ALIMENTE ALCALINE SI ACIDE FRUCTE ALCALINE: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado,

struguri, anane coapte, capsuni, grape!fruit, mango, pepene gal en"rosu, nectarine, masline negre, papa#a, pere FRUCTE ACIDE: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe $aharisite, gla$urate, fructe uscate conservate cu sulfura fructe proaspete consumate $ahar anane ver$i, masline ver$i, prune LEGUME ALCALINE: ciuperci, ma$are verde, roccoli, conopida, rosii var$a rosie si al a, ceapa, usturoi, pra$, salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive patrun%el, pastarnac, ardei, dovleac, ridichi, soia oa e in, ostan, nap, vinete, leguminoase incoltite LEGUME ACIDE: ardei iute, asparagus ru ar ar toate tipurile de fasole si linte cu e&ceptia celor germinate CEREALE ALCALINE: cereale proaspete, or$ verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: paine pra%ita, paine mai veche de ' $ile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp). CEREALE ACIDE: produse de patiserie, paine al a, paine integrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, ore$ (al , run, asmati) faina de ova$, ore$, or$, secara, fulgi de cereale LACTATE ALCALINE: lapte smantanit, *efir, $er, unt, frisca lapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteuri$at sau lapte prins LACTATE ACIDE: +arme$an, ran$eturi fermentate, cascaval, telemea inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe lapte fiert, lapte praf, smantana fermentata ALIMENTE GATITE ALCALINE:legume fierte, coapte, mancaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau ulion supe de $ar$avat si de radacinoase fara carne ALIMENTE GATITE ACIDE: Alimente foarte acide: mancaruri ce contin rosii fierte, ulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve DULCIURI ALCALINE: suc de trestie de $ahar, $ahar din trestie uscat sirop de ore$ run (mierea in cantitati mari poate forma si aci$i) DULCIURI ACIDE: dulciuri, pra%ituri, iscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici ($aharina,aspartam, sor itol), miere artificiala sau prelucrata cu $ahar, fructo$a, lacto$a

PRODUSE ANIMALE ALCALINE: oua de prepelita, oua de rata PRODUSE ANIMALE ACIDE: me$eluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina, AUTURI ALCALINE: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de i$vor sunt considerate neutre, desi in realitate au un p- usor acid (intre .!/) AUTURI ACIDE: toate auturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon DI!ERSE " ALCALINE: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghim ir, amala*i, sare de mare dro%die de ere (calup) DI!ERSE " ACIDE: muraturi facute cu otet, maione$e, sare rafinata, sosuri, *etchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curr# aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: en$oat, otet, saramura, fum ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, sam uri de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata ALIMENTE ULEIOASE ACIDE: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte sau pra%ite nuci, fistic O ICEIURI CARE ALCALINI#EA#A CORPUL: somnul, rela&area, sauna, e&ercitiul fi$ic, meditatia, e&ercitiile de respiratie una dispo$itie, ucuria, fericirea, calmul O ICEIURI CARE PRODUC ACIDO#A: fumatul, aromati$anti si parfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sinte$a,suprasolicitarea, supararea, mania, stresul, ura, revolta Dintre alimentele care generea$a aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei, Ele se recomanda a fi consumate impreuna cu alimente alcaline pentru a reali$a un echili ru in digestie, Doua $ru%e a%arte &e al'(ente sunt: Alimentele alcaline sau neutre care generea$a aciditate: $ahar, dulciuri, ma%oritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina al a si $ahar, alimente ogate in glucide cum ar fi ore$ul Alimentele acide care generea$a alcalinitate: lamaie, grape!fruit, otet de mere diluat in apa muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau var$a murata in primele 0 luni, Aceste alimente, prin aci$ii sla i pe care ii contin, favori$ea$a digestia si scad hipersecretia de acid din stomac,

Ma%oritatea fructelor au o reactie chimica acida in la orator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin meta oli$are, In schim mierea si $aharul sunt alcaline, dar din cau$a continutului mare de glucide formea$a aci$i, )'%erac'&'tatea 1 stare prelungita de o oseala, uneori pana la epui$are, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita, Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schim arile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de o oseala, Dar si apneea ce insoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epui$are in timpul $ilei, Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinu$ita cronica este insotita de o oseala sau ca, la femei, o epui$are de durata poate anunta un infarct miocardic, Dar o oseala mai poate avea o cau$a cat se poate de neasteptata, 2+loaia acida a facut valva in urma cu cativa ani, omul acid va face in viitor2, Afirmatia ii apartine pu licistului Nor ert Treut3ein, autorul cartii 2-iperaciditate ! olnav fara motiv2, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea, Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si dia etul, psiho$ele si nevro$ele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta, La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de reglare, care sta ilesc un echili ru intre continutul acid si cel a$ic din organism, La pacientii cu acido$a (cresterea aciditatii si reducerea re$ervei alcaline din sange) este vor a intr!adevar de o stare patologica, +e a$a valorii p- se poate sta ili cat de acid sau cat de a$ic este sangele, dar si urina, +e o scala de la 4 pana la 45, punctul de neutralitate se afla la /, Sangele nostru are valori p- de /,06 pana la /,56, este asadar usor a$ic, 7alorile din urina pot oscila intre 5 la oamenii foarte olnavi si 8 la sugari, In general, starea de oala este asociata cu aci$ii, starea de sanatate cu a$ele si mineralele alcaline, Dat fiind ca rinichii contri uie la eliminarea aci$ilor, la oamenii mai in varsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, hiperaciditatea este o pro lema serioasa, Im atranirea ! se mai spune ! nu este nimic altceva decat into&icarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutrali$e$e, E&ista in corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are p-!ul sau:

%)*ul &'$est'v

In funct'e &e al'(entele consu(ate s' &e secret''le &'$est've, %)*ul %oate var'a a'c' &e la + ,ac'&ul clor-'&r'c &'n sto(ac., %ana la / ,sucul %ancreat'c.0 D'ntre toate s'ste(ele &e %) a('nt'te s'ste(ul &'$est'v se &e1ec-'l'2rea1a cel (a' usor s' &e aceea el re%re1'nta o c-e'e 'n (ent'nerea sanatat''0 Intr*un (o& s'('lar A3urve&a cons'&era focul &'$est'v Agni &re%t c-e'a sanatat'' s' a 2ol''0 De aceea vo( acor&a un s%at'u (a' lar$ al'(entat'e'0

%)*ul san$elu' s' l'(fe' Pr'n cele a%ro4'(at'v 5 l &e san$e s' + l &e l'(fa, aceste l'c-'&e &renea1a s' -ranesc restul &e a%ro4'(at'v 67*87 &e 9$ &e tesutur' ale unu' a&ult0 De aceea au rol &e ta(%on %entru %astrarea une' ac'&'tat' nor(ale 'n tesutur'0

%)*ul tesutur'lor La ce' sanatos' tesutur'le au un %) a%ro%'at &e cel al san$elu', &ar la ce' 2olnav', care se(nalea1a &urer' reu(at'ce, ('$rene, la ce' o2e1', cu &'a2et, 2ol' car&'ovasculare sau cancer, %)*ul tesutur'lor este cu s'$uranta ac'&0 S%re &eose2're &e san$e care tre2u'e sa*s' %astre1e un %) constant, tesutur'le %ot f' convert'te 'n a&evarate re1ervoare ale re1'&ur'lor ac'&e ,$ras'(e 'n e4ces, calcul', e4cerscente osoase sau tu(or'.0 Unele tesutur' cu( ar f' oasele s' (usc-'' %ot f' s%ol'ate &e re1erva &e ('nerale alcal'ne, acest fa%t con&ucan& la osteo%oro1a, &urer' ale coloane' verte2rale s' s%as(of'l'e0 Acest s'ste( al tesutur'lor cor%orale neces'ta un t'(% (a' 'n&elun$at %entru a se ec-'l'2ra, &e aceea %r'(ele sa%ta(an' &e trata(ent sunt &est'nate transfor(ar'lor ce au loc 'n tesutur', fara sa a%ara nea%arat re1ultate v'1'2'le cu( ar f' sca&erea 'n $reutate sau &'1olvarea calcul'lor0

%)*ul ur'ne' s' al trans%'rat'e' Are rol &e su%a%a &e control asu%ra %)*ulu' san$u'n s' &e aceea %oate var'a 'ntre valor'le &e :05 s' ;0 Ma<or'tatea oa(en'lor 'n con&'t''le al'(entat'e' actuale au un %) cu%r'ns 'ntre 5*60 Ce' ve$etar'en' au un %) ur'nar usor (a' alcal'n, cu%r'ns 'ntre 50;*80 Cu cat ur'na e (a' ac'&a, san$ele s' tesutur'le sunt (a' ac'&e0 In anu('te fa1e ale 2ol'lor %)*ul ur'nar %oate f' alcal'n &ar tesutur'le sa f'e ac'&e, acest fa%t &atoran&u*se unor 2loca<e 'n s'ste(ul e4cretor, f'e &ator'ta fa%tulu' ca re1'&uur'le ac'&e sunt %rofun& le$ate 'n tesutur' s' nu %ot f' &'1olvate usor, c' &oar %r'n trata(ent a&ecvat0 ,ve1' trata(entele &e oleat'e A2-3an$a &'n (e&'c'na A3urve&a.0 -tt%:==>>>0(e&'c'na naturala0 +7(0co(=%-oto60 -t(l Cau1ele -'%erac'&'tat'':

D'eta ac'&a ,e4%l'cata %e lar$ 'n ta2elul anter'or.0 E(ot'' ne$at've Al'(ente 'nco(%at'2'le0 C-'ar s' cele (a' alcal'ne al'(ente %ot $enera ac'&'tate &aca sunt consu(ate '(%reuna cu al'(ente 'nco(%at'2'le0 De e4e(%lu al'(entele care cont'n $luc'&e au nevo'e &e sucur' &'$est've alcal'ne 'n t'(% ce %rote'nele se &'$era la un %) ac'&0 Re$ul' %entru a as'$ura co(%at'2'l'tatea al'(entara s' a ev'ta ac'&'tatea: Fructele se (ananca 'na'nte &e (asa cu cel %ut'n ?7 &e ('nute sau const'tu'e o (asa se%arata Dulc'ur'le nu se (ananca &u%a (ancare La%tele este un al'(ent co(%le4 s' $reu &e &'$erat0 Tre2u'e 2aut cal& s' eventual con&'(entat0 Este 2'ne sa nu f'e co(2'nat cu n'c' un alt al'(ent Nu se 2ea a%a rece la (asa sau &u%a (asa, c' &oar a%a f'er2'nte Al'(entat'a s' st'lul &e v'ata Ec-'l'2rul 'ntre re1ervele &e ac'1' s' &e 2a1e &'n cor% &e%'n&e &e (o&ul nostru &e v'ata0 Stresul, l'%sa &e ('scare, o al'(entat'e $res'ta, fu(atul, consu(ul &e alcool s' &e cafea, cresc ac'&'tatea &'n or$an's(0 Consec'ntele caracter'st'ce ale une' -'%erac'&'tat' &e &urata sunt tul2urar' &'$est've, sla2'rea s'ste(ulu' '(un'tar, afectar' ale coloane' verte2rale, $uta, reu(at's( sau sclero1ar' ale arterelor0 Cu -'%erac'&'tatea sunt %use 'n le$atura s' %ertur2ar'le ve$etat've, cu( ar f' ('$renele sau ar't(''le funct'onale0 Pentru a nu se a<un$e la %ra$ul &e la care -'%erac'&'tatea &ev'ne un factor e4tre( &e noc'v %entru or$an's(, %ot f' luate o ser'e &e (asur' %revent've0 Se 'ntele$e ca rolul esent'al 'n as'$urarea ec-'l'2rulu' rev'ne une' al'(entat'' sanatoase0 Pentru f'ecare al'(ent luat 'n %arte e4'sta o %ro%ort'e &'fer'ta &e co(%onente cu efect ac'& s' cu efect 2a1'c0 Sunt cunoscute 'nsa $ru%ele &e al'(ente care act'onea1a 'ntr*un sens sau altul: A%roa%e toate le$u(ele 'n s%ec'al cele %roas%ete sunt alcal'ne s' ec-'l'2rea1a ac'&'tatea e4ces'va0 Al'(entele care cont'n (ulte ('nerale 2a1'ce sunt salatele, fructele s' le$u(ele, (a' cu sea(a cea%a, cartof'', (orcov''0 Efect a$ic sla au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele in pastaie, Efect acid sla au ran$a de vaci, smantana, painea integrala si familia nucilor, -iperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv me$elurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua, Dar si ouale, ran$a si produsele fainoase

Tre uie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echili re$e dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata cu inaintarea in varsta, consumul lor tre uie tot mai mult redus, 9enefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de e&emplu in sauna, Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe icicleta, Mineralele naturale e&trase din cochilii, coa%a de ou, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, $inc, cupru si magne$iu sunt recomandate in curele pentru alcalini$area corpului, Alimentele ogate in sulfuri, cloruri, a$otati si fosfati au un efect acidifiant, +roteinele animale sunt ogate in astfel de su stante, Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magne$iu neutrali$ea$a aciditatea, Aceste elemente se gasesc din a undenta in alimentele vegetale, Corpul stochea$a aceste minerale in oase si le eli erea$a atunci cand tre uie sa echili re$e p-!ul sanguin, Cand datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a im atranirii tesuturilor, corpul isi epui$ea$a re$ervele vitale de minerale si apare starea de acido$a, Acido$a este cau$a ma%oritatii olilor la omul modern, Atunci cand se instalea$a in tesuturile corporale, acest fenomen are loc in ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea in medicina A#urveda: :asa dhatu (limfa) ! ulcer gastro!duodenal, gastrita, dia et $aharat, colita :a*ta dhatu (sangele) ! -ipertensiune arteriala, aterosclero$a, cardiopatie ischemica, hemoroi$i, oli de piele Mamsa dhatu (muschii) ! pietre la rinichi si ve$ica iliara, afectiuni ale ochilor Meda dhatu (grasimea) ! o e$itate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor, degenerescenta grasa a organelor Asthi dhatu (oasele) ! osteoporo$a, reumatism, artro$e, artrita, guta, cariile dentare, o oseala generali$ata Ma%%a dhatu (tesutul nervos si maduva) ! o oseala, migrene, stres, nevro$e, leucemie Shu*ra dhatu (fluidele reproducatoare) ! infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin 1%as (vigoarea si radiatia energetica) ! o oseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite instalarea unor infectii cronice ca hepatita, T9C sau a unor oli grave cum este cancerul