UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MANAGEMENTUL PREVIZIONAL AL RESURSELOR UMANE I ANALIZA POSTURILOR DE LUCRU

Coordonator,

Prof. univ. dr. Carmen Miron

SIBIU

Cuprins:

!!" -

CAP#I# MANAGEMENTUL PREVIZIONAL AL RESURSELOR UMANE 1.1. Rolul gestiunii previzionale a resurselor umane 1.2 .Analiza laturii calitative si cantitative a gestiunii previzionale a resurselor umane 1.3. Opiuni n managementul previzional al resurselor umane 1.!. Coninutul managementului previzional al resurselor umane 1.". #valuarea managementului previzional al resurselor umane CAP#II# ANALIZA POSTURILOR DE LUCRU 2.1.Ce este $i ce influen% are 2.2. Pa$ii efectuati n analiza posturilor 2.3 Metode folosite pentru culegerea informaiilor necesare analizei posturilor Ca$#III# ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII RESURSELOR UMANE PE BAZA INDICATORULUI PRODUCTIVITATEA MUNCII LA ,,SC CAMINUL SA 3.1. Prezentarea unitatii &.C.Caminul &.A 3.2. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane 3.3. Concluzii

MANAGEMENTUL PREVIZIONAL AL RESURSELOR UMANE I ANALIZA POSTURILOR DE LUCRU CAP#I# MANAGEMENTUL PREVIZIONAL AL RESURSELOR UMANE 1.1. Rolul gestiunii previzionale a resurselor umane Managementul previzional al resurselor umane const% n conceperea' punerea n aplicare $i urm%rirea politicilor $i planurilor de aciune care vizeaz% reducerea n mod anticipat a diferenelor dintre nevoile de resurse umane ale ntreprinderii ( n termeni de efective $i de competene)' determinate n funcie de opiunea strategic% formulat% $i disponi*ilit%ile ei la un moment dat. Managementul previzional al resurselor umane este o condiie $i o garanie a utiliz%rii eficiente a capitalului uman dintr+o organizaie. ,estiunea previzional% a resurselor umane const% n proiectarea pe termen mediu $i-sau lung a necesarului de personal din ntreprindere n diversitatea meseriilor $i funciilor' ntr+o organizare structural% adecvat% evoluiei viitoare a ntreprinderii# Conducerea resurselor umane' realizata sistematic si in perspectiva' vizeaza' printre altele' asigurarea cu personal + at.t din punct de vedere cantitativ' c.t si calitativ + suficient pentru a garanta atingerea o*iectivelor organizatiei. ,estiunea previzionala a personalului are rolul de a preveni: / Riscul unor concedieri masive. Cresterea productivitatii determina periodic aparitia unor importante supraefective' ceea ce inseamna zeci de mii de pro*leme sociale care aduc sistemele sociale in pragul e0ploziei. / Riscul de a nu avea oameni care sa fie capa*ili sa foloseasca utila1e costisitoare. 2ecesitatea unei modernizari continue a ec3ipamentelor poate genera acest risc' deci anticiparea acestei sc3im*ari va asigura intreprinderii resursele umane de care este nevoie atunci c.nd are loc o modificare din categoria celor analizate. / Riscul de a nu avea la un moment dat oameni importanti (in mod deose*it cadre de conducere). Riscurile generate de plecarea intr+o perioada scurta de timp a unei ec3ipe de conducere' a unei ec3ipe de comisionari + forta de v.nzare + sau a ma1oritatii informaticienilor sunt evidente' iar consecintele pot merge p.na la faliment 4ar gestiunea personalului nu tre*uie sa ai*a doar un caracter preventiv' indiferent c.t este de important' in egala masura tre*uie sa serveasca unor scopuri ofensive' in acest sens' mai ales in sectoarele de v.rf' este esential de a avea pregatiti oameni pentru a nu pierde timp cu e0ploatarea unor oportunitati te3nice sau de piata care pot aparea. Pentru aceasta' anticiparea caracteristicilor functiilor este esentiala5 aceasta nu este o simpla previziune' ci presupune alegere si pregatire corespunzatoare.

1.2 .Analiza laturii calitative si cantitative a gestiunii previzionale a resurselor umane Planificarea resurselor umane este dinamic%' timpul fiind o varia*il% esenial%' at.t n ceea ce prive$te latura cantitativ% (adaptarea num%rului de posturi conform evoluiei n timp a organizaiei)' c.t $i cea calitativ% (armonizarea evoluiei comple0it%ii posturilor cu sc3im*%rile te3nologiei). 6atura sa calitativ%' vizeaz% domenii ca : evoluia meseriilor5 climatul social5 formele de organizare a muncii5 modul de funcionare a filialelor teritoriale ale unei firme etc. Pentru a analiza previzional o meserie nu este suficient% numai trecerea n revist% a sarcinilor de *az% ale funciei respective $i a responsa*ilit%ilor e0ercitate' ci $i o imagine de perspectiv% asupra celor trei parametri: competene, comportament, capacitatea de a evolua, astfel : Competenele sunt strict legate de ramura sau domeniul n care sunt e0ercitate. Comportamentul tre*uie analizat in.nd cont de nivelul ierar3ic pe care se situeaz% postul. Capacitatea de a evolua tre*uie s% in% cont de noile e0igene te3nice ale meseriei $i de evoluia mediului. Gestiunea previzional a efectivelor de personal const% n planificarea pe termen mediu $i lung a necesarului de personal n funcie de previziunile privind activitatea viitoare a ntreprinderii. Anticiparea necesarului de personal are la *az%' n toate situaiile' o analiz% previzional% a resurselor umane' pornind de la *ilanul posturilor e0istente la un moment t (considerat ca punct de referin%) $i proiectarea acestora pentru un moment (t71)' in.nd cont de celelalte domenii ale organizaiei' $i anume: politica de dezvoltare prin investiii (automatizare, informatizare, schimbarea tehnologiei) n ceea ce prive$te egalitatea num%rului de posturi conform sc3emelor de normare $i statelor de funciuni cu num%rul efectiv de persoane5 aspectele financiar-contabile ale gestiunii firmei, referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata salariilor' ponderea costului forei de munc% n costurile organizaiei' avanta1ele sociale care pot fi suportate de unitate5 probleme privind organizarea muncii n cadrul organizaiei n ceea ce prive$te luarea deciziilor' circuitului informaiilor' antrenarea salariailor n rezolvarea pro*lemelor grupului de munc% (participare)' utilizarea timpului de lucru5 organizarea i e ecutarea controlului cu privire la gestiunea personalului pentru toate su*funciile sale' analiza c3eltuielilor privind anga1area' formarea' recalificarea' motivarea salariailor' protecia muncii' protecia salariatului n timpul $i n afara muncii' protecia social% a anga1ailor $i a familiilor acestora etc

Condiia decisiv% n reu$ita strategiei economice este' cel mai adesea' o *un% cunoa$tere a aspectelor com*inate care privesc at.t dimensiunea cantitativ%' c.t $i cea calitativ% a resurselor umane 1.3. Opiuni n managementul previzional al resurselor umane 8in.nd seama de toate aceste particularit%i $i mai ales de opiunea strategic% a ntreprinderii' putem evidenia urm%toarele opiuni n managementul previzional al resurselor umane: ! creterea global aceasta determin% efecte ale economiei de scar%' concentr%ri sau segment%ri de compartimente funcionale' regruparea la sediu a unor activit%i dispersate' automatiz%ri etc. Cre$terea glo*al% poate antrena modific%ri calitative: evoluii ale posturilor de munc%' apariia de noi tipuri de posturi' dispariia unor tipuri de posturi 5 / creterea selectiv aceasta prive$te o parte din produsele $i serviciile ntreprinderii' o anumit% zon% sau domeniu de activitate. Aceasta poate antrena modific%ri cantitative $i calitative. / diminuarea selectiv n funcie de amploare' de urgen% $i de posi*ilit%ile practice' se impun c.teva m%suri: oprirea recrut%rilor' o redistri*uire intern%' cesionarea de activit%i c%tre o filial% sau concedieri. / diminuarea global aceasta vizeaz% o pla1% larg%' merg.nd de la resor*ia u$oar% a unui supraefectiv p.n% la o comprimare puternic% $i *rutal% a efectivelor pentru a face fa% unei crize ma1ore $i folose$te acelea$i aciuni ca $i diminuarea selectiv%. / reorganizarea sau modificarea calitativ, global' a locurilor de munc%: ea poate s% se fac% f%r% reducerea efectivelor sau poate s% antreneze colateral o reducere de efective5 / asanarea organizaional este o operaie care se desf%$oar% o dat% la circa " ani $i const% n: +resor*ia supraefectivelor care au ap%rut n anumite zone ale ntreprinderii5 +revederea modului n care este structurat% ntreprinderea n direcii $i servicii5 +revederea amplas%rii serviciilor funcionale5 +a1ustarea responsa*ilit%ilor managerilor de pe diferite niveluri $i repartiia puterii de decizie5 / modificarea calitativ parial a locului de munc" 9n acest caz' au loc operaii de adaptare prin formare $i-sau operaii de recrutare' n funcie de amploarea modific%rii. / creterea fle ibilitii calitative i cantitative a locului de munc. Acest lucru se realizeaz% prin punerea n aplicare a unei politici de polivalen% $i prin e0tinderea recurgerii la contracte de munc% temporare $i-sau cu durat% determinat%. 1.4. Coninutul managementului previzional al resurselor umane Managementul previzional al resurselor umane presupune: a. un anumit ansam*lu de operaii premerg%toare $i *. un proces propriu+zis de planificare a efectivelor. a. #peraii premergtoare 9nainte de procesul propriu zis de planificare a efectivelor' este necesar s% avem acces la urm%toarele informaii de *az%:

"

: informaii privind o*iectivele $i strategiile organizaiei pentru perioada acoperit% de plan $i o*iectivele fiec%rei verigi structurale. 9n general' aceste o*iective privesc: / e0pansiunea sau reducerea produciei de *unuri $i servicii5 diversificarea produciei5 reorganizarea posi*il% a marilor funciuni din cadrul organizaiei5 cre$terea renta*ilit%ii. : informaii privind profilul posturilor de munc%' adica o descriere a secvenei de activit%i inerente fiec%rui post ' precum $i calificarea cerut% titularilor. : informaii privind caracteristicile forei de munc% utilizate n prezent n organizaie. 4osarele de personal tre*uie' n acest caz' s% conin% informaii privind: / efectivele' preg%tire academic% iniial% $i do*.ndit% n perioada de lucru5 e0perien%: locurile de munc% ocupate anterior. evaluarea performanei $i a potenialului5 *. $rocesul propriu-zis de planificare a efectivelor Pe *aza acestor informaii se trece la procesul propriu+zis de planificare a efectivelor' proces care cuprinde trei mari etape: 1. %naliza caracteristicilor efectivelor e istente i previziunea micrilor de efective sau altfel spus' determinarea ofertei de munc% interne' prezente $i viitoare. Pentru aceasta se vor sta*ili: : caracteristicile efectivelor actuale pe categorii de personal' pentru fiecare verig% structural%. Aceste caracteristici se refer% la: v.rst%' se0' nivel de $colarizare' e0perien%' competen% actual% $i potenial%' aspiraii. &e ntocme$te la nivelul fiec%rui compartiment o ;fi$%< a competenelor salariailor<. : num%rul de indivizi care va r%m.ne n categoria studiat% n decursul viitoarelor luni ale anului respectiv sau n anii pentru care se ela*oreaz% planul. 2. %naliza e igenelor organizaiei cu privire la efectivele necesare pentru &ndeplinirea sarcinilor actuale sau viitoare' adic% determinarea cererii de munc% din interiorul organizaiei. Pentru determinarea cererii de munc% se pot folosi diferite metode: : Metoda regresiei = care sta*ile$te anumite relaii ntre efectivele de lucr%tori (su* aspect calitativ $i cantitativ) $i unii indicatori ai ntreprinderii (volumul v.nz%rilor' volumul produciei' valoarea ad%ugat% )5 : Analiza tendinelor = care sta*ile$te nevoile previzi*ile de personal n funcie de evoluiile $i tendinele nregistrate n perioada trecut% n privina efectivelor de salariai' a structurii personalului 5 : Analiza necesarului de personal de c%tre fiecare $ef ierar3ic = la nivelul fiec%rei verigi structurale n raport de specificul activit%ilor desf%$urate. : Metoda 4elp3i = se folose$te n ntreprinderile unde specificul activit%ii face dificil% cuantificarea unor estim%ri privind volumul activit%ilor viitoare. #stimarea necesarului de personal pe *aza >. 2evoia de resurse umane este o cerere derivat% care depinde' n primul r.nd' de solicit%rile de produse $i servicii pe care lucr%torii le realizeaz%. 4rept urmare' dac% cererea pentru un produs sau serviciu va cre$te' se va nregistra' n general' o sporire a cererii de resurse umane. Cererea de munc% este condiionat% $i de venitul realizat' fiind o pro*lem% de cost $i *eneficiu. 9ntreprinderile $i fi0eaz% n general anumite norme privind m%rimea >: norma de nivel' norma de cre$tere etc.

2orma de nivel = reflect% m%rimea > pe care $i+a propus+o ntreprinderea pe *aza unor comparaii pe ramuri profesionale' pe plan naional sau internaional. Cu aceast% ocazie se poate vedea unde se plaseaz% ntreprinderea din punct de vedere al productivit%ii muncii5 dac% normele mondiale de productivitate nu sunt luate n considerare' locurile de munc% dispar ntr+un viitor mai apropiat sau mai dep%rtat. 2ormele de cre$tere = reflect% sporurile ce se planific%' astfel nc.t cre$terea s% nu fie inferioar% fa% de cea a concurenilor naionali sau internaionali. 9n concluzie' normele privind > tre*uie s% fie n funcie de criterii e0terne (progrese pro*a*ile ale concurenilor) $i nu de criterii interne (care s% in% cont de efectivele e0istente de lucr%tori) deoarece o ntreprindere nu poate suporta mult timp c3eltuieli de munc% mai mari dec.t concurenii. 3. Calculul abaterilor pozitive i negative &ntre cererea i oferta intern organizaiei' pentru a cunoa$te nevoile viitoare de efective. Compararea ofertei de resurse umane (su* aspect cantitativ $i calitativ' respectiv din punct de vedere al efectivelor' dar $i al necesarului de calificare) cu cererea de resurse umane pentru o anumit% perioad%' poate conduce la urm%toarele situaii: + din punct de vedere al efectivelor pot fi e0cedente (7)' situaii de ec3ili*ru (@) sau deficite (+) de lucr%tori5 + din punct de vedere al calific%rii pot e0ista e0cedente de calificare (7)' st%ri de ec3ili*ru (@) sau deficite de calificare (+).

CAP#II# ANALIZA POSTURILOR DE LUCRU 2.1.Ce este i ce influen are Pentru a studia cererea de resurse umane' managementul previzional se *azeaz% pe concluziile ce apar n urma analizei posturilor. Aceste informaii mai sunt folosite n plus $i n activit%ile de recrutare $i selectare' de remunerare' de evaluare' de formare. Analiza posturilor este procedeul prin care se determin% sarcinile' activit%ile specifice unui post $i tipul de persoane recomandate pentru ocuparea acestuia. 'escrierea postului = este un produs al analizei postului care se concretizeaz% ntr+o list% de sarcini' activit%i' competene' responsa*ilit%i' relaii formale $i condiii de munc% ale unui post. (pecificaia postului = este un rezultat al analizei postului care se concretizeaz% ntr+o list% de ;cerine umane $i profesionale< necesare ocupantului postului (nivel de preg%tire' aptitudini' a*ilit%i' personalitate ). 4escrierea posturilor $i specificaia posturilor 4ecizii de recrutare $i selectare #valuarea muncii #valuarea postului decizii de remunerare Cerinte de competenta

Asadar informatia generata de analiza posturilor se utilizeaza ca *aza de pornire pentru diverse activitati legate de managementul resurselor umane.

/ )ecrutare i selectare Analiza postului asigur% informaia cu privire la post $i la cerinele profesionale $i umane necesare desf%$ur%rii acestor activit%i. Pe *aza acestei informaii se declan$eaz% procesul de recrutare $i selectare. / *valuarea muncii #valuarea muncii $i propune compararea randamentului real al fiec%rui lucr%tor cu randamentul dorit. / 'ecizia de remunerare Aceasta presupune estimarea valorii $i importanei fiec%rui loc de munc%. M%rimea remuneraiei (salarii $i prime) se sta*ile$te' n general' n funcie de competenele cerute' de nivelul de preg%tire' de riscurile de securitate' adic% n funcie de factori care se identific% prin intermediul analizei postului. / Cerine de competen Bnformaia oferit% de analiza posturilor se va utiliza $i pentru a ela*ora programe de cre$terea competenei. Atunci c.nd' potrivit analizei posturilor ntreprinderea constat% c%

nu dispune de a*ilit%ile $i competenele necesare' ea va ela*ora programe de formare care s% asigure cre$terea potenialului lucr%torilor s%i. 2.2. aii efectuati n analiza posturilor PA&D6 1: Precizeaz% utilizarea ce se va da informaiei. 9n funcie de aceasta se determin% tipul de date ce tre*uie reunite $i te3nicile ce urmeaz% a fi folosite n acest scop. PA&D6 2: Culegerea informaiei prev%zute din organigrame' diagrame de proces $i descrieri de posturi: / organigrama arat% cum se relaioneaz% postul n cauz% cu celelalte posturi din cadrul organizaiei5 / diagrama de proces permite o nelegere mai detaliat% a flu0ului de lucru n raport cu cea oferit% de organigram%. 9n forma sa cea mai simpl%' o diagram% de proces arat% flu0ul de date de intrare $i de ie$ire din postul studiat. / descrierea postului' dac% e0ist%' poate fi un *un punct de plecare n aciunea declan$at% pentru a asigura o descriere reactualizat%. PA&D6 3: &elecioneaz% poziii reprezentative pentru a le analiza. Acest lucru este necesar atunci c.nd e0ist% posturi similare a c%ror analiz% individual% ar lua prea mult timp. PA&D6 !: Acum are loc analiza propriu+zis% a postului $i se o*in date privind activit%ile lui componente' e0ecutarea lucr%rilor' condiiile de munc% $i cerinele profesionale $i umane. Pentru analiza postului se pot folosi diverse te3nici specifice PA&D6 ": Analiza este rev%zut% mpreun% cu participanii. #a ofer% informaia cu privire la natura $i funcionarea postului. Aceast% informaie tre*uie s% fie verificat% cu lucr%torul care ocup% postul $i cu un superior ierar3ic imediat. PA&D6 ?: #la*orarea unei descrierii $i specificaii de post' ca rezultat concret al analizei postului. &e ntocmesc acum dou% liste: una care cuprinde Managementul previzional al resurselor umane $i analiza posturilor de lucru sarcini' competene $i responsa*ilit%i $i alta care precizeaz% cerinele profesionale $i umane pe care tre*uie s% le ndeplineasc% ocupantul postului. 2.3 !eto"e folosite pentru culegerea informaiilor necesare analizei posturilor O dat% identificat postul de analizat' urm%torul pas const% n o*inerea informaiilor privind sarcinile' competenele $i responsa*ilit%ile postului. Pot fi folosite n acest sens mai multe te3nici' fie separat' fie ntr+o formul% com*inat% care s% corespund% unui anumit conte0t. Atunci c.nd alegem metodele pe care le vom folosi' tre*uie s% inem seama de specificitatea lor. Astfel' un interviu pare s% fie mult mai adecvat pentru a ela*ora o descriere de post' n timp ce c3estionarul de analiz% a postului este mai potrivit pentru a determina valoarea unui post (cotaia sa)' n vederea adopt%rii deciziei de remunerare. O*inerea datelor pentru analiza postului este' n general' sarcina specialistului n resurse umane' a ocupantului postului $i a $efului ierar3ic.

Cele mai cunoscute metode folosite n o*inerea de informaii necesare n analiza posturilor sunt: a. o*servarea5 *. metoda interviului5 c. metoda c3estionarelor5 d. metoda ;incidenelor critice<. a. #bservarea O*servarea direct% este util% n mod special n domeniile care constau n principal n activit%i fizice o*serva*ile. O*servarea nu este recomandat% atunci c.nd postul cere o mare cantitate de activitate intelectual% dificil de evaluat (avocai' ingineri' proiectani) sau atunci c.nd lucr%torul particip% la activit%i ocazionale. 4e regul%' o*servarea direct% se utilizeaz% mpreun% cu interviul. Aplicarea acestei metode presupune ca lucr%torul s% fie o*servat pe durata unui ciclu complet de munc%. sau n timp ce acesta $i desf%$oar% activitatea. *" +etoda interviului O*inerea de date necesare n analiza posturilor se *azeaz% pe trei tipuri de interviuri: / interviuri individuale cu fiecare lucr%tor5 / interviuri colective cu grupuri de lucr%tori care efectueaz% acela$i fel de munc%5 / interviuri cu unul sau mai muli $efi ierar3ici care au o cunoa$tere de profunzime a postului care va fi analizat. Bnterviul de grup se folose$te c.nd un mare num%r de persoane realizeaz% o munc% similar% sau identic%' astfel nc.t n acest fel s% se o*in% rapid $i cu cost redus date privind postul. Bnterviul este metoda cel mai larg utilizat% pentru a determina sarcinile' competenele $i responsa*ilit%ile unui post5 utilizarea sa generalizat% se e0plic% prin multiplele avanta1e pe care le ofer%: + intervievarea lucr%torilor permite s% se detecteze activit%i $i comportamente care n alt fel pot s% nu ias% la iveal%. + un interviu poate oferi ocazia de a e0plica o*iectivele $i rezultatele o*inute $i permite intervievatului s% aduc% la cuno$tin% dezacorduri sau puncte de vedere care' n alte condiii' n+ar a1unge la urec3ile conducerii. + un interviu este o form% relativ u$oar% $i rapid% pentru a o*ine o informaie. Pro*lema principal% a acestei te3nici este deformarea informaiei' fie din cauza unei falsific%ri dorite' fie din cauza unei modific%ri involuntare. c. +etoda Chestionarelor O metod% eficace pentru a o*ine informaii pentru analiza postului este aceea de a cere lucr%torilor s% r%spund% la c3estionare n care s% descrie sarcinile' competenele $i responsa*ilit%ile relaionate cu locul lor de munc%. Ceea ce tre*uie decis n acest caz este c.t de structurat tre*uie s% fie c3estionarul $i ntre*%rile ce tre*uie incluse n el. Dn c3estionar tipic de analiza posturilor poate conine numeroase ntre*%ri desc3ise 'precum $i ntre*%ri structurate. e. +etoda ,incidenelor critice< Aceast% metod% analizeaz% un post de lucru prin prisma aspectelor negative ce pot s% apar% (lipsuri n ndeplinirea sarcinilor' erori sau anomalii legate de e0ecutarea unor activit%i ). 9n final ;incidentele critice< sunt sintetizate $i grupate astfel nc.t s% a1ute la

1F

caracterizarea postului' prin prisma at.t a activit%ilor eficiente' c.t $i a celor ineficiente ale lucr%torului ce ocup% acel post.

Ca$#III# ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII RESURSELOR UMANE PE BAZA INDICATORULUI PRODUCTIVITATEA MUNCII LA ,,SC CAMINUL SA 3.1. rezentarea unitatii #.C.Caminul #.A Gorma 1uridica si o*iectul de activitate: &.C. Caminul &.A. are sediul n localitatea &i*iu' str. &te1ar nr. ?3. #ste nregistrat% la Registrul Comerului Basi su* num%rul H12-2A!-1EEF av.nd cod fiscal RO23!21"' cont *ancar 21!""2F1 desc3is la Ianca Comercial% Rom.n% O*iectul de activitate al &.C.Caminul &.A. conform codului de clasificare CA#2 3?1!+fa*ricarea de mo*ilier5 accesorii pentru mo*il%. Gorma 1uridic% a societ%ii este: societate comercial% pe aciuni. Gorma 1uridic% de constituire este privat%. 2um%rul actual de personal al firmei este de !C persoane' cu urm%toarea structur% : personal direct productiv (3A) personal te3nic si administrativ (11). Personalul incadarat in aceast% firm% are urm%toarea preg%tire profesional%: finisor (12)' mecanici (E)' necalificati (13)' ingineri (?)' economisti(2)'preg%tire medie(?). 3.2. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane Jom analiza in continuare eficienta utilizarii resurselor umane pe *aza indicatorului: productivitatea muncii ce caracterizeaz% eficiena cu care este c3eltuit% o anumit% cantitate de munc%. Cre$terea ne ntrerupt% a productivit%ii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului produciei' de reducere a costurilor de producie $i de o*inere a unor acumul%ri *%ne$ti tot mai mari . 9n analiza eficienei resurselor umane este necesar s% folosim doi indicatori derivai: productivitatea medie a muncii $i productivitatea marginal% a muncii. Dtiliz.nd valoarea produciei marf%' relaia de calcul a productivit%ii medii a muncii anual% pe un salariat ( - ma ) se poate determina raport.nd producia marf% din perioada analizat% (an) la num%rul mediu de salariai astfel : ma

/ .

Raport.nd formula de calcul la cazul analizat' vom avea urm%toarele rezultate: /2FF? 12AE3"F = = 3""3A'"F RO2. 9n anul 2FF? >ma @ 3? . 2FF? /2FFA 1!FA??" = = !2?"?'"1 RO2 2FFA >ma @ 33 . 2FFA

11

13"F3C" = !C22C'F3 RO2' se arat% eficiena cu 2C . 2FFC care organizaia a utilizat m.na de lucru n perioada anilor 2FF?+2FFC pentru cre$terea nivelului produciei.

2FFC >ma @

/2FFC

Productivitatea medie zilnic% a muncii pe un salariat ( - z) funcie de producia destinat% livr%rii se determin% raport.nd producia fa*ricat% n perioada respectiv% la c3eltuielile de munc% care acum sunt e0primate prin consumul zilnic de timp om+zile astfel: mz

/ 0z
mz

Pentru anul 2FF? 2FFA 2FFC -

@ @ @

/2FF? 12AE3"F = = 1"!'"1 RO2 0z 2FF? 23F /2FFA 1!FA??" = = 1AF'?2 RO2 0z 2FFA 2"F /2FFC 13"F3C" = = 1E1'3C RO2 0z 2FC" 2"2

mz

mz

Productivitatea medie orar% a muncii pe un salariat ( - 3) influenat% de producia realizat% se determin% mp%rind producia fa*ricat%' destinat% livr%rii la c3eltuielile de munc%' reprezentate de consumul de timp om+ore dup% urm%toarea formul%: - m3 @
/ 0h

Astfel n anul 2FF? 2FFA 2FFC -

m3

@ @ @

/2FF? 12AE3"F = = 2F'F?? RO2 0h 2FF? A'A /2FFA 1!FA??" = = 21'CA" RO2 0h 2FFA A'C /2FFC 13"F3C" = = 23'E22 RO2 0h 2FFC C

m3

m3

9n cazul folosirii valorii ad%ugate pentru determinarea productivit%ii medii a muncii anual% ( - ma)' se procedeaz% asem%n%tor modelului de mai sus' astfel' n cazul productivit%ii medii a muncii anuale se folose$te raportul valoare ad%ugat% = num%r mediu de salariai' astfel: ma

1% .

9n cazul anului 2FF? -

!FA1F1 = 113FC'3? RO2 3? . 2FF3 1%2FFA "2EA3C = = 1?F"2'?? RO2 2FFA - ma @ 33 . 2FFA 1%2FFC ?3CE2" = = 22C1C'A" RO2 2FFC - ma @ 2C . 2FFC
ma

1%2FF3

12

6a calcularea productivit%ii medii zilnice a muncii pe un salariat ( - mz) se utilizeaz% raportul valoare ad%ugat% = num%r mediu de salariai afereni perioadei analizate astfel: mz

1% 0z
mz

9n anul 2FF? 2FFA 2FFC -

1%2FF? !FA1F1 = = 1AAF'FF! RO2 0z 2FF? 23F

mz

@ @

1%2FFA "2EA3C = = 2F1C'E"2 RO2 0z 2FFA 2"F 1%2FFC ?3CE2" = = 2"3"'!1? RO2 0z 2FFC 2"2

mz

Productivitatea medie orar% a muncii pe un salariat n funcie de valoarea ad%ugat% se calculeaz% raport.nd valoarea ad%ugat% la num%rul mediu de salariai dup% urm%toarea e0presie: m3

1% 0h

Pentru anul 2FF? 2FFA 2FFC -

m3

1%2FF? !FA1F1 = = 1!?C'?1C RO2 0h 2FF? A'A 1%2FFA "2EA3C = = 211C'E"2 RO2 0h 2FFA 2"F 1%2FFC ?3CE2" = = 2"3"'!1? RO2 0h 2FFC 2"2

m3

@ @

m3

6a folosirea cifrei de afaceri pentru determinarea productivit%ii medii a muncii anual% ( - ma)' se procedeaz% asem%n%tor modelului de mai sus la num%r%tor av.nd valoarea cifrei de afaceri' astfel: ma

C% .

9n cazul anului 2FF? 2FFA 2FFC -

ma

@ @ @

C%2FF? . 2FF? C%2FFA . 2FFA C%2FFC . 2FFC

ma

ma

1!AF!C1 = !FC!?'?E! RO2 3? 1?1!CE" = = !CE3?'212 RO2 33 1?A133" = = "E?EF'"3" RO2 2C

13

6a calcularea productivit%ii medii zilnice a muncii pe un salariat ( - mz) se utilizeaz% raportul cifra de afaceri = num%r mediu de salariai afereni perioadei analizate astfel: mz

C% 0z
mz

9n anul 2FF? 2FFA 2FFC -

C%2FF? 1!AF!C1 = = ?3E3'3E" RO2 0z 2FF? 23F

mz

@ @

C%2FFA 1?1!CE" = = ?!"E'"C RO2 0z 2FFA 2"F C%2FFC 1?A133" = = ??32'2C1 RO2 0z 2FFC 2"2

mz

Productivitatea medie orar% a muncii pe un salariat n funcie de cifra de afaceri se calculeaz% raport.nd valoarea ad%ugat% la num%rul mediu de salariai dup% urm%toarea e0presie: m3

C% 0h
m3

Pentru anul 2FF? 2FFA 2FFC -

C%2FF? 1!AF!C1 = = 1EFEA1'""C RO2 0h 2FF? A'A C%2FFA 1?1!CE" = = 2FAF3A'C2F RO2 0h 2FFA A'C C%2FFC 1?A133" = = 2FCE1?'CA" RO2 0h 2FFC C

m3

@ @

m3

Pentru analiza situaiei generale a productivit%ii $i al volumului produciei ca efect al utiliz%rii resurselor umane pe perioada celor trei ani (2FF?' 2FFA' 2FFC) se folosesc datele din ta*elul urmator: 2r. 1 2 3 ! " ? A 1F Bndicatori Jaloarea produciei marf% Jaloarea ad%ugat% Cifra de afaceri 2r.mediu de salariai ( . ) 2um%r mediu de zile pe un salariat (Kz) 4urata medie a zilei de lucru (K3) Kotal om+zile lucrate (nzl) Productivitatea medie anual% =RO2+ + pe *aza produciei + pe *aza valorii ad%ugate (JA) + pe *aza cifrei de afaceri (CA)
1!

Anul 2FF? 1 2AE 3"F !FA 1F1 1 !AF !C1 3? 23F A'A C2CF

Anul 2FFA 1! FA??" "2E A3C 1 ?1! CE" 33 2"F A'C C2"F

Anul 2FFC 1 3"F 3C" ?3C E2" 1 ?A1 33" 2C 2"2 C AF"?

3" "3A'" 11 3FC'3? !F C!?'?E

!2 ?"?'"1 1? F"2'?? !C E3?'21

!C 22C'F3 22 C1C'A" "E ?EF'"3

11 12 13

Productivit. medie zilnic% (pe *aza L) Productivitatea medie orar% (pe *aza L) Kimp total om+ore (n3l)

1"!'"1 2F'F? ?3 A"?

1AF'?2 21'CA ?! 3"F

1E1'3C 23'E2 "? !!C

3.3. Concluzii 4in analiza datelor cuprinse n ta*el rezult% c% nivelul productivit%ii medii a muncii anuale (pe un salariat) a nregistrat dep%$iri n toate cazurile (calculat% pe *aza productiei marf%' valorii adaugate' cifrei de afaceri). C.nd productivitatea medii a muncii anuale a fost calculat% pe *aza produciei marf% se o*serv% o modificare in sens cresc%tor al nivelului acesteia cu A11E'F1 RO2-persoan% in anul 2FFA fat% de anul 2FF? si cu ""A1'"2 RO2 -persoan% in anul 2FFC fat% de anul 2FFA. 6a determinarea productivit%tii medii a muncii anuale pe *aza valorii adaugate se o*serv% c% nivelul acesteia continu% s% creasc% in fiecare an' in anul 2FFA fat% de anul 2FF? se o*serv% o diferent% favora*il% de !A!!'3 RO2-persoan%' iar in anul 2FFC fat% de anul 2FFA apare cresterea de ?A??'FE RO2-persoan%. 6a analiza productivitatii medii a muncii anuale determinat% pe *aza cifrei de afaceri in intervalul 2FF?+2FFC ani se o*serv% de asemenea o crestere a nivelului acesteia' in anul 2FFA fat% de anul 2FF? se ma1oreaz% cu CFCE'"2 RO2 pe persoan%' iar in anul 2FFC fat% de anul 2FFA se ma1oreaz% cu 1FA"!'32 RO2 pe salariat. Ritmurile inregistrate sunt diferite ca marime' astfel ca ritmul productivitatii muncii medii anuale determinat pe *aza valorii ad%ugate este superior celui determinat pe *aza productiei marf% (1!1'E"M12F'F3 in anul 2FFA fat% de anul 2FF? si 1!2'11M113'F? in anul 2FFC fat% de anul 2FFA)' ceea ce inseamn% c% s+a redus ponderea c3eltuielilor cu materialele aferente productiei marf% care' in conditiile asigur%rii calit%tii produselor finite' reprezint% o activitatea favora*il% ce tre*uie mentinut%. 4e asemenea' ritmul nivelului productivit%tii muncii medii anuale' determinat pe *aza cifrei de afaceri' devanseaza ritmul productivit%tii muncii medii anuale determinat pe *aza productiei destinat% livr%rii' tocmai ca urmare a asigur%rii desfacerii productiei e0ecutate si reducerii productiei stocate. Drm%rind situatia nivelului productivitatii muncii determinat pe *aza productiei marf%' pe salariat' zilnic% si orar%' constat%m ca B>aMB>zMB>3' adic%: 12F'F3NM11F'!3NM1FE'F1N in anul 2FFA fat% de anul 2FF?' iar in anul 2FFC fat% de anul 2FFA se intampl% la fel ' adic% 113'F?NM112'1?NM1FE'3"N. 4e aici reiese faptul c% utilizarea complet% a timpului de munc% la nivelul zilelor ntregi $i duratei zilei de lucru. Modificarea productivit%ii medii a muncii anuale pe salariat n decursul celor trei ani

1"

este reg%sit% n diagrama: Productivitatea medie a muncii annual 50000 40000 30000 20000 10000 0 2006 2007 2008

Golosind datele din ta*el modificarea nivelului productivit%tii medii a muncii anuale in anul 2FFA fa% de anul 2FF? este evideniat% cel mai *ine in urma rezolv%rii formulei -ma = -ma 2FF! -ma 2FF3 @ A11E'F1 RO2 pe persoan%. Rezult% c% insusirea muncii de a crea o anumit% cantitate de valori de intre*uintare in cadrul intreprindererii' eficienta cu care este c3eltuita o cantitate de munc% este in crestere pe perioada 2FF?+ 2FFA 2ivelul productivit%ii medii a muncii anuale (pe un salariat) a nregistrat dep%$iri n toate cazurile ' la calcularea pe *aza productiei marf%' valorii adaugate' cifrei de afaceri). Ritmul nivelului productivit%tii muncii medii anuale' determinat pe *aza cifrei de afaceri' devanseaza ritmul productivit%tii muncii medii anuale determinat pe *aza productiei destinat% livr%rii' tocmai ca urmare a asigur%rii desfacerii productiei e0ecutate si reducerii productiei stocate. B>aMB>zMB>3' adic%: 12F'F3NM11F'!3NM1FE'F1N in anul 2FFA fat% de anul 2FF?' iar in anul 2FFC fat% de anul 2FFA se intampl% la fel 113'F?NM112'1?NM1FE'3"N. Reiese astfel faptul c% timpul lucrativ la nivelul organizaiei a fost complet utilizat' aceast% eficien% conduc.nd la o cre$tere a produciei marf% destinat% livr%rii $i ulterior la o cre$tere a cifrei de afaceri $i a profitului. 9n anul 2FFA nivelul productivit%ii medii anuale a muncii s+a ma1orat fa% de nivelul nregistrat n 2FF?' ma1orare care a influenat favora*il modificarea n sens pozitiv a nivelului profitului pe salariat' astfel ca acest trend cresc%tor tre*uie meninut' ceea ce dealtfel s+a $i nt.mplat n anul 2FFC' productivitatea media a muncii anuale continu.nd s% cresc% n *eneficiul eficienei pe salariat.

1?

Ii*liografie: Catalina 6ac3e' #0igente economico +sociale privind gestiunea resurselor umane'Kipo Moldova Iucuresti 2FF1 Manolescu Aurel' Managementul resurselor umane' ed. #conomica' Iucuresti' 2FF1 Paunescu Bon' Managementul resurselor umane' ed. Aisteda' Iucuresti' 2FFF P.2ica' C.Rusu' Managementul resurselor umane 'ed. #conomica' Iucuresti 1EEA

1A