el 4l 4nco+oaie spre tre.i m9r2a+e. (a 4l %ace s/ spun/, ori s/ asculte tot %elul de +or.e ca 2i cum lucrul cu pricina ar %i c,iar 4n %a*a oc,ilor lor.=111F50G
+agrie Ponticul, op. cit." p. 53. -r. )icolae !ladin, <rest (uce+sc,i, 'onstantin Pa+el, &oan P/grean, 0eologia %oral$ 1rtodox$" +ol. &, %orala Keneral$" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1979, p. 305. 111F50G +agrie Ponticul, op. cit." p. 3:.
110F59G 111F5:G

31

-es%r9narea este un p/cat %oarte gra+. Patericul 4l nume2te c$dere" 2i a2a cum zice S%9nta Scriptur/ este p/catul ce 4l %acem 4n trup. -in des%r9nare se na2te nesocotin*a, or.irea min*ii, iu.irea de sine, ura lui -umnezeu, alipirea de cele materiale, groaza de moarte etc. -es%r9narea este o degradare, o sinucidere 2i are ca urmare degradarea trupeasc/, isto+irea acestuia, degenerare .iologic/ etc. -in cauza des%r9n/rii su%er/ neamurile, se nasc copii .olna+i mintal, se 4nne.une2te (+ezi si%ilisul) etc., dar cea mai gra+/ consecin*/ este pierderea m9ntuirii. 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. 6ug/ciunea? =un #rate a /ntrebat pe avva Agat,on pentru p$catul curviei -i i6a r$spuns aceluia= mergi" arunc$ neputina ta /naintea lui Dumne'eu -i vei a#la odi,n$. = (#gat,on, 01)J =povestitu6sa despre maica 2ara" c$ a r$bdat treispre'ece ani" #iind luptat$ tare de dracul curviei -i niciodat$ nu s6a rugat s$ se dep$rte'e r$'boiul de la dnsa" ci mai vrtos 'icea= Dumne'eu" d$6mi putereB= (Sara, 1) 0. 0. Postul? =un #rate l6a /ntrebat pe un b$trn" 'icnd= ce voi #ace" p$rinte" c$ pntecele meu m$ sup$r$ -i nu pot s$6l opresc> De aceea 'burd$ trupul meu. Ais6a lui b$trnul= de nu vei pune /ntru el #ric$ -i post" nu vei /ndrepta pa-ii t$i pe c$rarea lui Dumne'eu"= ("&, 13) 1. 1. 6/.darea? =un b$trn oarecare" l6a v$'ut pe ucenicul s$u c$ este #oarte sup$rat -i nec$Eit de dracul curviei. 8i i6a 'is lui= #iule" vrei s$6l rog pe Dumne'eu s$ se dep$rte'e de la tine -i s$ te p$r$seasc$ acel r$'boi> )ar el a 'is= ba nu" p$rinte" c$ de m$ -i sup$r -i m$ nec$Eesc de acel r$'boi -i m$ ostenesc muncindu6m$" dar v$d din osteneal$ roada r$bd$rii /ntru mine. Pentru aceasta mai vrtos te roag$ pentru mine" p$rinte" s$6mi dea Dumne'eu r$bdare ca s$ pot purta cu mulumire aceast$ ispit$. Ais6a lui b$trnul= acum" #iule" am cunoscut c$ e-ti /n sporire -i c$ m$ /ntreci.= ("&, 5) 3. 3. )/de8dea? =un #rate oarecare" ce tr$ia /n Enat" /n m$n$stirea Alexandriei" a c$'ut /n p$catul curviei -i dup$ c$dere" de multa lui scrb$ l6a dus pe el vr$Ema-ul la de'n$d$Eduire. El mai venindu6-i /n #ire -i v$'ndu6se biruit de scrb$ -i de'n$d$Eduit" singur ca un doctor iscusit #iind" a pus gndul s$u spre buna n$deEde" 'icnd= cre'i /n marea milostivire a lui Dumne'eu" c$ va #ace -i cu mine p$c$tosul -i m$ va iertaB )ar cnd gr$ia el /ntru sine acestea" diavolii i6au 'is= cum -tii tu c$ /-i va #ace mil$ cu tine> 8i le r$spundea lor a-a= dar voi cine suntei -i ce griE$ avei" de /-i va #ace Dumne'eu mil$ cu mine ori de nu /-i va #ace> C$ voi suntei #iii /ntunericului" ai g,eenei -i ai pieirii ve-nice" iar Dumne'eu este bun -i milostiv. .oi ce treab$ avei> Acestea gr$indu6le lor #ratele au #ugit dracii ru-inai de la dnsul" neputnd s$6i mai #ac$ nimic. )ar #ratele cu n$deEdea -i cu aEutorul lui Dumne'eu" s6a poc$it -i s6a mntuit.= ("&, 03) 5. 5. Duarea aminte la cauza patimii 2i t/ierea acesteia? =a 'is un b$trn. Dac$ curvia se lupt$ cu trupul t$u" ve'i din care pricin$ s6a pornit r$'boiul asupra te -i o /ndreptea'$. 2au din des#$tare" sau din somn mult" sau din mndrie" sau de te socote-ti pe tine mai bun dect pe altul" sau ai osndit pe cineva cnd gre-ea. &iindc$ a#ar$ de acestea nu se lupt$ omul spre curvie.= ("&, 30) 5. 5. Bn%r9narea sim*urilor 2i a g9ndului? =s6a dus odat$ avva )sidor la avva 0eo#il" ar,iepiscopul Alexandriei -i dac$ s6a /ntors la 2c,it" l6au /ntrebat pe el #raii= cum se a#l$. )ar el a 'is= cu adev$rat" #railor" eu #a$ de om nu am v$'ut" #$r$ numai a ar,iepiscopului. )ar ei au'ind" s6au tulburat 'icnd= oare" s6au cu#undat ei" avvo> )ar el a 'is= nu a-a" ci nu m6a biruit cugetul s$ v$d pe cineva. )ar ei au'ind s6au minunat -i s6au /nt$rit ca s$ p$'easc$ oc,ii de r$spndire.= (&sidor, :)J =spuneau p$rinii despre un b$trn" care mergnd pe un drum" a v$'ut urme de #emeie pe nisip" pe lng$ drum. )ar el mergnd" tot astupa cu piciorul acele urme" 'icnd= ca nu cumva s$ le vad$ vreun #rate neputincios -i din vederea acestora s$ /nceap$ a6l sup$ra gndurile -i r$'boiul curviei.= ("&, 1:) 7. 7. Fuga de prile8? ='icea ucenicul lui avva 2isoe" c$tre dnsul= p$rinte" ai /mb$trnit" s$ mergem de acum aproape de lume. )6a 'is lui b$trnul= unde nu este #emeie" acolo s$ mergem. )6a 'is lui ucenicul= unde este loc" care s$ nu aib$ #emeie" dect numai /n pustie> Deci i6a 'is lui b$trnul= la pustie du6m$B= (Sisoe, 1) :. :. Fuga de compania se$ului opus? = un #rate a rugat pe avva Daniil 'icnd= d$6mi o porunc$ -i o voi p$'i pe eaB 8i a 'is lui= niciodat$ s$ nu /ntin'i mna ta cu #emeie /n strac,in$ -i s$ m$nnci cu ea -i cu acestea vei sc$pa puin de dracul curviei.= (-aniil, 0)J ='is6a un b$trn= sarea este din ap$ -i cnd se apropie de ap$" se tope-te -i piereB A-a -i c$lug$rul" din #emeie este n$scut -i de se va apropia de ea" se va topi -i va pieri.= ("&, 07) "isul, a2a cum am ar/tat, este un indicati+ al st/rii 4n care ne a%l/m %a*/ de aceast/ patim/? =mi2c/rile %ire2ti ale trupului (polu*ii nocturne) ne4nso*ite de imaginii 4n timpul somnului arat/ c/ su%letul este destul de

33

s/n/tos. <rice 4ncropire de imagini e semn de ne+olnicie. Socote2te %e*ele %/r/ contur sim.olul unei patimi mai +ec,i, iar cele .ine conturate, sim.olul unei r/ni proaspete.=113F51G

+. Sentine n terapeutica lcomiei

=D/comia p9ntecelui e .uc/tar iscusit, n/scocind tot %elul de m9nc/ri gustoase (>) este o am/gire a oc,ilor, care 4ng,i*ind pu*ine, dore2te s/ le 4ng,it/ pe toate. (>) 4n inima lacomilor se mi2c/ +isuri de m9nc/ri. (>) Fiul meu cel dint9i n/scut este slu8itorul cur+iei, al doilea dup/ el este cel al 4n+9rto2/rii inimii, al treilea e somnul. #poi din ei porne2te o mare de g9nduri, +aluri de 4ntin/ciuni, ad9nc de necur/*ii ne2tiute 2i negr/ite. Fiicele mele? lenea, +or.a mult/, 4ndr/zneala, n/scocirea r9sului, glumele, 4mpotri+irea 4n cu+9nt, grumazul *eap/n, neauzirea, nesim*irea, ro.ia, %ala, cutezan*a, iu.irea de podoa.e, c/rora le urmeaz/ rug/ciunea 4ntinat/ 2i g9ndurile 4mpr/2tiate, dar adeseori 2i nenorociri dezn/d/8duite 2i nea2teptate, c/rora le urmeaz/ iar/2i dezn/de8dea cea mai cumplit/ dintre toate.=115F50G =L9ndul l/comiei sugereaz/ c/lug/rului c/derea gra.nic/ din starea de ascez/. l 4i 4n%/*i2eaz/ stomac, %icat, splin/ 2i ,idropizie sau +reo .oal/ 4ndelungat/, apoi lipsa celor de tre.uin*/ precum 2i a.sen*a medicilor. #desea 4i 4mpinge s/72i aminteasc/ de unii %ra*i care7au c/zut odinioar/ prad/ acestor su%erin*e. #lteori 4i 4ndeamn/ pe .olna+ii 4n2i2i s/ mearg/ la cei ce tr/iesc 4n a.stinen*/ 2i s/ le po+esteasc/ toate nenorocirile lor ca 2i cum acestea li s7ar %i 4nt9mplat din pricina ascezei.=115F51G D/comia determin/ s/ se m/n9nce %/r/ r9nduial/, s/ se caute m9nc/ri scumpe, s/ te saturi peste m/sur/, s/ m/n9nci cu l/comie etc. 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. #lungarea g9ndului? ='is6a avva Lpere,ie= precum leul este /n#rico-$tor m$garilor s$lbatici" a-a este -i c$lug$rul cel iscusit gndurilor po#tei.= (Tpere,ie, 1) 0. 0. T/ierea po%tei? =au povestit unii despre un b$trn c$ a po#tit odinioar$ s$ m$nnce o smoc,in$ -i lundu6o a spn'urat6o /naintea oc,ilor s$i -i se muncea c$indu6se" c$ a venit /n po#tire" nebiruindu6se de po#t$.= (", 00) 1. 1. 6/.dare 4n ispit/? =un b$trn oarecare" pustnic" se /n#rna s$ nu bea ap$ ?C de 'ile" -i cnd era c$ldura mai mare" /-i sp$la pa,arul cel de b$ut ap$ -i umplndu6l de ap$ /l punea /naintea sa. 1dat$ l6au /ntrebat #raii" 'icnd= de ce #aci asta p$rinte" c$ de ap$ poste-ti -i nu bei" iar pa,arul /l umpli cu ap$ -i6l pui /naintea ta> *$trnul le6a r$spuns= pentru c$ v$'nd pa,arul plin cu ap$ /naintea mea mai mult$ sete -i po#t$ s$6mi #ie" -i s$ m$ silesc s$ p$timesc -i s$ rabd" ca mai mult$ plat$ s$ iau de la Dumne'eu. (",5) 3. 3. !9ncare cu r9nduial/? =a mers oarecnd avva Antonie la avva Amun /n muntele +itriei -i dup$ ce au vorbit unul cu altul" a 'is c$tre el avva Amun= #iindc$ prin rug$ciunile tale s6au /nmulit #raii -i voiesc unii dintre ei s$ 'ideasc$ c,ilii departe" ca s$ se lini-teasc$" ct porunce-ti s$ #ie de departe c,iliile cele ce se 'idesc de cele de aici> )ar el a 'is= s$ gust$m la ceasul al nou$lea -i s$ ie-im s$ mergem prin pustie -i s$ socotim locul. )ar dup$ ce s6au dus prin pustie" pn$ a venit s$ apun$ soarele" a 'is c$tre el avva Antonie= s$ #acem rug$ciune -i s$ punem aici cruce" ca aici s$ 'ideasc$ cei ce vor s$ cl$deasc$ c,ilii. Ca -i cei de acolo cnd vor veni la ace-tia" dup$ ce vor gusta mica lor buc$ic$ de pine la ceasul al nou$lea" a-a s$ vie -i cei ce se duc de aici" acela-i lucru #$cnd" s$ r$mn$ #$r$ de tulburare" cnd merg unii la alii. 8i este dep$rtare ;: semne.= (#ntonie, 15) 5. 5. !9ncare simpl/? ='is6a iar$-i= s$ nu te am$geasc$ des#$tarea mirenilor celor bogai" ca -i cum ar avea ceva de #olos pentru dulceaa cea de-art$. Ei cinstesc me-te-ugul #acerii bucatelor" iar tu" cu postul" prin cele proaste" covr-e-ti /ndestularea bucatelor acelora. C$ se 'ice= c$ se 'ice= su#letul /n des#$tare #iind" batEocore-te #agurii. +u te s$tura cu pine -i nu vei po#ti vin. = (Singlitic,ia, 3)J =se spunea despre avva )saac" c$ cenu-a c$delniei din vremea liturg,iei cu pinea sa o mnca. = (&saac, 5)J =ne spunea un b$trn" 'icnd= #iilor" eu am petrecut /n adncul pustiului cu ali p$rini DC de ani" postind" -i mncarea noastr$ acolo nu era alta dect legume -i puine #inice. = (", 5)J =spuneau p$rinii despre un b$trn /ndu,ovnicit care tr$ia /n lavra p$rintelui Petru" c$ a -e'ut /ntr6o pe-ter$ @C de ani" -i /n acei ani nici pine n6a mncat" nici vin n6a b$ut" ci numai pine de t$re" de trei ori pe s$pt$mn$.= (", 10)
113F51G 115F50G

+agrie Ponticul, op. cit., p. 91. S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." pp. 0107001. 115F51G +agrie Ponticul, op. cit." p. 35.

35

5. 5. 'ompensare .ucatelor .une cu ascez/ ulterioar/ mai aspr/? =se spunea despre avva %acarie" c$ atunci cnd se /ntmpla a #i cu #raii" /-i punea sie-i ,otar" c$ de se va a#la vin pentru #rai s$ bea" dar /n loc de un pa,ar de vin" o 'i s$ nu bea ap$. Deci #raii" pentru odi,n$" /i dau lui. )ar b$trnul cu bucurie lua" ca pe sine-i s$ se c,inuiasc$. )ar ucenicul lui -tiind lucru" 'icea #railor= pentru Domnul" nu6i dai" c$ci /n c,ilie vrea s$ se c,inuiasc$ pe sineB 8i /n-tiinndu6se #raii" nu6i mai d$deau vin. = (!acarie, 10) 7. 7. <colirea meselor din praznic? ='is6a un b$trn oarecare= se bucur$ c$lug$rul tn$r" cnd se apropie 'iua vreunui pra'nic" -tiind c$ atunci o s$ se pun$ la mas$ mai bune bucate" iar celui ce este adev$rat c$lug$r" mncarea cea mai bun$ -i b$utura lui sunt umilina -i lacrimile.= (", 13) :. :. !ul*umirea cu ceea ce ai? =civa #rai au mers la un b$trn" iar acesta" pentru dragoste le6a pus mas$ -i a stropit bucatele cu ulei de ridic,i. .$'nd #raii" au /ndr$'nit -i au 'is= pune p$rinte un ulei mai bunB *$trnul -i6a #$cut cruce -i a 'is lor= de cnd sunt nu am -tiut c$ mai este -i alt #el de ulei.= ='9nd su%letul nostru po%te2te tot %elul de m9nc/ruri, s/7i %ie dor de p9ine 2i ap/, pentru ca s/ se .ucure 2i de7o simpl/ 4m.uc/tur/. '/ci s/tulul po%te2te o mie de %eluri de .ucate, 4n timp ce %l/m9ndul socote2te c/ a te s/tura cu p9ine e o %ericire dumnezeiasc/.=117F53G

1. Sentine n terapeutica m0niei

=!9nia este iz.ucnirea urii ascunse, a *inerii de minte a r/ului. !9nia e po%ta de a %ace r/u celui ce ne7a sup/rat. &u*imea %ierii este aprinderea inimii, iscat/ pe nea2teptate (>) este mi2carea u2or sc,im./toare a purt/rilor 2i o lips/ de a2ezare a su%letului (>) e semnul 4nc,ipuirii de sine. (>) !ult/ ./gare de seam/ tre.uie s/ a+em %a*/ de acest 2arpe. '/ci are 2i el 4mpreun/7lucr/toare %irea noastr/, ca 2i cel ce ispite2te trupurile. (>) Ialnic/ pri+eli2te am +/zut ar/t9ndu7ne din m9ndrie, %/r/ s/72i dea seama, cei ce se m9nie. '/ci m9niindu7se, din pricina 4n%r9ngerii s7au m9niat iar/2i. (>) Spune nou/, o, lipsito de minte 2i de ru2ine, numele celui ce te7a n/scut pe tine 2i a celei ce *i7a dat +ia*/ spre rele, numele %iilor t/i 2i ale %iicelor necurateA -ar nu numai acestea, ci 2i semnul celor ce te7au r/z.oit 2i omor9tA &ar aceea, r/spunz9ndu7ne, +a socoti s/ spun/ a2a? na2terile mele sunt multeJ 2i tat/l meu nu e unul. &ar maicile mele sunt? iu.irea de sla+/, iu.irea de argin*i, l/comia p9ntecelui, iar uneori 2i cur+ia. @i cea care m7a n/scut se nume2te tru%ia. &ar %iicele mele sunt *inerea de minte a r/u, du2m/nia, dez+ino+/*ia 2i ura. P9r92ele mele, de care sunt *inut/ acum legat/, s9nt cele potri+nice acestora? nem9nierea 2i .l9nde*ea. &ar cea care unelte2te 4mpotri+a mea se nume2te smerita cugetare.=11:F55G =!9nia este o patim/ %oarte iute. Se 2i spune, de alt%el, c/ este o 4n%ier.9ntare a p/r*ii p/tima2e precum 2i o pornire 4mpotri+a celui care a gre2it ori se crede c/ ar %i gre2it cu ce+a. a 4n+enineaz/ su%letul toat/ ziua, dar mai ales scoate mintea din *9*9ni 4n timpul rug/ciunilor, oglindindu7i c,ipul celui care a pricinuit sup/rarea. Cneori, c9nd dureaz/ mai mult/ +reme, presc,im.9ndu7se 4n ranc,iun/, noaptea pro+oac/ tres/riri, mole2eala trupului> paloarea %e*ei, atacuri din partea %iarelor cu 4n*ep/turi +eninoase (senza*ie de 4n*ep/turi n.n.). aceste patru semne care 4nso*esc ranc,iuna pot %i descoperite 4n to+/r/2ia mai multor g9nduri rele.=119F55G 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. 6ug/ciunea? ='is6a avva Ammona= patruspre'ece ani am #$cut /n sc,it" rugndu6m$ lui Dumne'eu noaptea -i 'iua" ca s$6mi d$ruiasc$ s$ biruiesc mnia.= (#mmona, 1) 0. 0. Frica de -umnezeu? =acesta -i6a 'is c$ mniosul m$car de va scula vreun mort" nu este primit de Dumne'eu.= (#gat,on, 19)J =a 'is unul din p$rini= de te va oc$r/ pe tine cineva" blagoslove-te6lB -i de va primi" bine va #i amndurora" iar de nu va primi" el va lua de la Dumne'eu ocar$ -i tu blagoslovenie. = (Q"&&&, 01) 1. 1. Smerenia? =se spunea despre avva Agat,on" c$ s6au dus oarecari la dnsul" au'ind c$ are dreapt$ -i mare socoteal$. 8i vrnd s$6l cerce de a sa mnie" i6au 'is= tu e-ti Agat,on> Am au'it de tine c$ e-ti curvar -i mndru. )ar el a 'is= ei bine" a-a este. 8i i6au 'is lui= tu e-ti Agat,on br#itorul -i clevetitorul> )ar el a 'is= eu sunt. Au 'is iar$-i= tu e-ti Agat,on ereticul> )ar el a r$spuns= nu sunt eretic. 8i l6au rugat pe el" 'icnd= spune6ne nou$" pentru ce attea cte i6am 'is ie le6ai primit" iar cuvntul acesta nu l6ai su#erit>
117F53G 11:F55G

+agrie Ponticul, op. cit." p. 50. S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." pp. 1:57195. 119F55G +agrie Ponticul, op. cit." p. 51.

35

Ais6a lor= cele dinti asupra mea le scriu" c$ci este spre #olosul su#letului meu. )ar cuvntul acesta eretic este desp$rire de Dumne'eu -i nu voiesc s$ m$ despart de Dumne'eu. iar aceia au'ind" s6au minunat de dreapta lui socoteal$ -i s6au dus 'idii" adic$ #olosii.= (#gat,on, 5) 3. 3. Trez+ia, luarea aminte la g9nduri? ='icea iar$-i c$ patru'eci de ani are de cnd simte p$catul cu mintea" dar niciodat$ nu s6a /nvoit" nici cu al po#tei" nici cu al mniei.= (&sidor, 1) 5. 5. Fuga de 4mpre8ur/ri care ar declan2a m9nia? ='is6a iar$-i c$ suindu6se odat$ pe calea 2c,itului cu /mpletitura a v$'ut pe c$milar vorbind -i poruncindu6se el spre mnie -i l$snd vasele" a #ugit. = (&oan 'olo+, 5)J ='is6a avva )sidor= m6am dus odat$ /n trg s$6mi vnd ni-te vase mici -i v$'nd mnia c$ se apropie de mine" l$snd vasele am #ugit.= (&sidor, 7) 5. 5. T/cerea? ='is6a iar$-i= c$lug$rul cel ce nu6-i st$pne-te limba /n vremea mniei" nici patimile nu6-i va st$pni.= (Tpere,ie, 1) 7. 7. Su%erirea oc/rilor? ='is6a avva )saia= nimic nu #olose-te pe noul /ncep$tor a-a de mult ca ocara. C$ precum este pomul" care se ud$ /n toate 'ilele" a-a este noul /ncep$tor" care se oc$r$-te -i su#er$.= (&saia, 1) :. :. !ilosti+irea? =alt b$trn avnd trebuin$ de o ,ain$" s6a dus /n trg -i a cump$rat una" care costa puini bani. Lund el ,aina" a pus6o -i a -e'ut pe ea. 8i dnd preul vn'$torului" num$ra banii pe lespedea ce era acolo. )ar cineva venind prin spatele lui" tr$gea ,aina" vrnd s$ o ia pe ascuns. 2imind b$trnul c$ oarecine trage ,aina" s6a u-urat pe sine" /ntin'ndu6se oarecum spre locul acela care num$ra banii" pn$ cnd cel ce tr$gea ,aina" a luat6o -i s6a dus. 8i a-a b$trnul pl$tind tot preul s6a dus nelund nimic.= (Q"&&&, 11) 9. 9. (l9nde*ea? =avva )saia a spus= iat$ ce alung$ din su#let amintirea lui Dumne'eu= mnia" ner$bdarea" dorina de a da lecii" vorbele de-arte ale lumii. Dimpotriv$" r$bdarea" blndeea -i orice alt lucru dup$ Dumne'eu aduc cu ele iubirea.= (&saia, 5)

2. Sentine n terapeutica acediei

=-emonul acediei, care se mai nume2te 2i <<demonul de amiaz/>>, este cel mai ap/s/tor dintre to*i. l se n/puste2te asupra c/lug/rului pe la ceasul al patrulea 2i d/ t9rcoale su%letului acestuia p9n/ la ceasul al optulea. !ai 4nt9i el %ace ca soarele s/7i par/ c/ a.ia se mi2c/ sau c,iar c/ st/ pe loc, iar ziua parc/ ar a+ea 50 de ore. #poi 4l *intuie2te cu oc,ii pe %erestre, 4mping9ndu7l s/ ias/ a%ar/ din c,ilie, s/ cerceteze dac/ soarele mai are mult p9n/ la ceasul al nou/lea, ori s/72i poarte pri+irea roat/7mpre8ur dup/ +reun %rate. Pe l9ng/ acestea, st9rne2te ur/ %a*/ de locul 4n care72i duce +ia*a, %a*/ de +ia*a 4ns/2i 2i %a*/ de lucrul cu m9inile, precum 2i pentru %aptul c/ iu.irea i7a p/r/sit pe %ra*i 2i nu mai are pe cine s/ c,eme 4n a8utor. &ar dac/, 4n zilele cu pricina, cine+a l7a 4ntristat pe c/lug/r, demonul pro%it/ ca s/7i sporeasc/ ura. #tunci 4l %ace s/ t9n8easc/ dup/ alte locuri, unde +a putea g/si mai u2or cele de tre.uin*/, unde ar lucra %/r/ at9ta trud/, dar do.9ndind mai mult. @i adaug/ 4ndat/ c/ a %i pl/cut -omnului nu *ine de un loc anume? c/ci dumnezeirii, zice ele, i te po*i 4nc,ina pretutindeni. Da toate acestea el adaug/ amintirea casei p/rinte2ti 2i a +ie*ii de odinioar/J 4i 4n%/*i2eaz/ c9t de lung/ e +ia*a, aduc9ndu7i 4naintea oc,ilor toate c,inurile ascezei. Bntr7un cu+9nt, cum se spune, trage toate i*ele pentru ca .ietul c/lug/r, p/r/sindu72i c,ilia, s7o ia la %ug/. #cest demon nu e urmat 4ndeaproape de nici un altul? o stare de lini2te 2i o .ucurie de nespus cuprind su%letul dup/ 4nc,eierea ./t/liei.=130F57G #cedia e un amestec de somnolen*/, sil/, dezn/de8de 2i tr9nd/+ie care 4n/.u2/ intelectul pro+oc9nd o dezintegrare a persoanei umane. Bn termeni uzuali se de%ine2te a %i un soi de plictis, unit cu melancolie 2i incon%ort interior. &ntelectul se depliaz/, su%letul se repliaz/ asupra lui 4nsu2i. ste ceea ce psi,iatria 4nregistreaz/ 4n ma8oritatea depresiilor. S%in*ii P/rin*i au descris trei cauze ma8ore? munca 4n e$ces, scrupulozitatea 2i clima. =S/ %ie legat 2i acest tiran de aducerea aminte a p/catelor 2i s/ %ie ./tut cu lucrul m9inilor. S/ %ie tras de g9ndul la .un/t/*ile +iitoare 2i pus 4nainte, s/ %ie 4ntre.at de cele cu+enite? spune, deci, tu, mole2itule 2i l9ncedule, cine te7a n/scut pe tine din r/utate; 'ine sunt nepoatele tale; 'ine, cei ce te r/z.oiesc 2i te ucid; &ar el, silit, +a r/spunde? eu nu am unde s/7mi plec capul 4ntre cei cu ade+/rat ascult/tori. -ar am loc 2i +ie*uiesc cu cei ce se 4ndeletnicesc cu lini2tea. &ar cele ce m7au n/scut sunt multe 2i %elurite. '9teodat/ nesim*irea su%letului, alteori neaducerea aminte de cele de susJ c9teodat/ 2i prea multe osteneli. &ar nepoatele
130F57G

)bidem." pp. 50751.

37

mele sunt cele care, cu toate mut/rile din loc 4n loc, r/m9n cu mine? neascultarea p/rintelui, neaducerea7 aminte de 8udecat/, .a uneori 2i p/r/sirea %/g/duin*ei. -u2manii mei, de care sunt legat acum 4n lan*uri, sunt c9ntarea de psalmi 2i lucrul m9inilor. 'el ce m/ r/z.oie2te este g9ndul mor*ii. &ar cea care m/ omoar/ cu des/+9r2ire este rug/ciunea 4mpreunat/ cu n/de8dea sigur/ a .un/t/*ilor +iitoare.=131F5:G 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. 6ug/ciunea cu lacrimi? =trecnd /ntr6o 'i prin Egipt" avva Pimen v$'u o #emeie /ntr6un mormnt" care plngea amarnic. 8i 'ise= toate #armecele lumii acesteia de6ar da n$val$ peste ea" tot nu i6ar putea /ntoarce su#letul de la doliu. La #el -i c$lug$rul trebuie s$ aib$ mereu inima str$puns$.= (Pimen, 70) 0. 0. Trez+ie? =un #rate l6a /ntrebat pe avva Pimen pentru trnd$vie. 8i i6a 'is lui b$trnul= trnd$via st$ peste tot /nceputul -i nu este patim$ mai rea dect dnsa" iar de o va cunoa-te omul c$ aceasta este. 2e odi,ne-te.= (Pimen, 139) 1. 1. #lternarea rug/ciunii cu munca? =2#ntul avva Antonie" -e'nd odat$ /n pustie" a venit /n lenevire -i /n mult$ /ntunecare de gnduri -i 'icea c$tre Dumne'eu= Doamne" voi s$ m$ mntuiesc -i nu m$ las$ gndurile. Ce voi #ace /n scrba mea> Cum m$ voi mntui> 8i" sculndu6se puin" a ie-it a#ar$ -i a v$'ut odat$ pe cineva ca pe sine -e'nd -i /mpletind o #unie" apoi sculndu6se de la lucru -i rugndu6se -i iar$-i -e'nd -i /mpletind #unia" apoi iar$-i sculndu6se -a rug$ciune. Acesta era /ngerul Domnului" trimis spre /ndreptarea -i /nt$rirea lui Antonie. 8i a au'it pe /nger 'icnd= a-a #$ -i te mntuie-te. )ar el au'ind aceasta" a luat mult$ bucurie -i /ndr$'neal$ -i #$cnd a-a se mntuia.= (#ntonie,1) 3. 3. )/de8dea 4n milosti+irea lui -umnezeu? =lng$ un b$trn oarecare vieuia un #rate care era cam lene-. Acesta urmnd s$ moar$" '$cea /n preaEma unui din p$rini" -i /l vedea b$trnul u-or ie-ind din trup. .rnd b$trnul a /ncredina pe #rai" i6a 'is lui= #rate" s$ m$ cre'i" c$ noi -tim" c$ n6ai #ost un #rate nevoitor spre postire -i cum de ie-i a-a cu osrdie din trup> &ratele i6a r$spuns= cred" p$rinte" c$ adev$rat ai 'is" dar de cnd m6am #$cut mona," nu m$ -tiu s$ #i Eudecat pe vreun om. Deci vreau s$ 'ic c$tre Dumne'eu= 0u ai 'is" 2t$pne" nu Eudecai -i nu vei #i Eudecai" l$sai -i vi se va l$sa vou$B Ais6a lui b$trnul= pace ie" #iuleB 8i s6a mntuit #$r$ osteneal$.= (&&, 1:) 5. 5. 6/m9nerea cu orice pre* 4n c,ilie? = un #rate a /ntrebat pe avva )erax" 'icnd= spune6mi cuvnt" ca s$ m$ mntuiesc. )6a 'is lui b$trnul= -e'i /n c,ilia ta -i de /i este #oame" m$nnc$" iar de /i este sete" bea" -i nu vorbi de r$u pe cineva -i te mntuie-ti. = (&era$, 1)J ='is6a avva Pimen= dac$ omul se va pri,$ni pe sine" rabd$ pretutindeni.= (Pimen, 95) 5. 5. #m9narea deciziei de a p/r/si locul, c,ilia? = un #rate l6a /ntrebat pe avva 2isoe" 'icnd= cum ai l$sat 2c,itul" #iind cu avva or -i ai venit de ai -e'ut aici> 8i i6a r$spuns b$trnul= cnd a /nceput a se /nmuli 2c,itul" au'ind eu c$ a adormit avva Antonie" m6am sculat -i am venit aici la munte9 -i g$sind cele de aici cu lini-te" am -e'ut puin$ vreme. )6a 'is lui #ratele= ct$ vreme ai aici> )6a r$spuns b$trnul= D: de ani.= (Sisoe, 0:) 7. 7. L9ndul la moarte, la 8udecat/? =un #rate l6a /ntrebat pe avva Pimen" 'icnd= ce voi #ace> )6a 'is lui b$trnul= Avraam cnd a intrat /n p$mntul #$g$duinei" mormnt -i6a cump$rat lui -i prin mormnt a mo-tenit p$mntul. Ais6a #ratele= ce este mormntul> )6a 'is b$trnul= locul plngerii -i al tnguirii. = (Pimen, 50) ='9nd d/m peste demonul acediei s/ ne 4mp/r*im, pl9ng9nd, su%letul 4n dou/? o parte care m9ng9ie 2i o parte care cere m9ng9iere. #poi, sem/n9nd 4n noi .unele n/de8di, s/ rostim desc9ntecul acesta al S%9ntului -a+id? <<pentru ce e2ti m9,nit, su%lete al meu, 2i pentru ce m/ tul.uri; )/d/8duie2te 4n -umnezeu, c/7l +oi l/uda pe lJ m9ntuirea %e*ei mele 2i -umnezeu meu.=130F59G

3. Sentine n terapeutica in)idiei

S%9ntul &oan -amasc,in de%ine2te m9ndria ast%el? =este o am/r/ciune 2i m9,nire ce o are cine+a asupra .inelui aproapelui, pe care7l socote2te lui2i, un r/u.=131F70G S%9ntul )icodim #g,ioritul spune despre in+idie c/? =%ace pe oameni mai r/i dec9t orice 2arpe +eninos.=133F71G &n+idia este o stare %oarte 8osnic/ 2i degradant/ care aduce pagu./ at9t in+idiosului c9t 2i in+idiatului. S%9ntul "asile cel !are spune? =nici nu
131F5:G 130F59G

S%9ntul &oan Sc/rarul, op. cit." pp. 0117010. +agrie PonticulJ op. cit." p. 70. 131F70G #gapie 'riteanul, %ntuirea p$c$to-ilor, traducere rom9neasc/, (ucure2ti, 1:91, p. 110. 133F71G S%9ntul )icodim #g,ioritul, Hristoitia" traducere rom9neasc/, (ucure2ti, 1917, p. 0:5.

3:

prinde 4n su%letele oamenilor o patim/ mai nenorocit/ dec9t in+idia care prea pu*in 4ntrist9nd pe ceilal*i, primul r/u 2i un r/u propriu este pentru cine o are. 'i o singur/ u2urare a2teapt/ pentru r/ul lui? s/ +ad/ c/z9nd pe care+a din cei in+idia*i (>) nu se .ucur/ cu cel +oios, dar l/crimeaz/ cu cel care pl9nge, spre a7i %ace 2i mai mare nenorocirea. (>) 4n general, a2a cum m/lura este .oala gr9ului, tot a2a 2i in+idia este .oala prieteniei.=135F70G -in cele de mai sus rezult/ c/ r/d/cina p/catului in+idiei este m9ndria. -in ea iz+or/sc? ura aproapelui, +or.irea de r/u, de%/imarea, ocara, 4n2el/ciunea, uciderea etc. #ceast/ patim/ este una care nu7l iart/ pe cel ce o poart/, acesta primindu72i plata 4nc/ de aici, s/n/tatea lui %izic/ 2i psi,ic/ se 2u.reze2te repede. 'a terapeutic/ P/rin*ii Pustiei, recomand/? 1. 1. Fuga celui ce se simte in+idiat? ='is6a iar$-i avva Pimen= nu locui /n locul unde ve'i pe unii c$ au 'avistie asupra ta. &iindc$ nu spore-ti.= (Pimen, 1:) 0. 0. Trez+ia min*ii celui in+idiat 2i rug/ciune st/ruitoare? =acesta-i avva Pavel -i 0imotei erau me-teri /n sc,it -i erau sup$rai de #rai. 8i a 'is 0imotei c$tre #ratele s$u= ce ne trebuie me-te-ugul acesta> )at$" nu ne las$ s$ ne lini-tim toat$ 'iua. 8i r$spun'nd avva Pavel" a 'is= destul ne este nou$ lini-tea nopii de va #i trea'$ mintea noastr$.= (Pa+el !e2terul, 0) 1. 1. "indecarea in+idiosului prin dragoste? =era un si,astru cu mare socoteal$ -i dorea s$ petreac$ la c,ilii -i nu a#la c,ilie. Alt b$trn /n-tiinndu6se despre si,astrul -i avnd acolo o c,ilie de-art$ l6a rugat pe acela s$ -ad$ /n acea c,ilie" pn$ cnd se va a#la alta. Acela mergnd a -e'ut /ntr6/nsa. )ar unii din cei ce vieuiau /n locul acela veneau la dnsul ca la un str$in aducndu6i ceea ce putea #iecare -i el lundu6le" /i primea pe dn-ii. )ar b$trnul cel ce /i d$duse c,ilia" a /nceput a6l 'avistui" a6l gr$i de r$u -i a 'ice= eu ci ani am aici de mult$ nevoin$ -i nimeni nu vine la mine" iar acesta puine 'ile are -i ci vin la dnsulB 8i a 'is ucenicului s$u= mergi -i /i 'i= du6te de aici c$ /mi trebuie c,iliaB )ar ucenicul venind la el" a 'is= /ntreab$ p$rintele meu" cum te a#li> El a 'is= s$ se roage pentru mine c$ mi s6a /ngreuiat stomacul. 8i /ntorcndu6se cel ce l6a trimis" a spus= b$trnul iat$" caut$ alt$ c,ilie -i se duce. Dup$ dou$ 'ile" a 'is iar$-i ucenicului= du6te -i /i 'i lui" c$ de nu se va duce" vin eu -i /l scot cu toiagulB )ar #ratele mergnd iar" a 'is c$tre si,astru= a au'it p$rintele meu c$ e-ti bolnav -i iar$-i se m,ne-te -i m6a trimis s$ te cercete'. R$spuns6a acela= cu rug$ciunile lui" sunt s$n$tosB Deci a venit la b$trnul s$u -i i6a spus= a spus c$ duminic$ iese" cu voia lui Dumne'eu. iar dup$ ce a venit duminica -i nu a ie-it si,astrul din c,ilie" lund b$trnul un toiag s6a dus s$6l bat$ -i s$6l goneasc$. La plecare i6a 'is ucenicul= merg eu mai /nainte" nu cumva s$ #ie acolo vreunii -i se vor sminti. )ar b$trnul i6a dat voie. 8i apucnd #ratele mai /nainte" a 'is c$tre si,astru= p$rintele meu vine s$ te mngie -i s$ te ia la c,ilie. Acesta cum a au'it dragostea b$trnului" a ie-it /n /ntmpinarea lui -i i6a pus metanie de departe" 'icnd= eu vin la s#inia ta" nu te sup$ra" p$rinteB )ar Dumne'eu v$'nd lucrarea tn$rului" l6a umilit pe b$trnul -i aruncnd toiagul a alergat spre /nc,inarea lui -i i s6a /nc,inat aducndu6l la c,ilia sa ca pe unul care nu ar #i au'it nimic din cele ce i6a 'is el. 8i a 'is c$tre ucenic= nimic nu i6ai spus din cele ce i6am spus ie> Acesta a r$spuns= nimic. Au'ind b$trnul" #oarte s6a bucurat -i a cunoscut c$ era 'avistia vr$Ema-ului. Apoi l6a odi,nit pe b$trnul" dup$ care i s6a /nc,inat ucenicului" 'icnd= tu s$6mi #i mie p$rinte -i eu ie ucenic" c$ci prin lucrarea ta s6 au mntuit su#letele amndurora.= (Q"&&&, 0:) 3. 3. Primirea oc/rii? ='is6a un b$trn= Crucea lui Hristos o vedem -i Patimile Lui le cinstim. Atunci pentru ce nu su#erim m$car ocara>= (Q"&&&, 05) 5. 5. !ilostenie c/tre cel ce te in+ideaz/? ='is6a un b$trn= de vei au'i despre cineva c$ te ur$-te -i te oc$r$-te" trimite6i sau d$6i lui puin$ blagoslovenie dup$ puterea ta" ca s$ ai /ndr$'neal$ s$ 'ici /n ceasul Eudec$ii= iart$6ne nou$" 2t$pne" gre-elile noastre" precum -i noi am iertat gre-iilor no-tri.= (Q"&&&, 00) 5. 5. L9ndul la moarte 2i la 8udecat/? = 'is6a un b$trn c$ cel ce se nedrept$e-te de bun$ voie -i /l iart$ pe aproapele" #ire-te c$ este al lui )isus. )ar cel ce nici nu nedrept$e-te" nici se nedrept$e-te" #ire-te c$ este al lui Adam. )ar cel ce nedrept$e-te" sau dobn'i cere" sau /n-eal$" #ire-te c$ este al diavolului. = (Q"&&&, 9)

S%9ntul "asile cel !are, 1milia H)" Despre invidie" P.L., QQQ&, 170 2.u. apud. )icolae !ladin, <rest (uce+sac,i, 'onstantin Pa+el, &oan P/grean, op. cit." p. 307.

135F70G

39

4. Sentine n terapeutica tristeii

=Cneori triste*ea apare din cauza ne4mplinirii dorin*elor, alteori ea urmeaz/ m9niei. Triste*ea pricinuit/ de ne4mplinirea dorin*elor apare ast%el? unele g9nduri ,ulpa+e aduc aminte su%letului de cas/, de p/rin*i 2i de +ia*a dus/ odinioar/. @i dac/ +/d c/ el nu se 4mpotri+e2te de%el, .a dimpotri+/, le urmeaz/, risipindu7se 4n pl/cerile min*ii, atunci, 4n2%/c9ndu7l, 4l cu%und/ 4n triste*e? <<nu mai am nici trecut, nici +iitor din pricina +ie*ii de acum>>. @i, .ietul su%let, pe c9t se um%l/ de g9ndurile cele dint9i, pe at9t se co.oar/ 2i se umile2te de cele din urm/.=135F71G -in de%ini*ia de mai sus identi%ic/m dou/ etiologii di%erite ale triste*ii? una din ne4mplinirea dorin*elor, alta din g9ndurile de m9nie. Bn cazul ne4mplinirii dorin*elor, acestea sunt legate de anumite speran*e pe care le a+em, multe dorin*e %iind legate de patimi. #st%el, continu9nd, +agrie spune =cel ce se %ere2te de toate pl/cerile lume2ti e o cetate de nep/truns pentru demonul triste*ii. '/ci triste*ea este lipsa unei pl/ceri, %ie prezente, %ie +iitoare. @i nu se poate respinge un ast%el de +r/8ma2 dac/ noi a+em +reo 4nclinare p/tima2/ pentru +reun lucru p/m9ntesc. '/ci el a2eaz/ n/+odul 2i produce triste*e e$act 4n locul spre care +ede c/ suntem atra2i mai mult.= 'a remediu a%l/m? =cel ce a 4n+ins po%ta, a 4n+ins patimile, iar cel ce a 4n+ins patimile nu +a mai %i st/p9nit de triste*e=137F73G Pri+ind la cea de7a doua etiologie, acela2i +agrie spune? =m9nia este o dorin*/ de r/z.unare, 2i r/z.unarea nesatis%/cut/ produce triste*ea=. -esigur c/ se poate 4nt9mpla ca ea s/ sur+in/ dup/ ce a trecut +alul de m9nie, ca o p/rere de r/u e$agerat/, n/scut/ din p/rerea de sine. #cest caz se 4nt9lne2te 2i 4n cazul 4n care am %ost 8igni*i sau ni se pare c/ am %ost 8igni*i. #ici triste*ea este legat/ mai mult de etiologia m9niei. Pe l9ng/ aceste dou/ etiologii, mai e$ist/ 2i o triste*e %/r/ moti+ a c/rei etiologie are ca su.strat ac*iunea demonic/. #ceasta poate duce 4n cel mai gra+ caz, la disperare 7 care poate cauza c,iar 2i moartea. ='/ pe mul*i i7a omor9t 4ntristarea 2i nu este %olos 4ntru ea.= (Bn*elepciunea lui &sus Sira,, 10, 03) 'a terapeutic/, P/rin*ii Pustiei recomand/? 1. 1. '92tigarea %/r/7de7gri8ei? ='is6a un b$trn oarecare= dator este c$lug$rul s$6-i cumpere #$r$6 de6griEa" m$car de se va -i lipsi de alte trebuine trupe-ti.= (&, 1) 0. 0. )elegarea de lucruri p/m9nte2ti? =a 'is avva Evprepie= cele trupe-ti sunt materie. Cel ce iube-te lumea" iube-te sminteala -i /mpiedic$rile. Deci de se va /ntmpla s$ se piard$ cndva ceva" aceasta trebuie s$ o primim cu bucurie -i cu m$rturisire" #iindc$ ne6am i'b$vit de griEi.= ( +prepie, 1) 1. 1. Smerenia? ='is6a avva %acarie= de s6a #$cut /ntru tine de#$imarea ca lauda -i s$r$cia ca bog$ia -i lipsa ca /ndestulare" nu vei muri. C$ci cu neputin$ este cel ce crede bine -i lucrea'$ cu binecuvntare s$ cad$ /n necur$ia patimilor -i /n /n-el$ciunea diavolilor.= (!acarie, 19) 3. 3. (ucuria du,o+niceasc/, .ucuria 4ntru -omnul? =avva .eniamin" cnd avea s$ moar$" a 'is #iilor s$i= acestea #acei -i putei s$ v$ mntuii. 0otdeauna bucurai6v$" ne/ncetat v$ rugai" pentru toate mulumiiB= ("eniamin, 31) 5. 5. L9ndul la cele +iitoare? =un #rate /l /ntreab$ odat$ pe avva 2erapion 'icnd= avva tristeea s6 a ab$tut asupra mea ca s$ m$ /ntorc /n lume -i s$ m$ apuc de o meserie. Avva 2erapion i6a 'is= cu ce te ocupi tu" de i6a venit s$6i p$r$se-ti c,ilia" s$ pleci /n lume i s$ te apuci de o meserie> &ratele a r$spuns= #ac perdele. *$trnul /l /ntreab$= oare nu ai sub tine o rogoEin$ /n timp ce /mplete-ti> )ar el r$spunse= da" am o rogoEin$. Atunci avva 'ise= oare nu ai alt$ rogoEin$ la u-$> &ratele /i r$spunse= ba da. Avva /i 'ise iar$-i= oare nu ai un col /ntunecat unde dormi> +6ai iarna cu ce s$ te6nc$l'e-ti> &ratele /i r$spunse. e adev$rat. crede6m$ #iule" continu$ avva" dac$ oameni ar putea s$ vad$ de aici mo-tenirea" slava -i odi,na pe care Dumne'eu le6a preg$tit pentru cei care6l iubesc" orict de mult ar #i s$ r$mn$ /n ast$ lume -i c,iar dac$ ar #i s$ tr$iasc$ /ntr6o colib$ /ntunecat$ cu viermi pn$ la genunc,i" tot nu s6ar l$sa ab$tui de tristee.= ('ollectio !onastica, QQ&&&, 51) 5. 5. #lternarea st/rilor de tensiune psi,ic/ cu st/ri de destindere? =era cineva ce vna prin pustie dobitoace s$lbatice -i a v$'ut pe avva Antonie glumind cu #raii -i s6a smintit. )ar b$trnul vrnd s$6l /ncredine'e pe el" c$ trebuie cte puin s$ se pogoare #railor" i6a 'is lui= pune s$geata /n arcul t$u -i /ntinde. A-a a #$cut acela. 8i a 'is lui= /ntinde iar$-i. 8i a /ntins. 8i iar$-i i6a 'is= /ntinde6l iar$-i. 8i a 'is lui vn$torul= de /l voi /ntinde peste m$sur$" se #rnge arcul. Ais6a lui b$trnul= a-a -i la lucrul lui Dumne'eu" dac$ peste m$sur$ vom /ntinde cu #raii" degrab se rup. Deci trebuie cte puin -i cteodat$ a ne pogor
135F71G 137F73G

+agrie Ponticul, op. cit." p. 50. )bidem." p. 53.

50

#railor. Acestea au'ind vn$torul" s6a umilit. 8i mult #olosindu6se de la b$trnul" s6a dus. 8i #raii /nt$rindu6 se" au mers la locul lor.= (#ntonie, 15) 7. 7. ',iar 2i un pa,ar de +in? =dai b$utur$ /mb$t$toare celui ce e gata s$ piar$ -i vin celui cu am$r$ciune /n su#let.= (Pilde, 11,5)

15.

'irtutea ascultrii ca psihoterapeutic a )oinei

#tunci c9nd am %/cut o radiogra%ie a su%letului din perspecti+a S%in*ilor P/rin*i, am putut o.ser+a c/ +oin*a are o latur/ in%erioar/, ce *ine de puterea animal/, %iind o +oin*/ a$at/ pe com.ati+itate, 2i o latur/ superioar/ ce *ine de principiul autodetermin/rii, %iind o +oin*/ str9ns legat/ de principiul li.ert/*ii. Totodat/ am putut o.ser+a c/, 4n situa*ii maladi+e, con2tiin*a personal/, este prezent/ 4n di%erite %aze de luciditate, %iind prezent/ c,iar 2i 4n crizele de alienare. #t9t timp c9t e$ist/ con2tiin*/, e$ist/ 2i +oin*/, c,iar dac/ aceasta este neputincioas/, %iind 4nregistrat/ doar ca o tensiune. Bn aceste cazuri +oin*a 4n latura ei superioar/ este in,i.at/ iar 4n latura com.ati+/ se mani%est/ accentuat, %iind o urmare a ,alucina*iilor, +edeniilor etc. -ar, re+enind la o %az/ c9nd .olna+ul este con2tient, este pe deplin recunoscut c/ un rol esen*ial 4n +indecarea .olii o are lupta .olna+ului cu sine, cu .oala. Bn cazul c9nd .oala este determinat/ de patimi, a2a cum spunea 2i )icolae Paulescu, =nu e$ist/ dec9t un singur remediu moral e%icace 4n ceea ce pri+e2te patimile, iar acest remediu este )oina* adic/ puterea pe care o are omul de a72i in,i.a impulsurile insticti+e (normale sau alterate).=13:F75G Putem concluziona c/ nu e$ist/ om, c,iar 2i .olna+ mintal %/r/ +oin*/, ci doar moduri de alterare 2i sc,im.are a sensului acesteia. 'el ce s/+9r2e2te un p/cat, un r/u, 4l s/+9r2e2te prin propria +oin*/. #ceast/ +oin*/ *ine de autodeterminare, de a%irmarea li.ert/*ii proprii etc. Se recunoa2te doar o neputin*/ a +oin*ei, de a se rupe de p/cat, neputin*/ pus/ pe seama ro.irii acesteia de c/tre sti,iile lumii. 6e+enind la ceea ce am ar/tat atunci c9nd am +or.it despre persoan/, nu e$ist/ li.ertate ade+/rat/ dec9t 4n rela*ia interpersonal/ a omului cu -umnezeu, cu persoanele S%intei Treimii. <mul nu se poate a%irma a %i li.er, dec9t 4n rela*ie cu #cesta, prin participa*ia la li.ertatea #cestuia. <ri +oin*a constant/ de 4ndumnezeire, de desp/timire, de li.ertate, de s/n/tate, 4n ultim/ instan*/, tre.uie s/ %ie a$at/ pe un %undament solid, pe o certitudine, care s/ constituie .az/ de plecare. #cest %undament, aceast/ certitudine, este credin*a. 'redin*a nu este doar o aderare la ade+/r, ci este o 4nt9lnire cu #ltul. #ceast/ 4nt9lnire se realizeaz/ prin credin*a .aptismal/, care este credin*a eclesial/ d/t/toare a luminii cunoa2terii lui -umnezeu, a luminii cunoa2terii lucrurilor, a luminii +ederii necreatului. ste credin*a care mut/ de la moartea mistic/ la +ia*a mistic/. -oar ,arul credin*ei .aptismale dep/2e2te %irea 2i d/ +oin*ei noastre puterea de a se smulge de tot ce7o st/p9ne2te 2i m/rgine2te. 'redin*a de+ine ast%el, participa*ie la prezen*a 2i lucrarea lui -umnezeu, de+ine lumin/ 2i cunoa2tere. &ar credin*a su. aspect +oliti+ 4m.rac/ %orma m/rturisirii. S/ +edem ce se spune 4n Pateric despre aceast/ m/rturisire? = au venit odat$ patru pustnici la marele Pamvo" purtnd piei. 8i au vestit #iecare #apta cea bun$ a celuilalt ne#iind acela de #a$. Gnul postea mult" cel de6al doilea era neagonisitor -i cel de6al treilea a c-tigat mult$ dragoste. 2e spunea /nc$ -i despre cel de6al patrulea c$ :: de ani avea de cnd era sub ascultarea unui b$trn. Le6a r$spuns lor avva Pamvo= v$ 'ic vou$" c$ #apta cea bun$ a acestuia este mai mare" c$ci #iecare dintre voi" #apta bun$ pe care a c-tigat6 o" cu voia sa a agonisit6o9 iar acesta t$indu6-i voia" voia altuia o #ace. C$ci acest #el de b$rbai sunt m$rturisitori" dac$ pn$ la moarte se vor p$'i a-a.= (Pam+o, 3) 'oncluzion/m c/, toate cele patru %orme de ascez/ sunt m/rturisitoare ale credin*ei celor ce le practic/, dar c/ asceza ascult/rii este cea mai mare pentru c/ pri+e2te eul meu propriu, putin*a mea de determinare, c,ipul !9ntuitorul ascult/tor p9n/ la moarte, 2i 4nc/ moarte pe 'ruce. Bn momentul c9nd %aci ascultare, nu se mai pune pro.lema unei +oin*e .olna+e supuse sti,iilor lumii. #scultarea este +indecarea +oin*ei, este stadiul +oin*ei superioare instituite de Eristos prin e$emplul personal. #scultarea este d/t/toare de energii, de ,ar care te scoate din orice greutate. =-ai +oin*/, iei putere= se poate rezuma? %aci ascultare, pe toate le +ei dep/2i, %ie .oal/, %ie orice altce+a.

13:F75G

)icolae Pauleascu, )nstincte" patimi -i con#licte" ciclul = lite &nter.elice=, editura #nastasia, 1995, p. 103.

51

-ar s/ trecem 4n re+ist/ c9te+a de%ini*ii de Pateric ale ascult/rii? ='is6a avva %ios" cel al lui .eleu= ascultarea este /n loc de ascultare -i oricine ascult$ pe Dumne'eu -i Dumne'eu /l ascult$ pe dnsul. = (!ios, 1)J ='is6a iar$-i= odor scump este c$lug$rului ascultarea. Cel ce a c-tigat6o va #i ascultat de Domnul -i cu /ndr$'neal$ va sta /naintea Celui r$stignit. C$ Domnul Cel ce 26a r$stignit" ascult$tor 26a #$cut pn$ la moarte.= (Tpepr,ie, :) '9t despre puterea ascult/rii de a ro.ii sti,iile lumii acesteia d/m c9te+a e$emple? = se spunea despre avva )oan" ucenicul lui avva Pavel" c$ avea mare ascultare. C$ era /ntr6un loc mormnturi -i locuia acolo o leoaic$" iar b$trnul a v$'ut /n locul acela baligi de bou -i 'icea lui )oan s$ se duc$ s$ le aduc$. )ar el i6a 'is= dar ce voi #ace" avvo" pentru leoaic$> *$trnul glumind a 'is= de va veni asupra ta" leag6o -i ad6o aiciB Deci" s6a dus #ratele acolo seara -i iat$ a venit leoaica asupra lui. )ar el" dup$ cuvntul b$trnului" s6a repe'it s$ o prind$ -i a #ugit leoaica. 8i alerga dup$ ea" 'icnd= a-teapt$ p$rintele meu s$ te leg. 8i prin'ndu6o a legat6o. -i se nec$Eea b$trnul -i -edea a-teptndu6l. -i iat$ a venit" innd leoaica legat$. .$'nd b$trnul" s6a minunat. 8i vrnd s$6l smereasc$" l6a lovit 'icnd= nebunuleB Cine nebun mi6ai adus aici> 8i a de'legat6o /ndat$ b$trnul -i a slobo'it6o s$ se duc$. = (&oan, ucenicul lui a++a Pa+el)J =povestit6au unii pentru avva )oan Colov" c$ mergnd c$tre un b$trn tebeu la 2c,it" -edea /n pustie -i lund avva lui un lemn uscat" l6au r$s$dit -i i6a 'is lui= /n #iecare 'i" adap$ acest lemn cu cte un ulcior de ap$" pn$ ce va #ace road$. 8i era departe de dn-ii" /nct se ducea de cu sear$ -i venea dimineaa. )ar dup$ trei ani" a tr$it lemnul -i a #$cut road$ -i lund b$trnul rodul lui" l6a dus la biseric$" 'icnd #railor= luai" mncai rodul ascult$riiB= (&oan 'olo+, 1) Totodat/ p/rin*ii %ericesc pe cei ce au o ascultare des/+9r2it/, care 2i7au t/iat cu totul +oia proprie, de multe ori apo%tegmele de acest gen par greu de crezut pentru o minte pro%an/? = a venit odat$ unul din tebei la avva 2isoe" vrnd s$ se #ac$ c$lug$r. 8i l6a /ntrebat b$trnul" dac$ are pe cineva /n lume. )ar el a 'is= am un #iu. 8i i6a 'is lui b$trnul. Du6te" arunc$6l /n ru -i atunci te #aci c$lug$rB Deci" dup$ ce s6a dus s$6l arunce" a trimis b$trnul pe un #rate 'icndu6i s$6l opreasc$. De aceea" cnd l6a ridicat s$6l arunce" i6a 'is #ratele= /ncetea'$ ce #aci> )ar el i6a 'is= avva mi6a 'is s$6l arunc. )6a 'is #ratele= a mai 'is s$ nu6l arunciB 8i l$sndu6l a venit la b$trnul -i s6a #$cut preaiscusit c$lug$r pentru ascultarea lui. = (Sisoe, 10)J =se spunea despre avva 2aio -i despre avva %ue" c$ au petrecut unul cu altul. 8i avea mult$ ascultare avva 2aio" dar era #oarte aspru. Lui /i 'icea b$trnul" ispitindu6l= du6te -i #ur$B 8i se ducea -i #ura de la #rai pentru ascultare -i mulumind Domnului pentru toate. )ar b$trnul lua lucrurile -i le da pe ascuns /napoi. 1dat$ c$l$torind ei" a sl$bit -i l6a l$sat pe el avva 'drobit. 8i venind a 'is #railor= ducei6v$ -i aducei6l pe 2aio c$ci 'ace 'drobitB 8i ducndu6se l6au adus.= (Saio, 1). #2a cu s7a +/zut ascultarea are puterea de a na2te 4n su%letul celui ce o practic/, mult r9+nita smerenie, +irtutea care are putere de a ne urca 4n rai? = 'is6a iar$-i= cnd suntem /n viaa de ob-te" s$ alegem ascultarea mai mult dect nevoina. C$ aceasta /nva$ trecerea cu vederea" iar aceea /nva$ smerita cugetare.= (Singlitic,ia, 15) &at/ cum, ascultarea este +indecarea +oin*ei. -esigur c/ nu o ascultare de oricine, ci de -omnul, de cel ce se str/duie2te prin e$emplu personal s/ urmeze calea -omnului, 2i nu de acesta, 4n ultim/ instan*/, ci de -umnezeu care +or.e2te, datorit/ rug/ciunilor noastre 2i ale acestuia, prin gura lui. #scultarea de du,o+nic, 4ncredin*area cu totul +oii -omnului, t/ierea +oii proprii > cale spre s%in*enie, spre s/n/tate. &at/ cum c9nt/ Patericul aceast/ cale? ='is6a avva Ru#" c$ cel ce -ade /ntru ascultare de p$rintele du,ovnicesc" mai mult$ plat$ are dect cel ce petrece singur /n pustie. 8i spunea acesta" c$ a povestit unul din p$rini" 'icnd= am v$'ut patru cete /n cer. 3n cea dinti era omul care este bolnav -i mulume-te lui Dumne'eu. 3n a doua ceat$ era cel ce umbl$ dup$ iubirea de str$ini -i /n aceasta st$ -i sluEe-te. 3n a treia ceat$ era cel ce umbl$ dup$ pustie -i nu vede om" -i /n a patra ceat$ era cel ce -ade /n ascultare de p$rinte -i i se supune lui pentru Domnul. 8i purta cel pentru ascultare lan de aur -i pav$'$ -i mai mult$ slav$ avea dect ceilali. )ar eu am 'is celui ce m$ pov$uia= cum acest mai mic are slav$ mai mult$ dect ceilali> )ar el r$spun'nd mi6a 'is= #iindc$ cel ce umbl$ dup$ iubirea de str$ini" cu voia sa #ace" -i cel ce este /n pustie cu voia sa s6a dus" iar acesta care are ascultare" toate voile sale l$sndu6le atrn$ de Dumne'eu -i de p$rintele s$u. Pentru aceasta mai mult$ slav$ a luat dect ceilali. Deci #iilor pentru aceasta este bun$ ascultarea" care pentru Domnul se #ace. Ai au'it" #iilor" /n parte" o puin$ urm$ a ispr$vii acesteiaB 1" ascultare" mntuirea tuturor credincio-ilorB 1" ascultare" n$sc$toarea tuturor #aptelor buneB 1" ascultare a#l$toarea 3mp$r$ieiB 1" ascultare" care desc,i'i cerurile -i sui pe oameni de la p$mntB 1" ascultare" ,r$nitoarea tuturor s#inilor" din care au supt ei lapte -i prin care s6au #$cut des$vr-iiB 1" ascultare" care e-ti locuitoare /mpreun$ cu /ngeriiB= (6u%, 0) 50

'. Concluzii
=#u sunt )ia* )oi suntei mldiele. Cel ce rm0ne ntru Mine $i #u n el* acela aduce road mult* cci fr Mine nu putei face nimic.= (&oan 15,5) =F/r/ !ine nu pute*i %ace nimic= este un cu+9nt pe care de multe ori suntem tenta*i s/7l trecem cu +ederea, 2i a+em impresia c/ putem 2i noi ce+a. -ar nimic nu este mai ade+/rat dec9t acest cu+9nt. Cn singur lucru 4l putem %ace de la noi 4n2ine, lucru pe care -umnezeu nu7D poate %ace? p/catul, dar 2i pe acesta 4l %acem cu 4ng/duin*a Dui 2i dintr7o iconomie numai de l 2tiut/. <rice medic, terapeut, du,o+nic, .olna+, credincios, necredincios, etc. ar tre.ui s/ ai./ mereu 4n cuget acest ade+/r. -ac/ ai cu ade+/rat o iu.ire sincer/ %a*/ de aproapele, de pacient, de cel c/zut 4ntre t9l,ari 2i +rei s/7l +indeci, s/7l a8u*i, s/7i %aci .ine nu se poate s/ nu ceri a8utorul dumnezeiesc, %/r/ de care nu putem %ace nimic cu ade+/rat .un. ste cu ade+/rat 4n*elept psi,iatrul care procedeaz/ ast%el, c/ruia nu7i e ru2ine s/ recunoasc/ c9nd, 4n anumite situa*ii, este dep/2it 2i care 4n ast%el de situa*ii, din dragoste 42i po+/*uie2te pacientul la rug/ciune, la (iseric/, la a8utorul dumnezeiesc. #ceasta nu reprezint/ o 4n%r9ngere, din contr/ este cea mai pur/ desc,idere 2i dragoste 4n deplin/ cuno2tin*/. -oar ,arul dumnezeiesc, doar energiile di+ine necreate, sunt 4n stare s/ plineasc/ acolo unde lipse2te, s/ creeze acolo unde nu e$ist/, s/ %ac/ ordine 4n dezordine etc. c/ci -umnezeu nu are pe nimeni de pierdut ci pe to*i caut/ s/7i m9ntuiasc/ 2i la cuno2tin*a ade+/rului s/7i aduc/. Toate sunt .une dac/ sunt %olosite cum tre.uie, dac/ li se d/ un scop .un, dac/ este reclamat/ prezen*a 2i a8utorul dumnezeiesc. Psi,iatria este .un/, este din ce 4n ce mai solicitat/, -umnezeu lucreaz/ multe +indec/ri prin intermediul ei, s%era cunoa2terii 4n cadrul ei p/trunde tot mai ad9nc 4n taina comple$ului uman. Totu2i pentru a nu ie2i din .ine, pentru a se %eri de autonomie, de a de+eni dia.olic/ 2i anti,ristic/, tre.uie %/cut/ o sim.ioz/ 4ntre teorie, mi8loacele terapeutice 2i credin*a 4n -omnul nostru, &isus Eristos. #cest lucru d/ psi,iatriei o perspecti+/ de normalitate, de moralitate 2i are ca e%ect cre2terea 4ncrederii .olna+ilor 4n e%ectele acesteia. #cest lucru este +ala.il 2i in+ers. Preotul nu tre.uie s/ %ug/ de a8utorul psi,iatriei, 4n lupta sa de 4ndumnezeire a credincio2ilor da*i lui spre 4ngri8ire. )u tre.uie s/ ne 4nc/p/*9n/m 4n a cere minuni, c9nd a+em la 4ndem9n/ instrumentul +indec/rii. S%9ntul "asile cel !are spunea 4nc/ din +eacul al &"7lea c/ =este o 4nc/p/*9nare s/ re%uz/m a8utorul medicului=, iar acum cu at9t mai mult. 6ug/ciunea a sc/zut, cei ce pot s/ mi8loceasc/ minuni sunt tot mai rari, dar -umnezeu 4n iconomia sa, nu ne7a l/sat cu totul nea8utora*i, ci a dat 4n*elepciune oamenilor care au descoperit tot %elul de mi8loace, de instrumente prin care pot a8uta la redarea st/rii de normalitate, de s/n/tate at9t trupeasc/ c9t 2i psi,ic/. Singura condi*ie ca totul s/ se 4nscrie 4n ordinea di+in/ este credin*a, credin*a c/ pe l9ng/ .isturiu, neuroleptic etc. pune 2i -umnezeu um/rul. Ducrarea de %a*/ s7a +rut a %i o ast%el de punte de leg/tur/, o 4ncercare de spargere a e$tremelor ce se %eresc de atingere, s7a +rut a %i o cale de mi8loc. -ac/ am gre2it cu ce+a, sau dac/ punctul nostru de +edere e cu totul gre2it 2i nu se 4nscrie pe linia a ceea ce (iserica 4n+a*/, noi retragem totul cer9nd iertare pentru tinere*ea 2i neiscusin*a noastr/. #2a s/ ne a8ute -umnezeuA

'I.

Bibliografie

1. UUU , 2#nta 2criptur$" edi*ia sinodal/ 19::, editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 19::. 0. UUU , Liturg,ier" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 19:0. 1. UUU , Patericul" editura piscopiei <rtodo$e 6om9ne de #l.a7&ulia, #l.a7&ulia, 1991. 3. UUU , Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, editura #cademiei, (ucure2ti, 199:. 5. UUU , Random Hause Webstrer(s Dictionar!" +ersiune pe '-7rom. 5. UUU , &ilocalia" +ol. &, editura Earisma, (ucure2ti, 1991. 7. (o.oc #le$andru, &ilo'o#ia contemporan$ ( orient$ri -i stiluri de gndire semni#icative" editura -idactic/ 2i Pedagogic/, (ucure2ti, 1995. 51

:. (oca, &erom. #rsenie, C$rarea 3mp$r$iei" editura piscopiei <rtodo$e 6om9ne a #radului, 1995. 9. (r9nzei Petre, #urelia S9r.u, Psi,iatrie" editura -idactic/ 2i Pedagogic/, (ucure2ti, 19:1. 10. ',iril/, -r. Pa+el, Pr. !i,ai "alica, %editaie la medicina biblic$" editura ',ristiana, (ucure2ti, 1990. 11. 'rainic )ic,i%or, 2#inenia ( 3mplinirea umanului 4Curs de 0eologie mistic$5" editura !itropoliei !oldo+ei 2i (uco+inei, &a2i, 1991. 10. 'leopa, #r,im. &lie, Despre vise -i vedenii" editura #nastasia, (ucure2ti, 1991. 11. 'riteanul #gapie, %ntuirea p$c$to-ilor, traducere rom9neasc/, (ucure2ti, 1:91. 13. +doKimo+ Paul, 1rtodoxia" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1997. 15. +agrie Ponticul, 0ratatul practic. Knosticul., colec*ia Plural, editura Polirom, &a2i, 1997. 15. Pr. Laleriu, #ndrei Ple2u, La.riel Diiceanu, Sorin -umitrescu, Dialoguri de sear$" editura Earisma, (ucure2ti, 1990. 17. Lelder !ic,ael, -ennis Lat,, 6ic,ard !aMor, 0ratat de Psi,iatrie 1x#ord" edi*ia a &&7a" al #socia*iei Psi,iatrilor Di.eri din 6om9nia 2i Lene+a &ni*iati+e on PsM,itrM, (ucure2ti, 1993. 1:. Lordos 'onstantin, Dicionar Enciclopedic de Psi,iatrie" +olumul &&&, editura !edical/, (ucure2ti, 19:9. 19. Eersc, Ieanne, %irarea &ilo'o#ic$. ( )storia #ilo'o#iei europene" editura Eumanitas, (ucure2ti, 1993. 00. &dem, .ademecum /n psi,iatrie" editura !edical/, (ucure2ti, 19:5. 01. Darc,et, Iean7'laude, 0erapeutice bolilor mintale" editura Earisma, (ucure2ti, 1997. 00. &dem, 0eologia *olii" editura =<astea -omnului=, Si.iu, 1997. 01. !ladin, -r. )icolae, <rest (uce+sc,i, 'onstantin Pa+el, &oan P/grean, 0eologia %oral$ 1rtodox$" +ol. &, %orala Keneral$" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1979. 03. Paulescu )icolae, )nstincte" patimi -i con#licte" ciclul = lite &nter.elice=, editura #nastasia, 1995. 05. Pl/m/deal/ #ntonie, 0radiie -i libertate /n spiritualitatea ortodox$" colec*ia #$ios, editura Pronostic, 1995. 05. 6upniK !arKo &+an, Cuvinte de spre om9 ) Persoana ( #iin$ a Pa-telui" editura -eisis, Si.iu, 1997. 07. St/niloae -umitru, 0eologia Dogmatic$ 1rtodox$" +olumul &, &&, &&&, editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1995, 1997, 199:. 0:. &dem, 1rtodoxie -i romnism" editura !/n/stirii Putna, 1990. 09. Todoran &sidor, &oan P/grean, 0eologia Dogmatic$" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1991. 10. S%9ntul &gnatie (ranceanino+, 0lcuiri la Patericul egiptean" editura #nastasia, colec*ia ='omorile Pustiei=, +ol. 9, (ucure2ti 1995. 11. S%9ntul &oan Sc/rarul, 2cara" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1990. 10. S%9ntul &oan -amasc,in, Dogmatica" editura Scripta, (ucure2ti, 1991. 11. S%9ntul &oan 'assian, A-e'$mintele mn$stire-ti -i convorbiri du,ovnice-ti" editura &nstitutului (i.lic 2i de !isiune al (isericii <rtodo$e 6om9ne, (ucure2ti, 1990. 13. S%9ntul )icodim #g,ioritul, Hristoitia" traducere rom9neasc/, (ucure2ti, 1917. 15. "lad, Pr. "asile, Curs litogra#iat de moral$" #rad, 199:.

53